RAPORT referitor la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare

29.6.2016 - (2016/2038(INI))

Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE 2)
Coraportori: Jeppe Kofod și Michael Theurer


Procedură : 2016/2038(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0223/2016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare

(2016/2038(INI))

Parlamentului European,

–  având în vedere articolele 4 și 13 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 107, 108, 113, 115 și 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Decizia sa din 2 decembrie 2015 privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru deciziile fiscale (TAXE 2) și alte măsuri similare sau cu efecte similare[1],

–  având în vedere dezvăluirile Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) privind deciziile fiscale și alte practici dăunătoare care au loc în Luxemburg, care au devenit cunoscute sub numele de „LuxLeaks”,

–  având în vedere dezvăluirile Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) privind utilizarea companiilor offshore, care au devenit cunoscute sub numele de „Panama Papers”, și în special documentele publicate la 9 mai 2016,

–  având în vedere rezultatele diferitelor reuniuni la nivel înalt ale G7, G8 și G20 pe probleme fiscale internaționale, în special reuniunea la nivel înalt din Ise-Shima din 26 și 27 mai 2016 și rezultatul întâlnirii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din țările din grupul G20, care a avut loc la 14 și 15 aprilie 2016 la Washington,

–  având în vedere Rezoluția referitoare la Agenda de acțiune de la Addis Abeba, adoptată la 27 iulie 2015 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite,

–  având în vedere raportul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din 30 noiembrie 2015 intitulat „Principiile G20/OCDE privind guvernanța corporativă”;

–  având în vedere concluziile ECOFIN din 8 martie 2016 privind schimbul de informații fiscale referitoare la activitățile întreprinderilor multinaționale și codul de conduită în ceea ce privește impozitarea întreprinderilor, din 8 decembrie 2015 privind impozitarea întreprinderilor, erodarea bazei fiscale și transferul de profituri, din 9 decembrie 2014 privind impozitarea întreprinderilor și din 1 decembrie 1997 privind politica fiscală,

–  având în vedere Directiva Consiliului din 8 decembrie 2015[2] de modificare a Directivei privind cooperarea administrativă[3],

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene[4],

–  având în vedere Directiva 77/799/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1977 privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe și al impozitării primelor de asigurare[5],

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului[6],

–  având în vedere documentul elaborat de grupul mixt de urmărire al Comisiei, astfel cum a fost adoptat la 16 martie 2016, privind recomandările din rezoluțiile Parlamentului privind transparența, coordonarea și convergența politicilor fiscale din Uniune aplicabile întreprinderilor, precum și privind deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare,

–  având în vedere propunerea Comisiei de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind impozitul pe profit (propunerea privind raportarea pentru fiecare țară în parte)[7],

–  având în vedere propunerea Comisiei referitoare la pachetul privind combaterea evaziunii fiscale, care conține o scurtă comunicare[8], o propunere de Directivă a Consiliului privind combaterea evaziunii fiscale[9], o propunere de Directivă a Consiliului de revizuire a Directivei privind cooperarea administrativă[10], o recomandare privind tratatele fiscale[11] și un studiu privind planificarea fiscală agresivă[12],

–  având în vedere propunerea Comisiei din 2011 de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) (COM(2011)0121), precum și poziția Parlamentului din 19 aprilie 2012 referitoare la respectiva propunere,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre din 1 decembrie 1997 referitoare la Codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor[13] și rapoartele periodice adresate Consiliului de Grupul de lucru pentru codul de conduită (impozitarea întreprinderilor),

–  având în vedere Acordul privind transparența fiscală inițiat de UE și Principatul Monaco la 22 februarie 2016,

–  având în vedere acordul semnat între UE și Principatul Andorra la 12 februarie 2016,

–  având în vedere Acordul privind impozitarea veniturilor din economii semnat între UE și Republica San Marino la 8 decembrie 2015,

–  având în vedere Acordul privind schimbul automat de informații privind conturile financiare semnat între UE și Principatul Liechtenstein la 28 octombrie 2015,

–  având în vedere Acordul privind impozitarea în vederea îmbunătățirii respectării obligațiilor fiscale, semnat între UE și Confederația Elvețiană la 27 mai 2015,

–  având în vedere acordul actualizat între Jersey și Regatul Unit din 30 noiembrie 2015 și așa-numitul „Schimb de opinii privind interpretarea punctului 2 din acordul Jersey-Regatul Unit privind dubla impozitare”,

–  având în vedere Acordul privind dubla impozitare semnat între Guernsey și Regatul Unit, astfel cum a fost modificat prin Acordul din 2009, semnat la 20 ianuarie 2009 și intrat în vigoare la 27 noiembrie 2009, referitor la schimbul de informații,

–  având în vedere poziția legislativă adoptată de Parlament la 8 iulie 2015 la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2007/36/CE în ceea ce privește încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește anumite elemente ale declarației privind guvernanța corporativă,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune[14],

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare[15],

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 referitoare la impactul evaziunii fiscale și al fraudei fiscale asupra guvernanței, protecției sociale și dezvoltării în țările în curs de dezvoltare[16],

–  având în vedere diversele audieri parlamentare și rapoartele ulterioare privind evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală care au avut loc în parlamentele naționale, în special în Camera Comunelor a Regatului Unit, în Senatul SUA, în Senatul Australiei și în Adunarea Națională și în Senatul Franței,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2014)7 din 30 aprilie 2014 privind protecția avertizorilor de integritate,

–  având în vedere procesul lui Antoine Deltour, Raphaël Halet și Édouard Perrin, puși sub acuzare pentru rolul pe care l-au jucat în publicarea așa-numitelor documente „LuxLeaks”, care se desfășoară în prezent în Luxemburg,

–  având în vedere deciziile Comisiei privind ajutorul de stat în ceea ce privește Fiat[17], Starbucks[18] și hotărârile autorităților belgiene privind profitul excedentar[19] și deciziile de inițiere a investigațiilor privind ajutorul de stat în ceea ce privește McDonald’s, Apple și Amazon,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE 2) (A8-0223/2016),

Considerații generale, fapte și cifre

A.  întrucât dezvăluirile „Panama Papers” și „LuxLeaks”, astfel cum au fost făcute publice de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), au arătat că este urgentă nevoie ca UE și statele sale membre să combată evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, precum și planificarea fiscală agresivă și să acționeze în sensul creșterii cooperării și transparenței pentru restabilirea justiției fiscale, asigurând corectitudinea sistemelor noastre fiscale și garantând achitarea impozitelor de către societăți acolo unde se creează valoarea, nu doar în rândul statelor membre, ci și la nivel global;

B.  întrucât, potrivit estimărilor Comisiei, evaziunea și frauda fiscală se ridică la o mie de miliarde de euro[20] pe an, în timp ce OCDE estimează[21] că veniturile pierdute la nivel global sunt între 4 % și 10 % din totalul veniturilor din impozitul pe profit al întreprinderilor, reprezentând între 75 și 180 de miliarde de euro anual, la nivelurile din 2014; întrucât aceste estimări sunt suficient de prudente; întrucât efectele negative ale unor astfel de practici asupra bugetelor statelor membre și asupra cetățenilor sunt evidente și ar putea submina încrederea în democrație; întrucât frauda fiscală, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă erodează baza de impunere a statelor membre și, astfel, conduc la pierderea de venituri fiscale, slăbesc economiile și capacitatea guvernelor de a asigura servicii publice, investiții și securitate socială;

C.  întrucât, într-un cadru bugetar de control reciproc, este inacceptabil ca resursele ce ar trebui să fie generate de impozitele datorate într-un stat membru să fie generate efectiv într-un alt stat membru, printr-o planificare fiscală incorectă și agresivă;

D.  întrucât țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod disproporționat de evitarea obligațiilor fiscale de către societăți, acest fenomen fiind responsabil pentru pierderi de venituri fiscale estimate la 100 de miliarde de dolari[22] anual, aceste țări fiind private de resurse esențiale pentru a finanța servicii de bază, ceea ce dăunează politicilor de cooperare pentru dezvoltare ale UE;

E.  întrucât dezvăluirile „Panama Papers” ne-au reamintit că problema evitării obligațiilor fiscale nu se limitează la societățile multinaționale, fiind strâns legată de activitățile infracționale, și că fondurile offshore sunt estimate la aproximativ 10 mii de miliarde USD; întrucât, din acestea, peste 2,5 mii de miliarde USD sunt plasate în Elveția;

F.  întrucât liderii grupului G20 au luat măsuri în aprilie 2009, solicitând în mod special jurisdicțiilor offshore să semneze cel puțin 12 de tratate de schimb de informații, cu scopul de a pune capăt epocii secretului bancar; întrucât economiștii au pus sub semnul întrebării eficacitatea acestor măsuri, explicând faptul că tratatele au condus la relocarea depozitelor bancare între paradisurile fiscale, dar nu au asigurat o repatriere semnificativă a fondurilor[23]; întrucât nu există dovezi care să arate că investițiile de portofoliu în jurisdicțiile offshore erau în declin, cel puțin până în 2014, în pofida recentelor eforturi internaționale de creștere a transparenței financiare; întrucât este prea devreme să se stabilească dacă adoptarea schimbului automat de informații fiscale (standarde comune de raportare) va aduce modificări acestei tendințe;

G.  întrucât, potrivit informațiilor furnizate de Banca Reglementelor Internaționale, depozitele transfrontaliere în centre offshore între 2008 și 2015 au crescut, în medie, cu 2,81 % anual, însă au crescut numai cu 1,24 % în restul lumii[24]; întrucât cele mai importante centre financiare offshore din punctul de vedere al depozitelor străine sunt Insulele Cayman (663 de miliarde USD), Luxemburg (360 de miliarde USD), Elveția (137 de miliarde USD), Hong Kong (125 de miliarde USD), Singapore (95 de miliarde USD), Bermuda (77 de miliarde USD), Panama (67 de miliarde USD), Jersey (58 de miliarde USD) și Bahamas (55 de miliarde USD); întrucât depozitele transfrontaliere în paradisuri fiscale europene, precum Andorra, Gibraltar, Liechtenstein și Elveția, au scăzut sau au stagnat în ultimii ani, ceea ce sugerează deplasarea activităților offshore către alte jurisdicții și restructurarea industriei offshore, ca urmare a creșterii numărului de acorduri bilaterale de informare fiscală;

H.  întrucât fluxurile investiționale către centre financiare offshore sunt estimate la 72 de miliarde USD în 2015[25] și au scăzut în ultimii ani ca urmare a creșterii fluxurilor de la societăți multinaționale situate în economii în curs de dezvoltare și în tranziție, uneori sub forma fluxurilor circulare de investiții; întrucât fluxurile de investiții către entitățile cu scop special reprezintă majoritatea fluxurilor de investiții offshore; întrucât Luxemburg era principalul beneficiar al fluxurilor de investiții aferente entităților cu scop special în 2015, în timp ce intrările aferente entităților cu scop special în Țările de Jos au fost și ele deosebit de ridicate în același an; întrucât persistența fluxurilor financiare direcționate prin mecanisme financiare offshore evidențiază necesitatea unei mai mari coerențe între politicile fiscale și de investiții la nivel global și european;

I  întrucât OCDE a primit un nou mandat, în aprilie 2016, să creeze o listă neagră a jurisdicțiilor necooperante; întrucât Comisia este în procesul de a defini criterii pentru identificarea paradisurilor fiscale, iar aceasta a recunoscut că este important nu numai să se analizeze criteriile de transparență și de cooperare, ci și să se aibă în vedere regimurile fiscale nocive;

J.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt principala sursă de creare de locuri de muncă din Europa, aproximativ 85 % din toate locurile noi de muncă din UE[26] din ultimii cinci ani fiind create în cadrul acestora; întrucât studiile[27] au demonstrat că o societate cu activitate transfrontalieră plătește, în medie, cu 30% mai puține impozite decât o societate cu activitate într-o singură țară; întrucât acest lucru denaturează grav concurența, conduce la pierderea de locuri de muncă și echitate în Uniune și îngreunează creșterea sustenabilă;

K.  întrucât Comisia definește planificarea fiscală agresivă drept a profita de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal, sau de neconcordanțele dintre două sau mai multe sisteme fiscale, în scopul reducerii obligațiilor fiscale; întrucât Comisia recunoaște că planificarea fiscală agresivă poate îmbrăca o gamă variată de forme, ceea ce conduce la neaplicarea legislației fiscale astfel cum a fost ea gândită de legiuitori; întrucât principalele forme de planificare fiscală agresivă includ transferul datoriilor, localizarea activelor necorporale și a proprietății intelectuale, prețuri de transfer strategic, asimetrii hibride și structuri de creditare offshore; întrucât societățile audiate de Comisia sa specială au reiterat în special faptul că ele plătesc multe impozite și că respectă legea; întrucât doar un număr redus de societăți au recunoscut public că evitarea obligațiilor fiscale la nivelul societăților este o prioritate ce trebuie soluționată;

L.  întrucât aproape o treime din investițiile transfrontaliere ale întreprinderilor sunt canalizate prin aranjamente financiare de tip offshore; întrucât Comisia constată că pentru 72 % din profiturile transferate în Uniunea Europeană sunt folosite prețurile de transfer și localizarea eficientă din punct de vedere fiscal a proprietății intelectuale, iar restul schemelor de transfer de profituri implică transferul datoriilor[28];

M.  întrucât tratatele fiscale bilaterale alocă drepturile de impozitare între țările de origine și cele de reședință; întrucât țărilor de origine li se alocă frecvent dreptul la venituri ale întreprinderilor active din punct de vedere fiscal, cu condiția existenței unui sediu permanent în țările de origine, iar țările de reședință obțin drepturi de impozitare asupra veniturilor pasive, precum dividendele, redevențele și dobânzile; întrucât o astfel de divizare a drepturilor fiscale este esențială pentru a înțelege schemele de planificare fiscală agresivă;

N.  întrucât practicile contabile constau în prezentarea situației financiare a corporației prin corelarea veniturilor și a cheltuielilor și a câștigurilor și a pierderilor cu perioada calendaristică în care se înregistrează, nu cu perioada în care apar efectiv fluxurile de trezorerie; întrucât, dacă veniturile impozabile trec dintr-o jurisdicție în alta, iar ambele le tratează în mod diferit, apare ocazia de a exploata asimetriile; întrucât, deși plățile de redevențe pot fi justificate în scopuri profesionale, fără o coordonare fiscală favorabilă, și întrucât acestea pot beneficia de tratament fiscal favorabil într-o țară, ceea ce conduce la erodarea bazei de impunere în alte țări;

O.  întrucât 60 % din totalul comerțului mondial se desfășoară în interiorul corporațiilor și, prin urmare, este supus metodologiilor privind prețurile de transfer; întrucât 70 % din totalul transferului de profituri se efectuează prin prețuri de transfer;

P.  întrucât convergența politicilor fiscale ar trebui să fie însoțită de controale mai riguroase și de investigații mai ample ale practicilor fiscale nocive; întrucât Comisia a inițiat noi investigații oficiale privind tratamentul fiscal aplicat societăților multinaționale; întrucât evaluarea măsurilor de politică fiscală din punctul de vedere al ajutorului de stat reprezintă o abordare ce a început să capete importanță; întrucât sunt necesare reflecții și măsuri suplimentare pentru o mai bună înțelegere și abordare a corelării dintre impozitare și concurență; întrucât Comisia dispune de opțiunea de a investiga într-o manieră neselectivă și obiectivă toate cazurile bănuite a fi ajutor de stat ilegal prin intermediul tratamentelor fiscale preferențiale; întrucât o serie de investigații ale Comisiei privind ajutorul de stat erau încă în desfășurare la momentul adoptării acestui raport; întrucât o serie de state membre au inițiat proceduri de recuperare împotriva anumitor societăți multinaționale; întrucât anumite state membre au efectuat o analiză a efectelor în cascadă ale politicilor lor fiscale interne, pentru a evalua impactul negativ asupra țărilor în curs de dezvoltare;

Q.  întrucât planificarea fiscală agresivă nu poate fi disociată de o planificare socială agresivă, după cum confirmă activitățile Comisiei speciale (TAXE 2), în special audierea societăților multinaționale, unde s-a demonstrat în mod clar că schemele fiscale ale unor firme precum McDonald’s sunt folosite și ca modalitate de a reduce salariile angajaților;

R.  întrucât cel mai bun instrument de combatere a planificării fiscale agresive constă într-o legislație bine gândită, implementată într-un mod corespunzător și coordonat;

Rolul jurisdicțiilor fiscale specifice

S.  întrucât Parlamentul a avut întâlniri cu reprezentanți ai guvernelor din Andorra, Liechtenstein, Monaco, Guernsey și Jersey; întrucât Insulele Cayman s-au prezentat doar la o întâlnire a coordonatorilor, nu la o audiere oficială a Comisiei speciale; întrucât Insula Man a refuzat să se prezinte înaintea Comisiei speciale, dar a trimis în schimb o contribuție scrisă;

T.  întrucât unele jurisdicții fiscale contribuie în mod activ la conceperea de politici fiscale agresive pentru întreprinderile multinaționale care, astfel, pot valorifica aceste oportunități pentru a evita impozitarea; întrucât, în pofida angajamentelor asumate de aceste jurisdicții în sensul schimbului automat de informații fiscale cu alte țări, în unele jurisdicții, rata statutară sau efectivă a impozitului pe profit este aproape zero sau chiar egală cu 0 %; întrucât unele dintre aceste jurisdicții figurează pe lista neagră a mai multor state membre; întrucât Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor a evaluat regimurile fiscale specifice din unele jurisdicții, ceea ce a condus la reforme în țările respective;

U  întrucât toate aceste jurisdicții s-au angajat să implementeze schimbul automat de informații până în 2017, respectiv până în 2018 pentru Andorra și Monaco; întrucât este important să se monitorizeze dacă sunt deja introduse schimbări legislative eficace, pentru a asigura schimbul efectiv automat de informații începând cu 2017;

V.  întrucât lacunele din legislație, schimburile ineficiente de informați și, în general, nerespectarea cerințelor de control, lipsa de informații privind beneficiarii finali și menținerea secretului bancar și a celui comercial, în ciuda abrogării treptate a secretului bancar, sunt obstacole în calea stopării evaziunii și fraudei fiscale; întrucât opacitatea acestor practici este folosită de unii agenți fiscali din sectorul financiar pentru practici fiscale agresive; întrucât inițiativele de schimb automat de informații între țări, care să depășească cadrul convențiilor fiscale bilaterale preexistente, au fost introduse doar recent; întrucât, fără o punere în aplicare eficace, punctele slabe ale sistemelor vor încuraja evaziunea și frauda fiscală;

W.  întrucât unele jurisdicții fiscale din interiorul și din afara UE nu sunt dispuse să își reformeze sistemele fiscale, în pofida inițiativelor globale actuale și deși unele dintre ele sunt implicate în activitatea OCDE;

X.  întrucât audierile organizate cu Andorra, Guernsey, Jersey, Liechtenstein și Monaco (vezi anexa 1) au arătat că condițiile pentru înregistrarea societăților offshore și informațiile ce trebuie furnizate în acest scop diferă de la o jurisdicție la alta; întrucât nu se știe ca autoritățile fiscale oficiale ale unora dintre aceste jurisdicții să dețină sau să colecteze informații complete privind beneficiarii finali ai fondurilor fiduciare, ai fundațiilor și ai societăților, sau aceste informații nu sunt făcute publice; întrucât Andorra, Liechtenstein, Monaco, San Marino și Elveția au semnat acorduri privind schimbul de informații cu UE; întrucât Insulele Anglo-Normande au semnat acorduri cu Regatul Unit și și-au declarat disponibilitatea de a încheia acorduri similare și cu alte state membre;

Y  întrucât legislația existentă din unele jurisdicții nu asigură o bună guvernanță și nici respectarea standardelor internaționale în ceea ce privește beneficiarii finali, transparența și cooperarea;

Z.  întrucât unele dintre aceste jurisdicții sunt teritorii dependente sau asociate ale statelor membre și, prin urmare, chiar dacă au guvernare autonomă, se supun parțial legilor naționale și europene; întrucât, prin urmare, statele membre ar trebui să aibă în vedere adoptarea de măsuri legislative pentru a se asigura că teritoriile lor asociate și dependente respectă cele mai înalte standarde;

AA.   întrucât unele state membre au propriile liste de jurisdicții necooperante și/sau definiții materiale pentru „paradisurile fiscale” sau „jurisdicțiile fiscale privilegiate”; întrucât există mari diferențe între aceste liste în ceea ce privește definirea sau evaluarea jurisdicțiilor necooperante sau a paradisurilor fiscale; întrucât lista de jurisdicții necooperante a OCDE nu își atinge obiectivul; întrucât, în pachetul legislativ privind impozitarea din 17 iunie 2015, Comisia a publicat o listă a jurisdicțiilor fiscale necooperante, întocmită pornind de la o abordare de tip „numitor comun”, pe baza listelor existente la nivel național; întrucât nu există încă o definiție și o listă a jurisdicțiilor necooperante comună la nivelul UE, în pofida nevoii urgente de o astfel de listă; întrucât niciuna dintre aceste liste nu conține criterii clare, măsurabile și exhaustive privind gradul de confidențialitate din anumite jurisdicții;

Rolul instituțiilor financiare în planificarea fiscală agresivă a societăților multinaționale

AB.  întrucât unele instituții financiare și societăți de contabilitate sau de avocatură au acționat ca intermediari în constituirea unor structuri juridice complexe, care conduc la utilizarea de către întreprinderile multinaționale a unor scheme agresive de planificare fiscală, după cum se arată în „LuxLeaks” și în „Panama Papers”; întrucât lacunele juridice, asimetriile și lipsa de coordonare, de cooperare și de transparență între țări creează un mediu care facilitează evaziunea fiscală; întrucât instituțiile financiare sunt, totuși, instrumente auxiliare fundamentale și indispensabile în lupta împotriva fraudei fiscale, ca urmare a informațiilor privind conturile financiare și proprietarii acestora pe care le au la dispoziție și întrucât, prin urmare, este fundamental ca ele să coopereze pe deplin și în mod eficace la schimbul unor astfel de informații;

AC.  întrucât o serie de scandaluri fiscale în care au fost implicate băncile au fost date în vileag pe perioada acestei investigații; întrucât instituțiile financiare pot folosi o serie de scheme de planificare fiscală agresivă pentru a-și ajuta clienții să comită evaziune fiscală sau să evite plata obligațiilor lor fiscale; întrucât băncile pot acționa pe piață în numele clienților lor și se pot declara beneficiarul acestor tranzacții față de autoritățile fiscale, astfel încât clienții vor beneficia în mod corespunzător de avantaje fiscale acordate băncilor ca urmare a statutului lor de instituție bancară sau a reședinței lor; întrucât rolul băncilor (mai ales al celor cu operațiuni bancare de investiții) în conceperea și implementarea planificării fiscale agresive ar trebui să fie considerat unul dublu: în primul rând, prin furnizarea planificării fiscale agresive spre a fi folosită de clienți - utilizând frecvent produse financiare precum împrumuturile, instrumentele derivate, instrumentele repo sau orice instrumente de capital propriu; și, în al doilea rând, prin utilizarea de către ele însele a planificării fiscale agresive - prin propriile tranzacții financiare structurate proprietare și interbancare;

AD.  întrucât toate băncile ce s-au prezentat în fața Comisiei speciale au negat în mod oficial că le-ar fi recomandat clienților lor să comită evaziune fiscală sau să evite plata obligațiilor fiscale sub orice formă și au negat că au relații cu firme de contabilitate și de avocatură în acest scop; întrucât, cu toate acestea, băncile solicită frecvent opinii juridice firmelor de contabilitate sau de consultanță, pentru a valida contractele pe care le oferă clienților; întrucât aceste opinii juridice plătite pot fi folosite pentru a acoperi operațiunile de evaziune fiscală și pentru a evita acuzațiile de fraudă intenționată împotriva băncilor;

AE.  întrucât unele instituții financiare importante au deschis un număr crescut de sucursale în jurisdicții fiscale speciale sau în jurisdicții cu rate reduse sau foarte reduse ale impozitului pe profit, pentru a evita impozitele în numele clienților persoane fizice sau juridice sau în scopuri proprii; întrucât o serie de instituții financiare și-au închis recent unele sucursale din aceste jurisdicții; întrucât mai multe instituții financiare au fost puse sub urmărire pentru fraudă fiscală sau spălare de bani în Statele Unite, ceea ce a condus la plata de amenzi substanțiale, însă în Uniunea Europeană au fost declanșate foarte puține proceduri de urmărire;

AF.  întrucât băncile își desfășoară activitatea pe o piață competitivă și sunt stimulate să promoveze scheme fiscale atractive, pentru a atrage noi clienți și a-i deservi pe cei existenți; întrucât angajații băncilor sunt supuși frecvent unei presiuni enorme de a valida contractele clienților care permit evaziunea și frauda fiscală, cu riscul de a fi concediați dacă nu fac acest lucru; întrucât există conflicte de interese și cazuri de „uși turnante” între angajații de prim nivel ai băncilor, ai firmelor de consultanță și reprezentanții administrațiilor fiscale; întrucât administrațiile fiscale nu au întotdeauna acces suficient la informații sau mijloacele adecvate pentru a investiga băncile și a detecta cazurile de evaziune fiscală;

AG.  întrucât multe dintre băncile și instituțiile financiare implicate în evaziune fiscală au fost salvate în perioada crizei financiare din 2008 cu bani ai contribuabililor, astfel încât comportamentul lor în domeniul fiscal este cu atât mai reprobabil;

AH.  întrucât este important să se recunoască faptul că nu toate tranzacțiile financiare structurate complexe (TFSC) au o motivație fiscală dominantă, iar produsele motivate în special de criterii fiscale reprezintă doar o mică parte din totalul afacerilor cu TFSC; întrucât sumele implicate în tranzacțiile de planificare fiscală agresivă pot fi, cu toate acestea, foarte mari, uneori cu tranzacții de mai multe miliarde de euro și avantaje fiscale de sute de milioane de euro[29]; întrucât autoritățile fiscale sunt preocupate de lipsa de transparență a TFSC folosite în scopuri de planificare fiscală agresivă, în special atunci când componente separate ale acestor acorduri sunt executate în jurisdicții diferite;

AI.  întrucât instituțiile de credit din UE fac deja obiectul cerințelor privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte conform Directivei privind cerințele de capital (CRD IV; întrucât ar trebui remarcat faptul că au existat o serie de lacune la nivelul acestor raportări pentru fiecare țară în parte, iar aceste lacune ar trebui soluționate; întrucât niciuna dintre instituțiile financiare care s-au prezentat înaintea Comisiei speciale nu a formulat obiecții semnificative cu privire la cerințele de prezentare; întrucât unele dintre ele s-au declarat în mod clar în favoarea acestei cerințe și au afirmat că vor susține transformarea acesteia într-un standard comun;

AJ.  întrucât raportarea publică pentru fiecare țară în parte referitoare la anumite documente ale instituțiilor financiare a indicat discrepanțe semnificative între profitul global obținut de acestea în jurisdicțiile de peste mări și activitatea, volumul impozitelor plătite și numărul de angajați din aceste jurisdicții; întrucât aceleași raportări au evidențiat un decalaj între teritoriile în care își desfășoară activitatea și au personal și cele din care obțin profituri;

AK.  întrucât băncile și societățile multinaționale care s-au prezentat în fața Comisiei speciale nu au răspuns complet la toate întrebările membrilor acesteia, iar unele dintre probleme ridicate au rămas, astfel, fără răspuns sau au fost răspunse doar parțial; întrucât unele dintre acestea au trimis contribuții scrise (vezi anexa 2) într-o fază ulterioară;

Regimurile fiscale favorabile pentru brevete, cunoștințe și C-D

AL.  întrucât schemele asociate proprietății intelectuale, brevetelor și cercetării și dezvoltării (C-D) sunt folosite pe scară largă la nivelul Uniunii; întrucât acestea sunt folosite de către societățile multinaționale pentru a-și reduce artificial contribuția fiscală globală; întrucât acțiunea nr. 5 din Planul de acțiune OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor se referă la „abordarea modificată bazată pe conexiune”; întrucât rolul Grupului de lucru pentru codul de conduită este și acela de a analiza și a monitoriza într-o manieră eficace aceste practici în statele membre;

AM.  întrucât Grupul de lucru pentru codul de conduită a analizat regimurile fiscale favorabile pentru brevete, dar nu și-a încheiat analiza privind regimuri specifice; întrucât, între timp, acțiunea nr. 5 Planul de acțiune al OCDE se referă la „abordarea modificată bazată pe conexiune”, drept noul standard pentru acordarea stimulentelor pentru C-D; întrucât statele membre au convenit, în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită, să pună în aplicare abordarea modificată bazată pe conexiune în legislația lor națională începând cu anul 2015; întrucât acestea sunt de acord și ca schemele existente privind regimurile fiscale favorabile pentru brevete să fie eliminate treptat până în 2021; întrucât statele membre sunt cu mult în urmă în aplicarea abordării modificate bazate pe conexiune la nivel național;

AN.  întrucât o serie de studii ale Comisiei au arătat în mod clar că legătura dintre regimul fiscal favorabil pentru brevete și C-D este adesea arbitrară și/sau artificială; întrucât această inconsecvență poate conduce la ipoteza că aceste regimuri sunt create și utilizate, în majoritatea cazurilor, în scopul evitării respectării obligațiilor fiscale; întrucât stimulentele fiscale pentru veniturile generate de C-D, în special regimurile fiscale favorabile pentru brevete, conduc deseori la reducerea semnificativă a veniturilor fiscale pentru toate guvernele, inclusiv pentru cele care se implică într-o astfel de politică; întrucât ar trebui să se analizeze mai în detaliu modul în care stimulentele fiscale pot fi folosite în mod optim pentru a stimula C-D și inovarea atât de necesare în UE, evitând totodată crearea de practici fiscale dăunătoare; întrucât OCDE și Fondul Monetar Internațional (FMI)[30] au confirmat în mai multe rânduri că nu consideră că regimurile fiscale favorabile pentru brevete reprezintă instrumentul adecvat pentru promovarea cercetării și a dezvoltării;

AO.  întrucât rolul central al regimurilor fiscale favorabile pentru brevete în schemele de practici fiscale nocive a fost observat inițial în cadrul misiunilor de informare ale fostei Comisii speciale a Parlamentului (TAXE 1) în Țările de Jos și în Regatul Unit, fiind confirmat ulterior prin misiunea în Cipru; întrucât în alte state membre există sisteme similare;

AP.  întrucât o problemă deosebit de presantă se datorează absenței clare a oricărei abordări armonizate între statele membre privind problema plăților la extern; întrucât, în acest cadru actual necoordonat, combinația dintre eliminarea impozitării la sursă în temeiul directivelor privind dobânzile și redevențele, respectiv privind societățile-mamă și sucursalele, pe de o parte, și absența impozitelor cu reținere la sursă asupra dividendelor, a licențelor și a redevențelor și asupra plăților de dobânzi la extern în unele state membre, pe de altă parte, a creat ambiguități cu ajutorul cărora profiturile pot părăsi efectiv orice stat membru în afara Uniunii, fără a fi impozitate nici măcar o dată;

Documentele Grupului de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, ale Grupului de lucru la înalt nivel privind impozitarea și ale Grupului de lucru pe probleme fiscale

AQ.  întrucât mandatul Grupului de lucru pentru codul de conduită este definit în concluziile Consiliului ECOFIN din 1 decembrie 1997; întrucât documentele Grupului de lucru pentru codul de conduită constituie o sursă esențială de informații pentru activitatea Comisiei speciale (după cum s-a evidențiat deja în rezoluția Parlamentului din 25 noiembrie 2015);

AR.  întrucât abia la cinci luni de la începerea mandatului Comisiei speciale, deputaților în Parlamentul European le-au fost puse la dispoziție, cu ușile închise, în sediul Parlamentului, o serie de documente de sesiune și procese-verbale ale Grupului de lucru pentru codul de conduită; întrucât, deși au fost puse la dispoziție și documente suplimentare, unele documente și procese-verbale încă rămân confidențiale, inaccesibile sau lipsesc; întrucât, în cadrul unei reuniuni informale, Comisia a afirmat că a pus la dispoziția Comisiei speciale toate documentele întocmite de către Comisie și pe cele de care dispune și că, prin urmare, orice alte documente de ședință relevante provenind de la Comisie, dacă s-au aflat vreodată în posesia Comisiei, trebuie să se fi pierdut;

AS.  întrucât statele membre au răspuns în mod nesatisfăcător solicitărilor repetate ale Parlamentului de a dezvălui integral documentele în cauză; întrucât această practică durează de mai multe luni; întrucât aceste documente au fost puse la dispoziția cercetătorilor Universității din Amsterdam după o solicitare bazată pe Directiva privind transparența; întrucât, cu toate acestea, documentele respective au fost puse la dispoziție recent, deși doar în mod confidențial, neputând fi utilizate în dezbatere publică; întrucât transparența și accesul la informații sunt elemente esențiale ale activității parlamentare;

AT.  întrucât în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită au fost analizate aspecte specifice, fără ca aceasta să conducă la reforme concrete; întrucât, de exemplu, discuțiile privind hotărârile se derulează încă din anul 1999 cel puțin și întrucât încă există dificultăți în punerea în aplicare a recomandărilor convenite, chiar și după dezvăluirile „LuxLeaks”; întrucât examinarea regimurilor fiscale favorabile pentru brevete nu s-a încheiat cu adevărat în 2014 și nu a început nicio altă examinare, deși statele membre înregistrează întârzieri în punerea în aplicare a noii abordări modificate bazate pe conexiune;

Dimensiunea externă: G20, OCDE și ONU; implicare și consecințe pentru țările în curs de dezvoltare

AU.  întrucât OCDE, ONU și alte organizații internaționale sunt părți implicate în lupta împotriva erodării bazei de impunere a întreprinderilor; întrucât trebuie să se asigure armonizarea globală a practicilor și punerea în aplicare a unor standarde comune, precum cele propuse de OCDE cu privire la pachetul legat de erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor; întrucât ar trebui instituit un forum interguvernamental la nivelul ONU, mai puțin selectiv cu membrii săi decât OCDE sau G20, astfel încât toate țările, inclusiv cele în curs de dezvoltare, să poată participa în condiții de egalitate; întrucât reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din țările G20 care a avut loc la Washington la 14-15 aprilie 2016 a reiterat apelul adresat tuturor țărilor și jurisdicțiilor, de a pune în aplicare standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind transparența și proprietatea efectivă a persoanelor juridice și acordurile juridice; întrucât unii membri ai G20 au solicitat un schimb automat de informații privind proprietatea efectivă și au cerut GAFI și Forumului global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale să formuleze propuneri inițiale în acest scop până în octombrie 2016;

AV.  întrucât, după cum s-a observat cu ocazia misiunii de constatare din SUA, lipsesc transparența și o definiție comună a proprietății efective la nivel global; întrucât această lipsă de transparență a fost observată în special în ceea ce privește societățile-fantomă și firmele de avocatură; întrucât Statele Unite pregătesc în prezent punerea în aplicare a Planului de acțiune al OCDE pentru BEPS;

AW.  întrucât procesul BEPS nu include țările în curs de dezvoltare ca parteneri egali de negociere și nu a oferit soluții eficace pentru problemele fiscale ale celor mai sărace țări, după cum o exemplifică rețeaua globală de tratate fiscale care împiedică deseori țările în curs de dezvoltare să impoziteze profituri generate pe teritoriul lor;

AX.  întrucât cooperarea pe probleme fiscale comune există deja între autoritățile competente din UE și din SUA, dar lipsește o cooperare similară la nivel politic, în special în ceea ce privește cooperarea parlamentară;

AY.  întrucât pentru luna iulie 2016 este prevăzut un simpozion privind impozitarea, în vederea realizării unei creșteri economice puternice, durabile și echilibrate; întrucât G20 a solicitat tuturor organizațiilor internaționale, inclusiv UE, să se ridice la înălțimea provocărilor în cauză;

AZ.  întrucât audierea comună a Comisiei speciale TAXE 2 și a Comisiei pentru dezvoltare privind „Consecințele practicilor fiscale agresive pentru țările în curs de dezvoltare” a arătat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește erodarea bazei de impunere, transferul profiturilor, lipsa de transparență, sistemele fiscale divergente la nivel global și lipsa unei legislații internaționale coerente și eficace; întrucât țările în curs de dezvoltare suferă de pe urma planificării fiscale agresive; întrucât administrațiile fiscale ale țărilor în curs de dezvoltare nu dispun de resursele și de expertiza necesare pentru a combate în mod eficace evaziunea și frauda fiscală;

BA.  întrucât membrii grupului G20 și-au reafirmat angajamentul de a se asigura că sunt depuse eforturi pentru consolidarea capacităților economiilor țărilor în curs de dezvoltare și pentru a încuraja țările dezvoltate să respecte principiile Inițiativei fiscale de la Addis Abeba, astfel cum s-a stabilit la întâlnirea ONU din 27 iulie 2015; întrucât opiniile și prioritățile țărilor în curs de dezvoltare sunt esențiale pentru o coordonare globală eficace;

BB.  întrucât FMI și Banca Mondială oferă asistență tehnică, inclusiv instrumente, pentru administrațiile fiscale ale țărilor în curs de dezvoltare cu privire la aspecte fiscale internaționale, pentru a îmbunătăți capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a face față evaziunii fiscale, fraudei fiscale și spălării de bani, în special în ceea ce privește prețurile de transfer;

BC.  întrucât guvernul australian și-a anunțat planurile de a introduce un impozit pe profiturile sustrase pentru societățile multinaționale care evită impozitarea, care va intra în vigoare la 1 iulie 2017, precum și de a crea un nou grup operativ în domeniul fiscal;

Activitatea Comisiei speciale a Parlamentului (TAXE 2)

BD.  întrucât o serie de măsuri propuse de către Comisie sunt o urmare directă a rezoluțiilor Parlamentului din 16 decembrie 2015 și din 25 noiembrie 2015; întrucât, astfel, inițiative importante incluse în aceste rezoluții au fost propuse acum de Comisie, cel puțin parțial; întrucât alte măsuri critice solicitate în rezoluțiile respective încă lipsesc, precum, printre altele, o reformă a cadrului privind ajutorul fiscal de stat, dispoziții legale eficace pentru protecția avertizorilor de integritate și măsuri pentru reducerea sprijinirii și a promovării planificării fiscale agresive de către consultanți și de către sectorul financiar;

BE.  întrucât implicațiile pentru Uniune au fost analizate și evaluate în special de Comisia specială pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare (TAXE 1), a cărei activitate a condus la adoptarea unei rezoluții cu o majoritate covârșitoare la 25 noiembrie 2015; întrucât rezoluția Parlamentului din 16 decembrie 2015 a fost adoptată tot cu o majoritate covârșitoare; întrucât Comisia a transmis un răspuns comun la rezoluțiile din 16 decembrie 2015 și din 25 noiembrie 2015;

BF.  întrucât Comisia specială a Parlamentului TAXE 2, constituită la 2 decembrie 2015, a avut 11 întâlniri, unele împreună cu Comisia pentru afaceri economice și monetare, cu Comisia pentru afaceri juridice și cu Comisia pentru dezvoltare, în cadrul cărora au fost audiați comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, Jonathan Hill, secretarul de stat pentru finanțe din Țările de Jos, Eric Wiebes (reprezentând Președinția Consiliului), experți în domeniul fiscal și al dezvoltării, reprezentanți ai societăților multinaționale, reprezentanți ai băncilor și membri în parlamentele naționale ale țărilor din UE; întrucât au avut loc întâlniri și cu reprezentanții guvernelor din Andorra, Liechtenstein, Monaco, Guernsey și Jersey și s-a primit o contribuție scrisă din partea guvernului Insulei Man (a se vedea anexa 1); întrucât au fost organizate misiuni de informare și în Statele Unite ale Americii (a se vedea anexa 6), pentru a se analiza aspecte specifice ale dimensiunii legate de țările terțe din mandatul său, dar și în Cipru (a se vedea anexa 5); întrucât membrii Comisiei speciale au fost invitați personal să participe la lucrările grupului interparlamentar la nivel înalt „TAXE” al OCDE; întrucât Comisia specială a organizat întâlniri cu ușile închise, la nivelul coordonatorilor, în cadrul cărora a audiat reprezentanți ai guvernului din Insulele Cayman, jurnaliști de investigație și funcționari ai Comisiei; întrucât toate aceste activități au furnizat o gamă bogată de informații foarte utile privind practicile și sistemele fiscale în interiorul și în afara Uniunii și au contribuit la clarificarea unora dintre aspectele relevante, în timp ce altele au rămas fără răspuns;

BG.  întrucât activitatea Comisiei speciale a fost îngreunată de faptul că, din cele șapte societăți multinaționale invitate, doar patru au fost de acord să se prezinte în fața membrilor săi la prima invitație (a se vedea anexa 2);

BH.  întrucât, din cauza refuzului continuu al Comisiei și al Consiliului de a consimți la propunerea de regulament al Parlamentului European referitor la modalitățile detaliate de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului, comisiile speciale și de anchetă ale acestuia încă nu dețin competențe suficiente, precum dreptul de a cita martori și de a asigura accesul la documente, comparativ cu parlamentele statelor membre sau cu Congresul Statelor Unite ale Americii;

BI.  întrucât, în ceea ce privește aspectele fiscale, Comisia a adoptat recent, în numeroase rânduri, poziții politice prealabile cuprinzătoare, fără a ține cont de pozițiile Parlamentului sau chiar fără a le mai aștepta;

Concluzii și recomandări

1.  reiterează concluziile rezoluției sale din 25 noiembrie 2015 și ale rezoluției sale din 16 decembrie 2015;

Acțiuni ulterioare ale Comisiei și ale statelor membre

2.  regretă faptul că 13 state membre nu dispun de norme adecvate pentru combaterea planificării fiscale agresive bazate pe fluxul dividendelor scutit de impozite; regretă, de asemenea, că cele 13 state membre nu aplică niciun test privind beneficiarul efectiv atunci când acceptă o solicitare de reducere sau de scutire de la plata impozitelor reținute la sursă; regretă, de asemenea, faptul că, până în prezent, 14 state membre încă nu dispun de norme privind societățile străine controlate, pentru a preveni planificarea fiscală agresivă, precum și faptul că 25 de state membre nu dispun de norme pentru contestarea calificării fiscale necorespunzătoare a unei societăți locale de către un alt stat; regretă faptul că niciun stat membru nu a solicitat până în prezent interzicerea structurilor de planificare fiscală agresivă;

3.  solicită statelor membre și Comisiei să adopte și alte propuneri legislative privind evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi, întrucât statele membre dispun de marjă de manevră pentru a înăspri normele de combatere a abuzurilor, în vederea combaterii erodării bazei fiscale; regretă puternic faptul că statele membre nu au discutat recomandările Parlamentului în cadrul niciunui grup de lucru al Consiliului și că nu au reflectat asupra modului în care și-au încălcat obligația de cooperare sinceră, prevăzută în tratat, prin facilitarea evitării agresive a obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale în alte state membre;

4.  salută pachetul de măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAP), publicat de Comisie la 28 ianuarie 2016, precum și toate propunerile legislative și comunicările ulterioare (a se vedea Anexa 4); salută adoptarea de către Consiliu a Directivei de modificare a directivei privind cooperarea administrativă, în scopul stabilirii raportării către autoritățile fiscale pentru fiecare țară în parte, însă regretă faptul că Consiliul nu a așteptat să cunoască și să ia în considerare poziția Parlamentului European înainte de a-și conveni propria poziție și că nu a prevăzut implicarea Comisiei în schimbul de informații; solicită Consiliului să ajungă la o poziție unanimă și ambițioasă în legătură cu pachetul privind combaterea evaziunii fiscale (ATAP) și să păstreze Directiva privind combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale ca o singură directivă, cu scopul de a implementa efectiv recomandările OCDE și de a le depăși, pentru a realiza ambițiile UE și pentru a garanta buna funcționare a pieței unice, nu pentru a o slăbi; regretă puternic faptul că actualul proiect de poziție a Consiliului a fost slăbit, în special ca urmare a clauzei de anterioritate privind deducerea dobânzilor sau a abordării restrictive privind normele referitoare la societățile străine controlate; salută inițiativa de creare, la nivelul Uniunii, a unei definiții și a unei liste comune a jurisdicțiilor necooperante, în cadrul strategiei externe pentru impozitarea eficace; subliniază faptul că această listă ar trebui să fie bazată pe criterii obiective, exhaustive și cuantificabile; își reiterează poziția conform căreia, pe viitor, va fi nevoie de mai multe acțiuni obligatorii pentru combaterea efectivă și sistematică a erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor (BEPS);

5.  consideră că Directiva privind cooperarea administrativă, după ce a fost supusă unui număr de două modificări consecutive ad hoc privind schimbul automat referitor la deciziile fiscale și privind raportarea pentru fiecare țară în parte, ar trebui acum revizuită integral, în special, dar nu numai, pentru a reduce și în final pentru a elimina excepțiile actuale de la principiul schimbului de informații;

6.  îndeamnă Comisia să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2016, o propunere privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), însoțită de o cheie de repartizare adecvată și justă, care să furnizeze o soluție cuprinzătoare de combatere a practicilor fiscale dăunătoare din cadrul Uniunii, să ofere claritate și simplitate întreprinderilor și să le faciliteze activitățile economice transfrontaliere în Uniune; consideră că consolidarea este elementul esențial al CCCTB; este de părere că consolidarea ar trebui introdusă cât mai curând posibil și că orice sistem intermediar care include doar armonizarea bazei fiscale cu un mecanism de compensare a pierderilor nu poate fi decât temporar; consideră că introducerea unei CCCTB complete și obligatorie devine din ce în ce mai urgentă; solicită statelor membre să ajungă rapid la un acord privind propunerea referitoare la CCCTB, atunci când aceasta va fi prezentată, și să pună în aplicare fără întârziere legislația ce va rezulta; reamintește statelor membre că diferențele dintre sistemele de impozitare a întreprinderilor poate crea condiții neechitabile și concurență fiscală neloială inclusiv în interiorul UE;

7.  salută adoptarea de către Comisie, la 12 aprilie 2016, a unei propuneri de Directivă de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește comunicarea de către întreprinderi și filialele și sucursalele acestora a informațiilor privind impozitul pe profit și creșterea transparenței impozitării întreprinderilor; regretă, cu toate acestea, faptul că domeniul de aplicare, criteriile și plafoanele propuse de Comisie nu sunt în acord cu pozițiile anterioare adoptate de Parlament și, prin urmare, nu ar asigura atingerea obiectivelor;

8.  salută acordul la care a ajuns Consiliul la 8 decembrie 2015 privind schimbul automat de informații referitoare la deciziile fiscale; regretă, cu toate acestea, faptul că Consiliul nu a preluat recomandările formulate de Parlament în raportul său din 20 octombrie 2015 privind propunerea inițială a Comisiei referitoare la o astfel de măsură; subliniază faptul că Comisia trebuie să aibă acces deplin la noua bază de date a Uniunii cu decizii fiscale; insistă asupra necesității unei baze de date cuprinzătoare și eficiente, care să includă toate deciziile susceptibile de a avea efecte transfrontaliere; îndeamnă statele membre să pună în aplicare rapid cadrul legislativ necesar pentru începerea schimbului automat de informații privind deciziile fiscale;

9.  subliniază că schimbul automat de informații va conduce la necesitatea prelucrării unui volum mare de date și insistă asupra faptului că aspectele legate de prelucrarea informatică a datelor în cauză trebuie să fie coordonate, la fel ca resursele umane necesare pentru analiza datelor; solicită consolidarea rolului Comisiei în această activitate; solicită Comisiei și statelor membre să monitorizeze cu atenție și să respecte pe deplin punerea în aplicare a Directivei privind cooperarea administrativă la nivel național, în special pentru a verifica câte state membre solicită informații fiscale mai mult în temeiul tratatelor fiscale bilaterale decât în baza acestui temei juridic; solicită statelor membre să își consolideze administrațiile fiscale cu o capacitate adecvată de personal pentru a asigura colectarea eficientă a veniturilor fiscale și pentru a combate practicile fiscale dăunătoare, dat fiind faptul că lipsa resurselor și reducerile de personal, pe lângă lipsa unei formări adecvate, a instrumentelor tehnice și a competențelor de anchetă, au îngreunat semnificativ demersurile administrațiilor fiscale din unele state membre; solicită statelor membre să integreze informațiile schimbate cu autoritățile fiscale și informațiile schimbate cu supervizorii și autoritățile de reglementare din sfera financiară;

10.  salută anunțul făcut de Franța, de Țările de Jos și de Regatul Unit, la 12 mai 2016, privind instituirea unor registre publice de beneficiari efectivi ai întreprinderilor; felicită Franța pentru că s-a angajat să creeze un registru public al trusturilor; sprijină angajamentul asumat de Regatul Unit de a determina orice societate din afara Regatului Unit care cumpără proprietăți în țară sau încheie un contract cu statul să își declare beneficiarul efectiv; solicită tuturor statelor membre să adopte inițiative similare;

11.  regretă faptul că noul standard global al OCDE privind schimbul automat de informații nu include o perioadă de tranziție pentru țările în curs de dezvoltare și că, prin introducerea reciprocității acestui standard, ar putea fi excluse efectiv acele țări care încă au o capacitate redusă de stabilire a infrastructurii necesare pentru colectarea, gestionarea și partajarea informațiilor necesare;

12.  observă că Forumul comun al UE pentru prețurile de transfer a inclus în programul său de lucru pentru 2014-2019 dezvoltarea de bune practici, pentru a se asigura că orientările OCDE în acest sens corespund aspectelor specifice ale statelor membre; observă că Comisia monitorizează progresul acestei activități;

13.  subliniază faptul că 70 % din transferul de profituri se realizează prin prețuri de transfer și că cea mai bună metodă de a aborda această problemă constă în adoptarea unei CCCTB integrale; solicită, cu toate acestea, Comisiei să prezinte o propunere legislativă concretă privind prețurile de transfer, ținând cont de orientările din 2010 ale OCDE privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale; subliniază, totodată, faptul că pot fi necesare eforturi suplimentare pentru reducerea riscurilor BEPS între statele membre ale UE și țările terțe, ca urmare a cadrului prețurilor de transfer, în special a prețurilor la active necorporale, precum și faptul că ar trebui investigate în mod activ alternative globale la principiul actual al concurenței depline, cărora să le fie testat potențialul de a garanta un sistem fiscal global mai corect și mai eficace;

14.  salută faptul că Margrethe Vestager, comisarul pentru concurență, a clasificat prețurile de transfer drept un domeniu prioritar pentru cazurile de ajutor de stat, întrucât s-a raportat că este un instrument folosit frecvent de întreprinderile multinaționale pentru scheme de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, precum împrumuturile în interiorul grupului; ia act de faptul că, în prezent, nu există orientări pentru identificarea și reglementarea ajutorului de stat cu implicații fiscale, deși acest tip de ajutor de stat s-a dovedit a fi un instrument îngrijorător de evitare a obligațiilor fiscale; cere Comisiei să elaboreze orientări și să stabilească criterii clare pentru o mai bună definire a limitelor asupra prețurilor de transfer, cu scopul de a evalua în mod mai adecvat cazurile de ajutoare de stat; sprijină concluziile anchetelor realizate de Comisie în cazurile Starbucks, Fiat și Amazon; subliniază că este necesar accesul Comisiei la toate datele relevante;

15.  regretă faptul că multe întreprinderi multinaționale audiate nu au condamnat cu fermitate practicile de evitare a obligațiilor fiscale și de planificare fiscală agresivă; subliniază faptul că întreprinderile multinaționale pot acorda cu ușurință împrumuturi artificiale în cadrul grupului în scopul planificării fiscale agresive; subliniază faptul că preferința pentru o astfel de finanțare prin îndatorare este în detrimentul contribuabililor și al stabilității financiare; prin urmare, solicită statelor membre să elimine din legislația lor fiscală favorizarea îndatorării;

16.  subliniază cu fermitate că acțiunea denunțătorilor este fundamentală pentru a dezvălui dimensiunea acțiunilor de evaziunea fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale și că, prin urmare, protecția denunțătorilor trebuie să fie garantată prin lege și consolidată la nivelul UE; observă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Consiliul Europei au desfășurat activități în acest sens; consideră că instanțele judecătorești și statele membre ar trebui să asigure protecția secretelor comerciale legitime, fără a împiedica, a îngreuna sau a restricționa în vreun fel capacitatea denunțătorilor și a jurnaliștilor de a documenta și a dezvălui practici ilegale, incorecte sau nocive, atunci când acest lucru este în mod clar și covârșitor în interesul publicului; regretă faptul că Comisia nu are planificate acțiuni prompte în acest domeniu, date fiind dezvăluirile foarte recente și semnificative făcute de denunțători, foarte cunoscute sub denumirea de „LuxLeaks”, respectiv „Panama Papers”;

17.  observă că Comisia a lansat o consultare publică privind îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor referitoare la dubla impozitare; subliniază faptul că stabilirea unui termen clar pentru procedurile de soluționare a litigiilor este un element-cheie pentru creșterea eficacității sistemelor;

18.  salută Comunicarea privind o strategie externă pentru impozitarea eficace, prin care se solicită Băncii Europene de Investiții (BEI) să transpună cerințele privind buna guvernanță în contractele sale cu toți intermediarii financiari selectați; invită BEI să instituie o nouă politică de impozitare responsabilă, pornind de la revizuirea politicii sale privind jurisdicțiile necooperante realizată în 2016, în dialog strâns cu societatea civilă; îndeamnă BEI să condiționeze atât finanțarea directă, cât și finanțarea prin intermediari de publicarea datelor fiscale relevante din fiecare țară, în conformitate cu dispoziția din CRD IV referitoare la instituțiile de credit, precum și de publicarea de informații privind beneficiarii reali; repetă că BEI ar trebui să-și consolideze activitățile legate de obligațiile de diligență, pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor privind beneficiarii finali și pentru a preveni într-un mod mai eficient realizarea de tranzacții cu intermediari financiari care au un istoric negativ în ceea ce privește transparența, fraudele, corupția, criminalitatea organizată, spălarea banilor proveniți din activități ilicite sau impactul negativ asupra mediului ori impactul social sau care sunt înregistrați în centre financiare off-shore ori în paradisuri fiscale și care recurg la practici de planificare fiscală agresivă;

19.  solicită Comisiei să elaboreze o legislație clară privind definirea „substanței economice”, a „creării de valoare” și a „sediului permanent”, pentru a aborda în special problema societăților de tip „cutie poștală”; solicită statelor membre să inverseze sarcina probei în cazurile de recuperare a activelor obținute prin activități infracționale sau recuperare a profiturilor ilegale;

20.  consideră că Comisia ar trebui să creeze o listă comună a Uniunii cu autorii actelor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale de la nivel transfrontalier, listă la care accesul să fie liber pentru toți;

Lista neagră și sancțiuni concrete pentru jurisdicțiile necooperante și impozitul reținut la sursă

21.  observă că, până în prezent, singura inițiativă concretă pe care a avut-o Comisia în ceea ce privește jurisdicțiile necooperante, inclusiv teritoriile de peste mări, a fost strategia externă pentru impozitarea eficace; observă că, până în prezent, criteriile folosite de OCDE pentru crearea listelor de jurisdicții necooperante nu s-au dovedit a fi eficiente în abordarea acestei probleme și nu au avut efect de descurajare; subliniază că există în continuare țări terțe care protejează averile obținute în mod ilegal, ceea ce face imposibilă recuperarea acestora de către autoritățile din UE;

22.  solicită Comisiei să prezinte cât mai curând o definiție și o listă comune la nivelul Uniunii cu privire la jurisdicțiile necooperante (adică o „listă neagră a paradisurilor fiscale”), elaborate pe baza unor criterii solide, transparente și obiective și care să includă implementarea recomandărilor OCDE, măsuri de transparență fiscală, acțiuni BEPS și schimbul automat al standardelor de informare, existența unor practici fiscale nocive active, avantaje acordate unor persoane fizice sau entități juridice nerezidente, lipsa cerințelor de substanță economică și nedivulgarea structurii corporative a entităților juridice (inclusiv trusturi, organizații caritabile, fundații etc.) sau proprietatea asupra activelor sau a drepturilor și salută intenția Comisiei de a ajunge la un acord privind o astfel de listă în următoarele șase luni; solicită statelor membre să aprobe acest acord până la finalul anului 2016; consideră că, înainte de includerea pe listă, trebuie prevăzută o procedură de escaladare, care să pornească de la un dialog constructiv cu jurisdicția în care au fost identificate deficiențe, pentru a crea și un efect de prevenire al procesului; consideră că ar trebui instituit un mecanism care să permită scoaterea de pe listă a jurisdicțiilor dacă și o dată ce respectarea este realizată sau restabilită cu succes; consideră că această evaluare ar trebui, de asemenea, extinsă la membrii OCDE;

23.  solicită un cadru concret de reglementare al Uniunii pentru sancțiuni împotriva jurisdicțiilor necooperante de pe lista neagră, care să includă posibilitatea de a revizui și, în ultimă instanță, de a suspenda acordurile de liber schimb, de a suspenda acordurile privind evitarea dublei impuneri și de a interzice accesul la fondurile Uniunii; ia act de faptul că scopul sancțiunilor este de a conduce la realizarea de modificări în legislația jurisdicțiilor în cauză; solicită ca sancțiunile să se aplice și companiilor, băncilor și firmelor de contabilitate și avocatură, precum și consultanților fiscali despre care s-a dovedit că sunt implicați în activități ilegale, dăunătoare sau incorecte cu aceste jurisdicții sau că au facilitat acorduri fiscale ilegale, dăunătoare sau incorecte în beneficiul companiilor, prin utilizarea de instrumente juridice în respectivele jurisdicții;

24.  invită Comisia să elaboreze legislație cu caracter obligatoriu prin care să se interzică tuturor instituțiilor UE să deschidă conturi sau să desfășoare activități în jurisdicțiile incluse pe lista comună a Uniunii a jurisdicțiilor necooperante;

25.  solicită statelor membre să își renegocieze tratatele fiscale bilaterale cu țările terțe prin intermediul unui instrument multilateral, pentru a introduce clauze suficient de solide împotriva abuzului și astfel pentru a preveni practicile de „treaty shopping” (căutarea celui mai convenabil tratat), inclusiv o distribuire a drepturilor de impozitare între țara de origine și țara de rezidență, care să reflecte substanța economică, precum și o definiție corespunzătoare a sediului permanent; subliniază, în plus, că acest proces s-ar accelera semnificativ dacă statele membre ar împuternici Comisia să negocieze astfel de tratate fiscale în numele Uniunii; invită statele membre să asigure tratamentul echitabil al țărilor în curs de dezvoltare atunci când negociază astfel de tratate;

26.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind introducerea unui impozit cu reținere la sursă la nivelul UE, aplicat de statele membre, pentru a se asigura că profiturile generate în Uniune sunt impozitate cel puțin o dată înainte de a-i părăsi teritoriul; observă că o astfel de propunere ar trebui să includă un sistem de rambursare, pentru a preveni dubla impozitare; subliniază faptul că un astfel de sistem general de impozitare cu reținere la sursă bazat pe metoda creditului are avantajul de a preveni dubla neimpozitare și erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, fără a crea cazuri de dublă impunere;

27.  regretă că termenul asumat de Andorra și Monaco pentru a demara schimbul automat de informații este 2018, și nu 2017; subliniază că unele jurisdicții necooperante, cum ar fi Andorra, respectă standardele privind schimbul de informații, dar se pregătesc să devină jurisdicții cu niveluri scăzute de impozitare; este preocupat de faptul că, în prezent, acordul privind dubla impunere între Andorra și Spania nu asigură schimbul automat efectiv de informații; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea efectivă a schimbului automat de informații inclus în acordurile statelor membre semnate cu foste sau actuale jurisdicții necooperante;

28.  consideră că tratamentul neuniform al elementelor hibride între statele membre ale UE și țările terțe în ceea ce privește desemnarea entităților, de exemplu structura CV/BV în Țările de Jos utilizată de numeroase societăți americane, care duce la dubla neimpozitare, ar trebui vizat în mod eficient în legislația europeană, în plus față de propunerile Comisiei de măsuri împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAP);

Regimurile fiscale favorabile pentru brevete, dezvoltarea cunoștințelor și C&D

29.  observă că, până în prezent, regimurile fiscale favorabile pentru brevete, dezvoltarea cunoștințelor și C&D nu s-au dovedit deosebit de eficace în stimularea inovațiilor în Uniune; regretă faptul că, în schimb, acestea sunt folosite de întreprinderile multinaționale pentru transferul de profituri prin practici agresive de planificare fiscală, precum metoda bine-cunoscută numită „double Irish with a Dutch sandwich”; consideră că regimurile fiscale favorabile pentru brevete reprezintă un instrument impropriu și ineficient pentru atingerea obiectivelor economice; insistă asupra faptului că C&D pot fi promovate folosind măsuri de politică mai ample, care să promoveze inovarea pe termen lung și cercetările independente și prin subvenții, care ar trebui să fie privilegiate în raport cu regimurile fiscale favorabile pentru brevete, întrucât există un risc mai mic ca subvențiile să fie utilizate abuziv în schemele de evaziune fiscală; observă că legătura dintre regimurile fiscale favorabile pentru brevete și activitățile de C&D este frecvent arbitrară și că modelele actuale conduc la o competiție spre un nivel inferior în ceea ce privește contribuția fiscală efectivă a întreprinderilor multinaționale; invită statele membre ca, până cel târziu în 2021, să elimine treptat regimurile fiscale favorabile pentru brevete existente și să interzică altele noi;

30.  regretă faptul că, până în prezent, unele state membre, mai ales în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită, au neglijat acest aspect și încă nu au propus un calendar adecvat pentru soluționarea sa;

31.  solicită Comisiei să prezinte propuneri pentru acte legislative cu caracter obligatoriu ale Uniunii privind regimurile fiscale favorabile pentru brevete, care să plece de la deficiențele abordării modificate a OCDE bazate pe conexiune (Modified Nexus Approach) și să depășească aceste deficiențe, cu scopul de a interzice utilizarea abuzivă a regimurilor fiscale favorabile pentru brevete și pentru a garanta că orice utilizare a acestora este corelată cu activități economice reale; subliniază că propunerea Comisiei ar trebui să se aplice tuturor regimurilor fiscale favorabile pentru brevete instituite de statele membre; solicită, totodată, tuturor statelor membre să publice lista companiilor care beneficiază de un regim fiscal favorabil pentru brevete în țara lor;

32.  solicită statelor membre să integreze în Directiva privind dobânzile și redevențele, precum și în Directiva privind societățile-mamă și filialele acestora o clauză privind impozitarea efectivă minimă și să se asigure că nu sunt acordate scutiri de către Consiliu;

Băncile, consultanții fiscali și intermediarii

33.  regretă profund faptul că unele bănci, consultanți fiscali, firme de avocatură și de contabilitate și alți intermediari au jucat un rol fundamental în conceperea de scheme agresive de planificare fiscală pentru clienții lor și că, de asemenea, au ajutat guvernele naționale să își conceapă codurile și legile fiscale, creând un conflict de interese major;

34.  este îngrijorat de lipsa de transparență și de documentație adecvată la nivelul instituțiilor financiare, în rândul consilierilor și al firmelor de avocatură referitoare la modelele specifice de proprietate și control al întreprinderilor, recomandate de consultanți fiscali, financiari și juridici, după cum au confirmat recentele dezvăluiri „Panama Papers”; recomandă, cu scopul de a aborda chestiunea societăților-fantomă, să se consolideze cerințele de transparență pentru înființarea societăților private;

35.  este preocupat de lipsa de transparență și de documentație adecvată din cadrul administrațiilor fiscale naționale cu privire la efectele în materie de concurență ale deciziilor referitoare la prețurile de transfer, configurarea regimului fiscal favorabil pentru brevete, deciziile fiscale și alte elemente de impozitare discreționară a societăților comerciale;

36.  solicită consolidarea codurilor de conduită existente pentru sectorul consilierii fiscale, în special în scopul de a se ține seama de potențialele conflicte de interese, astfel încât acestea să fie comunicate în mod clar și ușor de înțeles; îndeamnă Comisia să propună un cod de conduită al Uniunii pentru toate serviciile de consiliere, care să prevadă comunicarea clară a situațiilor de potențiale conflicte de interese; consideră că acest cod ar trebui să prevadă un regim de incompatibilitate la nivelul Uniunii pentru consultanții fiscali, pentru a-i împiedica pe aceștia să ofere consiliere concomitent în sectorul public și în sectorul privat și pentru a preveni alte conflicte de interese; îndeamnă, în acest sens, Comisia să prezinte o propunere de modificare a Regulamentului nr. 573/2014 și a Directivei 2014/56;

37.  atrage atenția asupra riscurilor de conflicte de interese care decurg din furnizarea de servicii de consultanță juridică, fiscală și de servicii de audit în cadrul acelorași firme de consultanță; subliniază, prin urmare, importanța unei separări clare între aceste servicii; solicită Comisiei să asigure monitorizarea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației menite să prevină astfel de conflicte și să analizeze necesitatea revizuirii directivei privind auditul, în special a dispozițiilor articolului 22, precum și revizuirea regulamentului privind auditul, în special a dispozițiilor articolului 5 și a definiției „efectului semnificativ” al serviciilor care nu sunt de audit;

38.  constată că departamentele de drept fiscal și de cercetare fiscală ale universităților publice sunt în mod clar în conexiune cu marile firme de consultanță fiscală, ceea ce duce la conflict de interese și la lipsa independenței ce ar fi de așteptat din partea cadrelor universitare; subliniază că, în situația actuală, consilierii fiscali sunt instruiți să faciliteze evaziunea fiscală cu utilizarea banilor publici de la contribuabili; solicită Comisiei să investigheze legătura dintre mediul academic și cel al consultanței fiscale și să abordeze cel puțin problemele privind conflictele de interese și utilizarea instituțiilor de educație finanțate din fonduri publice pentru a facilita evaziunea fiscală a întreprinderilor;

39.  invită statele membre să instituie sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive, inclusiv sancțiuni penale, pentru managerii societăților implicate în evaziune fiscală și să prevadă posibilitatea revocării licențelor profesionale pentru persoanele și întreprinderile despre care s-a dovedit că sunt implicate în conceperea de scheme ilegale de planificare și evaziune fiscală, în consilierea cu privire la utilizarea unor astfel de scheme sau în utilizarea acestora; solicită Comisiei să evalueze fezabilitatea introducerii unei răspunderi financiare proporționale pentru consultanții fiscali implicați în practici fiscale ilegale;

40.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea introducerii unei răspunderi financiare proporționale pentru băncile și instituțiile financiare care facilitează transferurile către paradisuri fiscale cunoscute, astfel cum sunt definite în viitoarea listă comună a Uniunii privind paradisurile fiscale și jurisdicțiile fiscale necooperante;

41.  solicită Comisiei să consolideze cerințele ca băncile să raporteze autorităților fiscale din statele membre transferurile către și din jurisdicții incluse pe lista comună a Uniunii privind paradisurile fiscale și jurisdicțiile fiscale necooperante; invită statele membre să se asigure că băncile și alte instituții financiare furnizează informații similare autorităților de reglementare și autorităților fiscale; invită statele membre să consolideze capacitatea administrațiilor lor fiscale de a investiga cazurile de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale;

42.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de introducere a unei cerințe de informare obligatorie pentru bănci, consultanți fiscali și alți intermediari în ceea ce privește structurile complexe și serviciile speciale care sunt legate de jurisdicții incluse pe lista comună a UE a paradisurilor fiscale și a jurisdicțiilor necooperante, care sunt concepute pentru clienți și utilizate de aceștia pentru a facilita evaziunea fiscală, frauda fiscală, spălarea de bani sau finanțarea terorismului;

43.  invită Comisia să verifice și să monitorizeze constant tranzacțiile de finanțare cu instrumente derivate și valori mobiliare – pe baza datelor cuprinse în registrele centrale de tranzacții, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și ale Regulamentului (UE) 2015/2365 – cu scopul de a identifica tranzacțiile structurate pentru a putea produce beneficii fiscale semnificative; insistă ca Comisia să furnizeze în mod automat autorităților fiscale din statele membre în cauză toate informațiile, inclusiv date[31];

44.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a se asigura că atât instituțiile de credit stabilite într-un stat membru, cât și întreprinderile admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau pe un sistem multilateral de tranzacționare în cadrul Uniunii includ în rapoartele lor financiare anuale o descriere a utilizării operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare (SFT), precum și a reutilizării garanțiilor reale, precum și date complete și detaliate privind contribuția SFT la câștigurile lor înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) și câștigurile după impozitare (EAT);

45.  invită Comisia[32] să introducă norme minime comune specifice împotriva abuzului care vizează contestarea beneficiilor generate de anumite transferuri neuniforme de active[33], al căror efect este adesea deducerea veniturilor într-un stat fără includerea acestora în baza de impozitare a celuilalt stat sau generarea de tranzacții de credit fiscal extern abuzive;

46.  invită Comisia să analizeze posibilitatea introducerii unor norme comune menite să reducă evitarea obligațiilor fiscale în ceea ce privește veniturile realizate în UE prin interpunere; subliniază, de asemenea, că aceste norme ar putea fi similare cu cele aplicate în SUA[34];

Denunțătorii

47.  reiterează rolul esențial al denunțătorilor în dezvăluirea comportamentelor necorespunzătoare, inclusiv a practicilor ilegale sau incorecte; consideră că astfel de dezvăluiri, ce fac lumină cu privire la amploarea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării de bani, sunt în mod clar în interesul public, după cum au demonstrat recentele dezvăluiri „LuxLeaks” și „Panama Papers”, care au arătat dimensiunea fenomenului transferului de active către jurisdicții cu rate de impozitare scăzute; reamintește că posibilitatea de a detecta și a urmări penal persoanele care încalcă obligațiile fiscale depinde în mod esențial de disponibilitatea și de calitatea datelor;

48.  regretă faptul că Comisia își limitează acțiunile la monitorizarea evoluțiilor din diferite domenii de competență ale Uniunii, fără să intenționeze să ia măsuri concrete în vederea abordării problemei; este preocupat că această lipsă de protecție ar putea pune în pericol publicarea unor noi dezvăluiri, existând astfel riscul ca statele membre să piardă venituri fiscale legitime; regretă profund faptul că Comisia nu a prezentat un răspuns satisfăcător la solicitările de la punctele 144 și 145 din Rezoluția Parlamentului din 25 noiembrie 2015 sau la recomandările din Rezoluția Parlamentului din 16 decembrie 2015[35], în special, la solicitarea de a prezenta un cadru juridic clar privind protecția denunțătorilor și a altor categorii similare, până la sfârșitul lunii iunie 2016;

49.  repetă apelul adresat Comisiei de a propune cât mai curând un cadru juridic clar, care să garanteze protecția efectivă a denunțătorilor, dar și a jurnaliștilor și a altor persoane cu legături cu presa, care îi ajută și le facilitează activitatea; solicită statelor membre să își revizuiască legislația actuală privind protecția denunțătorilor, pentru a include posibilitatea de neurmărire penală în situații în care denunțătorii au acționat în interes public; invită Comisia să aibă drept model cele mai bune exemple de acte legislative în ceea ce privește protecția denunțătorilor deja în vigoare în unele state membre;

Grupul de lucru pentru codul de conduită și aspecte interinstituționale

50.  regretă că, deși prima și a doua sa comisie specială (TAXE 1 și TAXE 2) au solicitat în repetate rânduri acces complet la documentele și procesele-verbale ale Grupului de lucru pentru codul de conduită, doar un număr limitat de documente noi au fost puse la dispoziție pentru a fi consultate de deputații în Parlamentul European cu ușile închise, iar acest lucru s-a reușit abia la cinci luni de la începerea mandatului Comisiei TAXE 2; subliniază faptul că o parte din aceste documente ar fi trebuit să fie făcute publice pentru a permite controlul public și o dezbatere politică deschisă cu privire la conținutul lor; observă, de asemenea, faptul că disponibilitatea Consiliului de a răspunde acestor solicitări rămâne nesatisfăcătoare;

51.  regretă faptul că, deși a furnizat anumite procese-verbale interne ale reuniunilor Grupului de lucru pentru codul de conduită, Comisia nu a putut ține evidența tuturor documentelor distribuite; consideră că este obligația Comisiei să țină evidența tuturor informațiilor și documentelor transmise în cadrul mandatului Grupului de lucru pentru codul de conduită, pentru a evalua conformitatea măsurilor adoptate de statele membre în baza tratatului; solicită Comisiei să ia urgent măsuri pentru îmbunătățirea acestei situații, prin recuperarea tuturor documentelor; solicită Consiliului și statelor membre să coopereze cu Comisia în această privință;

52.  îndeamnă statele membre să îmbunătățească transparența și eficiența metodelor de lucru ale Grupului de lucru pentru codul de conduită, deoarece acestea sunt unul dintre factorii care împiedică o eventuală îmbunătățire concretă a abordării practicilor fiscale nocive; regretă faptul că nu a primit mai multe documente interne de la Grupul de lucru pentru codul de conduită provenind de la Consiliu sau de la statele membre, documente care sunt esențiale pentru buna punere în aplicare a mandatului comisiei speciale; solicită publicarea regulată a rezultatelor acțiunilor sale de supraveghere în ceea ce privește gradul în care statele membre respectă recomandările efectuate; solicită Grupului de lucru pentru codul de conduită să prezinte un raport anual accesibil public, în care să identifice și să descrie cele mai dăunătoare practici fiscale folosite de statele membre pe parcursul anului respectiv; reamintește apelul adresat Consiliului în 2015 de a institui, la nivel politic, un „comitet pentru taxe”;

53.  stabilește, pe baza informațiilor publice, că între anii 1998 și 2014 Grupul de lucru pentru codul de conduită a analizat 421 de măsuri, dintre care 111 au fost considerat nocive (26 %), dar două treimi dintre aceste măsuri au fost examinate în cursul primilor cinci ani de existență a grupului; observă că statele membre au relaxat controlul măsurilor de-a lungul anilor, doar 5 % din totalul măsurilor fiind examinate în 2014, și regretă faptul că, din noiembrie 2012, grupul nu a constatat nicio măsură fiscală nocivă; concluzionează că, în ultimii zece ani, Grupul de lucru pentru codul de conduită nu a fost pe deplin operațional și că guvernanța și mandatul acestuia necesită o revizuire urgentă;

54.  reiterează apelul său adresat Comisiei în 2015 de a actualiza raportul Simmons & Simmons din 1999 privind practicile administrative menționate la punctul 26 din raportul din 1999 al Grupului de lucru pentru codul de conduită [raportul Primarolo (SN 4901/99)];

55.  subliniază că, deși codul de conduită a permis realizarea unor îmbunătățiri, auto-notificarea măsurilor potențial nocive de către statele membre nu este eficientă, criteriile de identificare a măsurilor nocive sunt depășite, iar principiul unanimității pentru a lua decizii privind caracterul nociv nu s-a dovedit eficient; regretă că mai multe state membre se opun unei reforme necesare a Grupului de lucru pentru codul de conduită; îndeamnă Comisia și statele membre, prin urmare, să ia măsurile necesare pentru a reforma, cât mai curând, criteriile de identificare a măsurilor dăunătoare și a aspectelor legate de guvernanță ale Grupului de lucru pentru codul de conduită (inclusiv structura decizională și monitorizarea procedurilor convenite de lichidare și statu-quo, evitarea potențialelor amânări, sancțiunile în caz de nerespectare), cu scopul de a consolida transparența publică și responsabilitatea grupului și pentru a asigura implicarea puternică a Parlamentului și accesul său la informații; subliniază deficiențele și alte informații relevante menționate în Anexa 3 (nouă); constată, de asemenea, că atunci când se compară lista Comisiei conținând toate regimurile fiscale evaluate în mod oficial de către Grupul de lucru pentru codul de conduită cu documentele reuniunii respective din momentul adoptării deciziei și ulterior, în multe cazuri este, pe de o parte, neclar modul în care s-a ajuns la o decizie, de exemplu, cum se explică faptul că regimuri în cazul cărora existau motive pentru a presupune că ar fi nocive au fost declarate în cele din urmă nedăunătoare și, pe de altă parte, în ceea ce privește cazurile în care nocivitatea dovedită a fost rezultatul evaluării, dacă procedurile de lichidare implicite au fost finalizate în mod satisfăcător de către statele membre; prin urmare, subliniază că statele membre nu și-au îndeplinit obligațiile prevăzute în Directivele 77/799/CEE și 2011/16/UE ale Consiliului, deoarece nu au făcut schimb spontan de informații fiscale, nici măcar în cazurile în care existau motive clare, în ciuda marjei de discreție lăsate de aceste directive, pentru a presupune că ar putea surveni pierderi fiscale în alte state membre sau că transferurile artificiale de profituri în interiorul grupurilor ar putea genera economii fiscale; subliniază faptul că Comisia nu și-a îndeplinit rolul de gardian al tratatelor, prevăzut la articolul 17 alineatul (1) din TUE, prin faptul că nu a acționat în această privință și nu a luat toate măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile care le revin, în special cele prevăzute în Directivele 77/799/CEE și 2011/16/UE ale Consiliului, în ciuda dovezilor contrare;

56.  ia act de faptul că Comisia specială a remarcat o practică a unor state membre de obstrucționare sistematică a oricărui progres în ceea ce privește combaterea evitării obligațiilor fiscale; constată că Grupul de lucru pentru codul de conduită poartă discuții cu privire la practicile administrative (decizii) de aproape două decenii; condamnă faptul că unele state membre s-au arătat reticente în a aproba schimburile de informații legate de deciziile lor fiscale înainte de scandalul LuxLeaks și că în continuare ezită să pună în aplicare în legislația națională modelul de instrucțiuni elaborat în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită, în ciuda angajamentelor luate după dezvăluirile din cazul LuxLeaks;

57.  concluzionează că, prin urmare, unele state membre și-au încălcat obligația de cooperare loială prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din TUE și că Comisia avea cunoștință de faptul că anumite state membre nu respectă principiul cooperării loiale; subliniază că încălcarea legislației UE de către statele membre, precum și lipsa de reacție a Comisiei pentru combaterea încălcării legislației Uniunii de către statele membre necesită măsuri de urmărire;

58.  solicită Comisiei să acorde Parlamentului acces permanent, prompt și regulat la documentele interne și la procesele-verbale ale grupurilor de lucru ale Consiliului în materie fiscală, inclusiv Codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor, Grupul de lucru la nivel înalt și Grupul de lucru pentru chestiuni fiscale; recomandă Comisiei să utilizeze ca exemplu în acest sens acordul încheiat cu Parlamentul privind accesul la procesele-verbale ale mecanismului unic de supraveghere (MUS) / BCE;

59.  solicită Comisiei ca, în cazul unei reacții nesatisfăcătoare din partea statelor membre, să prezinte o propunere legislativă, preferabil în temeiul articolului 116 din TFUE sau al articolului 352 din TFUE sau în cadrul procedurii de cooperare consolidată, pentru a îmbunătăți eficacitatea Grupului de lucru pentru codul de conduită;

60.  constată, în continuare, că din documentele recuperate reiese clar o practică a unor state membre de obstrucționare sistematică a oricărui progres concret în combaterea evitării obligațiilor fiscale; subliniază că aceste documente demonstrează faptul că opoziția politică a statelor membre a împiedicat în special progresele în ceea ce privește practicile fiscale nocive legate de regimurile fiscale favorabile pentru brevete, transferurile de profit către interior și către exterior, tratamentele neuniforme ale elementelor hibride, inclusiv acordurile de împrumuturi cu participare la profituri, rolul fondurilor de investiții, practicile administrative (în special deciziile fiscale), precum și clauzele de impozitare minimă efectivă;

61.  subliniază, în legătură cu categoriile menționate anterior și cu documentele recuperate de comisia sa specială, în special cererile și observațiile următoare; subliniază, cu toate acestea, că lista care urmează rămâne incompletă, în special din cauza refuzului statelor membre și al Comisiei de a adopta o transparență totală cu privire la lucrările Grupului de lucru pentru codul de conduită și ale altor grupuri de lucru relevante ale Consiliului, un mare număr de documente, inclusiv documentele cele mai recente și cele mai relevante din punct de vedere politic, fiind accesibile numai într-o sală de lectură securizată, împiedicând astfel orice dezbatere publică sau evaluare cu privire la conținutul acestor documente, cum este cazul în acest raport;

62.  solicită Comisiei să includă în cadrul semestrului european raportări privind măsurile adoptate de statele membre în sensul impozitării eficace și să își intensifice eforturile de combatere a practicilor fiscale transfrontaliere nocive și a evaziunii fiscale, inclusiv recomandări pentru consolidarea administrațiilor fiscale naționale;

63.  solicită instituțiilor UE și statelor membre să ia măsuri urgente împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a paradisurilor fiscale și a planificării fiscale agresive, în ceea ce privește cererea și oferta deopotrivă; regretă faptul că, timp de mai mulți ani, Consiliul și în special unele state membre nu a luat măsuri decisive în aceste chestiuni și reamintește statelor membre că au posibilitatea de a crea sisteme de cooperare consolidată (între cel puțin nouă state membre), pentru a accelera acțiunile de combatere a practicilor fiscale nocive și ilegale;

64.  solicită crearea, în cadrul structurii Comisiei, a unui nou Centru pentru coerența și coordonarea politicilor fiscale ale Uniunii, care să asigure funcționarea corespunzătoare și coerentă a pieței unice și punerea în aplicare a standardelor internaționale; consideră că acest nou centru ar trebui să fie însărcinat cu evaluarea și monitorizarea politicilor fiscale ale statelor membre la nivelul Uniunii, asigurându-se că statele membre nu pun în aplicare noi măsuri fiscale nocive, să monitorizeze respectarea listei comune a Uniunii privind jurisdicțiile necooperante de către statele membre, să asigure și să stimuleze cooperarea între administrațiile fiscale naționale (de exemplu prin formare și prin schimbul de bune practici) și să inițieze programe academice în acest domeniu; consideră că, astfel, acest centru ar putea contribui la prevenirea unor noi lacune fiscale care apar din cauza necoordonării inițiativelor de politică între statele membre și ar contracara practicile și standardele fiscale care afectează, obstrucționează sau interferează cu funcționarea corespunzătoare și cu mecanismul pieței unice; consideră că acest centru ar putea funcționa și ca punct de contact pentru denunțători, în cazul în care statele membre și administrațiile fiscale naționale nu reacționează la dezvăluirile cazurilor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale sau nu investighează în mod adecvat aceste cazuri; consideră că acest centru ar putea beneficia de punerea în comun a expertizei la nivelul Uniunii și la nivel național, pentru a reduce sarcina contribuabililor;

Dimensiunea externă

65.  salută reînnoirea interesului G8 și G20 pentru problemele fiscale, ceea ce ar trebui să conducă la noi recomandări; solicită Comisiei să păstreze o poziție coerentă, în numele Uniunii, în cadrul viitoarelor reuniuni și simpozioane ad hoc ale G20; solicită Comisiei să informeze periodic Parlamentul cu privire la constatările și posibilele consecințe ale deciziilor G20 asupra combaterii erodării bazei de impozitare a întreprinderilor, practicilor agresive de planificare fiscală și a oricăror fluxuri financiare ilegale;

66.  solicită Uniunii, G20, OCDE și ONU să coopereze mai mult pentru a promova orientări globale, care vor fi benefice și pentru țările în curs de dezvoltare;

67.  sprijină crearea unui organism global în cadrul ONU, bine echipat și dotat cu resurse suplimentare suficiente, care să garanteze că toate țările pot participa pe picior de egalitate la elaborarea și reformarea politicilor fiscale globale; invită UE și statele membre să înceapă demersurile pentru organizarea unui summit ambițios privind sistemul fiscal global, cu scopul de a crea un astfel de organism;

68.  invită forumurile internaționale să convină asupra unei definiții mai stricte și mai precise a proprietății efective pentru a asigura o transparență mai mare;

69.  invită din nou Comisia și statele membre să analizeze efectele colaterale ale politicilor fiscale naționale și europene, pentru a evalua impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare și pentru a elimina politicile și practicile care le afectează în mod negativ;

70.  subliniază că scurgerile ilicite de capital explică în foarte mare măsură acumularea datoriei unei țări, în timp ce planificarea fiscală agresivă este contrară principiilor responsabilității sociale a întreprinderilor;

71.  invită Comisia să includă în toate acordurile comerciale și de parteneriat clauze privind buna guvernare, inclusiv eforturile de implementare eficientă a măsurilor BEPS și schimbul automat la nivel mondial de standarde de informare, precum și să se asigure că acordurile comerciale și de parteneriat nu pot fi folosite abuziv de societăți sau de intermediari pentru a eluda sau evita impozitele ori pentru a spăla banii proveniți din activități ilegale;

72.  solicită OCDE și altor organisme internaționale să înceapă lucrările pentru plan de acțiune ambițios privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS II), care să se bazeze, în principal, pe standarde minime și pe obiective concrete de implementare;

73.  subliniază că ar trebui îmbunătățită coordonarea între Comisie și statele membre care fac parte din Grupul de acțiune financiară internațională (GAFI) pentru ca UE să își facă auzită vocea; subliniază că este necesar să se elaboreze orientări detaliate privind implementarea, destinate în special țărilor în curs de dezvoltare, precum și să se monitorizeze elaborarea unor noi măsuri fiscale nocive;

74.  în acest sens, solicită crearea unui grup parlamentar de monitorizare la nivelul OCDE, care să observe și să evalueze formularea și implementarea acestei inițiative;

75.  solicită stabilirea unui dialog structurat între Parlamentul European și Congresul SUA în chestiunile fiscale internaționale; recomandă înființarea unui forum oficial interparlamentar care să ocupe de aceste chestiuni, dar și de folosirea în acest sens a cadrului existent al Dialogului transatlantic al legiuitorilor; încurajează UE și SUA să coopereze pentru implementarea proiectului de Plan de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor; ia act de lipsa de reciprocitate semnificativă care se manifestă între SUA și UE în cadrul acordului interguvernamental FATCA; încurajează consolidarea cooperării între SUA și UE în cadrul acordului interguvernamental FATCA pentru a garanta reciprocitatea și invită toate părțile implicate să participe activ la implementarea cordului;

76.  salută proiectul pilot privind schimbul automat de informații referitoare la proprietatea efectivă între autoritățile fiscale, proiect lansat în aprilie 2016 de către cele mai mari cinci state membre ale UE; cere, conform intenției declarate a celor cinci țări, ca această inițiativă să fie extinsă și să constituie baza unui standard general pentru schimburile de informații, asemănător cu cel care există pentru informațiile privind conturile financiare;

77.  solicită, ca etapă următoare în procesul de consolidare a disponibilității informațiilor referitoare la proprietatea efectivă și a eficacității schimburilor de informații de acest tip, crearea unui registru public al proprietății efective la nivelul Uniunii, inclusiv standarde uniformizate de acces la informațiile privind proprietatea efectivă și prezentarea tuturor garanțiilor necesare pentru protecția datelor, care vor sta la baza unei inițiative globale în acest sens; subliniază rolul vital în această privință al instituțiilor precum OCDE și ONU;

78.  solicită crearea unui registru global al tuturor activelor deținute de persoane fizice, societăți și de toate entitățile, precum fonduri fiduciare și fundații, la care autoritățile fiscale să aibă acces deplin și care să includă garanții adecvate pentru protejarea confidențialității informațiilor cuprinse în registru;

79.  subliniază necesitatea unei abordări comune și cuprinzătoare a UE și SUA privind punerea în aplicare a standardelor OCDE și proprietatea efectivă; subliniază de asemenea, că ar trebui incluse clauze privind buna guvernare și implementarea măsurilor BEPS în toate tratatele comerciale viitoare, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, pentru a crea valoare adăugată pentru societate în ansamblu și pentru a combate evaziunea și frauda fiscală, precum și pentru ca partenerii transatlantici să joace un rol de lider în promovarea bunei guvernări fiscale;

Alte recomandări

80.  solicită tuturor parlamentelor naționale să colaboreze pentru a asigura controlul corespunzător și coerența sistemelor fiscale între statele membre; solicită parlamentelor naționale să rămână vigilente în ceea ce privește deciziile propriilor guverne în acest sens și să își intensifice angajamentul față de activitatea forumurilor interparlamentare în chestiuni fiscale;

81.  invită Comisia să investigheze toate cazurile de ajutoare de stat ilegale care i-au fost aduse la cunoștință, pentru a garanta egalitatea de tratament în fața legislației Uniunii; invită Comisia să adopte o decizie care să dispună recuperarea sumelor în toate cazurile în care presupusul avantaj fiscal este considerat ajutor de stat ilegal; este preocupat de acuzele aduse Luxemburgului că ar oferi decizii fiscale verbale cu scopul de a se sustrage obligației privind schimbul de informații în temeiul Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal; invită Comisia să monitorizeze și să raporteze dacă statele membre înlocuiesc o practică fiscală nocivă cu o alta după ce s-au realizat progrese legislative la nivelul Uniunii; invită Comisia să monitorizeze și să raporteze orice caz de denaturare a pieței cauzată de acordarea unor avantaje fiscale specifice;

82.  subliniază potențialul soluțiilor digitale pentru colectarea eficientă a impozitelor prin obținerea de date fiscale direct din operațiile făcute în economia colaborativă și prin reducerea generală a volumului de muncă a autorităților fiscale ale statelor membre;

83.  ia act de revelațiile din scandalul „Panama Papers”, care au documentat folosirea sistematică a societăților fantomă de către firme, dar și de către cetățeni privați pentru a ascunde activele impozabile și veniturile obținute din corupție și crimă organizată; salută decizia Parlamentului de a crea o comisie de anchetă în această privință și de a continua lucrările privind evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea de bani; subliniază importanța politică imensă a unei analize a modului de operare al autorităților fiscale și al firmelor implicate în practicile descrise, pentru a rezolva lacunele legislative;

84.  observă că se impun mai multe măsuri privind accesul la documentele statelor membre, ale Comisiei și ale Grupului de lucru pentru codul de conduită; susține din nou că este necesară o analiză suplimentară a documentelor puse deja la dispoziția Parlamentului, pentru a evalua în mod corespunzător necesitatea unor acțiuni politice și a unor inițiative de politică suplimentare; invită viitoarea comisie de anchetă să continue aceste demersuri și să adopte un format diferit de cel al Comisiei speciale, care să fie mai apropiat de cel al unei comisii care adresează întrebări, ca de exemplu „Public Accounts Committee” (Comitetul pentru finanțele publice) din Regatul Unit;

85.  invită Consiliul să folosească optim procedura de consultare cu Parlamentul, care implică în special că pentru orice acord politic se așteaptă opinia Parlamentului și se urmărește să se țină cont de poziția exprimată de Parlament;

86.  își asumă angajamentul de a continua munca depusă de comisia sa specială, rezolvând obstacolele întâlnite în îndeplinirea mandatului, și de a da curs în mod corespunzător recomandărilor sale; solicită autorităților sale competente să identifice cel mai bun cadru instituțional pentru a realiza acest lucru;

87.  invită comisia responsabilă din PE să dea curs acestor recomandări în viitorul său raport legislativ din proprie inițiativă pe această temă;

o

o  o

88.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Comisiei, statelor membre, parlamentelor naționale, ONU, G20 și OCDE.

  • [1]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0420.
  • [2]  Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 332, 18.12.2015, p. 1).
  • [3]  Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 63, 11.3.2011, p. 1) privind asistența reciprocă acordată de autoritățile competente din statele membre în domeniul impozitării directe.
  • [4]  JO L 83, 27.3.1999, p. 1.
  • [5]  JO L 336, 27.3.1999, p. 15.
  • [6] JO L 141,5.6.2016, p. 73-117.
  • [7]  COM(2016)0198.
  • [8]  COM(2016)0023, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, intitulată Pachetul antievaziune: pașii următori spre realizarea impozitării efective și spre creșterea transparenței fiscale în UE
  • [9]  COM(2016)0026, Propunere de Directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care afectează în mod direct funcționarea pieței interne.
  • [10]  COM(2016)0025, Propunere de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal.
  • [11]  C(2016)0271, Recomandarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind punerea în aplicare a măsurilor împotriva abuzurilor în ceea ce privește tratatele fiscale.
  • [12]  Studiu privind structurile de planificare fiscală agresivă și indicatorii, Uniunea Europeană, 2016.
  • [13]  JO C 2, 6.1.1998, p. 2.
  • [14]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0457.
  • [15]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0408.
  • [16]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0265.
  • [17]  SA.38375 - Ajutorul de stat acordat de Luxemburg companiei Fiat.
  • [18]  SA.38374 - Ajutorul de stat acordat de Țările de Jos companiei Starbucks.
  • [19]  C(2015)9837, Decizia Comisiei din 11 ianuarie 2016 privind schema de ajutor de stat pentru exceptarea de la dispozițiile referitoare la profitul excedentar SA.37667 (2015/C) (ex 2015/NN) pusă în aplicare de Belgia.
  • [20]  http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/tax_fraud_evasion/a_huge_problem/index_en.htm, Comisia Europeană, 10 mai 2016.
  • [21]  Măsurarea și monitorizarea erodării bazei de impunere și a transferului profiturilor, raport final pe acțiunea 11 - 2015, proiectul OCDE/G20 privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor.
  • [22]  [1] Raport privind investițiile mondiale 2015 - Reforma sistemului de guvernanță a investițiilor internaționale, UNCTAD, 2015.
  • [23]  http://gabriel-zucman.eu/files/JohannesenZucman2014
  • [24]  BRI 2016 - statistici privind localizarea conturilor bancare.
  • [25]  http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/webdiaeia2016d2_en.pdf
  • [26]  http://ec.europa.eu/growth/smes/, Comisia Europeană, 10 mai 2016.
  • [27]  http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-16-1351_en.htm#_ftnref8 și Egger, P., W. Eggert și H. Winner (2010), „Saving Taxes Through Foreign Plant Ownership” (Reducerea fiscalității prin deținerea de societăți străine), Journal of International Economics 81, p. 99-108. Finke, K. (2013), „Tax Avoidance of German Multinationals and Implications for Tax Revenue Evidence from a Propensity Score Matching Approach”, mimeo.
  • [28]  https://polcms.secure.europarl.europa.eu/cmsdata/upload/a0cf64ee-8e0d-4b5f-b145-6ffbaa940e10/TheRoleFinancialSectorTaxPlanning_Draft_210316.pdf
  • [29]  OCDE, 2008, „Studiu privind rolul intermediarilor fiscali”; OCDE, 2008, „Studiu privind rolul intermediarilor fiscali”; http://www.oecd.org/tax/administration/39882938.pdf
  • [30]  De verificat și adăugat corespunzător.
  • [31]  A se vedea articolul 18 alineatul (3) (Secretul profesional) din Regulamentul (UE) 2015/2365 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 684/2012: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1467384966976&uri=CELEX:32015R2365
  • [32]  Serviciile Comisiei au confirmat, într-adevăr, că articolul 10 („Tratamentul neuniform al elementelor hibride”) din propunerea sa din 28 ianuarie 2016 privind ATAD „s-a bazat pe recunoașterea reciprocă în vederea soluționării diferențelor de încadrare juridică a entităților hibride și a instrumentelor financiare hibride, dar nu a acoperit transferurile de active hibride care nu privesc nepotrivirile în materie de încadrare juridică”.
  • [33]  OCDE definește „transferurile hibride” ca „aranjamente care sunt tratate ca transfer de proprietate asupra unui activ în scopuri fiscale ale unei țări, dar nu în scopuri fiscale ale unei alte țări, care implică, în general, un credit garantat” . A se vedea OCDE, martie 2012, „Hybrid Mismatch Arrangements: Tax Policy and Compliance Issues”, http://www.oecd.org/
  • [34]  A se vedea, de exemplu, regimurile privind „intermediarii calificați” (IC) și „dealerii calificați de instrumentele derivate” (DCID), precum și reglementările din secțiunea 871 litera (m) din Codul administrației fiscale al SUA („US Internal Revenue Code”), care prevăd că SUA impun reținerea la sursă a impozitului pe anumitor sume care provin din tranzacțiile cu instrumente financiare derivate cu acțiuni americane atunci când aceste sume sunt plătite unei persoane non-SUA.
  • [35]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0457.

ANEXA 1: LISTA PERSOANELOR CU CARE AU AVUT LOC ÎNTÂLNIRI (ÎNTÂLNIRI ALE COMISIEI, COORDONATORI ȘI MISIUNI)

Data

Au intervenit

11.01.2016

•  Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și uniune vamală

17.02.2016

•  Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice și financiare, impozitare și uniune vamală

29.02.2016

Schimb de opinii cu Președinția Consiliului

În prezența lui Eric Wiebes, secretar de stat pentru finanțe în Țările de Jos

14-15.03.2016

Schimb de opinii cu jurisdicțiile

Rob Gray, director Income Tax, Guernsey;

Colin Powell, consilier ministerial pentru afaceri internaționale, Jersey;

Clàudia Cornella Durany, secretar de stat pentru afaceri financiare internaționale, Andorra;

Katja Gey, directoare pentru afaceri financiare internaționale, Liechtenstein;

Jean Castellini, ministrul finanțelor și economiei, Monaco.

 

Schimb de opinii cu societățile multinaționale

Cathy Kearney, vicepreședintă pentru operațiuni europene, Apple

Julia Macrae, directoare pentru chestiuni fiscale la EMEIA, Apple;

Adam Cohen, șeful departamentului de politici economice (EMEA), Google;

Søren Hansen, director executiv, Inter-Ikea Group

Anders Bylund, director de comunicare; Grupul Inter-IKEA:

Irene Yates, vicepreședintă responsabilă de chestiunile fiscale; McDonald's.

 

Schimb de opinii cu jurnaliști de investigație - cu ușile închise

Véronique Poujol, Paperjam;

Markus Becker, Der Spiegel.

 

21.03.2016

Schimb de opinii cu băncile europene (partea I)

Jean-Charles Balat, director financiar, Crédit Agricole SA;

Rob Schipper, responsabil global pentru fiscalitate, ING;

Eva Jigvall, responsabil pentru fiscalitate, Nordea;

Monica Lopez-Monís, responsabil pentru conformitate și prim-vicepreședinte, Banco Santander;

Christopher St. Victor de Pinho, director executiv, responsabil fiscal global, UBS Group AG;

Stefano Ceccacci, director pentru fiscalitatea grupului, Unicredit.

 

04.04.2016

•  Margrethe Vestager, comisar pentru concurență

 

Schimb de opinii cu băncile europene (partea a II-a)

Brigitte Bomm, director executiv, responsabil global pentru fiscalitate, Deutsche Bank AG

Grant Jamieson, responsabil afaceri fiscale, Royal Bank of Scotland

Graeme Johnston, responsabil pentru afaceri fiscale internaționale, Royal Bank of Scotland

 

15.04.2016

Misiunea în Cipru

Ioannis Kasoulides, ministrul afacerilor externe;

Michael Kammas, director general, Aristio Stylianou, președinte și George Appios, vicepreședinte al Asociației Băncilor din Cipru;

Christos Patsalides, secretar permanent al Ministerului de Finanțe;

George Panteli, responsabil politică fiscală, Ministerul de Finanțe;

Yannakis Tsangaris, comisar fiscal;

Alexander Apostolides, Universitatea din Cipru;

Maria Krambia-Kapardis, președintele comitetului executiv al Transparency International;

Costas Markides, membru în Consiliul de administrație, fiscalitate internațională, KPMG Limited și Asociația Fondurilor de Investiții din Cipru;

Natasa Pilides, director general, Agenția pentru Promovarea Investițiilor din Cipru;

Kyriakos Iordanou, director general, dl Pieris Marcou, dl Panicos Kaouris, dl George Markides, Institutul Contabililor Publici Autorizați din Cipru

Christos Karidis, director pentru cercetări economice al Departamentului Confederației și secretarul Asociației Consumatorilor Angajați;

Nikos Grigoriou, directorul Departamentului de politică economică și socială din cadrul Federației pan-cipriote pentru forța de muncă.

 

18.04.2016

Întâlnire interparlamentară privind „Pachetul privind evitarea obligațiilor fiscale și alte evoluții la nivelul UE și la nivel internațional: analiză și control democratic exercitate de parlamentele naționale”

 

Schimb de opinii cu jurisdicțiile (partea a II-a) - cu ușile închise

Wayne Panton, ministrul serviciilor financiare, al comerțului și al mediului înconjurător, Insulele Cayman

 

20.04.2016

Întâlnirea comună ECON/JURI/TAXE

•  Jonathan Hill, comisar pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital

 

2.05.2016

Reuniunea la nivel înalt a grupului parlamentar al OCDE privind impozitarea, în asociere cu Comisia specială pentru deciziile fiscale a Parlamentului European, Paris

Pascal Saint-Amans, director Centrului pentru politică și administrare fiscală, OCDE

Valère Moutarlier, director, Direcția Generală Impozitare și Vămi, Comisia Europeană

Michèle André, președinta Comisiei pentru finanțe a Senatului

Meg Hillier, președinta Comisiei pentru finanțe publice

 

17-20.05.2015

 

Misiunea în Statele Unite ale Americii (Washington DC)

David O'Sullivan, Ambasador la UE

Elise Bean, fostă directoare și consilieră șefă la Subcomisia permanentă pentru investigații

Orrin Grant Hatch, președintele Comisiei pentru finanțe, Senat, președintele Pro Tempore al Senatului

Dr Charles Boustany, președintele Subcomisiei pentru politica fiscală

Sander Levin, membru al Congresului, membru la nivel înalt al Comisiei pentru fiscalitate (Ways and Means Committe) din Camera Reprezentanților

Richard Neal, membru de nivel înalt al Subcomisiei pentru politica fiscală

Earl Blumenauer, membru al Comisiei pentru fiscalitate din Camera Reprezentanților

Lloyd Doggett, membru al Comisiei pentru fiscalitate, membru al Subcomisiei pentru resurse umane (și, eventual, alți membrii democrați)

Anders Aslund, cercetător rezident, Centrul Eurasia Dinu Patriciu, Consiliul Atlantic

Giovanni Di Gianni, președinte al Eni, SUA, R&M, Eni

Boyden Gray, partener fondator, Boyden Gray& Associates

Jillian Fitzpatrick, director, Afaceri guvernamentale și politici publice, S&P Global

Marie Kasparek, directoare adjunctă, Programul privind economia și comerțul global, Consiliul Atlantic

Benjamin Knudsen, Intern, Programul privind economia și comerțul global, Consiliul Atlantic

Jennifer Mccloskey, directoare, Afaceri guvernamentale, Information Technology Industry Council

Susan Molinari, vicepreședintă, Politici publice și afaceri guvernamentale, Google

Andrea Montanino, directoare, Programul privind economia și comerțul global, Consiliul Atlantic

Álvaro Morales Salto-Weis, stagiară, Programul privind economia și comerțul global, Consiliul Atlantic

Earl Anthony Wayne, cercetător nerezident, Consiliul Atlantic

Alexander Privitera, cercetător principal, Universitatea Johns Hopkins

Bill Rys, director, Afaceri guvernamentale federale, Citigroup

Pete Scheschuk, vicepreședinte executiv, Impozite, S&P Global

Garret Workman, director, Afaceri europene, Camera de Comerț a SUA

Caroline D. Ciraolo, procuroare generală adjunctă interimară responsabilă de Divizia fiscală, Ministerul Justiției

Thomas Sawyer, consultant principal litigii în domeniul chestiunilor fiscale internaționale

Todd Kostyshak, consilier, procuror general adjunct pentru infracțiuni fiscale, Ministerul Justiției (DoJ)

Mark J. Mazur, secretar adjunct (politica fiscală) - Departamentul de Trezorerie al SUA

Robert Stack, vicesecretar adjunct (pentru chestiuni fiscale internaționale) - Departamentul de Trezorerie al SUA

Scott A. Hodge, președintele Tax Foundation - Tax Foundation

Gavin Ekins, economist cercetător - Tax Foundation

Stephen J. Entin, membru principal - Tax Foundation

Scott Greenberg, analist - Tax Foundation

John C. Fortier, director, Proiectul pentru democrație, Bipartisan Policy Center

Shai Akabas, director asociat al Bipartisan Policy Center, Proiectul de politică economică

Eric Toder, codirector, Urban-Brookings, Centrul pentru politici fiscale

Gawain Kripke, director pentru politici și cercetare - OXFAM America

Didier Jacobs, economist principal, OXFAM America

Nick Galass, responsabil de cercetări privind inegalitățile economice, OXAFM America

Robbie Silverman, consilier principal, OXAFM America

Vicki Perry, director adjunct, Departamentul de afaceri fiscale și șef de divizie al Diviziei politici fiscale, FMI

Ruud de Mooij, șef adjunct de divizie, Divizia politici fiscale, (FMI)

Hamish Boland-Rudder, editor online al ICIJ

Jim Brumby, director, Serviciul public și performanță, Global Practice on Governance

Marijn Verhoeven, economistă, Global Practice on Governance

Guggi Laryea, European Civil Society and European Parliament Relations Lead External and Corporate Relations

Rajul Awasthi, specialist principal în sectorul public, Governance Global Practice

Xavier Becerra, membru al Congresului, președinte al Conferinței democratice, Camera Reprezentanților

Ron Kind, membru al Ways and Means Committe, Camera Reprezentanților

 

 

24.05.2015

Audiere publică comună a comisiilor TAXE și DEVE privind Consecințele practicilor fiscale agresive pentru țările în curs de dezvoltare

dr. Attiya Waris, conferențiar, Facultatea de drept, Universitatea din Nairobi

dr. Manuel Montes, consilier principal pentru finanțe și dezvoltare, The South Centre

dna Aurore Chardonnet, consultant pentru politica UE privind fiscalitatea și combaterea inegalităților, OXFAM

dl Savior Mwambwa, ActionAid International, responsabil al campaniei „Tax Power”

dna Tove Ryding, EURODAD, responsabilă de politici și promovare, Tax Justice

dl Sol Picciotto, profesor, Universitatea din Lancaster

ANEXA 2: SOCIETĂȚILE MULTINAȚIONALE ȘI BĂNCILE INVITATE SĂ PARTICIPE LA REUNIUNILE COMISIEI

Anexa 2.1: Lista societăților multinaționale invitate

Societate

Invitat/Reprezentanți

Situația (11/03/2016)

Apple Inc.

Timothy D. Cook

director executiv

Participanți

Cathy Kearney, vicepreședintă pentru operațiuni europene

Julia Macrae, directoare departamentul impozite, EMEIA

Google Inc.

 

 

Nicklas Lundblad

director general pentru politici publice și relații guvernamentale, EMEA

 

 

Participanți

Adam Cohen, responsabil pentru politica economică , EMEA

Fiat Chrysler

Automobile

 

Sergio Marchionne

director executiv

 

A refuzat la 11.3.2015:

„După cum probabil știți, la 29 decembrie 2015 am introdus un recurs la Curtea Generală a UE, contestând decizia Comisiei, care a constatat că una dintre societățile noastre din Luxemburg primise ajutor de stat. Și Luxemburgul contestă această decizie înaintea Curții Generale. Deși suntem convinși că nu am primit niciun fel de ajutor de stat în Luxemburg cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, în circumstanțele de față nu ar fi potrivit să participăm la reuniunea Comisiei speciale sau să facem alte comentarii. Prin urmare, deși apreciem în continuare eforturile Comisiei și dorința sa de a afla opiniile întreprinderilor, regretăm că nu putem participa la această discuție până la soluționarea situației noastre juridice.”

Grupul Inter IKEA

Søren Hansen

director executiv

 

Participanți

Søren Hansen, director executiv

Anders Bylund, director de comunicare în cadrul grupului

 

Corporația McDonald's.

 

 

Irene Yates

vicepreședintă, impozitarea societăților

 

Participanți

Irene Yates, vicepreședintă, impozitarea societăților

Starbucks Coffee

Societate

 

 

Kris Engskov

Președinte Starbucks Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA)

 

A refuzat la 23.02.2015:

„Întrucât Starbucks intenționează să conteste decizia Comisiei Europene, anunțată la 21 octombrie 2015, potrivit căreia Țările de Jos au acordat avantaje fiscale preferențiale unității noastre de prăjire a cafelei din Amsterdam (Starbucks Manufacturing EMEA BV), nu putem accepta invitația Comisiei speciale a Parlamentului European pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare.

Odată ce această problemă va fi rezolvată, iar Starbucks are încredere că decizia Comisiei Europene va fi respinsă la apel, vom accepta invitația cu plăcere.

Dacă acest lucru este de folos pentru colectarea informațiilor, trebuie menționat că Starbucks respectă toate normele, reglementările și legile OCDE și sprijină acest proces de reformă fiscală, inclusiv Planul de acțiune privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor. Starbucks a plătit, în medie, o rată de impozitare globală efectivă de aproximativ 33 %, cu mult peste valoarea de 18,5 % plătită în medie de alte mari societăți din Statele Unite. '

Denumirea

Invitat/Reprezentanți

Situația la 4.4.2016

Crédit Agricole SA:

Dl Dominique Lefebvre

președinte

A acceptat (15.3.2016)

Jean-Charles Balat,

director financiar, Groupe Crédit Agricole

Deutsche Bank (DE)

Dl Paul Achleitner

președinte

A acceptat (16.03.2016)

să participe la o reuniune la

4 aprilie 2016

Reprezentant participant

Brigitte Bomm, director executiv, responsabil fiscal global, Deutsche Bank

 

ING Group (NL)

Dl Ralph Hamers

director executiv

A acceptat (08.03.2016)

 

Drs. R.N.J. Schipper

responsabil al serviciului fiscal global, ING

Nordea (Sw)

Dl Casper von Koskull

președinte și director executiv

 

A acceptat (09.03.2016)

Eva Jigvall

responsabil impozitare la nivelul grupului, Nordea

Royal Bank of Scotland (UK)

Dl Ross McEwan

director executiv

A acceptat (16.03.2016)

să participe la o reuniune la

aprilie 2016

Reprezentant participant

Grant Jamieson, responsabil afaceri fiscale, Royal Bank of Scotland

Graeme Johnston, responsabil afaceri fiscale internaționale, Royal Bank of Scotland

Santander (ES)

Dna Ana Patricia Botín,

președintă

A acceptat (11.03.2016)

 

Monica Lopez-Monis Gallego

șefa biroului de conformitate și prim vicepreședintă, Banco Santander

Antonio H. Garcia del Riego

director general

director afaceri europene

UBS (CH)

Dl Axel A. Weber

președinte

A acceptat (14.03.2016)

 

Christopher Pinho,

director general, responsabil impozitare la nivelul grupului

Unicredit (IT)

Dl Giuseppe Vita

președinte

 

A acceptat (08.03.2016)

 

Stefano Ceccacci

responsabil afaceri fiscale în UE

Costanza Bufaliniresponsabil afaceri europene și de reglementare

 

 

Anexa 2.2: Lista băncilor invitate

ANEXA 3: DOCUMENTE GRUPULUI DE LUCRU „CODUL DE CONDUITĂ”

Documentul (1)

Data

Rezultat

Document intern nr. 1 anexa 1

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din aprilie 2006

Comisia a menționat că, mai ales în anumite teritorii dependente și asociate, lichidarea propusă a inclus introducerea unei rate de 0 % sau eliminarea completă a impozitului pe profit și, prin urmare, nu întreaga activitate a Grupului pentru codul de conduită a dus la un rezultat consistent sau satisfăcător.

Document intern nr. 1 anexa 1

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din aprilie 2006

Comisia a menționat că, din cauza compromisurilor politice, Grupul de lucru pentru codul de conduită a considerat adecvate o serie de propuneri de lichidare, ceea ce ar putea fi considerat cu ușurință insuficient conform principiilor codului.

Raport al Grupului de lucru pentru codul de conduită către Consiliu

 

7 iunie 2005

S-a prevăzut explicit că într-un caz Luxemburgul nu a aplicat lichidarea după cum s-a convenit.

Document intern nr. 1 anexa 1

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din aprilie 2006

În pofida acestei nerespectări evidente, Consiliul nu a luat nicio măsură și Luxemburgul nu a fost tras la răspundere politic și nici nu i s-a cerut să respecte principiile codului și acordurile.

Document intern nr. 1 anexa 1

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din aprilie 2006

Grupul de lucru pentru codul de conduită a convenit în 1999 să excludă regimurile care favorizau sectorul transportului maritim, precum și evaluarea instrumentelor de plasament colectiv

Document intern nr. 1 anexa 1

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din aprilie 2006

O serie de state membre au refuzat să comunice punctele lor de vedere cu privire la viitorul Grupului de lucru pentru codul de conduită în ceea ce privește transparența, mandatul, domeniul de aplicare și criteriile pentru activitățile viitoare. Ungaria și Lituania au exprimat rezerve față de modificările aduse criteriilor codului. Irlanda și Polonia s-au opus oricărei extinderi a domeniului de aplicare a codului la alte sectoare de impozitare.

Document intern nr. 2 și procesul-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 11 aprilie 2006

Comisia a făcut o serie de propuneri pentru noi sectoare de activitate, cum ar fi extinderea activității privind tratamentul neuniform, impozitarea expatriaților, impozitarea persoanelor fizice bogate, reexaminarea fondurilor de plasamente imobiliare cotate și a instrumentelor de plasament colectiv. Țările de Jos și Luxemburgul s-au opus extinderii activității privind tratamentul neuniform, Franța și-a exprimat rezervele față de activitatea privind persoanele expatriate, persoanele fizice bogate și fondurile de investiții, iar Regatul Unit a susținut concentrarea pe impozitarea societăților, mai degrabă decât o extindere.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 22 octombrie 2013 și mai 2013

Nu s-a ajuns încă la o concluzie privind elemente semnificative ale Codului fiscal din Gibraltar, care s-a aflat în discuție cel puțin din 11 aprilie 2011.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 8 noiembrie 2013

Regimul fiscal al comerțului cu amănuntul din Insula Man nu a fost considerat nociv, în pofida unor îndoieli serioase exprimate de mai multe state membre cu privire la caracterul său nenociv.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 29 mai, 22 octombrie și 20 noiembrie 2013

În ceea ce privește regimurile fiscale favorabile pentru brevete, Țările de Jos, Luxemburgul și, într-o măsură mai mică, Belgia s-au opus unei evaluări globale a tuturor regimurilor favorabile pentru brevete existente la nivelul UE, în pofida unor suspiciuni întemeiate privind efectele negative ale regimurilor fiscale existente în raport cu criteriile stabilite de codul de conduită.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 3 iunie 2014

Spania, Țările de Jos, Luxemburgul și Regatul Unit au întârziat și mai mult procesul de reformare a regimurilor fiscale favorabile pentru brevete, introducând repetat cerințe suplimentare în procesul decizional.

Raport public către Consiliu

 

Reuniunea ECOFIN din iunie 2015

În pofida angajamentelor de a adapta în totalitate dispozițiile legislative naționale până la 30 iunie 2016, statele membre au înregistrat progrese foarte limitate în transpunerea în legislația națională a abordării modificate bazate pe conexiune convenite deja de miniștri în decembrie 2014, iar unele țări, cum ar fi Italia, au introdus chiar noi măsuri favorabile pentru brevete, incompatibile cu abordarea modificată bazată pe conexiune, după ce se ajunsese la un acord cu privire la aceasta, pentru a putea beneficia de clauzele de anterioritate extrem de generoase până în anul 2021.

Procesul-verbal și documentul intern nr. 3

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 25 mai 2010 și din 17 octombrie 2012;

În cursul fazei de elaborare a orientărilor convenite privind transferurile de profit către interior, Regatul Unit s-a opus oricărei abordări coordonate.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 25 mai 2010

Lipsa unui acord asupra vreunei acțiuni ulterioare lucrărilor subgrupului anti-abuz

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 15 mai 2009

Declarațiile Belgiei și ale Țărilor de Jos prin care se opun oricăror inițiative menite să coordoneze măsurile de protecție împotriva transferurilor de profituri neimpozitate către exterior.

Proces-verbal

 

Reuniunea Subgrupului pentru codul de conduită din septembrie și aprilie 2014 și din aprilie și iulie 2015

Statele membre au convenit asupra orientărilor privind tratamentul neuniform al elementelor hibride în septembrie 2014, în pofida a numeroase inițiative sistematice ale unor state membre, care au împiedicat să se ajungă mai devreme la un acord privind aceste practici dăunătoare, aflate în dezbatere în Grupul de lucru pentru codul de conduită cel puțin din 2008. Astfel, s-a amplificat considerabil prejudiciul fiscal actual creat de folosirea recurentă a sistemelor de planificare fiscală agresivă.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 15 mai, 29 iunie 2009 și 25 mai 2010

Reuniunea subgrupului de combatere a abuzurilor din 25 martie și 22 aprilie 2010

În ceea ce privește tratamentul neuniform al elementelor hibride, Țările de Jos, Luxemburgul și Belgia, dar și Malta și Estonia, într-o mai mică măsură, au întârziat de mult timp o acțiune colectivă rapidă, afirmând că instrumentele hibride nu ar trebui deloc tratate în cadrul codului.

Proces-verbal

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 13 septembrie 2011

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 11 aprilie și 26 mai 2011

În ceea ce privește fondurile de investiții, statele membre au convenit să suspende discuțiile privind presupusa și potențiala nocivitate a unor astfel de regimuri.

 

Inițiativele luate de Regatul Unit, Luxemburg și Țările de Jos au îndemnat efectiv grupul să nu mai avanseze în acest domeniu.

Documentul intern nr. 2

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 4 martie 2010

În ceea ce privește practicile administrative, în trecut, niciun stat membru nu a făcut schimb de informații cu privire la hotărârile sale anterioare în mod spontan sau sistematic.

 

Documentul intern nr. 4

 

Reuniunea Grupului de lucru pentru codul de conduită din 10 septembrie 2012

În practică, nu s-a făcut spontan niciun schimb de informații privind deciziile fiscale.

 

Concluziile Consiliului

 

Reuniunea ECOFIN din decembrie 2015

În ceea ce privește clauzele de impozitare minimă efectivă, statele membre nu au convenit asupra unei revizuiri a Directivei privind dobânzile și redevențele care să asigure că privilegiile acordate în interiorul pieței unice pentru a evita impozitarea dublă nu conduc de fapt la o impozitare egală cu zero sau aproape egală cu zero, în pofida publicării propunerii respective a Comisiei în 2011. Statele membre au invitat Grupul de lucru la nivel înalt pentru chestiuni fiscale numai să analizeze mai mult această problemă, în loc să se angajeze într-o acțiune rapidă și efectivă.

 

Concluziile Consiliului

 

Reuniunea ECOFIN din martie 2016

Statele membre nu au convenit asupra reformelor urgente de care are nevoie Grupul de lucru pentru codul de conduită și au amânat orice decizie privind reformele pentru 2017.

(1) Pe baza surselor și a documentelor publice

ANEXA 4: CURSUL DAT RECOMANDĂRILOR COMISIILOR ECON ȘI TAXE

TABLOU DE BORD COMUN AL COMISIILOR ECON ȘI TAXE - CURSUL DAT RECOMANDĂRILOR ECON/TAXE PRIVIND POLITICILE DE IMPOZITARE A SOCIETĂȚILOR ȘI DECIZIILE FISCALE

Recomandări

ECON/TAXE REF.

STADIUL DE FINALIZARE

POZIȚIA COMISIEI

TERMENUL LIMITĂ PENTRU TRANSMITEREA UNUI RĂSPUNS

STATUTUL ÎN CONSILIU

Raportare obligatorie, publică, pentru fiecare țară în parte pentru toate sectoarele, făcută de societățile multinaționale

A1

136-139

Parțial

Raportarea pentru fiecare țară în parte între autoritățile fiscale

Raportarea publică pentru fiecare țară în parte propusă pe 12 aprilie - date agregate pentru restul lumii, cu excepția paradisurilor fiscale

Propunere de DAC4 prezentată

 

Propunere prezentată (12.04.2016)

DAC4: adoptare prevăzută la Consiliul ECOFIN din mai 2016

Procedura nu a început

„Contribuabilul corect”/RSI

A2

146

Niciuna

Va fi evaluată în procesul de monitorizare a Strategiei 2011 a UE privind RSI

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Notificarea obligatorie de către statele membre a noilor măsuri fiscale

 

 

Notificarea obligatorie de către firmele de consultanță fiscală către autoritățile fiscale a noilor scheme fiscale.

A3

96

Niciuna

 

 

 

Niciuna

Se va urmări în cadrul Grupului de lucru pentru codul de conduită, semestrul european, implementarea DAC

Niciuna

Nu se prevede nicio propunere legislativă

 

 

 

 

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Schimbul automat de informații privind deciziile fiscale ar trebui extins la toate deciziile fiscale, ce vor fi partajate cu Comisia și făcute publice într-o anumită măsură

A4

107-111

 

Parțial

Nu este necesar să se extindă schimbul automat de decizii fiscale naționale pentru a nu împovăra excesiv autoritățile fiscale

A se vedea 2015/2376/UE

A se vedea 2015/2376/UE

Transparența porturilor scutite de taxe vamale

A5

Niciuna

Nu este necesară modificarea TVA sau a legislației vamale. Comisia să analizeze împreună cu statele membre modul în care interacționează legislația vamală și fiscală în porturile scutite de taxe vamale

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Dezvoltarea unei metodologii armonizate pentru estimarea prejudiciului fiscal (diferența dintre impozitele colectate efectiv și estimările privind impozitele colectate) - stabilirea prețurilor de transfer

A6

122

Parțial

A fost creat grupul de proiect Fiscalis

Niciuna

Niciuna

Protecția persoanelor care semnalează nereguli

A7

144-145

Parțial

Sprijină eforturile de îmbunătățire a protecției la nivel național. Un cadru juridic al UE pentru protecția persoanelor care semnalează nereguli este deja prevăzut în mai multe acte legislative sectoriale (protecția secretelor comerciale, directiva privind auditul, OPCVM, Regulamentul privind abuzul de piață)

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Nu se prevede nicio propunere legislativă

Propunere privind o bază fiscală consolidată comună pentru impozitarea societăților (CCCTB)

B1

100, 116-120

Parțial

Comisia a anunțat o propunere pentru noiembrie/decembrie 2016, inclusiv dispoziții în materie de regimuri fiscale favorabile brevetelor/proprietății intelectuale. C&D și norme privind sediul permanent

Noiembrie/decembrie 2016

Procedura nu a început

Reforma Grupului de lucru pentru codul de conduită (GCoC)

B2

124-126, 128, 133

Parțial

Reexaminare internă în curs

Nicio propunere legislativă

Obiectiv în curs de a se ajunge la un acord în cea de a doua jumătate a lui 2016

GCoC - a doua actualizare a raportului Simmons & Simmons din 1999

127

Niciuna

 

 

 

Orientare/propuneri legislative viitoare privind regimurile fiscale favorabile brevetelor și alte regimuri preferențiale

B3

117, 121

Parțial

Comisia va continua să ofere orientări privind modul de aplicare a abordării bazate pe conexiune în cadrul GCoC

Propunere legislativă numai dacă orientările nu dau rezultate - fără termen limită

în curs

Propunere privind societățile străine controlate (SSC)

B4

121

Parțial

Acoperită în directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale (ATAD)

Propunere făcută la 28.1.2016

Acord politic așteptat până în mai/iunie 2016

Propunere de modificare a Directivei 2011/16/UE pentru a îmbunătăți coordonarea între statele membre în ceea ce privește auditurile fiscale

B5

Niciuna

Comisia nu intenționează să prezinte propuneri, având în vedere că instrumentele existente nu sunt considerate adecvate scopului.

Îmbunătățirea cooperării în cadrul proiectului Fiscalis.

Niciuna

Niciuna

Introducerea unui număr european de identificare fiscală comun (NIF)

B6

141

Parțial

Comisia va evalua în 2017 dacă prezintă o propunere

2017

Procedura nu a început

Propunere de a permite Uniunii să adopte o poziție unitară relativ la acordurile internaționale în materie fiscală

C1

151-152, 154

Parțial

Strategia externă a Comisiei din 28/1/16 (dispoziții neobligatorii): sprijin pentru țările în curs de dezvoltare, includere principii de bună guvernare fiscală în acordurile comerciale, monitorizarea eliminării treptate a măsurilor fiscale dăunătoare în cadrul GCoC.

 

Consiliul are, în general, rețineri să dea mandat Comisiei pentru a negocia acordurile fiscale ale UE.

Propunerea de stabilire a unor criterii stricte de definire a paradisurilor fiscale

C2

96, 122, 147-150

Parțial

Strategia externă a Comisiei din 28/1/16

Lista paradisurilor fiscale până la sfârșitul anului 2016

Nu a început

Propunere pentru un catalog de contramăsuri față de societățile care recurg la paradisuri fiscale

C3

153

Parțial

Nicio contramăsură la nivelul UE (competență națională).

Comisia intenționează să integreze standardele de bună guvernare fiscală în Regulamentul financiar ca parte a revizuirii în curs.

Niciuna

Niciuna

Propunere privind un sediul permanentă (SP)

C4

121

Parțial

Definiția va face parte din propunerea privind CCCTB.

Recomandare referitoare la măsurile împotriva folosirii abuzive a tratatelor (bilaterale) în ianuarie 2016

Societățile de tip „cutie poștală” sunt tratate conform regulilor generale împotriva evaziunii fiscale propuse în ianuarie 2016

Noiembrie/decembrie 2016 pentru definiția SP.

 

Nu a fost demarată procedura privind definiție a SP.

Recomandarea referitoare la măsurile împotriva utilizării abuzive a tratatelor nu este o prioritate a Președinției olandeze.

 

 

Regulile generale împotriva evaziunii fiscale în curs de negociere în vederea unui acord al Consiliului prevăzut pentru mai/iunie 2016.

Orientări ale UE privind stabilirea prețurilor de transfer

C5

95, 112, 120

Parțial

Implementarea orientărilor OCDE monitorizată în cadrul JTPF.

Propunere legislativă numai dacă este cazul

Nicio informație

Propunere privind tratamentul neuniform al elementelor hibride și realizarea de noi analize și studii

C6

122

Parțial

Parte a directivei ATAD

Propunere făcută la 28.1.2016

Acord politic așteptat până în mai/iunie 2016

Propunere de modificare a regimului UE privind ajutoarele de stat de natură fiscală

C7

130-134

Niciuna

Comisia va oferi orientări pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat la practicile de planificare fiscală ale societăților.

Acest lucru va permite remedierea anumitor lacune privind recuperarea.

Nu s-a dat niciun termen limită

 

Propunere de modificare a Directivei 90/435/CE a Consiliului, a Directivei 2003/49/CE, a Directivei 2005/19/CE și a altor acte legislative relevante ale Uniunii și introducerea unei reguli generale anti-abuz

C8

120

Parțial

ATAD introduce o regulă generală anti-abuz care va completa normele anti-abuz specifice

Propunere făcută la 28.1.2016

Acord politic așteptat până în mai/iunie 2016

Propunere de îmbunătățire a mecanismelor de soluționare a litigiilor transfrontaliere în domeniul fiscal

C9

131, 138

Parțial

Promisiune de prezentare a unei propuneri

Propunere până în vara lui 2016

Nu a început

Introducerea unui impozit reținut la sursă sau a unei măsuri cu efecte similare, pentru a se evita ca profiturile să iasă din Uniune fără a fi impozitate

C10

151

Parțial

Comisia consideră că sunt suficiente măsurile prevăzute în ATAD. Niciun angajament pentru introducerea unui impozit ce va fi reținut la sursă

Propunere făcută la 28.1.2016

Acord politic așteptat până în mai/iunie 2016

Măsuri complementare pentru acoperirea prejudiciului fiscal

Stabilirea unor principii pentru amnistiile fiscale/ transparența „scutirilor de impozite”

D1

113, 114, 123, 140, 167

Niciuna

Competență națională

Nu se prevede nicio propunere legislativă

 

Proprietatea efectivă a societăților și a trusturilor

 

Parțial

Dispozițiile sunt incluse în cel de al 4-lea pachet privind combaterea spălării banilor (CSB); cel de al 5-lea pachet privind combaterea spălării banilor ar extinde domeniul de aplicare al directivei.

Propunere privind cel de al 5-lea pachet privind combaterea spălării banilor așteptată înainte de vara lui 2016

Statele membre trebuie să aplice cel de al 4-lea pachet privind combaterea spălării banilor

ACȚIUNILE COMISIEI INCLUSE NUMAI ÎN REZOLUȚIA COMISIEI TAXE

Capitol în rezoluția Comisiei TAXE

ECON/TAXE REF.

POZIȚIA COMISIEI

Încălcarea articolului 7 alineatul (1) din TUE

86, 89, 93

Comisia Europeană a promovat un model de instrucțiuni pentru schimbul spontan de decizii fiscale transfrontaliere

Monitorizarea implementării Directivei 2015/2376 de către statele membre

Încălcarea articolului 108 din TUE

86

Sfera de aplicare a informațiilor solicitate de Comisia TAXE este mai restrânsă decât cea cerută de Comisia Europeană

Declarație că CE și-a îndeplinit obligația de a aplica normele privind ajutoarele de stat

Dreptul de anchetă al Parlamentului

88

Preocupările de ordin juridic și instituțional ale Comisiei și Consiliului comunicate Parlamentului

Schimbul automat de informații

105, 157

Comisia va promova schimbul automat de informații

și va sprijini consolidarea capacităților țărilor în curs de dezvoltare

Aplicarea recomandărilor Ombudsmanului privind grupurile de experți

129

Pregătit să aplice solicitările Ombudsmanului și ale PE

Țările în curs de dezvoltare

156, 158, 160

Strategie externă pentru a defini sprijinul UE pentru țările în curs de dezvoltare

Consilieri fiscali

162-164

Regulamentul 537/2014 va rezolva problema ridicată

Sprijin pentru administrațiile fiscale

170

A se vedea Semestrul european și programul de lucru al Fiscalis pe 2016

Accesul la documente

174

Comisia va continua să trimită documente - a se vedea scrisorile președintelui către Comisie

RECOMANDĂRILE DIN REZOLUȚIA COMISIEI TAXE CARE NU AU PRIMIT RĂSPUNS

Capitol în rezoluția Comisiei TAXE

ECON/TAXE REF.

Comentarii

Accesul GCoC la documente

87

Adresată CE - niciun răspuns din partea CE - mandatul Comisiei TAXE2 include această cerere și sunt negocieri în curs pentru a avea acces la documente.

Impozitarea profiturilor în teritoriul în care sunt generate

90

Adresată statelor membre

Sfârșitul concurenței fiscale nocive

91

Adresată statelor membre și UE în ansamblu

Angajament politic din partea statelor membre

92

Adresată statelor membre

Principiul cooperării loiale (reorganizarea internă a CE)

93

Adresată CE - niciun răspuns din partea CE

Concurența fiscală și țările terțe

96

A se vedea observațiile la recomandările 156, 158 și 160

Combaterea fraudei fiscale

97

Adresată statelor membre

Sprijin pentru creștere, investiții și locuri de muncă

98

A se vedea fondurile structurale ale UE și Strategia Europa 2020

Schimbul automat de informații

99

A se vedea observațiile la recomandările 105, 157

Plățile de redevențe

101

Adresată CE - niciun răspuns din partea CE

Societățile multinaționale

102

N/A

Cerere de anchetă

103

N/A

Cooperare și coordonare privind deciziile fiscale în avans

104, 106, 115

 

CCCTB

122

Solicită o definiție a UE privind planificarea fiscală agresivă

GCoC

125

O mai mare transparență și responsabilitate

Paradisurile fiscale

155

Reamintire a abordării unilaterale alese

Țările în curs de dezvoltare

159

Solicită statelor membre să lucreze în cadrul agențiilor lor de ajutor pentru dezvoltare

Consilieri fiscali

161, 165

A se vedea observațiile la recomandările 162-164

Alte acțiuni

166, 168, 169, 171, 172,173

Observații specifice adresate statelor membre

RpfT: Rapoartele pentru fiecare țară în parte

DAC/DAC4: (cea de a 4-a) Directivă privind cooperarea administrativă

RSI: Responsabilitatea socială a întreprinderilor

UCITIS: Organisme de plasament colectiv în valori mobiliare

GCoC: Grupul de lucru pentru codul de conduită

CCCTB: Propunere privind o bază fiscală consolidată comună pentru impozitarea societăților

INF: Numărul de identificare fiscală

NGCEF: Norme generale de combatere a evaziunii fiscale

JTPF: Forumul mixt pentru prețurile de transfer

ATAD: Directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale

ANNEX 5: REPORT AD HOC DELEGATION NICOSIA

Report Ad hoc Delegation

to Nicosia (Cyprus)

Friday, 15 April 2016

09.00 - 17.30

Disclaimer: This report reproduces a short, non-exhaustive summary of the different meetings held during the visit of the TAXE 2 Special Committee Delegation to Nicosia, Cyprus, 15 April 2016.. It is intended for internal European Parliament use only. It does not represent the position of the European Parliament and it was not agreed with the third parties involved in the programme of the visit.

Friday 15 April 2016

09.20 - 09.50   Meeting with Mr Ioannis KASOULIDES, Minister of Foreign Affairs of the Republic of Cyprus

10.00 - 11.00   Meeting with the Association of Cyprus Banks (ACB)

11.00 - 11.30  Meeting with Mr Christos PATSALIDES, Permanent Secretary, Ministry of Finance

11.30 - 12.30  Meeting with Mr Yiannakis TSANGARIS, Tax Commissioner and Mr George PANTELI, Head of Tax Policy Department, Ministry of Finance

13.00 - 14.30  Meeting with

  the European University Cyprus

  the Transparency International Cyprus

15.00 - 16.00  Meeting with

  the Cyprus Investment Funds Association (CIFA)

  the Cyprus Investment Promotion Agency (CIPA)

  the Institute of Certified Public Accountants of Cyprus

16.00 - 17.30  Meeting with trade unions

  the Cyprus Workers' Confederation (SEK)

  the Pan-Cyprian Federation of Labour (PEO)

 

taxe 2 COMMITTEE

Delegation to Nicosia, Cyprus

15 April 2016

Members

 

Alain LAMASSOURE, Chair

 

EPP

Burkhard BALZ

Danuta Maria HÜBNER

EPP

EPP

Jeppe KOFOD

S&D

Anna GOMES

S&D

Bernd LUCKE

ECR

Michael THEURER

ALDE

Miguel VIEGAS

GUE/NGL

Eva JOLY

Greens/EFA

Accompanying Members

Costas MAVRIDES

Lefteris CHRISTOFOROU

+ Accompanying staff

09.20 - 09.50  Meeting with Mr Ioannis KASOULIDES,

Minister of Foreign Affairs of the Republic of Cyprus

Mr Kasoulides started his introduction by stating that corporate taxation does not fall under his competence, but that of Mr Georgiades, Finance Minister who at the time was in Washington attending the Spring IMF-World Bank meetings.

He referred to the bail out in March 2013, and highlighted the economic results achieved since then under the economic adjustment programme. He noted that Cyprus' economy is based on (financial) services and hence proper measures against money laundering and corruption are in place in order not to risk Cyprus' reputation as a credible financial centre. Regarding the fight against tax avoidance and evasion, he noted that Cyprus is working together with the EU by implementing all EU Directives and although not an OECD member[1], Cyprus is committed to implementing BEPS recommendations as a member of the OECD Global Forum. Cyprus is also an early adopter of the new automatic exchange of information standard agreed at the OECD level. He also mentioned a bilateral FATCA Intergovernmental Agreement with the US that entered into force on 31 August 2015 and is implemented as of 1 January 2016.

As for Members questions, Mr Kasoulides replied that Cyprus has political relations as well as close economic connections with Russia. He added that Russian banks (and other enterprises) prefer Cyprus because of the Russian speaking community, the viable legal system and availability of services. Many Russian companies repatriate earnings to Russia and take advantage of the corporate tax rate (12.5%) of Cyprus. Regarding Ukraine, Mr Kasoulides explained that the Double Tax Treaty, based on the OECD Model Tax Convention, has been amended.

Mr Kasoulides insisted that Cyprus is not giving any preferential treatment to any foreign companies, but follows the OECD line particularly on tax avoidance. He continued that Cyprus is largely compliant on transparency according to the Global Forum and BEPS legislations are being prepared. About Panama Papers, he noted that it was too early to speculate, but it seems from media that only about six intermediaries were operating from Cyprus, and relevant authorities are investigating if they acted outside the law. The bank RCB, mentioned in the news in relation to Panama Papers, is currently being investigated by the Cyprus Central Bank.

At the end Mr Kasoulides expressed Cyprus' willingness to work constructively on a European common consolidated corporate tax base (CCCTB), but added that a common corporate tax rate remains a sovereign competence of the EU Member States. Cyprus' economy is based on services (as it is an international financial centre) and low tax rates offer certain economic advantages.

10.00 - 11.00  Meeting with the Association of Cyprus Banks (ACB)

  Mr Michael KAMMAS, Director General

  Mr Aristos STYLIANOU, Chairman

  Mr George APPIOS, Vice-Chairman

In the introduction, Michael Kammas, Director General of the Association of Cyprus Banks (ACB) explained that a distinction should be made on how enterprises are taxed and how taxation affects the whole economy. He noted that banks' profitability suffered due to a very high ratio of non-performing loans (around 55% on loans to households and non-financial corporations) and that debt-to-asset swaps have been issued in order to speed up loan restructurings.

As to the Members question on the cooperation between the banking sector and tax advisory industry (Big4), Mr Kammas underlined that the tax advisory services were outside the scope of banks' operations, and that, although clients may use such consultants, banks do not form part of such operations. Moreover, he emphasised that banks do not provide tax advice to their clients for aggressive tax planning, nor do they have contacts with accountants and lawyers to discuss tax planning.

He explained that Ultimate Beneficial Owner (UBO) is required according to the legislation, so every operation has to lead up to a person that has to be identified. Tax crime is also a predicate offence in Cyprus. Banks are required to check if there is some substance behind the bank transaction/operation and banks are checking e.g. sanction lists and that there are no criminal activities. Most banks are local and have no significant subsidiaries abroad. It is, however, still more difficult to check/monitor non-Cypriot customers/banks than local ones. Following the changes of 2015 when bank supervision was redesigned and strengthened, the Central Bank is currently checking, for example, certain transactions made in USD - given that the monitoring system in the US is even stricter. He continued that the US authorities may, if they have any doubts, start an enquiry and that they can even close the account as a sanction if Cypriot banks do not respond that enquiry.

He clarified that there was no money laundering in Cyprus, but because of the complex structures of companies in the country, there has been a need to upgrade due diligence processes[2].

Mr Kammas added that since the banking crisis of 2013 non-performing loan rations have dropped, while lending practices have not fully shifted away from an overreliance on collateral towards a more systematic use of risk-assessment tools. The new insolvency legislation of 2015 restricts the liability of guarantors to the amount exceeding the value of the collateral could affect the extent of the increase in provisions.

Mr Kammas complained that implementing the anti-avoidance measures, such as FACTA and CRS, means a lot of costs for banks but as he could not provide a specific number when asked by Members, he agreed to provide a written reply on this matter.

For the question on what is the added value of a low tax rate and what are the positive tax advantages in Cyprus, Mr Kammas explained that in the past 'offshore' companies were taxed at 4.25% and other companies at about 30%. Since the EU accession, every company in Cyprus is taxed at the same rate of 12.5%. He added that the matter is not so much about tax rate, but about stability; this means that it is the latter that preserves Cyprus' competitive advantage as a credible international financial centre.

In reply to a Member's question on the large Russian FDI stocks in Cyprus, and on access to offshore ownership envelopes that enabled Russian owners to avoid the post-Crimea sanctions, Mr Kammas explained that a large proportion of Russian companies are related to a Russian owner and many of them are trading companies having assets in Russia. They get dividends in Cyprus, which they repatriate to Russia as an investment. He continued that Cyprus represents a significant gateway for EU inbound and outbound investments, which is complemented by the traditional links that Cyprus has with central and eastern Europe, Russia and Middle East.

Regarding the question on 'Panama papers', he reassured that the documents are being investigated by the Central Bank of Cyprus and other relevant authorities.

11.00 - 12.30   Meeting with

  Mr Christos PATSALIDES, Permanent Secretary of the Ministry of Finance

  Mr Yiannakis TSANGARIS, Tax Commissioner

  Mr George PANTELI, Head of Tax Policy Department, Ministry of Finance

Christos Patsalides, Permanent Secretary of the Ministry of Finance, indicated that after enormous financial efforts, Cyprus has finally overcome a difficult period, and it has managed to outperform every major indicator and restore its current account balance. Moreover, he emphasised that Cyprus’ tax system is in full compliance with the EU and the OECD requirements against harmful tax practices. He also explained that in July 2014, the merger of the Department of Inland Revenue (Direct Taxes) and the Department of Value Added Tax (Indirect Tax) created a Single Tax Department which further strengthened the position of the Cyprus tax authorities.

The Chair complimented the way Cyprus implemented its adjustment plan and welcomed country’s successful economic recovery and exit from its three-year international bailout programme. He also indicated that fair(er) tax competition requires new rules and more transparency, both at the EU and global level.

Mr Patsalides presented a stocktaking of activities that Cyprus has taken in the context of improving international tax compliance, which is based on the standard for automatic exchange of financial account information, Common Reporting Standard (CRS), developed by the OECD. Cyprus had also signed the Multilateral Competent Authority Agreement in 2014 and Cyprus, as part of the Early Adopters Group of the OECD, has committed to the implement the Automatic Exchange of Information (AEOI) by 2017[3]. On 2 December 2014, Cyprus and the US signed an intergovernmental agreement to implement the Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA).

Yiannakis Tsangaris explained his role as Tax Commissioner mentioning notably that he had been nominated in February 2016, and that his services were looking after tax implementation not initiating legislations. He also referred to the merger of two tax departments in July 2014 into a single department for all tax affairs.

Members' questions were related to incentives and tax exemptions relating to investment in IP rights, commonly known as the 'IP box' that is used in Cyprus. Under the G20/OECD base erosion and profit-shifting project, new entries to such schemes will not be permitted after mid-2016. However, companies that joined the Cyprus scheme before that deadline can benefit from substantial savings until mid-2021. The Cypriot 'IP Box' system (a maximum tax rate of 2.5% on income earned from IP assets and wider scope) regime applies to a wider range of income than any other European scheme.

Regarding the new 'IP box' regime, Mr Pantelis insisted that it was in line with the discussions within the EU Code of Contact Group and the intention was to follow the modified nexus approach (of the OECD). He noted that there was only a limited time to enter into the Cyprus scheme, since it will be closed to new entrants as from June 2016. Companies that qualify under the existing IP regime should be able to have access to the existing benefits until 2021, but new entrants (i.e. joining an IP Regime after June 2016) should follow the new 'IP box' regime rules. He concluded, however, that if there was a new guidance on IP regimes, they would be ready to comply with it.

Mr Panteli undertook to provide a written reply regarding statistics of the new registrations in the 'IP box' regime, and he indicated that about 10-15 companies are getting Rulings on their IP regimes. He pointed out that companies need time to reorganise themselves, referring to need of a transitional period.

He indicated that following the changes made to the definition of permanent establishment in the OECD Model Tax Convention that address strategies used to avoid having a taxable presence in a country under tax treaties, bilateral treaties may need to be modified or to be included within a multilateral agreement (under the OECD framework). The majority of the treaties concluded by Cyprus follow the OECD Model Treaty.

Moreover, there is no 'exit tax', and Cyprus does not impose any withholding tax on dividend, interest and royalty payments made to non-Cypriot resident recipients. Regarding transfer pricing, i.e. allocation of profits for tax and other purposes between parts of a multinational corporate group, the 'arm's length' principle is used for transactions in Cyprus. Mr Panteli did not reply to the question about Cyprus' position to include minimum effective taxation as part of the Interest & Royalty directive (currently being discussed in the Council), but explained that if a minimum effective taxation (rate) clause was agreed at EU level, Cyprus would comply with it.

Regarding tax rulings in Cyprus, Mr Panteli explained that the tax department has a long-established practice of providing written replies to requests for guidance on the interpretation of Cyprus tax law. This practice is under the control of Tax Commissioner and applications are addressed to him. He clarified the Tax Rulings Division of the tax department (about 5-6 staff members) will, on application, issue advance tax rulings (estimated about 20-25/week) regarding actual transactions proposed to be undertaken by existing or new entities. In the event of any discrepancy between the scenario presented in a tax ruling request and the actual transactions undertaken, the relevant District Tax Office may decline to apply the tax ruling, or inform the Tax Rulings Division of the actual facts, asking it to confirm or modify the initial ruling. However, he was not able to give an estimation on the tax losses that occurred due to such rulings granted to companies.

Regarding (ultimate) beneficial owners of companies, tax transparency, including transparency of trust/fiduciary arrangements and banking details, Mr Panteli indicated that at least one owner has to be a resident in Cyprus, and the details of (ultimate) beneficial owners are confidential and may only be disclosed by court order or as part of a verified tax investigation. Cyprus complies with Prevention of Money Laundering and Terrorist Financing directives, and all companies as well as trusts have an obligation to be registered, but confidential information in both registers are maintained for tax authorities and other supervisory authorities purposes. When implementing the fourth anti-money laundering directive, Cyprus would go through the implementation the creation of registries for (ultimate) beneficial owners and for trusts. Most FATF recommendations are already in place in Cyprus, except the creation of UBO registers. Cyprus, however, is against making these registers public, arguing of the importance of confidentiality, especially for trusts.

Mr Patsalides underlined that Cypriot authorities were ready to study all documents that Panama authorities would provide them officially. He continued that the Cypriot RCB Bank that has been identified by media in the context of 'Panama leaks' had immediately denied that they have granted any such 'unsecured' loans to Russia.

Mr Panteli continued that Cyprus (tax) authorities are doing the same that other countries are doing, i.e. assessing information that is available to the public, and the Central Bank of Cyprus is assessing the information to the extent that it may concern the Cypriot banking system or any suspicious-looking transactions. Moreover, in line Transparency and Anti Money Laundering laws, the Cyprus Securities and Exchange Commission have requested by April 20 all regulated entities to report if they maintain/maintained any relationship with the Panama firm or a third party representing it. He insisted that competent authorities have a power to investigate the leak of Panama papers, but he did not want to reply to a question on if a separate legal/juridical enquiry would be conducted. He was not responding to a Member's question about the potentially harmful effect of the 'notional interest' deduction scheme in Cyprus.

Mr Panteli, however, undertook to provide a written reply regarding how many accounts have registered (ultimate) beneficial owner in Cypriot banks.

Mr Patsalides, in reply to a question on the CCCTB and a criterion to be used for allocation of tax rebates, indicated that it was not an easy process (to agree amongst sovereign states) and that it would be better to leave it to markets to respond. They also favour the application of the "arm's-length principle" of transfer pricing, rather than a requirement of a permanent establishment or a common and consolidated corporate tax base. Mr Panteli noted that it was premature to start discussions on consequences of the reunification on (corporate) taxation.

13.00 - 14.30  Meeting with

  The University of Cyprus

  The Transparency International Cyprus

In his introductory presentation Alexander Apostolides, from the European University Cyprus, explained that Cyprus' economy is largely focused on professional services and on the financial sector. He referred to Eurostat statistics, stating that employment in accounting/auditing sector used mainly for tax planning purposes, increased during the crisis and currently employs around 20 000 persons in Cyprus. This represents a significant part of Cyprus' GDP (estimated up to 10%).

He indicated that there were no 'tax rulings' as such, but acknowledged that it depends on the interpretation/definition of tax rulings. (He added that no tax rulings were revealed in the 'Luxleaks' scandal). He explained that the Cypriot Inland Revenue Department merger with the VAT Service in 2014 had not been easy and that the merged Tax Department is only now starting to work efficiently. In his view, one of the weaknesses in this area (referring to fraud prevention and fight against tax evasion) was a lack of coordination between different authorities in Cyprus.

On the 'Panama papers' he explained the Cyprus Securities and Exchange Commission has noted in public that, at first sight, companies under its authority do not seem to be involved, although there is speculation on the Cypriot RCB Bank. He further emphasised that Cyprus was not an off-shore tax haven, and in recent years Cyprus has taken major steps in adopting all EU jurisdiction and international best practices for combating tax evasion and money laundering. In this context, he referred to the recent Audit Transparency report 2015 by Deloitte, as well as to the EU reports on anti-money laundering. He underlined as well that regulatory supervision is carried out by banking authorities and the ECB. Hence, regarding the Panama papers, he insisted that the date of transactions should be looked at, given that after 2013/2014 Cyprus was forced to change some part of its legislation.

Maria Konstantinou from Transparency International Cyprus (TIC) explained that currently they do not have a programme on money laundering (or tax evasion), but that TIC could consider launching one. She continued that these issues are not very high on the agenda for the (ongoing) election campaigns due to lack of interest. She referred to the new legislation on tax rulings (since October 2015) and highlighted the need for more cooperation between tax administration services.

Members noted the strengthening of the legal framework relating to corporate taxation seemed not be driven by the EU, but more for other purposes, although acknowledging the implications of the accession to the EU. Both panellists mentioned that before 2013, the impact of tax avoidance wasn't a subject of public discussion but most of the population welcomed the favourable tax treatments granted by Cyprus. Since 2013, there seems to be a change of mentality and a greater understanding of how tax avoidance impacts citizen's daily life.

Members also questioned that companies might not be interested to become domiciled in Cyprus, given that, e.g. non-residents are not subject to the Special Contribution for Defence, which is a tax which is levied on interests at a rate of 30% and on dividends at a rate of 17%. A company which is not tax resident in Cyprus is taxed on income accruing or arising only from sources in Cyprus.

Trusts are available in Cyprus, and the law is similar to the English law on trusts, but recent amendments to the Cyprus International Trust law have made Cyprus a favourable jurisdiction for the creation of a trust that are used for, amongst others, inheritance planning as well as tax planning.

On the concept of tax planning in Cyprus, Mr Apostolides explained that Cyprus has a competitive advantage through highly educated, qualified and multilingual workforce (i.e. certified accountants/auditors) for accounting firms, legal practices and the banking sector, but due to lower salary levels in Cyprus (compared to other EU MSs), 'brain drain' is an issue. This competitive advantage is complemented by good infrastructure available for such activities, as well as appropriate government regulations and a general policy of non-intervention in business operations.

He continued that registration of companies was one of the biggest weak points that the authorities need to tackle. He insisted, moreover, that sovereign states should have right to determine their corporate tax rate. He acknowledged nevertheless that harmonisation of legislation at the EU level would be welcomed, as for example, there are complications on the reporting of legitimate profit. He also called for more transparency on how much revenue is generated in Cyprus or in abroad. He acknowledged that in terms of banking regulation, Cyprus has progressed but this is less certain in terms of tax legislation.

Regarding FDIs related to Russia, Mr Apostolides indicated that double tax treaties are not meant for money laundering and round-trip investment, but that Russian owned companies use Cyprus financial centre as there is no withholding tax on profits remitted abroad, if their tax liabilities have been fulfilled in Cyprus. Double tax treaties also determine the ways in which profits are remitted abroad. He explained further that Cyprus offers an extensive network of favourable double tax treaties (not only with Russia), has no withholding taxes on dividends and interest paid, no capital gains on profits from the sale of shares and securities and exemption of taxes on foreign dividends and interest received.

Mr Apostolides undertook to share with the delegation, notably, a report of MoneyVAL on the “Special Assessment of the Effectiveness of Customer Due Diligence Measures in the Banking Sector in Cyprus” and a report by Deloitte on the 'Third Party Anti-Money Laundering Assessment of the Effective Implementation of Customer Due Diligence Measures with Regard to Cyprus’ Deposits and Loans.

15.00 - 16.00  Meeting with

  The Cyprus Investment Promotion Agency (CIPA)

The Cyprus Investment Promotion Agency (CIPA) was established as a registered not-for-profit company limited by guarantee, funded by the Cyprus government. "Invest Cyprus" is the brand under which CIPA takes the lead in promoting Cyprus as an attractive FDI destination. http://www.investcyprus.org.cy/

The Cyprus Investment Funds Association (CIFA)

The Cyprus Investment Funds Association (CIFA) was established in February 2013 with the purpose to become the collective voice and the reference point for all professionals and legal entities, offering services or engaged in the Investment Funds Industry in Cyprus. http://www.cifacyprus.org/english/cyprus-investment-funds/about-cifa/

  The Institute of Certified Public Accountants of Cyprus (ICPAC)

The Institute of Certified Public Accountants of Cyprus, established in 1961, is the competent authority for regulating the accounting/auditing profession in Cyprus. http://www.icpac.org.cy/selk/default.aspx

List of Participants:

Mr Costas Markides, Board Member, International Tax, KPMG Limited (CIFA)

Mrs Natasa Pilides, Director General (CIPA)

Mr Kyriakos Iordanou, General Manager, Mr Pieris Marcou, Mr Panicos Kaouris, Mr George Markides (ICPAC)

Mr Markides, Cyprus Investment Funds Association (CIFA) explained that it is making recommendations on tax measures, such as BEPS recommendations. Mr Iordanou, ICPAC indicated that, although it is the competent authority for regulating the accounting/auditing profession in Cyprus, it is working in parallel with the government, which is taking significant efforts to maintain Cyprus as credible financial centre. Tax legislation changes are being initiated by Cyprus along the line of BEPS, country-by-country reporting requirements, tax rulings, as well as specific legislative proposals from the EC.

Mr Markides, CIFA also mentioned that CIFA supports transparent country-by country reporting, including public disclosure (with the current threshold of €750 million turnover). However, Mr Iordanou, from ICPAC believed that information should be kept with tax authorities only, and that it should be first seen how it works before public disclosure. He continued that disclosure of the country-by-country reporting should be decided at the EU level and concerns on data protection need to be assessed. There is a working group within the tax administration department dealing with the implementation of country-by-country legislation and accountants can bring expertise to the government on this issue.

Mrs Natasa Pilides agreed with Mr Markides, explaining that CIFA works closely with the CIPA, which first took the initiative for the establishment of CIFA, as a part of the progress made in promoting Cyprus as a competitive investment funds jurisdiction.

Two years after the banking crisis and the rescue package coming into play, Cyprus not only survived, but also managed to surpass all expectations, according to the panellists. According to Mr Marcou, ICFPA was looking forward as Cyprus now concentrates on remaining a fully compliant and transparent jurisdiction, as to all related EU and international regulations. He mentioned, notably, the Foreign Account Tax Compliance Agreement (FATCA) with the United States, OECD’s Convention on Mutual Administrative Assistance in Tax Matters and the OECD’s BEPS Action Plan. He highlighted that Cyprus continues to enhance its competitiveness as an attractive international business centre. Mr Iordanou agreed that profit should be taxed where it is generated, but added that new realities such as e-commerce need to be taken into account. Regarding the question on notional profit, he confirmed that the 'arm's length principle' is used. Regarding transfer pricing, no regulatory framework is yet in place, but it is one of the top priorities and in a process of being developed on the basis of an Irish model (working group includes network of Big4). For a questions regarding whether Cyprus was looking for an opportunity for tax avoidance (by using measures like 'notional profit' deduction, tax rulings, 'IP box' regime and a policy of 'no exit' taxation), ICPA explained that they were looking for certainty and a simple tax regime.

Regarding hybrid mismatch arrangements, Mr Markides indicated that it is anticipated that Cyprus legislation will be amended to reflect the EU Parent-Subsidiary Directive provisions tackling hybrid loan arrangements (e.g. profit participating loans). With respect to hybrid loans, receipts from other EU Member States shall be taxable, when such payments are treated as tax deductible at the level of the payer company.

Regarding FDIs related to Russia, according to Mr Iordanou it is based on economic and financial (as well as historical) relations with Russia, and is not directly related to taxation, acknowledging, however, that relations with Russia could be dealt with more transparent manner.

Mr Marcou replied to the question on the sustainability of developments in Cyprus from the macroeconomic point of view, given that deposits were 5 times over GDP in 2013, and since decreased, but only to a level of 3 times over GDP, that deposit level (around 75 billion, ½ belongs to foreign entities) is above GDP but it was not crucial to the economy, nor 'unhealthy' given that Cyprus is an international financial centre. And, following the crisis, substantial amounts were converted to stocks. From CIPA point of view, for high portion of non-performing loans in the banking system necessitated practical measures (selling property or other collaterals) to complement legislative measures.

Mr Iordanou explained that Cyprus is not offering tax accommodation, but helps to interpret the law, and there are no problems with tax rulings as administration is careful interpretation state aid. ICPAC added that companies providing administrative services have the responsibility to register other companies in Cyprus and law firms that provide such administrative services are supervised by the Bar Association, as are audit/accounting firms that provide administrative services supervised by the ICPAC.

16.00 - 17.30  Meeting with trade unions

  the Cyprus Workers' Confederation (SEK)

Christos Karidis, Head of Economics Research of the Confederation Department and the Secretary of the Association of Employed Consumers

  the Pan-Cyprian Federation of Labour (PEO)

  Nikos Grigoriou, Head of the Department of Economic and Social Policy of PEO

Both representatives explained that it would be difficult to have a single tax policy in the EU, as taxation is left to sovereign states, according to them. They are against tax evasion and called for more tax transparency including businesses and shipping industry. They indicated that, due to economic specificities of Cyprus, (corporate) taxation is comparably low. Amongst these specificities, they indicated the ongoing Turkish occupation and the purpose of the Special Contribution for Defence (tax) and that Cyprus did not receive any pre-accession assistance from the EU. Both trade unions were in favour of an enhanced tax transparency and tax justice, but indicated that a single taxation system at pan-EU level would not be easy to achieve, as each EU MS has created its own model and hence it would be difficult to draw a line at which all companies should be taxed, e.g. at the rate of 20%.

In their replies to 'Panama papers' related questions, both trade unions were satisfied with stricter rules that allow thorough investigations and more transparency and emphasised that they were strongly against tax evasion. Moreover, they complained that there was (still) a lot of bureaucracy and too slow movement from the government side. Cyprus has lost 10% of its GDP over the past few years and is among the top countries in non-performing loans. Unemployment is higher than 15% and long-term unemployment has seen the highest rise compared to all other European Member States. One young person out of three is currently unemployed and Cyprus has one of the highest emigration rates in the EU. Mr Grigoriou (PEO) stated that workers are obliged to pay their taxes, whilst companies can hide their income and have lower tax rates than 12.5%.

Mr Karidis (SEK) explained that social inequality was increasing in Cyprus, which was now in the 3rd worst position in the EU. Those involved in tax evasion were, according to SEK, stealing money from the group of people (normal citizens) that pay taxes; hence SEK is in favour of a fairer tax system and the distribution of the tax burden amongst workers and companies. He added that, although public finances are in a better shape, a broader tax reform would be key to development. Trade unions are asking the government and the parliament proceed with a tax reform, the last reform being in 2002. He moreover highlighted that the economic model of Cyprus needs to be diversified, because it is now heavily reliant on financial services, meaning that both manufacturing and agriculture sectors need to be developed.

Regarding contacts with trade unions in the occupied part of Cyprus, Mr Grigoriou (PEO) confirmed on-going collaboration and joint actions with the Turkish-Cypriots trade unions, mentioned e.g. a publication on a (possible) solution of the settlement and introduction of one currency. Mr Karidis (SEK) further added that they are also collaborating, and providing recommendations, such as on the social insurance schemes.

ANNEX 6: REPORT AD HOC DELEGATION WASHINGTON

taxe 2 COMMITTEE

ad hoc Delegation

to the United States of America (Washington)

17-20 May 2016

Final Programme

Wednesday 18 May 2016

08.30 - 09.30  Meeting with Elise Bean, former Director and Chief Counsel of the Permanent Subcommittee on Investigations (ICRICT and the Levin Centre)

10.15 - 11.15   Briefing by the Congressional Research Service

Donald J. Marples, Specialist in Public Finance

Jane G. Gravelle, Senior Specialist in Economic Policy

11.45 - 12.15   Meeting with Orrin Grant Hatch, Chairman of the Senate Committee on Finance, President Pro Tempore of the Senate

12.45 - 14.15   Working lunch (finger food) with stakeholders co-organised with the Atlantic Council

16.00 - 17.00   Meeting with Sander Levin, Congressman, Ranking Member of the House Committee on Ways and Means, Richard Neal, Ranking Member of the Subcommittee on Tax Policy, Earl Blumenauer, Member of the House Committee on Ways and Means, Lloyd Doggett, Member of the House Committee on Ways and Means, Ranking Member of Subcommittee on Human Resources, Xavier Becerra, Congressman, Chairman of the House Democratic Conference and Ron Kind, Congressman, Member of the House Committee on Ways and Means

17.30 - 19.00   Meeting with Caroline D. Ciraolo, Acting Assistant Attorney General in charge of the Tax Division, Department of Justice (DoJ)

Thomas Sawyer, Senior Litigation Counsel for International Tax Matters and Todd Kostyshak, Counsel to the Deputy Assistant Attorney General for Criminal Tax Matters

Thursday 19 May 2016

9.30 - 10.45   Meeting with the US Department of the Treasury

Mark J. Mazur, Assistant Secretary (Tax Policy)

Robert Stack, Deputy Assistant Secretary (International Tax Affairs)

11.30 - 12.30  Meeting with the Tax Foundation

Scott A. Hodge, President of the Tax Foundation

Gavin Ekins, Research Economist

Stephen J. Entin, Senior Fellow

Scott Greenberg, Analyst

12.30 - 13.30   Working lunch (finger food) with academics/think tanks

John C. Fortier, Director of the Democracy Project, Bipartisan Policy Center

Shai Akabas Associate Director of Bipartisan Policy Center, Economic Policy Project

Eric Toder, Co-director, Urban-Brookings Tax Policy Centre

14.00 - 15.00 Meeting with OXFAM America

Gawain Kripke, Director of Policy and Research

Didier Jacobs, Senior Economist

Nick Galass, leads on the Oxfam's economic inequality research

Robbie Silverman, Senior Advisor

15.00 - 16.00 Meeting with International Monetary Fund (IMF)

Vicki Perry, Assistant Director in the Fiscal Affairs Department and Division Chief of the Tax Policy Division

Ruud De Mooij, Deputy Division Chief in the Tax Policy Division

16.00 - 17.00  Meeting with the International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ)

  Hamish Boland-Rudder, ICIJ’s online editor

17.30 - 18.30  Meeting with the World Bank

Jim Brumby, Director, Public Service and Performance, Governance Global Practice

Marijn Verhoeven, Economist, Governance Global Practice

Rajul Awasthi, Senior Public Sector Specialist in the Governance Global Practice (leads the tax policy and revenue administration workstream, primarily in the Europe and Central Asia (ECA) region)

Guggi Laryea, European Civil Society and European Parliament Relations Lead

taxe2 COMMITTEE

ad hoc Delegation to Washington, USA

17-20 May 2016

List of Participants

Members

 

 

Alain LAMASSOURE, Chair

EPP

Danuta Maria HÜBNER

EPP

Markus FERBER

Pablo ZALBA BIDEGAIN

EPP

EPP

Jeppe KOFOD

S&D

Neena GILL

S&D

Cătălin Sorin IVAN

Bernd LUCKE

S&D

ECR

Cora VAN NIEUWENHUIZEN

ALDE

Fabio DE MASI

GUE/NGL

Eva JOLY

Greens/EFA

 

 

+ Accompanying Staff

 

 

 

08.30 - 09.30  Meeting with Elise Bean, former Director and Chief Counsel of the Permanent Subcommittee on Investigations (ICRICT and the Levin Centre)

In her introduction, Elise Bean noted that Senator Carl Levin first hired her in 1985, to serve as an attorney on the US Senate Homeland Security and Governmental Affairs Committee. In 2003, she was appointed as Staff Director and Chief Counsel of the Permanent Subcommittee on Investigations[4]. Ms Bean referred to investigations of the Subcommittee, notably: inquiries into offshore tax avoidance by Apple, Microsoft, and Caterpillar; undeclared UBS, LGT, and Credit Suisse accounts for wealthy US clients; and tax shelter sales by professional firms, including KPMG.

Ms Bean mentioned the recent hearing on business tax reform held by the Senate Finance Committee, which demonstrated politicians' willingness to engage in the reform of the US corporate tax system even before elections. In this context, Ms Bean explained that the Treasury Department had finalised its ‘customer due diligence’ rule, which requires, as of 2018, financial institutions –banks, mutual funds and others – to ascertain and verify who actually owns and profits from the companies that make use of their services, in other words the ‘beneficial owner’. She emphasised, however, that the Obama Administration’s new ‘customer due diligence’ rule appears to permit new loopholes for shell companies created for purposes of tax dodging, given that the rule allows financial institutions to identify a manager as the company’s ‘beneficial owner’ even when that manager has no true ownership role in the company. The definition of ‘beneficial owner’ as any individual who owns 25 % or more of the equity interests, and the possibility that a single individual with 'significant responsibility' can control the entity, may allow the real owners to hide behind an executive who can serve as a 'figurehead'. This definition, she said, may undo the work that some banks have already completed by developing systems to verify owners of shell companies seeking to open accounts. In fact, according to her, the rule weakens US anti-money laundering safeguards and makes it easier for terrorists, money launderers, tax evaders, and other wrongdoers to open US accounts without revealing their identity. Moreover, Ms Bean explained that the definition in the rule differs from that in the Proposed Incorporation Transparency & Law Enforcement Assistance Act (that requires the Treasury and the states to collect, maintain and update beneficial ownership information on legal entities for law enforcement purposes), thus causing further confusion. The rule does not extend the same due diligence requirements on accounts opened before its implementation as of 2018 (no retroactivity), creating what she called ‘a major gap’ in the information collected. Apart from drawing attention to certain US states, such as Delaware, Nevada or Wyoming, as being havens for shell companies, Ms Bean also mentioned South Dakota as a state hosting a vast number of trusts. She also explained that the Obama Administration was implementing the OECD BEPS action No 13 on country-by-country reporting, and was hoping to complete it before the end of the presidential term.

Regarding the Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA), which requires financial institutions to disclose data to the Inland Revenue Service (IRS) on any large financial accounts held by US taxpayers or by foreign entities in which US taxpayers hold a substantial ownership interest, Ms Bean shed some light on the problems regarding reciprocity, i.e. the US would not share as much data as it requires from its FATCA partners. For example, the US will not be providing account balances and will not give information on all US source income - just on certain kinds within the limits of US law. The FATCA law does not lay down threshold amounts for the accounts, as it requires all accounts belonging to US persons to be disclosed to the IRS. However, the regulations and intergovernmental agreements implementing the FATCA created thresholds. Hence, according to Ms Bean, the highest threshold – USD 400 000 for a couple living outside the US[5] – should be lowered.

In reply to criticisms from certain US politicians suggesting that endorsement of the EU state aid rules would focus particularly on US companies, Ms Bean stated unequivocally that all have the right to enforce their laws, and went on to say that such investigations seem to be based on factual matters, referring to the ‘Apple case’ that she had been involved in on the Permanent Subcommittee on Investigations.

She further stated that corporate tax avoidance should be tackled by putting an end to the deferral and inversion loopholes in the US corporate tax system, as active earnings/profits are generally not taxed until repatriated to the US. Thus, active foreign earnings are deferred from taxation until the earnings are remitted back to the US, at which point in time US corporate tax must be paid. However, taxes are reduced thanks to credits claimed for foreign taxes paid to other countries as well as other tax benefits, such as operating losses that the corporation may carry forward into future tax years or backward into prior tax years. The United States taxes the ‘worldwide’ income of domestic corporations, regardless of where the income is earned: this differs from the ‘territorial’ taxation system in which only the source country has jurisdiction over tax profits deemed to arise there.

In reply to questions by Members, Ms Bean explained that corporate rules in the US are set mainly at the state level, and many states do not require companies to disclose beneficial owners. As a result, the administration could only use existing bank secrecy regulations to go after shell companies.

She further explained in response to Members’ comments that the ‘Luxleaks’ scandal had not been ‘heard’ in the US. However, she acknowledged that the ‘Panama papers’ scandal represented another wake-up call regarding the need to put an end to corporations with hidden owners. She referred to a Global Witness undercover investigation broadcast recently (by the US news programme ‘60 Minutes’ - see link in footnote[6]) that demonstrated that US lawyers often suggest using anonymously-owned American companies in order to channel suspect (taxes) funds into the country.

She also said that the Levin Center (at Wayne State University Law School in Detroit) is organising training courses in the area of better parliamentary oversight and inquiry. Ms Bean added that she is very much in favour of public country-by-country reporting, taking the view that the impact on banks and financial institutions had been positive and that the same kind of reporting would be needed for multinational companies.

10.15 - 11.15   Briefing by the Congressional Research Service

Donald J. Marples, Specialist in Public Finance

Jane G. Gravelle, Senior Specialist in Economic Policy

The Congressional Research Service (CRS) works exclusively for the United States Congress, providing policy and legal analysis to committees and members of both the House and the Senate, regardless of party affiliation.

Ms Gravelle explained that reducing profit shifting and reforming the international tax system in the US and worldwide may involve a number of policy considerations and tradeoffs in the US. Some tax reform proposals have focused on broadening the tax base and lowering the rates of both individual and corporate income taxes. As regards efficiency, the current tax system favours the non-corporate sector overall. The corporate statutory tax rate of 35 % tends to be higher than the average marginal statutory rate for non-corporate business, which is estimated to average around 27 %. For example, of the USD 1.2 trillion in overseas profits reported by US companies in 2012, USD 600 billion was attributed to so-called tax havens: Bermuda, Ireland, Luxembourg, the Netherlands, Singapore, Switzerland, and the Caribbean islands dependent on the UK.

Ms Gravelle argued that it is the current US corporate tax rate and the general approach to taxing US multinational corporations (MNCs) that are encouraging companies to shift profits and keep money abroad.

In reply to the question related to 'stateless income/tax avoidance', Mr Marples explained that an important reason behind MNCs being able to pay such low rates is that they are allowed to avoid an estimated USD 695 billion in taxes on the USD 2.4 trillion that they hold offshore. In other words, the real problem with the tax code is not that US multinationals are paying too much, but rather the fact that they are allowed to avoid so much in taxes.

Ms Gravelle in her reply explained that despite of the real differences between the tax systems of the EU (territorial) and the US (worldwide), no major economy has a pure worldwide or a pure territorial tax system. The US system, in theory, taxes American corporations on their worldwide (or resident-based) income. She emphasised that transfer pricing manipulation can also theoretically be used to shift what is actually US source income to subsidiary corporations based in offshore tax havens. To avoid potential transfer pricing penalties, one avenue available to companies may be to obtain an advance pricing agreement (APA), either with the IRS (unilaterally) or with the IRS and another tax authority (bilaterally), covering inter-company pricing. While the US generally follows a ‘worldwide’ approach, corporations are typically allowed to defer paying taxes on income earned abroad until that income is brought home, or repatriated, in the form of a dividend payment to the US parent. Countries that have territorial tax systems generally also have some type of anti-abuse provision to protect their tax bases. Mr Marples noted that while it is true that the US statutory tax rate is 35 %, the wide swath of loopholes and breaks allow large profitable US companies to pay closer to 19.4 % on average, with many companies paying nothing at all. Statutory tax rates only tell part of the story. There is, however, an unsettled debate over whether and by how much the effective corporate tax rate in the US is higher than effective tax rates outside the US. Effective tax rates measure how much businesses really pay after all deductions and credits have been considered.

Ms Gravelle estimated that a total in profits to the sum of USD 2.6 billion remains to be repatriated eventually. She raised some concerns regarding intangible assets (such as those of Starbucks or Google), noting that if a ‘true’ arm’s length policy were adopted, most of the profit would be due in the US. In the case of Google, she was of the view that the UK decision was based on confusion over profits.

Ms Gravelle further noted that there are eight US states that could be considered as tax havens (but a federal level taxation remains). She highlighted the difference from, for example, Bermuda, where the problem is non-taxation, and went on to explain that the factors that make a country a successful tax haven include: low or non-existent tax rates applicable to foreigners; strict banking and financial secrecy laws; and a highly developed financial, legal and communications infrastructure. She argued that at the heart of the tax haven issue is the discrepancy between real economic activity and economic activity that is only apparent. She further stressed that the US is widely recognised as a leading source of offshore money: it emerged from the Union Bank of Switzerland tax evasion scandal that, at that bank alone, US clients had almost 20 000 Swiss-based accounts.

Ms Gravelle also explained that current law allows taxes to be deferred on income earned abroad until that income is repatriated to the US. Along with deferral, another basic feature of the US system is the foreign tax credit. The US taxes worldwide income on either a current or deferred basis, but it also allows credits for foreign taxes paid on a dollar-for-dollar basis against US taxes otherwise owed. Under the current US system, taxes on corporate profits at the individual level (dividends and capital gains) tend to be collected (thanks to tax treaties) on a residence basis. Deferral benefits US corporations because delayed taxes are reduced due to the time value of money. In the extreme, deferral could allow an American corporation to completely avoid US taxation on foreign source income if it never repatriates its overseas income, either because the income is being held abroad in financial assets or because it has been permanently reinvested (for example in plant and equipment). The income earned by foreign branches of US corporations, however, cannot be deferred. The credit is generally limited to the amount of taxes a corporation would pay in the credit’s absence, which is effectively just the US corporate tax rate multiplied by the amount of income earned abroad. In other words, a US corporation may claim foreign tax credit up to the point that reduces its US tax on foreign-earned income to zero, but no further. Concerning beneficial ownership, Ms Gravelle noted that eight US states do not require beneficial ownership information.

Finally, Ms Gravelle stated that it is unlikely that any major overhaul would happen before the US elections, but that reform needs to be budget-neutral, as the same level of revenue needs to be raised somehow. The principle of tax neutrality – that a tax system should neither encourage nor discourage specific economic decisions – prevails across the political spectrum. However, regardless of whether the US reforms its international tax system by following the territorial trend or by strengthening its worldwide system, all parties need to recognise more fully the importance of the high corporate tax rate, as tax reform proposals that do not reduce it will not substantially improve the position of US-based firms.

11.45 - 12.15   Meeting with Orrin Grant Hatch, Chairman of the Senate Committee on Finance, President Pro Tempore of the Senate

Orrin Grant Hatch, the most senior Republican member of the US Senate, was first elected to the Senate in 1976 and was most recently re-elected in 2012. He became the President Pro Tempore of the Senate on 6 January, 2015, and is also the longest-tenured Republican on the Senate Judiciary Committee. In the US Senate 2015-2016, Senator Hatch is a member of the Joint Committee on Taxation.

In his introductory remarks, Mr Hatch referred to the ongoing work of five separate bipartisan Finance Committee Tax Working Groups aimed at spurring comprehensive congressional tax reform efforts in the 114th Congress.

Mr Hatch was of the opinion that both Europeans and the US face the same situation, i.e. corporate taxation rules are outdated worldwide. An exchange of views with Mr Hatch, amongst others, was held on the OECD’s Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) process, and included country-by-country reporting, the increased importance of transparency with a view to ensuring that profits are taxed where they are created, and ‘tax havens’ (also with reference to some US states).

Moreover, Mr Hatch had some concerns over the European Commission’s recent efforts on enforcement of state aid rules, stating that there was a general view in the US that all investigations were, in fact, focused on US firms. He further stated that of the five cases, 4.5 concerned US companies (the remaining 0.5 being Chrysler’s share in the Fiat case).

Mr Hatch was interested in the discussions related to TTIP and the possibility of including certain references to good governance on taxation (the chapter on investment protection was indicated by Members in this context as a possible way forward). In this context, the debate on the Trade Promotion Authority (TPA), which aims to ensure partnership between Congress and the administration in terms of bringing greater transparency to the negotiating process and ensuring that the US secures the most effective trade agreements possible.

Mr Hatch welcomed a proposal to engage in exchanges of views on these matters with MEPs on a regular basis.

12.45 - 14.15   Working lunch (finger food) with stakeholders co-organised with the Atlantic Council

Source: http://www.atlanticcouncil.org/:

The Atlantic Council promotes constructive leadership and engagement in international affairs, based on the Atlantic Community's central role in meeting global challenges. The Council provides an essential forum for navigating the dramatic economic and political changes defining the twenty-first century, by informing and galvanising its uniquely influential network of global leaders. The Council has administered programmes to examine political, economic as well as security issues to cover Asia, the Americas and other regions in addition to Europe. All its programmes are, however, based on the conviction that a healthy transatlantic relationship is fundamental to progress in organising a strong international system.

Participants invited by the Atlantic Council:

  Anders Aslund, Resident Senior Fellow, Dinu Patriciu Eurasia Center, Atlantic Council

  Gianni Di Giovanni, Chairman of Eni USA R&M, Eni

  The Hon. Boyden Gray, Founding Partner, Boyden Gray& Associates

  Jillian Fitzpatrick, Director, Government Affairs and Public Policy, S&P Global

  Marie Kasparek, Assistant Director, Global Business and Economics Program, Atlantic Council

  Benjamin Knudsen, Intern, Global Business and Economics Program, Atlantic Council

  Jennifer McCloskey, Director, Government Affairs, Information Technology Industry Council

  Susan Molinari, Vice President, Public Policy and Government Affairs, Google

  Andrea Montanino, Director, Global Business and Economics Program, Atlantic Council

  Álvaro Morales Salto-Weis, Intern, Global Business and Economics Program, Atlantic Council

  The Hon. Earl Anthony Wayne, Non-resident Fellow, Atlantic Council

  Alexander Privitera, Senior Fellow, Johns Hopkins University

  Bill Rys, Director, Federal Government Affairs, Citigroup

  Pete Scheschuk, Senior Vice President, Taxes, S&P Global

  Garret Workman, Director, European Affairs, US Chamber of Commerce

During the working lunch, delegation members shortly presented the work and the objectives of TAXE2 Special Committee, as well as the European Parliament’s initiatives vis-à-vis the fight against corporate tax avoidance.

16.00 - 17.00   Meeting with Sander Levin, Congressman, Ranking Member of the House Committee on Ways and Means, Richard Neal, Ranking Member of the Subcommittee on Tax Policy, Earl Blumenauer, Member of the House Committee on Ways and Means, and Lloyd Doggett, Member of the House Committee on Ways and Means, Ranking Member of the Subcommittee on Human Resources, Xavier Becerra, Congressman, Chairman of the House Democratic Conference, and Ron Kind, Congressman, Member of the House Committee on Ways and Means

Mr Levin said that the US has made progress in some areas of tax reform, but just like the Europeans, the US lags behind the international community in the fight to ensure transparent corporate ownership. He acknowledged that there is a need for more discussion among the partners, as there is no way Europe or the US can solve this issue on their own. In this context, he referred to tax competition and stressed that some corporate income is not taxed anywhere. However, he was of the view that singling out US companies would certainly not increase appetites for closer cooperation. He stated that several US companies were leaders in tax evasion, and considered the OECD recommendations to be very modest. However, he insisted that if tax competition to have the lowest tax rates and wages continues, both the EU and the US would be losers in this game. He recognised that the EU has been somewhat more flexible over the past years, as it is not a territorial issue as such. In this context, he referred to beneficial ownership, and stated that a recently announced US banking regulation requires US banks to obtain the identity of the beneficial owner of any legal entity holding an account.

There is also a need for overall international tax reform in the face of rising income inequality, Mr Levin said, referring to the opinion of the citizens, as US multinationals are estimated to hold USD 2.4 trillion offshore, deferring payment of taxes totalling USD 700 billion. He went on to stress that no country can keep cutting taxes and still provide the infrastructure and the government services its citizens need.

During the exchange of views, the discussion touched upon the bilateral tax treaties between the US and the EU (Member States), the investment chapter of the TITP negotiations (with a view to adding text on corporate taxation), the ‘Panama papers’, and the possibility of facilitating cooperation between the parties.

International tax reform poses a number of difficult questions about how profits should be allocated among subsidiaries of multinational corporations that manufacture and sell goods in a number of jurisdictions: Mr Levin stressed that at all events those profits should be taxed somewhere. He cited the case of Apple as an example of tax planning abuse which he had witnessed during his time in the Senate. Mr Levin gave the example of a 2013 investigation by the US Senate Permanent Subcommittee that discovered that Apple had three subsidiaries in Ireland, each of which claimed it had no tax residency anywhere. Having no tax residency anywhere is the holy grail of tax dodging. Moreover, he referred to the need to work together against manipulation of currencies, signalling out China in this context.

He concluded that if combating tax avoidance cannot be done through international cooperation, countries such as the US should take unilateral action to address the problem. Regarding the G7/G20 and the OECD, Mr Levin agreed that it is time to implement what has been agreed within the G20 framework. Hence, he suggested that both sides should continue to be in touch on a regular basis on these issues.

Mr Becerra referred to Hollywood (his congressional district is in Los Angeles), and specified the need to collect public revenues from MNCs that are 'stateless corporations' and do not contribute to the US economy. These companies’ corporate income is not taxed anywhere, and such tax advantages limited to certain big companies harm business in general, as they do not operate in a level playing field. Mr Kind referred to the perceptions of citizens in both the EU and the US regarding MNCs using tax havens and creating unfair tax competition.

17.30 - 18.30   Meeting with Caroline D. Ciraolo, Acting Assistant Attorney General in charge of the Tax Division, Thomas Sawyer, Senior Litigation Counsel For International Tax Matters, and Todd Kostyshak, Counsel to the Deputy Assistant Attorney-General for Criminal Tax Matters, Department of Justice (DoJ)

Ms Ciraolo introduced the Tax Division, which represents the US in virtually all litigation - civil and criminal, trial and appellate - arising under the internal revenue laws, in all states and federal courts except the United States Tax Court. It authorises, and either conducts or supervises, almost all prosecutions arising under the federal tax laws. It assists the Internal Revenue Service (IRS) in effectively enforcing the tax laws, as well as its investigations (the IRS is the investigative agency). The Tax Division also prosecutes criminal violations of the revenue laws. In this context, Ms Ciraolo mentioned the Memo of September 2015[7], which guides attorneys on corporate settlements and includes eligibility criteria for any credit when it comes to cooperation relating to a case of corporate misconduct. In settlement negotiations, companies will not be able to obtain credit for cooperating with the government unless they identify employees and turn over evidence against them, ‘regardless of their position, status or seniority’.

By law, the IRS cannot disclose IRS audit results, but, despite this, according to the speaker, the Tax Division’s tax litigation receives wide media coverage, leading to a significant multiplier effect on voluntary compliance.

Ms Ciraolo argued that the Tax Division has a role in improving legislation by submitting to Congress proposals for legislative amendments to ensure that the government’s litigating positions are consistent with applicable law and policy. The measures that are currently taken include prosecutions of taxpayers who seek to conceal foreign accounts and money- laundering prosecutions. On the issue of beneficial ownership, she referred to the recent Treasury’s Customer Due Diligence (CDD) Final Rule for financial institutions. The US Treasury has announced measures to address critical vulnerabilities in the US financial system, following actions taken by other countries in response to the ‘Panama papers’ disclosures. Moreover, she indicated that, in parallel, the Administration has announced that it will propose legislation that would require beneficial ownership information to be reported to FinCEN,[8], effectively creating a registry of such information, which would enhance AML and anti-corruption enforcement.

With respect to the question whether certain US states share information with the IRS, Mr Sawyer referred to information-sharing programmes in place between the IRS and federal, state and municipal governmental agencies that are aimed at enhancing voluntary compliance with tax laws. In this context, Mr Kostyshak referred to the need to ensure the protection of taxpayer confidentiality (privacy) rights.

In reply to Members’ questions on the ‘Panama papers’ leak, Mr Kostyshak noted that the US Department of Justice has launched a criminal investigation into international tax avoidance schemes uncovered by this leak.

The Tax Division continues to play a lead role in investigations and prosecutions involving the use of foreign tax havens. In this context, Ms Ciraolo referred to, for example, UBS AG, Switzerland’s largest bank, which was providing banking services to US customers with undeclared accounts. A prosecution agreement amounting to USD 780 million in fines, penalties, interest and restitution was reached with this economic operator. The Tax Division continues to prosecute UBS clients, using information obtained through the deferred prosecution agreement. She also explained that the Voluntary Disclosure Initiative, concerning unreported offshore accounts, resulted in an unprecedented number of taxpayers, almost 15 000, attempting to ‘return to the fold’ and paying back taxes, interest and penalties due, probably totalling at least some hundreds of millions of dollars.

Ms Ciraolo clarified that the Treasury/IRS (or anyone else) may draft regulations, but the introduction of new legislation is ultimately a matter for Congress. Regarding tax law, the Treasury/IRS can issue a regulation (which has the force of law). Recently the Treasury and the IRS proposed regulations to further reduce the benefits and limit the number of corporate tax inversions, including by addressing earnings stripping.

With respect to a question on Delaware, Ms Ciraolo replied that both the Tax Division and the IRS seek whatever information is available, but there is not much at the state level, as many states do not generally have/collect much information of this kind. Some states are very cooperative, others less. With regard to Nevada, she considered that it was ‘an active jurisdiction for a lot of investigations’.

Ms Ciraolo explained that the IRS Whistleblower Office pays money to people who blow the whistle on persons who fail to pay the tax that they owe. If the IRS uses information provided by the whistleblower, it can award the latter up to 30 % of the additional tax, penalty and other amounts it collects. Given that proceedings may take years - this includes appeal rights, which are prerequisites for the payout of a whistleblower award - there is now a proposal that the IRS Whistleblower Office should send annual letters to whistleblowers to notify them that the IRS still has their claim under consideration. She also noted that such a programme is expensive and requires many resources, given that the IRS office receives thousands of claims each year, many of which are not actionable because the information is not specific or credible or is already known by the IRS. However, she also highlighted the successes of the programme in tax collection, noting that since 2007 it has enabled the IRS to collect over USD 3 billion in tax revenue. As the IRS is preparing a new study on the tax gap[9] (the last study, in 2006, estimated the average annual tax gap for 2008-2010 to be USD 458 billion), Ms Ciraolo wondered whether it will show any evolution, and if so of what kind.

Thursday 19 May 2016

9.30 - 10.45   Meeting with the US Department of the Treasury

Mark J. Mazur, Assistant Secretary (Tax Policy)

Robert Stack, Deputy Assistant Secretary (International Tax Affairs)

Mr Stack started the meeting by acknowledging that the work done by the EP was excellent and that he was working in close cooperation with the European Commission (EC). He also stated that within the OECD/G20 BEPS process, the EC and the US have an agreement on the main lines, but also have some differences. The US is committed to complying with the four minimum standards, notably on 'country-by-country reporting' (CbCR), 'Treaty shopping', 'patent boxes’ and 'hybrid mismatch arrangements'.

As regards the Deductibility of Interest, which certain MNCs use for tax avoidance by lending within the group more than their entities earn, Mr Stack noted that the US has proposed 10 % (although, the OECD/BEPS allow countries to fix their cap in a ‘corridor’ between 10 % and 30 % of the earnings before interest, taxes, depreciation and amortisation (EBITDA)).

As regards country-by-country Reporting, the Obama Administration was currently implementing BEPS Action 13. All multinationals will be required to file their CbCR. He insisted that the US Administration was also working with the EU and the OECD to match the timelines (January 2016 data would be made available).

Regarding effective anti-abuse provisions in all tax treaties, he indicated that the US is following the new OECD model in bilateral treaties, but inclusion of such provisions from the existing treaties in the proposed Multilateral Convention (MC) would require approval by the Senate. He insisted that the US has the strongest anti-treaty shopping provisions and that the US cannot be used as a way to treaty-shop. According to him, a strong and effective CbCR programme would provide the IRS with an important tool to identify situations involving not only potential transfer pricing issues, but also the potential application of judicial concepts, such as determining whether income is effectively connected with business activities conducted in the US. The CbCR would be provided with the Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA) partners.

Mr Stack was of the view that the EU does not have effective CFC rules, because of the ECJ Cadbury Schweppes Ruling,[10] and that developing countries were in some way 'victims' of it.

Furthermore, in reply to Members, Mr Stack explained the difference between regulation and bills etc., saying that the holes in legislation are filled by rules, which build up around legislation, and added that tax laws (due revenue impact) have to go through both Houses.

Mr Mazur stated that the President's proposals may be part of the Budget proposal (which may cover several legislative proposals that have an impact on, for example, budget appropriations) or a single, stand-alone proposal for tax legislation. Generally, such legislative proposals cannot be made retroactively, as they are part of the budget proposal, which is annual or otherwise timelined.

In answer to questions from Members, Mr Stack indicated that big MNCs are 'permanently investing' their profits, so they do not need to declare them as taxable earnings in the US tax declaration. According to him, this treatment gives them an incentive to keep money 'offshore', and not to repatriate profit to the US. The US system is 'quasi territorial', as the system is based in part on a residence principle, applying US taxes on a worldwide basis to US firms while granting foreign tax credits to alleviate double taxation. The system, however, also permits US firms to defer foreign-source income indefinitely—a feature that approaches a territorial tax jurisdiction.

Mr Stack indicated that the problem of tax havens such as Bermuda was 'solved' by exchange of information, and continued that there was an enormous variety of tax rates, referring to certain EU Member States, such as Ireland, Luxembourg and the Netherlands.

Regarding disclosure of country-by-country reporting to the public, Mr Stack underlined that within the OECD framework, the information was meant for the tax administrations only. Hence, the EU's proposal would create a disadvantage and remove all incentives for the US to cooperate. He also emphasised that the problem is future cooperation with other OECD members, and that this would give them an excuse to do whatever they wished, not necessarily going beyond BEPS, but certainly harming comprehensive implementation. He was 'laughing' about the EU proposal to include tax havens in the proposal, as exchange of information would not help. He stated that the US is drafting rules to prohibit keeping earned income in those tax havens. Mr Stack also questioned whether a policy change only two days after the Panama Papers leak was the right thing, since it did not follow the line of the US Administration.

Mr Stack emphasised that the US was not against public reporting, but that business criticised it without making a strong case against it, and that the US could block it in the OECD – but that the EU's proposal harmed the 'consensus' method as, even if a 'consensus was achieved, the EU later on decided to go its own way'. The information is meant for the tax administrations as a risk assessment tool and should be kept confidential (referring to China and some other countries that would be using it for their own purposes).

Mr Stack, in reply to a question related to Delaware, explained that state law regulates Limited Liability Companies (LLCs) and determines whether single-member LLCs are allowed, and that depending on choices made by the LLC and the number of members, the IRS will treat an LLC as either a corporation, a partnership, or part of the owner's tax return (a ‘disregarded entity’). Specifically, if a single-member LLC does not choose to be treated as a corporation, the LLC is a ‘disregarded entity,’ and the LLC's activities should be reflected in its owner's federal tax return. Moreover, Mr Stack noted that ‘trusts are different for federal tax purposes, for reasons not quite understood by the Treasury’.

Mr Mazur, on the subject of inversion – the practice of re-incorporation in low-tax countries – hinted at various MNCs trying to break up business entities such as Pfizer. The new rules, the government’s third wave of administrative action against inversions, would, according to him, make it harder for companies to move their tax addresses out of the US and then shift profits to low-tax countries using a manoeuvre known as 'earnings stripping'. Moreover, Mr Mazur added that the misuse of companies to hide beneficial ownership is a significant weakness in the US anti-money laundering/counter financing of terrorism regime that could only be resolved by legislative action, and that a proposal is now under the consideration of Congress.

Last but not least, Mr Mazur complained that the state aid investigations carried out recently by the European Commission were focused on US companies, stating that even the FIAT case was largely American (Chrysler part).

11.30 - 12.30  Meeting with the Tax Foundation

Scott A. Hodge, President of the Tax Foundation

Gavin Ekins, Research Economist

Stephen J. Entin, Senior Fellow

Scott Greenberg, Analyst

Mr Hodge introduced the Tax Foundation, stating that it was oldest NGO in the US working on tax policy advocacy both at the federal and state levels. Corporate taxation is a highly competitive tool, when MNCs are seeking opportunities to reduce taxes; however, he indicated that more tax competition is needed between countries. He explained the differences as regards the effective tax rate and the statutory tax rates in the US. He was of the view that Congress was not focused enough to create a US tax system for the 21st century, as over the years the federal tax code has expanded dramatically in size and scope and tax complexity creates big costs for American households and businesses. He stated that the TAXE Committee’s work is valuable, as it brings more transparency and public debate.

Mr Entin explained that it is now well known that the US has the highest corporate income tax among the leading industrialised nations – economists have determined that the US has the third highest corporate income tax among the 165 nations surveyed. Only Chad and the United Arab Emirates levy a higher corporate tax rate than the US. He stated that the US taxes foreign-source income at a much lower effective rate than it taxes domestic source income of US multinationals. Regarding tax rates, Mr Hodge referred to the OECD study and compared US effective tax rates with those of France and Germany, demonstrating that US tax rates were much higher.

Regarding the question on Delaware, he indicated that there are many companies but they are not only there for tax purposes. Moreover, Delaware is not the only US state offering easy access to those looking to create an anonymous corporate entity, with Wyoming, Nevada, California and others also being implicated in such practices. Mr Ekins explained that the US tax code treats corporations differently from other forms of business. Specifically, corporate income is subject to two levels of taxation: once at the entity level, through corporate income tax, and once at the individual level, through individual income tax. However, income earned by pass-through businesses, such as partnerships, is not subject to any entity-level taxes, and is only taxed through individual income tax. He clarified further that, for example, 'S-corporations' are taxed in a different way from corporations. He also pointed to the problem of it being difficult to define where corporate income is generated if production is in one country, but components are made in several other countries and the final product could be consumed in other counties.

With reference to the presidential election process, some of ideas of the candidates were criticised by the Tax Foundation, in that it would bring in revenue, but not necessarily economic growth. Mr Entin referred also to the recent proposal from Senator Hatch regarding a move from corporate tax to the shareholder. However, he added that the US has a highly progressive income taxation system in comparison with other OECD countries. According to him, deferral creates an additional problem, however, because it encourages US multinationals to retain foreign profits overseas instead of repatriating them to the US parent company. The result is that US multinationals in recent years have accrued an estimate of over USD 2 trillion in overseas assets.

Mr Entin explained inversion used by MNCs by acquiring a very small foreign company, then moving the joint headquarters abroad. He indicated that the Treasury is changing the interpretation of the so-called 80/20 rule and is discouraging inversions by tightening the rules governing intra-company loans to prevent what is known as ‘earning stripping’.

Mr Hodge summed up and stated that a corporate tax reform that reduces the corporate tax rate and moves toward a competitive territorial tax system would not only discourage inversions, but also would encourage investment and create jobs. He was also of the view that definitions should be harmonised and that the 'Arm’s length' principle on transfer pricing was not a correct measure.

12.30 - 13.30   Working lunch (finger food) with academics/think tanks

John C. Fortier, Director of the Democracy Project, Bipartisan Policy Center

Shai Akabas Associate Director of Bipartisan Policy Center Economic Policy Project

Eric Toder, Co-director, Urban-Brookings Tax Policy Center

Source: http://bipartisanpolicy.org/about/who-we-are/ :

The Bipartisan Policy Center is a non-profit organisation that combines the best ideas from both parties to promote health, security and opportunity for all Americans. BPC drives principled and politically viable policy solutions through the power of rigorous analysis, painstaking negotiation and aggressive advocacy.

Source: http://www.taxpolicycenter.org/ :

The Tax Policy Center is a joint venture of the Urban Institute and Brookings Institution. The centre is made up of nationally recognised experts in tax, budget, and social policy who have served at the highest levels of government. TPC provides timely, accessible analysis and facts about tax policy to policymakers, journalists, citizens and researchers.

During the discussion, Members learned about the views of the invited experts on the ongoing elections and on how the US corporate tax system may be reshaped on the basis of the proposals of the candidates.

14.00 - 15.00   Meeting with OXFAM America

Gawain Kripke, Director of Policy and Research

Didier Jacobs, Senior Economist

Nick Galass, leads on the Oxfam's economic inequality research

Robbie Silverman, Senior Advisor

Mr Silverman introduced Oxfam America actions regarding corporate taxation, notably stating that it is examining why and how approaching tax responsibility beyond legal compliance benefits companies and the developing countries in which they operate. He referred to their research study that concluded that the 50 biggest US businesses have USD 1.4 trillion held offshore, while overall the use of tax havens allowed US firms to reduce their effective tax rate on profits from the US headline rate of 35 % to an average of 26.5 % between 2008 and 2014. He stated that for every USD 1 spent on lobbying, these 50 companies collectively received USD 130 in tax breaks, although noting that it was difficult to obtain facts on federal lobbying. Moreover, he stated that Oxfam estimates that tax avoidance by US corporations costs the economy some USD 111 billion a year, but it was also fuelling the global wealth divide by draining USD 100 billion from the poorest countries.

Mr Silverman explained the dysfunction of the corporate taxation system with multiple levels, referring to two sets of rules for MNCs and others for SMEs. He stated that almost no company pays the US headline rate of 35 % but on average only 26.5 %. He called therefore for increased transparency and mentioned country-by-country reporting. He was of the view that the EU's threshold of a turnover above EUR 750 million was too high. He noted that 'beneficial ownership' was a key priority and explained that the Obama Administration has proposed legislation in this regard with some shortcomings, for example, concerning the control test.

Mr Jacobs also singled out some African countries and loopholes in corporate taxation systems worldwide that allow US firms to seek to reduce their tax bill by ‘profit-shifting’. He was also of the view that, regarding 'beneficial ownership', there should be a test to check who is the person responsible for controlling the money, and the proposal of the Obama Administration does not include trusts. Moreover, he stated that US companies report to the US Treasury, and the US Treasury provides information to those countries that have signed up to the FATCA. However, a problem arises regarding the exchanged information, as there is no (full) reciprocity from the US side.

Mr Silverman called for the EU to push forward and eventually get the US on board. He therefore agreed that it is important to have a joint agenda between the US and the EU. Regarding the Panama Papers, he indicated that it was difficult to determine what was legitimate and what was not, hence transparency would be a key priority also for legitimate uses of tax havens, referring to Delaware, which offers certain benefits to businesses. He emphasised the need for further efforts to engage developing countries in the OECD framework.

15.00 - 16.00   Meeting with the International Monetary Fund (IMF)

Vicki Perry, Assistant Director in the Fiscal Affairs Department and Division Chief of the Tax Policy Division

Ruud De Mooij, Deputy Division Chief in the Tax Policy Division

According to Ms Perry, changes and behaviours mirror those of other countries and hence it is likely that the US will make a shift to direct tax on investments. She mentioned the tax incentives, such as tax holidays for foreign direct investments, that need to be examined at both ends. Regarding tax evasion and tax planning, Ms Perry indicated that they require skills. Taxes should be paid where value is created, and there should be a balance between the right of sovereign states to decide on corporate taxation and tax competition between countries.

Mr De Mooij explained that the BEPS process is relevant to developing countries and that there is a platform for elaborating a 'tax toolkit' for BEPS implementation in developing countries in compliance with the OECD framework. International organisations are collaborating on a full range of issues and providing technical assistance to developing countries. As for developing economies, strengthening domestic tax systems is urgent owing to declining development assistance. While public revenues would need to be recovered from domestic sources, strengthening tax compliance is necessary with due consideration to countries’ differing circumstances. He explained that some of the strategies that multinationals use to reduce their tax liabilities – notably base erosion and profit shifting –would be likely to have a big impact if they could, somehow, be quantified. He added that Google, Starbucks and other household names have famously managed to pay very little corporate tax. This issue is not just a concern for advanced economies, however, and it is likely to represent an even greater concern for developing countries.

Ms Perry indicated that the OECD has set the standards, but it is not clear how they will be implemented, as they are very technical. She condemned the fact that the negotiations at the OECD were among the developed countries. She noted differences in corporate taxation policies and tax competition, in whether taxation is at the corporate level or based on income from capital. Rates of corporate income taxation, however, have been reduced more often than increased. She noted that taxation is rarely far from the news, but it has seldom been so central to public debate, in so many countries, as it is now.

16.00 - 17.00  Meeting with the International Consortium of Investigative Journalists

  Hamish Boland-Rudder, ICIJ’s online editor

Mr Boland-Rudder explained the investigations carried out by the International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), referring to the 'LuxLeaks' case and to the Panama Papers, a case in which the German-based newspaper Süddeutsche Zeitung oversaw the probe. The Panama Papers investigation has had a massive global impact as, for example, it led to the resignation of Iceland’s prime minister, official investigations were opened worldwide and an immediate censorship drive was instituted in China. He mentioned also that the OECD had started a tax investigation in France. Following the Panama Papers, OECD countries seem to have strengthened their collaboration, and some governments are now even meeting bilaterally.

Mr Boland-Rudder explained the difference between the ICIJ’s work and WikiLeaks, notably mentioning that the ICIJ does not publish anything of a private nature. The ICIJ is looking after public interests and exercising 'group' pressure. Tax investigations would be carried out using all sources of information, both public and non-public, or through better cooperation with tax jurisdictions or tax administrations in the country concerned.

Regarding the 'LuxLeaks' case, Luxembourg prosecutors are now seeking jail time for whistleblowers. He therefore underlined the need to protect whistleblowers, as some countries/jurisdictions already do, as they are individuals who are acting in the public interest.

Mr Boland-Rudder noted the importance of follow-up, with certain whistleblowers becoming victims even though they are serving the general public. He praised the TAXE Committee for having helped to keep the public debate alive since 'LuxLeaks' in 2014. He indicated that there is a lot of work to be done, as the Panama Papers leak includes more than 11.5 million financial and legal records and since it exposes a system that enables crime, corruption and wrongdoing, hidden by secretive offshore companies. There is no doubt that there is a problem of global tax avoidance generally. According to him, the ICIJ will, as a next step, be focusing on Africa, since the continent is faced with a major problem of illicit financial flows.

17.30 - 18.30  Meeting with the World Bank

Jim Brumby, Director, Public Service and Performance, Governance Global Practice

Marijn Verhoeven, Economist in the Global Practice on Governance

Rajul Awasthi, Senior Public Sector Specialist in the Governance Global Practice (leads the tax policy and revenue administration workstream, primarily in the ECA region)

Guggi Laryea, European Civil Society and European Parliament Relations Lead

Mr Brumby explained that the Bank is strengthening cooperation with other international organisations through a platform with the OECD, the IMF and the UN, as there are enormous expectations globally on corporate taxation. In this context, he referred to offshore financial centres, to the Panama Papers, and to illicit financial flows. He explained that the Bank has changed its policy regarding funding to private sector support by the International Finance Corporation (IFC)[11], a member of the World Bank Group. This was due to the fact that 75 % of investments went to firms using offshore financial centres, according to research undertaken by Oxfam. He noted that loan operations are development-policy friendly, notably based on budget support, for example a reform of fiscal systems on both sides, public spending and revenue collection/taxation, as was the case with a project in Indonesia. He added that the Bank would not engage with countries that do not apply certain standards, such as the internationally recognised tax governance criteria, and that the IFC lending policy has been reviewed accordingly.

In response to questions, Mr Brumby explained that the Bank has a reasonably strong role to play, while admitting that the OECD/G20 process has stronger legitimacy. The Bank covers 165 countries – a large number (maybe most) of which are developing countries. The Bank has country offices that have an ‘insight' into developing countries, and in this context, he explained that Pakistan, for example, might turn to them to reform their tax system/policy. He also indicated that technical assistance is provided through projects, for example on better definitions as regards tax law, such as on 'beneficial ownership'.

As for the questions related to the Panama Papers, Mr Brumby noted that the capacity of a tax system is a choice and that many of them have certain peculiar aspects that were likely created on purpose. He added that addressing key aspects of base erosion and profit shifting is an important exercise – and a difficult one, both technically and politically. He pointed out that the BEPS process brings new challenges to developing countries, which is why the platform of the international organisations is creating a toolkit for international taxation issues. Moreover, he noted that transfer pricing rules and transferring assets were complex issues and that there were many different ways of conducting them. For example, he indicated that the pricing of commodities was a straightforward way for tax administrations to value transactions. However, the OECD’s arm’s length principle on transfer pricing would leave other means to value transactions and would be difficult to accept, as 'one model' would not fit all countries. According to Mr Brumby, it would not be the best way for certain transactions and certain countries, and such rules would require an effective dispute resolution procedure.

Mr Verhoeven explained that a threshold of a turnover in excess of EUR 750 million is so high that many developing countries do not need to comply with the transparency requirements. Regarding the public disclosure of the country-by-country reports, he indicated that such information is intended for tax authorities. However, if it were disclosed (by everyone), it might change the way in which it would be conducted, as it would leave a ‘footprint’ of the operations. He gave the example of the Bahamas, which would report no operations or 0 %, whereas India would report all company operations but probably report no (profit) taxes.

Mr Brumby emphasised that the OECD Global Forum was very successful, for example for the exchange of information, but the process was not perfect. He noted, for example, that country-by-country reporting was not a global solution for developing countries, as there might not necessarily be a lot of confidentiality and the information sharing with developed countries would not be on an equal footing. He further praised the OECD Peer Review process, mentioning the recent report on Cyprus.

OPINIE MINORITARĂ

în conformitate cu articolul 56 alineatul (3) din Regulamentul de procedură

Paloma López Bermejo

Firmele multinaționale au folosit instrumente juridice care le permit să eludeze plata impozitelor datorate, sustrăgându-se de la obligațiile fiscale pe care le au față de societate. Globalizarea capitalismului, iar în interiorul UE libera circulație a capitalului, au dat naștere la erodarea bazei de impozitare și la scheme de transfer al profiturilor.

Scandalurile recente au reliefat eșecul sistemului economic actual și incapacitatea sa de a soluționa problema.

Salutăm multe dintre recomandările TAX2, în special în ceea ce privește retragerea licențelor bancare pentru instituțiile financiare care favorizează frauda fiscală, și cerem crearea unui registru mondial al bogățiilor. TAX2 nu a reușit, însă, să ajungă până la rădăcinile problemei. În cele din urmă, raportul nu tratează cauzele reale și exonerează adevărații responsabili pentru situația actuală, neglijând soluțiile care ar putea cu adevărat să rezolve problema.

În consecință, subliniem că este nevoie de:

- controlul public asupra sistemului bancar și financiar;

- restricții asupra mișcărilor de capital;

- un summit la nivelul ONU care să stabilească o foaie de parcurs și un plan comun de acțiune pentru a pune capăt paradisurilor fiscale.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

6

9

Membri titulari prezenți la votul final

Hugues Bayet, Fabio De Masi, Frank Engel, Markus Ferber, Ashley Fox, Ildikó Gáll-Pelcz, Sven Giegold, Neena Gill, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Othmar Karas, Jeppe Kofod, Zdzisław Krasnodębski, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Fulvio Martusciello, Marisa Matias, Emmanuel Maurel, Bernard Monot, Evelyn Regner, Peter Simon, Theodor Dumitru Stolojan, Paul Tang, Michael Theurer, Cora van Nieuwenhuizen, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Pervenche Berès, David Casa, Ana Gomes, Cătălin Sorin Ivan, Danuta Jazłowiecka, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Paloma López Bermejo, Olle Ludvigsson, Thomas Mann, Pirkko Ruohonen-Lerner, Nils Torvalds

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Laura Ferrara

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

25

+

ALDE

Michael Theurer, Nils Torvalds

ECR

Ruohonen-Lerner

ENF

Bernard Monot

GUE

Fabio De Masi, Marisa Matias

PPE

Ildikó Gáll-Pelcz, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Fulvio Martusciello, Theodor Dumitru Stolojan

S&D

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Neena Gill, Ana Gomes, Cătălin Sorin Ivan, Ramón Jáuregui Atondo, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Emmanuel Maurel, Evelyn Regner, Peter Simon, Paul Tang

VERTS/ALE

Sven Giegold, Philippe Lamberts

6

-

ALDE

Cora van Nieuwenhuizen,

PPE

David Casa, Markus Ferber, Danuta Jazłowiecka, Krišjānis Kariņš, Georgios Kyrtsos

9

0

ECR

Ashley Fox, Zdzisław Krasnodębski

EFDD

Laura Ferrara, Marco Zanni

ENF

Barbara Kappel

GUE/NGL

Paloma López Bermejo

PPE

Frank Engel, Othmar Karas, Thomas Mann

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri