Procedură : 2016/2032(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0222/2016

Texte depuse :

A8-0222/2016

Dezbateri :

PV 14/09/2016 - 19
CRE 14/09/2016 - 19

Voturi :

PV 15/09/2016 - 11.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0358

RAPORT     
PDF 842kWORD 313k
29.6.2016
PE 576.834v02-00 A8-0222/2016

referitor la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital

(2016/2032(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportor: Othmar Karas

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 OPINIE MINORITARĂ
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital

(2016/2032(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la Raportul anual pentru 2014 al Băncii Europene de Investiții (BEI)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la Raportul anual pe 2014 al Băncii Centrale Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital,(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la Raportul anual privind politica UE în domeniul concurenței(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la întreprinderile familiale din Europa(9),

–  având în vedere dezbaterea din 13 aprilie 2016 pe baza întrebării cu solicitare de răspuns oral în numele PPE, S&D, ECR, ALDE și GUE/NGL privind revizuirea factorului de sprijinire a IMM-urilor(10),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 decembrie 2011 intitulată „Un plan de acțiune pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor” (COM(2011)0870),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2015, intitulată „Un Plan de acțiune pentru edificarea unei Uniuni a piețelor de capital” (COM(2015)0468),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc“ (2014/C 19/04),

–  având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale(11),

–  având în vedere studiul elaborat de Banca Centrală Europeană în decembrie 2015 referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie-septembrie 2015,

–  având în vedere al doilea document consultativ al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară privind revizuirile abordării standardizate pentru riscul de credit din decembrie 2015,

–  având în vedere raportul Comisiei din 18 iunie 2015 referitor la evaluarea Regulamentului (UE) nr. 1606/2002 din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (COM(2015)0301),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Crowdfunding in the EU Capital Markets Union“ (Finanțarea participativă în Uniunea piețelor de capital din UE) (SWD(2016)0154),

–  având în vedere Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii(12),

–  având în vedere buletinul lunar al Băncii Centrale Europene pentru iulie 2014(13),

–   având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016, intitulată „Pachetul antievaziune: Pașii următori spre realizarea impozitării efective și spre creșterea transparenței fiscale în UE“ (COM(2016)0023),

–  având în vedere propunerea de regulament privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare, prezentată de Comisie la 30 noiembrie 2015,

–  având în vedere raportul Autorității Bancare Europene privind IMM-urile și factorul de sprijinire a IMM-urilor(14),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 iulie 2015, intitulată „Lucrând împreună pentru locuri de muncă și creștere economică: Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investiții pentru Europa, (COM(2015)0361);

–   având în vedere Raportul Comisiei privind mecanismul de alertă 2016 din 26 noiembrie 2015 (COM(2015)0691),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, al Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru cultură și educație (A8-0222/2016),

A.  întrucât microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile cu capitalizare medie joacă un rol important pentru economia europeană în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și creșterea economică, în 2014 IMM-urile reprezentând 67 % din totalul locurilor de muncă, 71,4 % din creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și 58 % din valoarea adăugată în sectorul întreprinderilor nefinanciare din UE în 2014(15);

B.  întrucât legislația Uniunii nu prevede în prezent nicio definiție expresă a IMM-urilor, ci doar clasificarea acestora în directiva contabilă ca „întreprinderi mici” și „întreprinderi mijlocii”;

C.  întrucât IMM-urile europene sunt foarte diverse și includ un mare număr de microîntreprinderi, care funcționează adesea în sectoarele tradiționale, precum și un număr din ce în ce mai mare de întreprinderi noi și de întreprinderi inovatoare care se dezvoltă rapid; întrucât aceste modele de afaceri se confruntă cu probleme diferite și, prin urmare, au nevoi de finanțare diferite;

D.  întrucât majoritatea IMM-urilor europene funcționează în principal la nivel național; întrucât relativ puține IMM-uri sunt implicate în operațiuni transfrontaliere în cadrul UE, iar cele care exportă în afara Uniunii constituie o minoritate redusă;

E.  întrucât 77 % din finanțarea restantă a IMM-urilor din Europa este asigurată de bănci(16);

F.  întrucât finanțarea IMM-urilor ar trebui să aibă o bază cât mai largă cu putință, pentru a asigura accesul optim la finanțare al IMM-urilor în fiecare etapă a dezvoltării unei întreprinderi; întrucât acest lucru include un mediu de reglementare adecvat pentru toate canalele de finanțare, cum ar fi finanțarea bancară, finanțarea pe piața de capital, biletele la ordin, leasing-ul, finanțarea participativă, capitalul de risc, creditarea de la persoană la persoană etc.;

G.  întrucât investitorii instituționali, cum ar fi societățile de asigurare, au o contribuție importantă la finanțarea IMM-urilor prin transferarea și transformarea riscurilor;

H.  întrucât, în raportul său din martie 2016 referitor la IMM-uri și factorul de sprijinire a IMM-urilor, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a constatat că nu există nicio dovadă cu privire la faptul că factorul de sprijinire a IMM-urilor a oferit stimulente suplimentare pentru creditarea IMM-urilor în comparație cu marile companii; întrucât, totuși, aceasta a recunoscut că s-ar putea să fie prea devreme pentru a trage concluzii ferme, având în vedere limitările evaluării sale, în special limitările în ceea ce privește datele disponibile, introducerea relativ recentă a factorului de sprijinire a IMM-urilor, faptul că evoluțiile suprapuse ar fi putut împiedica identificarea efectelor factorului de sprijinire a IMM-urilor, precum și utilizarea unor societăți mari drept grup de control; întrucât ABE a constatat în schimb că, în general, băncile cu o mai bună capitalizare acordă mai multe împrumuturi IMM-urilor și că întreprinderile mici și mai noi au o mai mare probabilitate de a face obiectul restricțiilor în materie de finanțare decât întreprinderile mari și mai vechi; întrucât aceasta observă, de asemenea, că factorul de sprijinire a IMM-urilor a fost introdus de legiuitor ca o măsură de precauție pentru a nu pune în pericol împrumuturile către IMM-uri;

I.  întrucât, în ciuda îmbunătățirilor recente, finanțarea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii a fost afectată mai mult de criză decât finanțarea marilor întreprinderi, și întrucât IMM-urile din zona euro s-au confruntat și, într-o oarecare măsură, încă se confruntă cu înăsprirea cerințelor băncilor în materie de garanții(17);

J.  întrucât, de la prima rundă a anchetelor privind accesul la finanțare al IMM-urilor „găsirea clienților” a rămas preocuparea dominantă pentru IMM-urile din zona euro, în timp ce „accesul la finanțare” ocupă un loc mai puțin important în rândul preocupărilor; întrucât ultima anchetă, publicată în decembrie 2015, a arătat că accesul IMM-urilor la o finanțare externă diferă semnificativ de la o țară la alta din zona euro; întrucât accesul la finanțare rămâne o preocupare mai mare pentru IMM-uri decât pentru întreprinderile mari;

K.  întrucât băncile naționale/regionale de promovare joacă un rol important în catalizarea finanțării pe termen lung; întrucât acestea și-au intensificat activitățile, cu scopul de a echilibra procesul de reducere a gradului de îndatorare necesar în sectorul serviciilor bancare comerciale; întrucât ele joacă un rol important și în punerea în aplicare a instrumentelor financiare ale UE, în afara domeniului de aplicare al Fondului european pentru investiții strategice;

L.  întrucât îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri nu ar trebui să conducă la o scădere a standardelor și a reglementărilor financiare;

M.  întrucât, în Elveția, Banca WIR este un sistem de monedă complementară cu utilitate în principal pentru IMM-urile care prestează servicii în sectorul hotelier, construcții, industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și serviciile profesionale; întrucât WIR oferă un mecanism de compensare în cadrul căruia întreprinderile pot cumpăra una de la alta fără a utiliza franci elvețieni; întrucât WIR este totuși adesea utilizat în asociere cu francul elvețian în cazul tranzacțiilor bivalutare; întrucât comerțul cu WIR are o pondere de 1-2 % din PIB-ul Elveției; întrucât WIR s-a dovedit a fi contraciclic în raport cu PIB-ul și chiar și mai mult în raport cu numărul șomerilor;

N.  întrucât, se pare că Directiva din 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale a fost transpusă în mod corect de numai 21 din cele 28 de state membre în aprilie 2015, deși termenul a fost deja depășit cu peste doi ani;

O.  întrucât Comisia avertizează în Raportul privind mecanismul de alertă 2016, că, pe de o parte, „creșterea economică a devenit mai dependentă de sursele de cerere internă, în special de o redresare mai pronunțată a investițiilor” și că, pe de altă parte, „deși consumul s-a consolidat recent, cererea internă rămâne modestă, parțial din cauza unor presiuni semnificative legate de reducerea gradului de îndatorare în mai multe state membre”;

P.  întrucât Directiva UE 2004/113/CE interzice discriminarea de gen în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, inclusiv la serviciile financiare; întrucât accesul la finanțare s-a dovedit a fi unul dintre principalele obstacole cu care se confruntă femeile antreprenoare; întrucât femeile antreprenoare au tendința de a începe cu un capital mai mic, împrumută mai puțin și recurg la familie mai degrabă decât la împrumuturi sau la finanțarea prin capitaluri proprii,

Nevoile variate de finanțare ale sectorului divers al IMM-urilor

1.  este conștient de diversitatea IMM-urilor, a microîntreprinderilor și întreprinderilor cu capitalizare medie din statele membre, care se reflectă în modelele de afaceri, dimensiunea, poziția geografică, mediul socioeconomic, stadiile de dezvoltare, structura financiară, forma juridică a acestor întreprinderi și nivelul diferit de pregătire antreprenorială;

2.  recunoaște provocările cu care se confruntă IMM-urile, din cauza diferențelor existente între statele membre și regiuni în ceea ce privește condițiile de finanțare și nevoile IMM-urilor, în special cantitatea și costul finanțării disponibile, care sunt influențate de factori specifici IMM-urilor și fiecărei țări și regiuni în care sunt stabilite, inclusiv volatilitatea economică, creșterea economică lentă și o fragilitate financiară mai ridicată; ia act, de asemenea, de alte provocări cu care se confruntă IMM-urile, cum ar fi accesul la clienți; subliniază faptul că piețele de capital sunt fragmentate și reglementate în mod diferit în UE și că o parte din integrarea realizată s-a pierdut din cauza crizei;

3.  subliniază faptul că necesitatea ca IMM-urile să aibă acces la posibilități de finanțare diverse și îmbunătățite, publice și private, nu se încheie după faza de început, dar că aceasta continuă pe tot parcursul ciclului lor de viață și atrage atenția asupra faptului că este necesară o abordare strategică pe termen lung pentru a asigura finanțarea afacerii; subliniază faptul că accesul la finanțare este, de asemenea, important pentru transferul de întreprinderi; invită Comisia și statele membre să sprijine IMM-urile în acest proces, în special în primii trei ani de funcționare; subliniază că este necesară o abordare diversificată și adaptată în ceea ce privește reglementarea și inițiativele; atrage atenția asupra faptului că nu există un model unic de finanțare și solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea unei game largi de programe, instrumente și inițiative adaptate, pentru a sprijini întreprinderile în etapele de înființare, dezvoltare și transfer, având în vedere dimensiunea, cifra de afaceri și necesitățile de finanțare ale acestora; ia act de faptul că întreprinderile deținute de femei funcționează mai frecvent în domeniul serviciilor decât întreprinderile deținute de bărbați și sunt altminteri fondate pe resurse imateriale; constată că proporția scăzută a femeilor care conduc IMM-uri se explică parțial printr-un acces mai dificil la finanțare; regretă că Instrumentul european de microfinanțare Progress, al cărui obiectiv este promovarea egalității de șanse pentru femei și bărbați, a avut un raport de 60:40 pentru microcreditele acordate bărbaților și femeilor în 2016; prin urmare, solicită Comisiei să se asigure că programele sale care vizează facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri nu defavorizează femeile antreprenoare;

4.  invită Comisia să evalueze discriminarea cu care se confruntă IMM-urile conduse de alte grupuri vulnerabile ale societății;

5.  consideră că un sector de servicii financiare diversificat, bine reglementat și stabil, care oferă o gamă largă de opțiuni de finanțare adaptate și eficiente din punctul de vedere al costurilor, servește cel mai bine nevoilor reale de finanțare ale IMM-urilor și economiei reale, permițând dezvoltarea sustenabilă pe termen lung; subliniază importanța modelelor tradiționale de servicii bancare, printre acestea numărându-se băncile regionale mici, cooperativele de economii și instituțiile publice; observă, în acest sens, că este necesar să se acorde aceeași importanță îmbunătățirii accesului microîntreprinderilor și al întreprinderilor unipersonale la finanțare;

6.  încurajează IMM-urile să considere întreaga UE drept piața lor internă și să utilizeze potențialul pieței unice pentru nevoile lor de finanțare; salută inițiativele Comisiei de sprijinire a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate într-o piață unică modernă și îndeamnă Comisia să elaboreze în continuare propuneri adaptate nevoilor IMM-urilor; consideră că inițiativa „Start-up Europe” ar trebui să susțină micile companii inovatoare, sprijinindu-le până în momentul în care devin operaționale; subliniază, în acest context, importanța convergenței normelor și procedurilor în întreaga Uniune, precum și a punerii în aplicare a inițiativei în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”); solicită Comisiei să dea curs inițiativei „Small Business Act”, care ar putea ajuta în continuare întreprinderile să depășească atât barierele fizice, cât și pe cele de reglementare; recunoaște, în acest context, că inovarea reprezintă un factor-cheie pentru creșterea durabilă și ocuparea forței de muncă în UE și că ar trebui să se acorde o atenție specială IMM-urilor inovatoare; subliniază potențialul politicii de coeziune a UE și a fondului regional al UE ca sursă pentru finanțarea IMM-urilor; solicită Comisiei și statelor membre să asigure coordonarea, coerența și sinergiile dintre diferitele instrumente și programe europene pentru IMM-uri, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene; invită Comisia și statele membre să promoveze o abordare globală privind difuzarea de informații în legătură cu toate posibilitățile de finanțare ale UE; solicită statelor membre și Comisiei să facă progrese semnificative în materie de simplificare, cu scopul ca aceste finanțări să devină mai atractive pentru IMM-uri;

7.  reamintește că un mediu juridic și de afaceri mai armonizat care susține plățile la timp în tranzacțiile comerciale este esențial pentru a avea acces la finanțare; subliniază, în acest context, problemele financiare întâmpinate de IMM-uri și situația de incertitudine a furnizorilor din cauza întârzierii plăților efectuate de marile societăți, de instituțiile și autoritățile publice; invită Comisia să analizeze, cu ocazia revizuirii Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, oportunitatea introducerii unor măsuri specifice menite să faciliteze plățile pentru IMM-uri; invită Comisia să publice raportul său cu privire la punerea în aplicare a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, preconizat pentru 16 martie 2016 și, dacă este cazul, să formuleze noi propuneri pentru a minimiza riscul pentru plățile transfrontaliere și riscul de întrerupere a fluxului de numerar, în general;

8.  salută inițiativa Comisiei de a relansa lucrările privind crearea unei piețe europene autentice a serviciilor financiare cu amănuntul prin publicarea Cărții verzi privind serviciile financiare cu amănuntul (2015); solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită aspectelor specifice IMM-urilor și să se asigure că activitățile transfrontaliere în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul duc la un acces mai bun la finanțare pentru IMM-uri;

9.  ia act de faptul că întreprinderile nou-înființate și îndeosebi microîntreprinderile întâmpină dificultăți în a obține finanțare adecvată și a identifica și respecta cerințele de reglementare financiară, în special în stadiul de dezvoltare; observă lipsa de armonizare din legislațiile naționale privind înființarea de IMM-uri; încurajează statele membre să își continue eforturile pentru a reduce barierele administrative și a crea ghișee unice ca puncte centrale pentru toate cerințele de reglementare pentru întreprinzători; încurajează statele membre, BEI și băncile naționale de promovare, în acest context, să furnizeze informații cu privire la posibilitățile de finanțare și sistemele de garantare a împrumuturilor;

10.  salută inițiativa Comisiei de a identifica barierele și obstacolele nejustificate din calea sectorului financiar cu scopul de a furniza finanțare pentru economia reală, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi; subliniază faptul că asigurarea bunei funcționări a pieței europene de capital este una dintre cele mai importante inițiative pentru sectorul financiar; subliniază că este important să se simplifice sau să se modifice normele care au dat naștere unor consecințe nedorite pentru IMM-uri sau au împiedicat dezvoltarea lor; subliniază faptul că, pe lângă simplificarea legislației, acest lucru nu ar trebui să conducă la o reducere inutilă a standardelor de reglementare financiară; subliniază, de asemenea, că noile propuneri ale Comisiei nu trebuie să conducă la o reglementare mai complexă care poate afecta negativ investițiile; consideră că strategia europeană în materie de reglementare financiară și uniunea piețelor de capital ar trebui să țină seama în mod corespunzător de situația internațională pentru a evita divergențele și suprapunerile inutile la nivelul legislației și pentru a păstra atractivitatea Europei pentru investitorii internaționali; subliniază că economia europeană trebuie să atragă un nivel ridicat de investiții străine directe (ISD), inclusiv ISD de tip „greenfield“, stimulând nu numai piețele de capital, ci și sectorul capitalului privat, precum și capitalul de risc și investițiile în industria europeană; consideră, de asemenea, că Comisia și statele membre ar trebuie să adopte un plan strategic de susținere a finanțării IMM-urilor în vederea internaționalizării lor;

11.  reiterează faptul că normele revizuite privind contractele de achiziții publice și de concesiune nu ar trebui să împiedice accesul IMM-urilor și al microîntreprinderilor la piața achizițiilor publice;

12.  invită Comisia și Consiliul să acorde mai multă atenție preocupărilor IMM-urilor privind aspectele care țin de cerere, pentru a le reflecta într-un mod mai adecvat în recomandarea privind politica economică a zonei euro, în recomandările specifice fiecărei țări și în evaluarea ex post a conformității statelor membre cu recomandările;

Acordarea de împrumuturi bancare IMM-urilor

13.  recunoaște că împrumuturile bancare sunt, în mod tradițional, cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru IMM-urile din Uniune, dat fiind că finanțarea bancară reprezintă peste trei sferturi din finanțarea IMM-urilor, în comparație cu mai puțin de jumătate în SUA, ceea ce face ca IMM-urile sa fie deosebit de vulnerabile la înăsprirea condițiilor de creditare bancară; ia act de faptul că criza financiară a contribuit la o fragmentare a finanțării bancare și a condițiilor de acordare a împrumuturilor bancare; regretă existenta, deși în scădere treptată, a unor diferențe între condițiile de acordare a creditelor pentru IMM-urile situate în diferite țări din zona euro, care reflectă, de asemenea, diferențe în ceea ce privește percepția riscului și condițiile economice; ia act de contribuțiile uniunii bancare la soluționarea acestei fragmentări; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva 2004/113/CE și să colaboreze cu sectorul financiar în ceea ce privește obligația lor de a asigura un acces deplin și egal al IMM-urilor la împrumuturile bancare; subliniază rolul important și bine dezvoltat al băncilor care dețin cunoștințe locale și regionale specifice privind furnizarea de finanțare către IMM-uri datorită relațiilor de lungă durată cu aceste întreprinderi; subliniază că, atunci când băncile locale sunt bine dezvoltate, acestea s-au dovedit a fi eficiente în creditarea IMM-urilor și evitarea pierderilor; accentuează, prin urmare, importanța dezvoltării băncilor locale;

14.  subliniază că, în timp ce digitalizarea avansează, dezvoltând noi surse de finanțare, prezența locală a instituțiilor de credit tradiționale, în special în insule și arhipelaguri, precum și în regiunile rurale, îndepărtate și periferice, rămâne esențială pentru accesul IMM-urilor la finanțare;

15.  încurajează băncile să considere întreaga UE drept piața lor internă și să profite de potențialul pieței unice pentru a oferi finanțare IMM-urilor, inclusiv acelora care nu au sediul în același stat membru în care își are sediul respectiva instituție financiară;

16.  încurajează Comisia să studieze posibilitatea de a introduce programe de „fonduri pentru creditare”, care ar pune banii BCE la dispoziția băncilor cu scopul unic de creditare a IMM-urilor; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a dezvolta noi inițiative pentru a atrage investițiile;

17.  subliniază rolul important al băncilor și al instituțiilor de promovare naționale și regionale în finanțarea sectorului IMM-urilor; reamintește rolul central al acestora în componenta pentru IMM-uri a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și rolul pe care îl joacă pentru a asocia statele membre la proiectele FEIS; consideră că FEIS reprezintă o importantă sursă de finanțare pentru IMM-uri. consideră că BEI/FEI ar trebui să își intensifice eforturile pentru a oferi IMM-urilor cunoștințe de specialitate care să le permită accesul la fonduri și instrumente pentru a facilita contactele cu investitori, cum ar fi, printre altele, Fondul european al investitorilor providențiali; invită Comisia să evalueze rolul băncilor naționale/regionale de promovare în calitate de catalizatori de finanțare pe termen lung pentru IMM-uri, și, în special, să identifice și să difuzeze cele mai bune practici, precum și să încurajeze statele membre în care nu există încă astfel de entități să înființeze bănci naționale/regionale de promovare pe această bază; invită Comisia și statele membre să promoveze o creștere favorabilă incluziunii și să consolideze coordonarea și coerența între toate politicile de investiții ale UE destinate IMM-urilor, inclusiv FEIS, fondurile regionale ale UE și Fondul european de investiții (FEI);

18.  reiterează faptul că este, de asemenea, important să se îmbunătățească și să se consolideze capacitatea de împrumut a băncilor în favoarea IMM-urilor; atrage atenția asupra faptului că o finanțare doar prin intermediul piețelor de capital nu va reuși să asigure fonduri suficiente și soluții corespunzătoare de finanțare, inclusiv de acces la capital pentru IMM-uri; constată că o diversificare a surselor de creditare ar conduce la o stabilitate sporită a sectorului financiar;

19.  subliniază că un sector bancar sănătos, stabil și rezistent si uniunea piețelor de capital sunt indispensabile pentru îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor; observă că Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD IV), și, în special, nivelul și calitatea sporită a capitalului, reprezintă un răspuns direct la criză și constituie elementele esențiale pentru o stabilitate reînnoită a sectorului financiar; salută faptul că Comisia Europeană consideră acordarea de împrumuturi bancare IMM-urilor drept unul dintre domeniile sale prioritare pentru revizuirea CRR; ia act de faptul că Comisia analizează posibilitatea, pentru toate statele membre, de a beneficia de cooperative locale de credit care să funcționeze în afara domeniului de aplicare al normelor UE privind cerințele de capital pentru bănci; subliniază necesitatea unei legislații prudente pentru cooperativele de credit, care să asigure atât stabilitate financiară, cât și posibilitatea ca acestea să ofere credite cu dobânzi competitive;

20.  ia act de multiplele cerințe de reglementare pentru bănci și posibilele efecte negative asupra împrumuturilor către IMM-uri, reamintind în același timp că cerințele au fost instituite ca răspuns la criza financiară; subliniază că este necesar să se evite cerințele privind dubla raportare și canalele multiple de raportare, precum și, în general, sarcina administrativă inutilă pentru instituțiile de credit, în special pentru băncile mai mici; solicită Comisiei să evalueze efectele cerințelor de reglementare pentru bănci în ceea ce privește creditarea IMM-urilor, cu sprijinul Autorității Bancare Europene (ABE) și al mecanismului unic de supraveghere (MUS);

21.  observă că împrumuturile acordate IMM-urilor nu s-au aflat la originea crizei financiare; reamintește decizia colegiuitorilor de a introduce factorul de sprijinire a IMM-urilor în cadrul CRR/CRD IV și că acest instrument a fost conceput pentru ca cerințele de capital pentru împrumuturile acordate IMM-urilor să rămână în conformitate cu Acordul Basel II, mai degrabă decât cu Basel III; subliniază importanța factorului de sprijinire a IMM-urilor pentru menținerea și creșterea împrumuturilor bancare către IMM-uri; ia act de raportul ABE din martie 2016 referitor la factorul de sprijinire a IMM-urilor; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul negativ pe care l-ar putea avea eliminarea acestuia; salută intenția Comisiei de a menține factorul de sprijinire, de a continua evaluarea sa și de a analiza dacă pragul ar trebui ridicat pentru a spori și mai mult accesul IMM-urilor la împrumuturile bancare; invită Comisia să examineze posibilitatea de a recalibra factorul de sprijinire, inclusiv dimensiunea și pragul, și să analizeze posibilele interacțiuni cu alte cerințe de reglementare, precum și factorii externi, cum ar fi poziția geografică și mediul socioeconomic, cu scopul de a crește impactul acestuia; invită Comisia să analizeze posibilitatea ca factorul respectiv să devină permanent; invită Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) să susțină factorul de sprijinire a IMM-urilor și să ia în considerare reducerea cerințelor de capital pentru expunerile la risc asupra IMM-urilor;

22.  subliniază că evaluarea prudentă a riscurilor și evaluarea informațiilor calitative reprezintă unele dintre principalele atuuri ale băncilor, în special pentru împrumuturile complexe acordate IMM-urilor; consideră că ar trebui să se îmbunătățească nivelul de cunoștințe și de conștientizare cu privire la particularitățile IMM-urilor în cadrul comunității bancare; subliniază caracterul confidențial al informațiilor privind împrumuturile pe care băncile le primesc atunci când evaluează bonitatea financiară a IMM-urilor;

23.  salută diferitele inițiative în curs pentru îmbunătățirea disponibilității informațiilor standardizate și transparente privind împrumuturile acordate IMM-urilor, care au potențialul de a spori încrederea investitorilor; accentuează, cu toate acestea, necesitatea de a aplica principiul proporționalității atunci când se solicită astfel de informații;

24.  subliniază că proporționalitatea este un principiu director care leagă instituțiile europene, autoritățile europene de supraveghere și MUS atunci când elaborează și pun în aplicare regulamente, standarde, orientări și practici de supraveghere; solicită Comisiei ca, în acord cu colegiuitorii, să furnizeze orientări suplimentare autorităților europene de supraveghere și BCE/MUS cu privire la modul în care ar trebui să se aplice principiul proporționalității și să îndemne să fie menținut fără reducerea standardelor de reglementare actuale, permițând în același timp simplificarea legislației;

25.  subliniază beneficiile aduse de garanțiile din partea unor terțe părți în acordurile de împrumut pentru întreprinzători; solicită să se țină mai bine seama de aceste garanții de la terțe părți atunci când este vorba de evaluarea activităților de rating al creditelor, precum și de normele prudențiale și practicile de supraveghere;

26.  reamintește că instituțiile de credit trebuie, la cerere, să furnizeze IMM-urilor o explicație cu privire la deciziile lor de rating; încurajează Comisia să evalueze punerea în aplicare a acestei dispoziții, să consolideze dispozițiile menționate la articolul 431 alineatul (4) din CRR și să încurajeze instituțiile să ofere feedback IMM-urilor; ia act de discuțiile în curs ale Comisiei cu părțile interesate relevante pentru a îmbunătăți calitatea și coerența acestui feedback; ia act de faptul că un astfel de feedback ar putea fi un punct de plecare pentru a găsi surse de informații și consiliere cu privire la finanțarea nebancară;

27.  constată că evaluările de credit reprezintă un element important și, uneori, determinant în deciziile de investiții; atrage atenția asupra existenței, în unele state membre, a unor sisteme interne de evaluare a creditelor (ICAS), administrate de băncile centrale naționale în scopul de a evalua eligibilitatea garanțiilor, și care permit IMM-urilor să obțină o evaluare a bonității lor; invită Comisia, BCE și băncile centrale naționale să analizeze în continuare dacă aceste sisteme pot fi utilizate pentru a ajuta IMM-urile să aibă acces la piețele de capital și modul în care poate fi realizat acest lucru;

28.  invită Comisia și ABE să ofere orientări mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a actualelor reglementări privind toleranța creditorilor; solicită Comisiei să efectueze o evaluare a impactului actualului regim de toleranță în cazul creditelor neperformante; reamintește că creditele neperformante din bilanțurile băncilor împiedică acordarea de noi credite, mai ales pentru IMM-uri; subliniază că introducerea unei limite de minimis pentru încălcări minore ar contribui la prevenirea scăderii inutile și nejustificate a bonității IMM-urilor; ia act de consultările în curs de desfășurare ale Comitetului de supraveghere bancară de la Basel (CSBB) privind definițiile expunerilor neperformante și a toleranței;

29.  constată că limitarea achiziției de obligațiuni de stat de către bănci sau creșterea ponderii acestor obligațiuni ar putea crește costurile de credit și ar spori decalajul competitiv în cadrul UE, cu excepția cazului în care acestea respectă anumite condiții;

30.  ia act de măsurile adoptate de BCE la 10 martie 2016 și, în special, de noua serie de patru operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO II), care vor stimula creditarea bancară a economiei reale; subliniază că doar politicile monetare nu ar fi suficiente pentru a stimula creșterea economică și investițiile și că acestea trebuie să fie însoțite de politici fiscale și reforme structurale adecvate;

31.  subliniază importanța instituțiilor publice care constituie surse de finanțare pentru IMM-uri ca alternativă la serviciile bancare private;

32.  invită Comisia să ia în considerare proporționalitatea în ceea ce privește rambursarea anticipată a creditelor pe teritoriul UE, cum ar fi un plafon pentru a limita costurile pentru IMM-uri și o mai mare transparență în contracte pentru IMM-uri;

Sursele nebancare de finanțare a IMM-urilor

33.  invită statele membre să promoveze o cultură a asumării de riscuri și a pieței de capital; reiterează faptul că educația financiară pentru IMM-uri este esențială nu doar pentru a spori creditarea bancară ci și pentru a extinde utilizarea și acceptarea soluțiilor pieței de capital și pentru a încuraja femeile și tinerii să lanseze și să își extindă afacerile, permițând o mai bună evaluare a costurilor, a beneficiilor și a riscurilor asociate; subliniază importanța unor cerințe clare în ceea ce privește informațiile financiare; încurajează statele membre să includă principiile de bază ale educației financiare și ale eticii afacerilor în programele de învățământ preuniversitar si universitar, stimulând implicarea tinerilor în activitățile IMM-urilor; invită statele membre și Comisia să îmbunătățească gradul de informare al IMM-urilor în domeniul financiar și accesul acestora la competențe și cunoștințe financiare și să asigure schimbul bunelor practici; cu toate acestea, subliniază că și IMM-urile au o responsabilitate în acest sens;

34.  subliniază beneficiile leasingului pentru IMM-uri prin eliberarea capitalului unei societăți pentru investiții suplimentare în creșterea durabilă;

35.  constată că uniunea piețelor de capital reprezintă o oportunitate atât pentru eliminarea lacunelor de reglementare din cadrul actual, cât și pentru armonizarea reglementării transfrontaliere; subliniază că, în cazul în care creditarea bancară nu satisface nevoile financiare și comerciale ale IMM-urilor, se creează un vid în capital; subliniază faptul că dezvoltarea în curs a uniunii piețelor de capital trebuie să fie însoțită de eforturi repetate de a converge procesele și procedurile UE și de a evalua actualul cadru de reglementare financiară, în special în ceea ce privește efectele asupra IMM-urilor și stabilitatea macrofinanciară și macroeconomică în general; subliniază că o astfel de evaluare ar trebui să țină cont de recomandările în ceea ce privește caracterul practic al măsurilor introduse; invită Comisia să prezinte un cadru de reglementare corespunzător și adaptat pentru furnizorii de finanțare pentru IMM-uri, care să nu fie împovărător pentru ele și care să câștige, totodată, încrederea investitorilor; consideră că, într-o uniune cuprinzătoare și bine concepută a piețelor de capital, toți participanții la piață cu aceleași caracteristici relevante ar trebui să se raporteze la un singur set de norme, să aibă acces egal la un set de instrumente sau servicii financiare și să fie tratați egal când activează pe piață; salută planul de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital, care vizează să asigure un acces mai ușor la opțiuni mai diverse de finanțare pentru IMM-uri; subliniază că modelele de finanțare bancară și de finanțare prin capital ar trebui să fie complementare;

36.  reamintește costurile considerabile pentru ca IMM-urile să aibă acces la piețele de capital, precum piața datoriilor și piața de valori; subliniază că este necesar să existe o reglementare proporționată, cu cerințe de divulgare și de înregistrare mai simple și mai puțin împovărătoare pentru IMM-uri, cu scopul de a evita suprapunerile și de a reduce costul accesului acestora la piețele de capital, însă fără a compromite protecția investitorilor sau stabilitatea financiară a sistemului; salută, în acest sens, introducerea unui regim minim de informare pentru IMM-uri în propunerea Comisiei de nou regulament privind prospectul aflată în prezent în discuție; observă totuși că regulamentul nu ar trebui să creeze obstacole prea greu de depășit la trecerea de la o categorie de mărime la alta, sau de la societățile cotate la bursă la cele necotate, de exemplu; consideră, prin urmare, că ar trebui să se prefere o abordare etapizată, cu o creștere treptată a cerințelor de reglementare; face trimitere, în acest context, la piețele de creștere pentru IMM-uri prevăzute prin MiFID II și îndeamnă la punerea rapidă în aplicare a acestui instrument;

37.  subliniază că este important ca informațiile financiare ale IMM-urilor pentru bănci, investitori, supraveghetori și alte părți interesate să fie transparente, standardizate și disponibile publicului cu scopul de a înțelege profilul de risc, de a lua decizii în cunoștință de cauză și de a reduce costurile finanțărilor; consideră că crearea unei baze de date europene care colectează informații privind strategiile de afaceri și necesitățile de finanțare ale IMM-urilor, în care acestea și-ar putea introduce și actualiza datele în mod voluntar, ar putea servi acestui scop; invită Comisia să ia în considerare un număr unic de identificare a IMM-urilor; atrage în continuare atenția asupra potențialului oferit de structuri care asociază actori bancari și nebancari, cu scopul de a oferi sprijin IMM-urilor; salută strategia Comisiei de informare pentru IMM-uri, în special identificarea celor mai pertinente capacități de sprijin și consultanță pentru IMM-urile aflate în căutare de finanțare alternativă în fiecare stat membru și promovarea celor mai bune practici la nivelul UE, precum și examinarea posibilităților de a sprijini sisteme de informații paneuropene care permit IMM-urilor să se apropie de furnizori alternativi de finanțare;

38.  reamintește că standardele de contabilitate sunt esențiale deoarece încadrează modul în care informațiile sunt furnizate supraveghetorilor și investitorilor, iar sarcina administrativă impusă întreprinderilor diferă în funcție de standardele de contabilitate aplicabile; ia act de discuțiile în curs cu privire la oportunitatea de elaborare a standardelor comune specifice de contabilitate pentru IMM-uri și așteaptă cu interes noi analize pe această temă;

39.  subliniază potențialul noilor tehnologii financiare inovatoare (fintech) pentru o mai bună corelare a IMM-urilor cu investitorii potențiali; invită Comisia și statele membre să încurajeze dezvoltarea de inițiative în domeniul tehnologiei financiare și să analizeze riscurile potențiale, precum și necesitatea unui cadru corespunzător de reglementare armonizat la nivelul UE, fără a împiedica inovarea;

40.  subliniază necesitatea de a stimula inovarea prin intermediul platformelor de creditare; încurajează băncile să considere utilizarea unor astfel de tehnologii inovatoare drept o oportunitate; subliniază că sursele alternative de finanțare oferă soluții pentru întreprinderile nou-înființate, femeile antreprenoare și în special pentru IMM-urile inovatoare; solicită Comisiei să analizeze necesitatea și potențialul unui cadru armonizat la nivelul UE pentru surse de finanțare alternative cu scopul de a crește disponibilitatea acestui tip de finanțare pentru IMM-uri în întreaga UE; reamintește că, pentru ca sistemul să fie eficient, atât IMM-urile, cât și creditorul trebuie să fie pe deplin conștienți de potențialele riscuri/posibilități legate de mecanismul de finanțare; constată că legile și reglementările existente privind finanțarea participativă diferă în mod semnificativ între statele membre și nu par să fi promovat activități transfrontaliere; salută evaluarea de către Comisie a cadrului existent pentru finanțarea participativă; sprijină abordarea adoptată care constă în monitorizarea continuă a pieței și a evoluțiilor în materie de reglementare și care încurajează o mai bună aliniere a abordărilor de reglementare, schimbul de bune practici și facilitarea investițiilor transfrontaliere; solicită, totodată, ca finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană să nu fie suprareglementate, împiedicând astfel dezvoltarea lor; invită Comisia să încurajeze noi platforme de finanțare de capital privat, cum ar fi finanțarea de tip mezanin și investitorii providențiali; invită Comisia să încurajeze creditarea în condiții de siguranță a întreprinderilor de către persoane fizice prin intermediul creditării de la persoană la persoană sau al obligațiunilor de vânzare cu amănuntul; subliniază necesitatea de a se asigura că aceste noi forme de finanțare sunt pe deplin conforme cu legislația fiscală și financiară relevantă, astfel încât să nu devină un instrument pentru evaziune fiscală sau de opacitate financiară; subliniază necesitatea de a revizui actuala legislație în acest sens;

41.  ia act de propunerile Comisiei vizând un cadru pentru securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS) și calibrarea cerințelor prudențiale pentru bănci; constată că pot exista deopotrivă riscuri și beneficii asociate cu securitizarea pentru IMM-uri; ia act de posibilele efecte ale acestor propuneri asupra împrumuturilor acordate de bănci IMM-urilor și a investițiilor în acestea; subliniază nevoia de transparență în ceea ce privește riscurile subiacente și necesitatea de a contribui la stabilitatea sistemului financiar;

42.  constată că eterogenitatea legislației naționale în materie de insolvență și incertitudinea juridică aferentă constituie una dintre barierele în calea investițiilor transfrontaliere în IMM-uri și întreprinderi nou-înființate; consideră că existența unor norme simplificate și armonizate în domeniu ar sprijini întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și ar îmbunătăți mediul de afaceri al UE; salută, prin urmare, decizia Comisiei de a trata această chestiune printr-o propunere legislativă, astfel cum se menționează în Planul său de acțiune privind uniunea piețelor de capital și așteaptă cu interes această propunere viitoare; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare diferite opțiuni pentru punerea în aplicare a unui cadru în materie de insolvență la nivelul UE și să adreseze recomandări statelor membre pentru ca acestea să poată adopta sau pune în aplicare acte legislative care să prevadă regimuri de insolvență eficiente și transparente și un proces de restructurare în timp util, precum și eliminarea sarcinilor administrative și a celor de reglementare impuse IMM-urilor, astfel cum se prevede în recomandările specifice fiecărei țări;

43.  subliniază potențialul finanțării cu capital de risc și capital speculativ în special pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare necotate la bursă; observă că aceste piețe nu sunt dezvoltate suficient în UE; salută inițiativa Comisiei de a revizui legislația privind fondul european cu capital de risc (EuVECA) și fondul european de antreprenoriat social (FEAS); subliniază, în plus, că este necesar ca Comisia să soluționeze de urgență fragmentarea care există de-a lungul frontierelor naționale în întregul sector european al fondurilor de investiții;

44.  subliniază că modul în care structurile de impozitare a societăților comerciale și a veniturilor sunt concepute influențează capacitatea internă de finanțare a IMM-urilor; atrage atenția asupra faptului că, în multe state membre, impozitarea IMM-urilor și a unor întreprinderi multinaționale variază foarte mult, ceea ce afectează negativ competitivitatea IMM-urilor și reduce semnificativ eficiența finanțării IMM-urilor din diverse surse; subliniază faptul că, din cauza practicilor fiscale neloiale ale întreprinderilor multinaționale, IMM-urile sunt impozitate cu până la 30 % mai mult decât s-ar întâmpla în condițiile unor practici fiscale echitabile, fapt care afectează, în consecință, capacitatea lor de finanțare internă; salută, în acest context, pachetul Comisiei privind combaterea evaziunii fiscale, cu scopul de a realiza o impozitare mai simplă, mai eficientă și mai echitabilă în UE; subliniază că statele membre ar trebui să depună eforturi să creeze un sistem echitabil, eficace și transparent de impozitare, care să atragă finanțarea și investițiile, astfel încât să se creeze posibilități mai bune pentru IMM-uri de a demara și a se dezvolta; subliniază necesitatea de a introduce scutiri financiare pentru IMM-uri, în primul rând în faza inițială a activității lor, pentru a le permite să dispună de fonduri suficiente pentru perioadele ulterioare ale ciclului lor de viață; subliniază necesitatea unei politici fiscale care să reducă sarcina fiscală globală și să scadă impozitele pentru muncă și întreprinderi; subliniază că este important să se soluționeze problema tratamentelor preferențiale fiscale privind capitalul propriu și îndatorarea;

45.  subliniază că ajutorul de stat direct, care nu denaturează beneficiile concurenței, este uneori necesar pentru a asigura fondurile necesare pentru întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, în special în cazul în care condițiile socioeconomice nu permit o altă sursă de acces la finanțare; subliniază importanța transparenței în ceea ce privește sistemele publice și ajutoarele de stat pentru sprijinirea investițiilor pentru IMM-uri, precum și apariția unor noi instituții de finanțare și de investiții;

46.  îndeamnă statele membre să examineze și să se bazeze pe experiența băncii elvețiene WIR, fondată în anul 1934, care se bazează pe o asociere pentru compensarea de credite între IMM-uri, având în vedere faptul că WIR acționează cu succes ca un stabilizator macroeconomic în perioade de intensificare a crizei creditelor sau lichidităților;

47.  solicită Comisiei să prezinte un raport anual Parlamentului European, care să prezinte situația inițiativelor de punere în aplicare și impactul asupra îmbunătățirii accesului la finanțare pentru IMM-uri în Europa; invită Comisia să includă propria evaluare a direcției strategice și a modificărilor recomandate acolo unde este cazul;

48.  invită Comisia să verifice instrumentele existente, cum ar fi fondurile structurale și alte programe pertinente în ceea ce privește caracterul adecvat al sprijinului financiar acordat IMM-urilor cu privire la obiectivele urmărite și, acolo unde este cazul, cu privire la atenuarea impactului crizei asupra IMM-urilor;

49.  recunoaște faptul că rolul jucat de microîntreprinderi și de IMM-uri în sectoarele culturale și creative este tot mai important din perspectiva stimulării investițiilor, creșterii economice, inovării și ocupării forței de muncă și evidențiază totodată rolul lor cheie în menținerea și promovarea diversității culturale și lingvistice;

50.  subliniază faptul că, odată cu publicarea rezultatelor anchetei desfășurate de Comisie cu privire la accesul sectoarelor culturale și creative la finanțare („Survey on access to finance for cultural and creative sectors”), în octombrie 2013, s-a constatat că întreprinderile din sectoarele culturale și creative au dificultăți foarte mari în a obține credite și se confruntă cu un deficit financiar estimat între 8 miliarde EUR și 13,3 miliarde EUR;

51.  subliniază faptul că, potrivit cifrelor furnizate de Eurostat, 2,9 % din populația activă din UE, mai precis 6,3 milioane de persoane, își desfășurau activitatea în sectorul cultural în anul 2014, această proporție fiind comparabilă cu cea a populației active în sectorul bancar și al asigurărilor; subliniază, de asemenea, că sectoarele culturale și creative reprezintă aproximativ 4,5 % din economia europeană, aproape 1,4 milioane de întreprinderi mici și mijlocii producând și distribuind conținuturi creative în întreaga Europă și că ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative a crescut în mod constant începând cu 2008, acesta fiind unul dintre sectoarele economice europene cu cea mai rapidă dezvoltare, generând aproximativ 4,2 % din PIB-ul total al UE;

52.  recunoaște că cultura și inovarea sunt factori foarte importanți care atrag investiții la nivel regional; relevă faptul că este foarte puțin probabil ca locurile de muncă din sectoarele culturale și creative să fie delocalizate, întrucât acestea sunt asociate unor competențe determinate de factori culturali și istorici specifici, ce contribuie și la conservarea unei game largi de meșteșuguri și artizanat tradițional; relevă cât este de important să se acorde sprijin IMM-urilor care își desfășoară activitatea în limbi ale minorităților sau în limbi mai puțin folosite, protejând și promovând astfel diversitatea culturală și lingvistică a Europei, precum și proiectelor inițiate de tineri pentru protejarea culturii și a patrimoniului;

53.  subliniază că promovarea industriilor culturale și creative și investirea în continuare în aceste sectoare vor contribui la crearea de noi locuri de muncă și reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, având în vedere numărul important de tineri ce urmează studii în domeniu; subliniază că, conform unui studiu recent, sectoarele culturale și creative angajau mai multe persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani decât orice alt sector economic (19,1 % din totalul angajaților în aceste sectoare, față de 18,6 % în restul economiei)(18); încurajează statele membre să sprijine dezvoltarea competențelor culturale și creative și să stabilească rețele de dezvoltare a competențelor antreprenoriale, care să conecteze sistemele de educație și formare, întreprinderile creative, precum și instituțiile culturale și artistice cu scopul de a promova o abordare interdisciplinară; încurajează UE și statele membre să dezvolte soluții pentru a încuraja dezvoltarea competențelor și talentelor în sectoarele culturale și creative, de exemplu prin burse de studii inovatoare și flexibile care să sprijine creativitatea și inovarea, precum și dezvoltarea talentelor;

54.  constată că, potrivit studiului realizat în 2013 de către Comisie, obstacolele în calea accesului la finanțare în sectoarele culturale și creative au caracteristici foarte specifice, respectiv mari dificultăți în atragerea de capital și investiții din cauza bazei de date limitate, a lipsei de informații disponibile cu privire la sursele de finanțare, a lipsei competențelor în afaceri și din cauza dependenței de investiții publice și a insuficienței informațiilor ce derivă din evaluarea problematică a riscurilor și din dificila valorificare a proprietăților imateriale, de exemplu a drepturilor de proprietate intelectuală;

55.  subliniază prin urmare că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în sectoarele culturale și creative, este necesar să se găsească soluții specifice sectoarelor respective pentru accesarea finanțării, respectiv să se dezvolte competențe de specialitate care să permită evaluarea riscurilor specifice asociate absenței unor garanții tangibile, dependenței de activele necorporale și cererii nesigure de pe piață în contextul schimbărilor digitale; relevă faptul că aceste competențe de specialitate sunt necesare atât în cadrul microîntreprinderilor și al IMM, cât și în cadrul instituțiilor financiare; subliniază faptul că drepturile de proprietate intelectuală pot fi acceptate ca garanții; subliniază importanța unui cadru legislativ armonizat în materie de fiscalitate și proprietate intelectuală în UE, care ar putea contribui la atragerea investițiilor și a finanțării pentru IMM-urile culturale și creative;

56.  salută lansarea, chiar și cu mare întârziere, a mecanismului de garantare instituit în cadrul programului Europa Creativă, care reprezintă una dintre soluțiile-cheie propuse pentru a răspunde nevoii presante de credite cu ajutorul cărora să se asigure finanțarea pentru proiectele inovatoare și durabile din sectoarele culturale și creative, cuprinzând microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, asociațiile fără scop lucrativ mai mici și ONG-uri, precum și una dintre soluțiile-cheie pentru garantarea unei remunerații decente pentru artiști; salută inițiativa privind sistemul integrat de formare pe care mecanismul de garantare îl propune bancherilor și intermediarilor financiari; recomandă insistent ca măsurile necesare să fie puse în aplicare în 2016, la fel ca în propunerea inițială a Comisiei; reamintește că se preconizează că deficitul de finanțare va depăși un miliard de euro anual, conform evaluării ex-ante a Comisiei, acest deficit reprezentând valoarea investițiilor pierdute pentru că societăți cu strategii de afaceri solide și profiluri de risc adecvate fie nu primesc un împrumut, fie hotărăsc să nu solicite deloc credite din cauza insuficienței de active pentru garantare;

57.  salută noul raport publicat de către Grupul de experți din statele membre UE privind accesul la finanțare al sectoarelor culturale și creative, raport elaborat prin metoda deschisă a coordonării, și subliniază că recomandările formulate în cuprinsul său trebuie puse în aplicare de către Comisie, astfel încât să se creeze instrumente mai eficiente și mai inovatoare și să se faciliteze accesul la finanțare;

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO C 24, 22.1.2016, p. 2.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2014)0069.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0200.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0063.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0268.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0004.

(8)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0006.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0290.

(10)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20160413&secondRef=ITEM-024&language=RO&ring=O-2016-000060.

(11)

JO L 48, 23.2.2011, p. 1.

(12)

JO L 124/36, 20.5.2003,

(13)

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/art2_mb201407_pp79-97en.pdf.

(14)

ABE/OP/2016/04, 23.03.2016.

(15)

Raportul anual al Comisiei privind IMM-urile europene 2014/2015.

(16)

Studiul BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie - septembrie 2015.

(17)

Studiul BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor din zona euro în perioada aprilie - septembrie 2015.

(18)

„Cultural times - the first global map of cultural and creative industries” (Prima hartă mondială a industriilor culturale și creative), decembrie 2015.


EXPUNERE DE MOTIVE

Nevoile variate de finanțare ale sectorului divers al IMM-urilor

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile cu capitalizare medie reprezintă o parte substanțială a economiei UE. Accesul IMM-urilor la finanțare constituie prin urmare, un subiect care se află de multă vreme pe agenda politică.

Accesul IMM-urilor la finanțare a suferit o constrângere mai mare în timpul crizei decât accesul întreprinderilor mai mari. Dependența ridicată a IMM-urilor de împrumuturile bancare și reducerea efectului de levier al băncilor în urma crizei au contribuit la acest lucru. Diversificarea opțiunilor de finanțare pentru IMM-uri reprezintă una dintre prioritățile inițiativei uniunii piețelor de capital.

Diversitatea IMM-urilor din UE este considerabilă. În diferite state membre există tipuri diferite de IMM-uri, în funcție de modelul de afaceri, dimensiunea, stadiul de dezvoltare, structura financiară și forma juridică. În plus, factorii specifici fiecărei țări, inclusiv mediul economic, factori structurali precum cadrul juridic și aspectele culturale au o influență puternică asupra nevoilor de finanțare și disponibilității opțiunilor de finanțare. Toate aceste IMM-uri și factori specifici fiecărei țări afectează productivitatea, rentabilitatea, precum și profilul de risc al IMM-urilor. Această eterogenitate înseamnă, de asemenea, o complexitate ridicată a finanțării pentru IMM-uri. Având în vedere aceste diferite elemente, este dificil să se evalueze influența unui singur factor. Trebuie să se țină seama de acest lucru în momentul elaborării de măsuri politice adecvate care să vizeze diversificarea unor opțiuni de finanțare pentru IMM-uri eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Raportorul consideră că este important să se sprijine accesul IMM-urilor la finanțare pe durata întregului ciclu de viață. Transferul de activități reprezintă un pas important pentru o întreprindere. Ar trebui să se ia măsuri corespunzătoare pentru a sprijini IMM-urile în pregătirea transferului de activitate. Măsurile ar putea implica, de asemenea, stimulentele în materie de impozitare.

Acordarea de împrumuturi bancare IMM-urilor

Împrumuturile bancare continuă să fie cea mai importantă sursă de finanțare pentru IMM-uri. Împrumuturile acordate unei IMM se bazează adesea pe o relație de lungă durată. Băncile care dispun de cunoștințe locale și regionale se pot adapta cel mai bine la nevoile specifice de finanțare ale diferitelor IMM-uri. Băncile dețin competențe specializate necesare pentru a evalua riscul de credit al IMM-urilor și își pot baza evaluarea pe istoricul de credit al întreprinderii. Prin urmare, raportorul subliniază că soluționarea problemei creditării bancare și încurajarea acesteia reprezintă cea mai eficientă modalitate de a asigura și îmbunătăți accesul la finanțare pentru IMM-uri. Raportorul sprijină, așadar, măsurile de îmbunătățire a capacității sistemului bancar de a furniza IMM-urilor finanțarea necesară.

Ca o consecință directă a crizei financiare, cadrul prudențial și de supraveghere pentru bănci a fost consolidat și reconsolidat în mod semnificativ, vizând să asigure stabilitatea financiară. Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) și Directiva privind cerințele de capital (CRD IV) constituie elementele esențiale ale acestui nou cadru unic de reglementare pentru bănci.

Așa-numitul factor de sprijinire a IMM-urilor a fost introdus pentru a atenua posibilele consecințe negative pentru IMM-uri. Articolul 501 din CRR prevede că cerințele de capital pentru expunerile la riscul de credit pentru IMM-uri se înmulțește cu 0,7619. Acest factor constituie un element important pentru a garanta și promova împrumuturile bancare către IMM-uri. Această dispoziție este în curs de revizuire și se înscrie în cadrul mai larg de revizuire a CRR/CRD pe care Comisia o desfășoară în prezent cu sprijinul Autorității Bancare Europene (ABE). Această revizuire ar trebui să evalueze, de asemenea, dimensiunea și pragul pentru acest factor. Concluziile acestei revizuiri ar trebui să constituie baza pentru eventuale măsuri politice. Raportorul subliniază importanța factorului de sprijinire și consideră că este necesar să se analizeze dacă acest factor ar putea fi menținut în permanență.

Raportorul salută recunoașterea importanței împrumuturilor bancare pentru IMM-uri în cadrul inițiativei Comisiei privind uniunea piețelor de capital. Acesta este de părere că finanțarea bancară va rămâne și în viitor opțiunea de finanțare preferată pentru marea majoritate a IMM-urilor. Cu toate acestea, este important să se diversifice posibilitățile de finanțare pentru IMM-uri pentru a permite o gamă largă de opțiuni.

Completarea surselor nebancare de finanțare a IMM-urilor

Raportorul sprijină propunerile formulate în cadrul planului privind uniunea piețelor de capital de a conecta mai bine IMM-urile cu o gamă largă de posibilități de finanțare. Cu toate acestea, există încă multe obstacole care împiedică IMM-urile să utilizeze mijloace de finanțare bazate pe piață, precum și alte mijloace de finanțare mai inovatoare. Raportorul sprijină, prin urmare, inițiativa Comisiei de a examina și evalua barierele și obstacolele care împiedică IMM-urile să exploateze pe deplin piețele de capital. Comisia trebuie să soluționeze problema acestor bariere în mod corespunzător și în timp util, pe baza unei analize aprofundate.

Disponibilitatea publică a informațiilor financiare privind IMM-urile este un element-cheie pentru ca acestea să reușească să intre pe piața de capital. Investitorii trebuie să fie capabili să evalueze rentabilitatea și gradul de risc al investiției lor, indiferent dacă aceștia sunt bănci, investitori instituționali sau mici investitori. Raportorul subliniază faptul că este important să se asigure proporționalitatea cerințelor de raportare și informare pentru IMM-uri, luând în considerare atât nevoile de finanțare ale IMM-urilor, cât și necesitățile de informare ale investitorilor.

Securitizarea ar putea oferi posibilitatea de a mări capacitatea de împrumut a băncilor pentru IMM-uri. În ultimii ani, au fost lansate diverse inițiative pentru a revigora piața securitizărilor. Se susține o inițiativă legislativă privind o securitizare europeană simplă, transparentă și standardizată (STS).

Cotarea societăților la bursă presupune costuri considerabile, fapt ce constituie adesea obstacolul principal care împiedică IMM-urile să fie cotate la bursă. Pe lângă simplificarea cotației la bursă a IMM-urilor, modalitățile alternative, cum ar fi ofertele publice, ar putea oferi o soluție.

Pentru IMM-urile necotate, finanțarea participativă și creditarea de la persoană la persoană ar putea oferi soluții adecvate. Fragmentarea la nivel național ar putea împiedica dezvoltarea acestor piețe. Raportorul consideră, prin urmare, că merită să se analizeze beneficiile unui cadru armonizat la nivelul UE. Dacă ne îndreptăm în această direcție ar trebui totuși să ne bazăm pe o examinare detaliată a reglementărilor naționale și ale UE existente.

Utilizarea de tehnologii noi și inovatoare ar putea, de asemenea, oferi noi oportunități de finanțare pentru IMM-uri. Trebuie să se evalueze cu atenție tipul de reglementări financiare care ar putea fi necesare pentru a asigura un nivel corespunzător de protecție a investitorilor și de stabilitate financiară.

Este important ca IMM-urile să dispună de cunoștințe îmbunătățite cu privire la sursele de finanțare complementare bazate pe piață. Raportorul consideră că este în primul rând extrem de important ca IMM-urile să înțeleagă costurile, beneficiile și riscurile asociate acestor forme de finanțare externă adesea complexe. Îmbunătățirea cunoștințelor financiare ale IMM-urilor este, prin urmare, o condiție prealabilă pentru a crea o cultură a pieței de capital în care întreprinzătorul să fie dispus să ia în considerare utilizarea soluțiilor oferite de piața de capital.

Sistemul de impozitare are o influență puternică asupra capacității de finanțarea internă a IMM-urilor. Raportorul subliniază că un sistem de impozitare simplu și echitabil, care asigură condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile, reprezintă cea mai bună modalitate de a asigura dezvoltarea IMM-urilor. Subliniază faptul că nu doar impozitul pe profit, ci și impozitul pe venit joacă un rol important.


OPINIE MINORITARĂ

în conformitate cu articolul 56 alineatul (3) din Regulamentul de procedură

Paloma López Bermejo, Fabio De Masi, Rina Ronja Kari, Miguel Viegas, Marisa Matias, Matt Carthy, Dimitrios Papadimoulis

IMM-urile europene reprezintă peste jumătate din PIB-ul european, asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 75 de milioane de lucrători și constituind o ancoră fundamentală între economia privată și producția locală.

Din cauza dimensiunii lor, IMM-urile sunt afectate în mod disproporționat de efectele volatilității și stagnării economice. De asemenea, acestea sunt extrem de vulnerabile în fața puterii oligopolurilor private care domină producția și creditul.

Inițiative precum uniunea piețelor de capital vor agrava problemele cu care se confruntă IMM-urile europene, inclusiv accesul la finanțare, din cauza faptului că acestea vor intensifica „financializarea“ economiei, reducând stabilitatea macroeconomică și creșterea, dar și pentru că ele transferă riscul microeconomic de la marii actori financiari către IMM-uri, care devin dependente de instrumente financiare din ce în ce mai complexe și opace.

Considerăm că problemele IMM-urilor își au originea în aceleași politici neoliberale care afectează lucrătorii din întreaga UE. Prin urmare, o redresare a cererii, prin creșterea cheltuielilor publice și îmbunătățirea salariilor și condițiilor de muncă, ar fi în beneficiul IMM-urilor. Pentru a îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare va fi nevoie, de asemenea, să se limiteze puterea sectorului financiar prin consolidarea instituțiilor bancare publice și a reglementării, asigurând astfel controlul public asupra sectorului financiar și o legătură clară între activitatea de creditare și producția reală.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (23.5.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la accesul la finanțare al IMM-urilor și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital

(2016/2032(INI))

Raportor pentru aviz: Zbigniew Kuźmiuk

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că atât Comisia, cât și Banca Centrală Europeană recunosc că accesul la finanțare ocupă al doilea loc ca importanță în rândul problemelor cu care se confruntă IMM-urile, fiind, prin urmare, esențial ca bugetul UE să continue să faciliteze accesul IMM-urilor, indiferent de statutul lor juridic, la piețe și finanțări și să promoveze o gamă suficient de diversificată de instrumente de capital în Uniune, acestea fiind necesare în drumul spre dezvoltare al întreprinderilor; subliniază că IMM-urile, care reprezintă fundamentul economiei europene, contribuie în mare măsură la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică în UE;

2.  consideră că există în continuare disfuncționalități importante pe piața financiară cu privire la acordarea de credite, în special când este vorba despre finanțarea întreprinderilor mai recente și mai mici; consideră, de asemenea, că diferențialele ratei dobânzii sunt încă prea ridicate între diferitele state membre, îngreunând accesul IMM-urilor la credite, în special în țările cele mai afectate de criză și consideră că acest aspect trebuie corectat;

3.  observă că împrumuturile bancare continuă să reprezinte una dintre cele mai importante surse de finanțare pentru IMM-urile europene și solicită, prin urmare, crearea unui sector bancar sănătos și stabil, pentru a consolida accesul IMM-urilor la finanțare; susține, în acest context, factorul de sprijinire a IMM-urilor, care ar trebui să se aplice de manieră permanentă, asigurându-se că reglementările respectă principiul proporționalității, și recunoaște rolul specific jucat de micile bănci locale în finanțarea IMM-urilor;

4.  ia act de faptul că tinerii antreprenori, în special femeile, se confruntă cu obstacole suplimentare în accesul la finanțare și subliniază că ar trebui luate mai multe măsuri pentru a valorifica potențialul lor în crearea de locuri de muncă și generarea creșterii economice; consideră că acest aspect ar trebui considerat de către Comisie ca un indicator al succesului sau al eșecului în rapoartele sale către Parlament;

5.  ia act de faptul că IMM-urile din statele membre în care nu există bănci publice de investiții pot fi dezavantajate față de cele din țările în care există bănci publice de investiții funcționale, întrucât evaluarea interesului public nu reprezintă o prioritate pentru instituțiile bancare private;

6.  salută introducerea și realizările programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), primul creat de UE destinat în special IMM-urilor; are convingerea fermă că actualele credite COSME, precum și cele ale altor programe de finanțare ale UE care prezintă rezultate bune, precum instrumentul pentru IMM-uri sau InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, ar trebui consolidate pentru restul anilor din actualul CFM, ceea ce Parlamentul a urmărit să facă în mod constant; subliniază importanța acțiunilor de însoțire, de orientare și de formare în spirit întreprinzător a tuturor categoriilor de populație vizate de COSME, în special a tinerilor, femeilor și antreprenorilor vârstnici, pentru a promova egalitatea de șanse;

7.  salută faptul că 75 de miliarde EUR din totalul investițiilor impulsionate prin FEIS timp de trei ani vor fi alocate IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie prin intermediul Fondului european de investiții cu scopul de a acoperi nevoile financiare mai justificate ale IMM-urilor; va monitoriza îndeaproape efectul de levier creat de finanțările sale și de distribuția lor geografică; remarcă succesul componentei pentru IMM-uri și solicită să se profite pe deplin, în mod adecvat, de clauza de flexibilitate prevăzută de regulament pentru a crește această alocare; invită Comisia ca, în elaborarea și lansarea de noi produse, să țină seama de problema distribuției geografice inegale în cele 28 de state membre ale UE;

8.  salută faptul că FEIS a devenit mai accesibil IMM-urilor și că se creează noi dispozitive specifice, ca o măsură de atenuare pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare; reamintește importanța fondurilor structurale pentru IMM-uri, inclusiv pentru a atrage mai multe investiții private; subliniază că finanțarea prin subvenții ar trebui menținută acolo unde joacă un rol esențial și necesar în promovarea inovării, dezvoltării și cercetării, care sunt fundamentale pentru crearea de locuri de muncă și succesul economic al Europei pe viitor; reamintește importanța fondurilor structurale pentru a atrage mai multe investiții private în beneficiul IMM-urilor din regiunile mai puțin dezvoltate, mai sărace și mai îndepărtate, în special din statele membre din sud și sud-est, care necesită o atenție sporită ca urmare a unor rate mai ridicate ale dobânzilor;

9.  sprijină utilizarea sporită de către Comisie a instrumentelor financiare, deoarece acest lucru este necesar pentru a mobiliza investiții suplimentare ale sectorului public și ale celui privat și pentru a stabili contacte cu grupurile-țintă cele mai importante, precum microîntreprinderile și IMM-urile; invită Comisia să simplifice accesul la aceste instrumente financiare pentru microîntreprinderi și IMM-uri și să le ofere acestora activități de îndrumare și consultanță comercială și financiară;

10.  consideră că este necesară o mai mare simplificare și flexibilizare a regulilor privind accesul IMM-urilor la aceste instrumente; invită statele membre și Comisia să depună toate eforturile în acest sens; solicită, de asemenea, statelor membre, autorităților regionale și organizațiilor întreprinderilor locale să profite de toate finanțările UE disponibile pentru a crește gradul de informare a IMM-urilor în domeniul financiar;

11.  consideră că trebuie consolidate canalele de informare și formare destinate micilor întreprinzători cu privire la diferitele posibilități de finanțare europeană de care pot beneficia, astfel încât aceștia să cunoască toate instrumentele financiare pe care bugetul european le pune la dispoziția lor, cum ar fi, de exemplu, cele oferite prin programele LIFE+, Europa creativă, fondurile europene de antreprenoriat social pentru întreprinderile care urmăresc obiective sociale sau chiar instrumentele Băncii Europene de Investiții, deoarece acestea pot oferi o finanțare mai specifică, în funcție de necesități și de sectorul în care își desfășoară activitatea IMM-ul; în acest sens, salută crearea portalului de acces la finanțare pentru IMM-uri, www.access2finance.eu;

12.  salută adăugarea Platformei europene de consiliere în materie de investiții ca portal european de sprijinire a investițiilor, dar consideră că se pot face mai multe pentru dezvoltarea orientării și sprijinirii IMM-urilor în accesul la fondurile UE relevante;

13.  consideră că UE și statele membre trebuie să creeze și să extindă în continuare rețelele europene de „business angels” (investitori providențiali), precum și diversele forme de creștere a potențialului finanțării participative în UE, astfel încât supraviețuirea acestui tip de întreprinderi să nu depindă exclusiv de finanțarea bancară.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

4

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, José Manuel Fernandes, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Sophie Montel, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Urmas Paet, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Daniele Viotti, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Georgios Kyrtsos, Andrej Plenković, Ivan Štefanec, Nils Torvalds

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Agea, Rainer Wieland


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (26.5.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la accesul la finanțare al IMM-urilor și consolidarea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital

(2016/2032(INI))

Raportor pentru aviz: Marc Joulaud

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază importanța IMM-urilor (inclusiv a microîntreprinderilor), care sunt coloana vertebrală a economiei noastre, în creșterea economică și ocuparea forței de muncă în regiunile Uniunii Europene, în condițiile în care acestea furnizează două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și generează peste jumătate din valoarea adăugată creată de întreprinderi în UE; subliniază faptul că accesul la finanțare este una dintre cele mai importante componente pentru crearea, viabilitatea, performanța, competitivitatea și creșterea IMM-urilor, alături de accesul lor la piața globală; constată că, în contextul crizei actuale și într-un climat caracterizat de constrângeri bugetare, nivelul ridicat al dependenței de împrumuturile bancare și pierderea încrederii investitorilor, printre altele, au împiedicat fluxul de finanțare a economiei reale, în special finanțarea orientată către investițiile pe termen lung; subliniază că, în acest context, politica de coeziune reprezintă una dintre principalele surse de sprijin pentru IMM-uri și este importantă pentru stimularea activității lor economice, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea întreprinderilor active și consolidarea competențelor antreprenoriale și a mediului de afaceri;

2.  reamintește rolul important al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și potențialul lor de a stimula dezvoltarea sectoarelor economice orientate către viitor (inclusiv a economiei circulare), în conformitate cu principiile achizițiilor publice ecologice, care constituie instrumentul adecvat pentru realizarea acestor obiective; consideră că oportunitățile pentru inovare ar trebui recunoscute și promovate ca oportunități de creare a unor locuri de muncă durabile;

3.  susține inițiativele care permit diversificarea surselor de finanțare și facilitarea accesului la finanțare prin acordarea de credite, precum și schemele de garantare pentru IMM-uri, având în vedere faptul că un procent considerabil de IMM-uri semnificative din punct de vedere economic nu pot obține finanțare de la bănci și nici din alte surse din cauza unor caracteristici structurale ale pieței; consideră că diferențele între ratele dobânzilor între statele membre sunt în continuare destul de ridicate, ceea ce împiedică accesul IMM-urilor la credite; insistă asupra necesității de a spori atractivitatea finanțării UE pentru IMM-uri și de a îmbunătăți finanțarea economiei reale prin piețele de capital, prin dezvoltarea alternativelor la creditele bancare; consideră, prin urmare, că inițiativele legate de uniunea piețelor de capital (UPC) ar trebui concepute astfel încât să se reducă costurile de tranzacționare legate de obținerea de capital pentru IMM-uri, precum și că propunerile legislative legate de UPC nu ar trebui să impună sarcini de reglementare a IMM-urilor și nici să limiteze beneficiile pe care acest sector le-ar putea obține prin crearea unei piețe unice a capitalului;

4.  consideră că atât UE, cât și statele membre trebuie să continue să dezvolte rețelele europene de „investitori providențiali” și să consolideze potențialul finanțării participative, astfel încât viabilitatea IMM-urilor să nu depindă în mod exclusiv de finanțarea din partea băncilor; încurajează Comisia să sprijine înființarea, și la nivel regional, a unor noi actori financiari care să ofere soluții financiare pentru înființarea de afaceri și întreprinderi; consideră că propunerea Comisiei de regulament privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii valorilor mobiliare la tranzacționare (COM(2015)0583) ar putea permite IMM-urilor să obțină mai ușor și cu costuri mai reduse finanțare de pe piețele de capital, ca o alternativă la împrumuturile bancare; subliniază că FinTech este o tehnologie financiară inovatoare ce ar putea îmbunătăți accesul IMM-urilor la finanțare, permițând investitorilor și IMM-urilor să navigheze mai ușor și să identifice parteneriate mai bine țintite și mai lucrative;

5.  reamintește, cu toate acestea, că împrumuturile bancare sunt, în mod tradițional, cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru IMM-uri, precum și faptul că băncile locale și regionale (inclusiv băncile cooperatiste) și instituțiile de credit sunt în prima linie în finanțarea IMM-urilor, deoarece ele cunosc cel mai bine economia locală și regională și dispun de metode unice pentru evaluarea riscului de credit al întreprinderilor locale; subliniază că modelele de finanțare bancare și de finanțare prin capital ar trebui să fie complementare, evitând, în același timp, impunerea de cerințe și obstacole multiple de reglementare asupra instituțiilor de credit, cum ar fi băncile de mici dimensiuni; subliniază importanța factorului de sprijinire a IMM-urilor în menținerea și creșterea împrumuturilor bancare către IMM-uri și invită Comisia să analizeze posibilitatea de a conferi acestui factor un statut permanent;

6.  reamintește faptul că coexistența actorilor publici și privați reprezintă, din diferite puncte de vedere, o provocare, precum și că există în unele state membre, încă de la început, o serie de interese și așteptări care nu coincid și că niciuna dintre cele două categorii de actori nu deține cunoștințele necesare; remarcă, așadar, faptul că autoritățile de management nu cunosc piața financiară și mecanismele de funcționare ale acesteia, iar actorii privați nu sunt corect informați cu privire la reglementările aplicabile, ajutoarele de stat și achizițiile publice;

7.  subliniază că, la reuniunea Consiliului European din 20-21 martie 2014, s-a reamintit faptul că îmbunătățirea competitivității industriei europene este o cerință prioritară esențială pentru creșterea economică și politicile de ocupare a forței de muncă și s-a pus în evidență necesitatea de a integra acest obiectiv în toate politicile UE; invită Comisia, statele membre și regiunile să asigure un mediu de afaceri favorabil, să elimine sarcinile inutile de ordin administrativ, juridic (precum orientările contradictorii) și de reglementare, să construiască administrații publice eficiente și o infrastructură modernă, să faciliteze integrarea IMM-urilor în clustere de producție și să ofere un sprijin consultativ eficace; subliniază necesitatea de a garanta o mai bună coordonare, coerență și sinergii între toate politicile, instrumentele și programele UE în domeniul investițiilor care sprijină IMM-urile, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), Orizont 2020, COSME, Erasmus +, Europa Creativă, LIFE și fondurile pentru întreprinderile care urmăresc obiective sociale, și diversele instrumente oferite de Banca Europeană de Investiții pentru IMM-uri; salută Planul de investiții pentru Europa (planul Juncker) și atrage atenția IMM-urilor asupra oportunităților oferite de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS, în special în cadrul componentei pentru IMM-uri), cu toate că acesta nu ar trebui să înlocuiască politica de coeziune ca principal instrument de sprijinire a IMM-urilor din UE și ar trebui, prin urmare, să vină în completarea fondurilor ESI;

8.  subliniază că IMM-urile sunt afectate, în mod deosebit, de complexitatea normelor și de birocrația pe care o implică accesarea fondurilor ESI, mai exact de costurile administrative disproporționate în raport cu dimensiunea întreprinderilor, precum și obstacolele la tratarea în timp util a cererilor de finanțare și a plăților ulterioare; solicită o simplificare profundă a procesului, acordându-se o atenție sporită necesității de a lupta împotriva fraudei și erorilor; salută, în acest context, activitățile Grupului la nivel înalt pentru simplificarea politicii de coeziune; subliniază necesitatea ca agențiile de dezvoltare locale și regionale să faciliteze accesul IMM-urilor la instrumente reînnoibile („revolving“); îndeamnă Comisia să precizeze modul în care normele privind fondurile ESI și normele privind ajutoarele de stat coexistă, în special în cazul în care condițiile socioeconomice nu permit o altă sursă de acces la finanțare; reamintește faptul că IMM-urile sunt adesea dezavantajate în comparație cu întreprinderile mari în ceea ce privește accesul la ajutoare de stat;

9.  invită Comisia și statele membre să promoveze o abordare holistică în ceea ce privește difuzarea de informații și sprijinul consultativ în legătură cu toate oportunitățile de finanțare ale UE (inclusiv uniunea bancară, uniunea piețelor de capital și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, fondurile ESI, în special condițiile care reglementează eligibilitatea și alocarea finanțării) la nivel european, național, regional și local pentru investitori, supraveghetori și alte părți interesate; salută rolul Rețelei întreprinderilor europene, ca importantă sursă de informare pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate cu privire la fructificarea oportunităților de finanțare din fonduri UE; salută strategia de informare a Comisiei în materie de IMM;

10.  subliniază importanța de a colecta date privind măsura în care piața se adaptează la noi circumstanțe (de exemplu noile tarife și costuri de gestiune) în scopul de a sprijini în viitor procesul decizional;

11.  constată că, pe lângă dimensiune, fiecare IMM este diferită și că există o serie de factori care determină nevoile financiare ale acestora și ușurința cu care pot obține finanțare, cum ar fi teritoriul unde se află (de exemplu, o metropolă, la nivel urban, rural, regiuni izolate, slab populate, transfrontaliere, muntoase, insulare, periferice sau ultraperiferice), forma lor juridică, mediul socioeconomic și structura financiară, sectorul de activitate și etapa ciclului de viață al întreprinderii, în special gradul lor de internaționalizare; invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale și locale să ia în considerare acești factori pentru a propune soluții de finanțare eficiente din punct de vedere al costurilor, care să permită combinarea subvențiilor și a instrumentelor financiare și să fie adaptate la nevoile diferitelor categorii de IMM-uri (de exemplu, microîntreprinderi, întreprinderi nou-înființate și în creștere, întreprinderile familiale, artizanale sau industriale), în pofida amplorii sarcinii fiscale, precum și a reticenței investitorilor și a băncilor de a acorda împrumuturi unora dintre aceste tipuri de IMM-uri;

12.  consideră că există în continuare disfuncționalități considerabile pe piața financiară în ceea ce privește acordarea de credite, în special când este vorba despre finanțarea întreprinderilor noi și a celor mici; reamintește necesitatea de a intensifica eforturile pentru a elimina disparitățile de gen identificate în inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”) și a încuraja participarea femeilor în întreprinderi, întreprinderi nou-înființate și alte activități din acest registru, mai ales în cazurile ce presupun participarea fondurilor ESI; consideră că este esențial să se sprijine proiecte de afaceri pentru femeile și tinerii din zonele rurale, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor și prevenirea depopulării zonelor rurale;

13.  solicită Comisiei să prezinte un raport sau un studiu privind absorbția fondurilor în diferite regiuni ale Europei, incluzând o analiză teritorială defalcată pe țări, precum și o analiză a diferențelor între disponibilitatea și gradul de absorbție a resurselor financiare în regiunile mai puțin dezvoltate, cele în tranziție și regiunile dezvoltate;

14.  având în vedere ratele ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, încurajează măsurile care au ca obiectiv dezvoltarea spiritului antreprenorial al generațiilor mai tinere și reamintește, în acest context, faptul că în „Small Business Act“ s-a pus în evidență nevoia de a dezvolta o educație axată pe antreprenoriat în programele școlare și universitare; invită statele membre să promoveze o cultură a asumării de riscuri și a pieței de capital; reiterează faptul că educația financiară pentru IMM-uri este esențială pentru ca soluțiile oferite de piața de capital să fie mai bine utilizate și acceptate, permițând o mai bună evaluare a costurilor, a beneficiilor și a riscurilor asociate;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Mercedes Bresso, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Stanislav Polčák, Julia Reid, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Salvatore Cicu, Ivana Maletić, Miroslav Mikolášik, Sophie Montel, Dimitrios Papadimoulis, Tonino Picula, Maurice Ponga, Branislav Škripek, Davor Škrlec, Hannu Takkula, Damiano Zoffoli, Milan Zver


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (3.6.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la accesul la finanțare al IMM și creșterea diversității finanțării IMM în cadrul uniunii piețelor de capital

(2016/2032(INI))

Raportor pentru aviz: Luigi Morgano

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  recunoaște faptul că rolul jucat de microîntreprinderi și de IMM în sectoarele culturale și creative este tot mai important din perspectiva stimulării investițiilor, a creșterii economice, a inovării și a ocupării forței de muncă și evidențiază totodată rolul lor cheie în menținerea și promovarea diversității culturale și lingvistice;

2.  subliniază faptul că, odată cu publicarea rezultatelor anchetei desfășurate de Comisie cu privire la accesul sectoarelor culturale și creative la finanțare („Survey on access to finance for cultural and creative sectors”), în octombrie 2013, s-a constatat că întreprinderile din sectoarele culturale și creative au dificultăți foarte mari în a obține credite și se confruntă cu un deficit financiar estimat între 8 miliarde EUR și 13,3 miliarde EUR;

3.  subliniază faptul că, potrivit cifrelor furnizate de Eurostat, 2,9 % din populația activă din UE, mai precis 6,3 milioane de persoane, își desfășurau activitatea în sectorul cultural în anul 2014, această proporție fiind comparabilă cu cea a populației active în sectorul bancar și al asigurărilor; subliniază, de asemenea, că sectoarele culturale și creative reprezintă aproximativ 4,5 % din economia europeană, aproape 1,4 milioane de întreprinderi mici și mijlocii producând și distribuind conținuturi creative în întreaga Europă și că ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative a crescut în mod constant începând cu 2008, acest sector fiind unul dintre sectoarele economice europene cu cea mai rapidă dezvoltare, generând aproximativ 4,2 % din PIB total al UE;

4.  recunoaște că cultura și inovarea sunt factori foarte importanți care atrag investiții la nivel regional; relevă faptul că este foarte puțin probabil ca locurile de muncă din sectoarele culturale și creative să fie delocalizate, întrucât aceste locuri de muncă sunt asociate unor competențe determinate de factori culturali și istorici specifici, ce contribuie și la conservarea unei game largi de meșteșuguri și artizanat tradițional; relevă cât este de important să se acorde sprijin IMM care își desfășoară activitatea în limbi ale minorităților sau în limbi mai puțin folosite, protejând și promovând astfel diversitatea culturală și lingvistică a Europei, precum și proiectelor inițiate de tineri pentru protejarea culturii și a patrimoniului;

5.  subliniază că promovarea industriilor culturale și creative și investirea în continuare în aceste sectoare vor contribui la crearea de noi locuri de muncă și reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor, având în vedere numărul important de tineri ce urmează studii în domeniu; subliniază că, conform unui studiu recent, sectoarele culturale și creative angajau mai multe persoane cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani decât orice alt sector economic (19,1 % din totalul angajaților în sectoarele culturale și creative, față de 18,6 % în restul economiei)(1); încurajează statele membre să sprijine dezvoltarea competențelor culturale și creative și să stabilească rețele de dezvoltare a competențelor antreprenoriale, care să conecteze sistemele de educație și formare, întreprinderile creative, precum și instituțiile culturale și artistice cu scopul de a promova o abordare interdisciplinară; încurajează UE și statele membre să dezvolte soluții pentru a încuraja dezvoltarea competențelor și talentelor în sectoarele culturale și creative, de exemplu prin burse de studii inovatoare și flexibile care să sprijine creativitatea și inovarea, precum și dezvoltarea talentelor;

6.  constată cu îngrijorare că, potrivit studiului realizat în 2013 de către Comisie, obstacolele în calea accesului la finanțare în sectoarele culturale și creative au caracteristici foarte specifice, respectiv mari dificultăți în atragerea de capital și investiții din cauza bazei de date limitate, a lipsei de informații disponibile cu privire la sursele de finanțare, a lipsei competențelor în afaceri și din cauza dependenței de investiții publice și a insuficienței informațiilor ce derivă din evaluarea problematică a riscurilor și din dificila valorificare a proprietăților imateriale, de exemplu a drepturilor de proprietate intelectuală;

7.  subliniază prin urmare că, pentru a îmbunătăți accesul la finanțare în sectoarele culturale și creative, este necesar să se găsească soluții specifice sectoarelor respective pentru accesarea finanțării, respectiv să se dezvolte expertiza în vederea evaluării riscurilor specifice asociate absenței unor garanții tangibile, dependenței de activele necorporale și cererii nesigure de pe piață în contextul schimbărilor digitale; relevă faptul că această expertiză este necesară atât în cadrul microîntreprinderilor și al IMM, cât și în cadrul instituțiilor financiare; subliniază faptul că poate fi acceptată utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală sub formă de garanții; subliniază importanța unui cadru legislativ armonizat în materie de fiscalitate și proprietate intelectuală în UE, care ar putea contribui la atragerea investițiilor și a finanțării pentru IMM culturale și creative;

8.  subliniază că este important să se stimuleze interacțiunea dintre UE și statele membre și să se încurajeze schimburile de bune practici între acestea, propune accentuarea dimensiunii de analiză a datelor pentru a crește nivelul de familiarizare și conștientizare a oportunităților de afaceri și investiții oferite de societățile active în sectoarele culturale și creative, în vederea încurajării digitalizării;

9.  salută lansarea, chiar și cu mare întârziere, a mecanismului de garantare instituit în cadrul programului Europa Creativă, care reprezintă una dintre soluțiile-cheie propuse pentru a răspunde nevoii presante de credite cu ajutorul cărora să se asigure finanțarea pentru proiectele inovatoare și durabile din sectoarele culturale și creative, cuprinzând microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, asociațiile fără scop lucrativ mai mici și ONG, precum și una dintre soluțiile-cheie pentru garantarea unei remunerații decente pentru artiști; salută inițiativa privind sistemul integrat de formare pe care mecanismul de garantare îl propune bancherilor și intermediarilor financiari; recomandă insistent ca măsurile necesare să fie puse în aplicare în 2016, la fel ca în propunerea inițială a Comisiei; reamintește că se preconizează că deficitul de finanțare va depăși un miliard de euro anual, conform evaluării ex-ante a Comisiei, acest deficit reprezentând valoarea investițiilor pierdute pentru că societăți cu strategii de afaceri solide și profiluri de risc adecvate fie nu primesc un împrumut, fie hotărăsc să nu solicite deloc credite din cauza insuficienței de active pentru garantare;

10.  salută noul raport publicat de către Grupul de experți din statele membre UE privind accesul la finanțare al sectoarelor culturale și creative, raport elaborat prin metoda deschisă a coordonării, și subliniază că recomandările formulate în cuprinsul său trebuie puse în aplicare de către Comisie, astfel încât să se creeze instrumente mai eficiente și mai inovatoare și să se faciliteze accesul la finanțare;

11.  propune ca deficitul de finanțare în sectoarele culturale și creative să fie compensat prin creșterea interesului manifestat de sectorul privat, în acest scop UE având nevoie de un cadru de reglementare care să permită oportunități transfrontaliere de finanțare prin capitaluri proprii în UE;

12.  consideră că este esențial ca, pe fundalul reducerii investițiilor publice în sectoarele culturale și creative, UE și statele sale membre să creeze, prin autoritățile lor regionale și descentralizate, condițiile necesare pentru accesul direct la piețele de capital, să extindă gama de instrumente financiare aflate la dispoziția microîntreprinderilor și a IMM din sectoarele culturale și creative, garantând accesul la instrumente financiare noi și inovatoare, în interesul reciproc al consumatorilor, creatorilor, distribuitorilor și editurilor, cum ar fi microcreditele, contribuțiile rambursabile, finanțarea participativă, investitorii providențiali, fondurile cu capital de risc, creditarea de la persoană la persoană, deducerile fiscale, finanțarea cu capital speculativ și cu capital de risc, precum și dezvoltarea de mecanisme publice de garantare; consideră că este important să se analizeze posibilitățile oferite de achizițiile publice pentru inovare în cadrul Orizont 2020, mai ales oferirea de stimulente pentru instituirea de parteneriate public-private; subliniază că informațiile referitoare la sursele de finanțare existente ar trebui să fie disponibile și ușor de accesat;

13.  constată că, pe lângă consolidarea capacităților de expertiză și protecția contra riscului de credit, intermediarii financiari vor propune planuri de promovare în cadrul cererilor lor adresate Fondului European de Investiții care să contribuie la finanțarea unor proiecte sustenabile și inovatoare pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv - în anumite condiții - pentru instituțiile publice culturale;

14.  salută proiectul în curs al Comisiei privind finanțarea participativă pentru sectoarele culturale și creative și remarcă faptul că, potrivit bunelor practici financiare în domeniul sectoarelor culturale și creative din statele membre, cadrele de politică și de reglementare ar trebui să se concentreze pe finanțarea participativă pe bază de recompense și pe bază de donații, care sunt formele cel mai frecvent utilizate de IMM din sectorul creativ;

15.  subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru o mai bună coordonare între fondurile structurale și de investiții europene și alte programe europene prevăzute pentru perioada de programare 2014-2020, cu referire directă la programele Erasmus+ și Europa Creativă, coordonare prevăzută la punctele 4.6 și 6.4 din anexa 1 la Regulamentul privind dispozițiile comune(2), pe de o parte prin asigurarea unei mai bune informări la nivelul UE și, pe de altă parte, printr-o aplicare mult mai fermă în statele membre și în regiunile lor;

16.  subliniază rolul programelor de schimburi, în special al mobilității în învățământul profesional și tehnic, care permit cooperarea între diferitele linii de activitate, combină creativitatea cu competențele de afaceri și permit participanților să înțeleagă mai bine nevoile reale ale întreprinderilor; solicită, prin urmare, extinderea posibilităților financiare de care pot beneficia IMM din sectoarele culturale și creative pentru a oferi oportunități de mobilitate de înaltă calitate.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

17

0

2

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Mircea Diaconu, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Michaela Šojdrová

Membri supleanți prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Sylvie Goddyn, Ilhan Kyuchyuk, Ernest Maragall, Emma McClarkin, Hannu Takkula

(1)

„Cultural times - the first global map of cultural and creative industries”, decembrie 2015.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320); anexa 1 Cadrul strategic comun, ibid., p. 412.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

8

2

Membri titulari prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Esther de Lange, Fabio De Masi, Markus Ferber, Jonás Fernández, Neena Gill, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Barbara Kappel, Othmar Karas, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Olle Ludvigsson, Notis Marias, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Costas Mavrides, Bernard Monot, Luděk Niedermayer, Stanisław Ożóg, Dimitrios Papadimoulis, Pirkko Ruohonen-Lerner, Alfred Sant, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Michael Theurer, Marco Valli, Cora van Nieuwenhuizen, Beatrix von Storch, Jakob von Weizsäcker, Pablo Zalba Bidegain, Marco Zanni, Sotirios Zarianopoulos

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Cozzolino, José Manuel Fernandes, Ashley Fox, Ildikó Gáll-Pelcz, Sophia in ‘t Veld, Ramón Jáuregui Atondo, Syed Kamall, Krišjānis Kariņš, Paloma López Bermejo, Siegfried Mureșan, Michel Reimon, Antonio Tajani, Lieve Wierinck

Notă juridică - Politica de confidențialitate