Procedură : 2016/2058(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0232/2016

Texte depuse :

A8-0232/2016

Dezbateri :

PV 12/09/2016 - 18
CRE 12/09/2016 - 18

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.15
CRE 13/09/2016 - 4.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0334

RAPORT     
PDF 711kWORD 255k
15.7.2016
PE 582.058v01-00 A8-0232/2016

referitor la o strategie a UE pentru încălzire și răcire

(2016/2058(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: Adam Gierek

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o strategie a UE pentru încălzire și răcire

(2016/2058(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194,

–  având în vedere Acordul de la Paris încheiat în decembrie 2015 cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011, intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 23-24 octombrie 2014 referitoare la cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030,

–  având în vedere cel de al treilea pachet privind energia,

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–  având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare),

–  având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) - Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la utilizarea eficientă a resurselor: spre o economie circulară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0232/2016),

A.  întrucât aproape 50 % din cererea finală de energie la nivelul UE este utilizată pentru încălzire și răcire, 80 % din aceasta fiind utilizată în clădiri; întrucât sectorul încălzirii și răcirii ar trebui să reflecte Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice (COP 21); întrucât un sector de încălzire și răcire compatibil cu obiectivele UE privind energia și clima trebuie să se bazeze pe surse regenerabile în procent de 100 % până cel târziu în 2050, ceea ce se poate realiza numai prin reducerea consumului de energie și prin utilizarea deplină a principiului „eficiența energetică înainte de toate/cel mai important combustibil”;

B.  întrucât fiecare creștere cu 1 % a economiei de energie reduce importurile de gaze cu 2,6 %(5),

C.  întrucât trebuie depuse mai multe eforturi atât pentru a reduce cererea de căldură a clădirilor, cât și pentru a reorienta cererea rămasă de la arderea în cazane individuale a combustibililor fosili importați spre opțiuni durabile de încălzire și de răcire conforme cu obiectivele UE 2050;

D.  întrucât clădirile dețin o pondere uriașă în consumul final total de energie și întrucât o eficiență energetică sporită a clădirilor și programele de răspuns la cerere pot juca un rol esențial în echilibrarea cererii de energie și în acoperirea cererii suplimentare din orele de vârf, ducând la scăderea supracapacității și la reducerea costurilor cu generarea, operaționale și cu transportul;

E.  întrucât ponderea energiei din surse regenerabile a crescut lent, (reprezentând 18 % din aprovizionarea cu energie primară în 2012), dar există încă un potențial enorm la toate nivelurile, iar ponderea energiei din surse regenerabile și a energiei din căldură recuperată din încălzire și răcire ar trebui majorată în continuare în statele membre;

F.  întrucât piața UE de încălzire și răcire este fragmentată ca urmare a naturii sale locale, a diferitelor tehnologii utilizate și a diferiților actori economici implicați; întrucât dimensiunea locală și regională este esențială în stabilirea unor politici adecvate în încălzire și răcire, în planificarea și implementarea infrastructurii pentru încălzire și răcire și în consultarea cu consumatorii pentru înlăturarea obstacolelor și pentru ca încălzirea și răcirea să devină mai eficiente și mai durabile;

G.  întrucât biomasa reprezintă 89 % din consumul total de energie termică din surse regenerabile al UE și 15 % din consumul total de căldură al UE și are un potențial important de asigurare în continuare a unor soluții semnificative și rentabile pentru cererea din ce în ce mai mare de energie termică;

H.  întrucât încălzirea și răcirea reprezintă un prim exemplu de necesitate a unei abordări holistice și bazate pe sisteme integrate a soluțiilor energetice, care să cuprindă abordări orizontale ale proiectării sistemului energetic și ale economiei în general;

I.  întrucât proporția de energie primară obținută din combustibili fosili utilizată pentru încălzire și răcire se menține la un nivel foarte ridicat de 75 %, constituind un obstacol major pentru decarbonizare, ceea ce determină accelerarea schimbărilor climatice și produce daune semnificative mediului înconjurător; întrucât sectorul încălzirii și răcirii ar trebui să contribuie pe deplin la obiectivele UE privind schimbările climatice și energia, iar subvențiile pentru utilizarea de combustibili fosili în acest sector ar trebui eliminate în mod treptat, în conformitate cu Concluziile Consiliului European din 22/05/2013, în funcție de condițiile locale;

J.  întrucât se estimează că cantitatea de căldură produsă din procesele industriale și alte procese comerciale care este pierdută ulterior în atmosferă sau în apă (mai degrabă decât utilizată într-un mod productiv) este suficientă pentru a acoperi necesarul de căldură în clădirile rezidențiale și terțiare în întreaga UE;

K.  întrucât sectorul construcțiilor emite aproximativ 13 % din totalul emisiilor de CO2 în UE;

L.  întrucât utilizarea în clădiri a unor sisteme de încălzire sau răcire progresive și eficiente trebuie să se realizeze în paralel cu un proces temeinic de izolare termică de manieră omogenă, reducându-se astfel cererea de energie și costurile suportate de consumatori, cu contribuții la reducerea sărăciei energetice și la crearea de locuri de muncă locale calificate;

M.  întrucât măsurile pentru dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare și integrate pentru încălzire și răcire în cadrul Uniunii Europene, dacă sunt implementate corect, oferă oportunități semnificative atât întreprinderilor, cât și consumatorilor din UE, din punctul de vedere al reducerii costurilor generale cu energia pentru industrie, al stimulării competitivității și al asigurării unei reduceri a costurilor pentru consumatori;

N.  întrucât cadrele de reglementare ale UE servesc la conturarea unor obiective generale, dar esențiale sunt progresele autentice în transformarea încălzirii și răcirii ca parte dintr-o revizuire mai cuprinzătoare a sistemului energetic;

O.  întrucât scopul optimizării rolului energiilor din surse regenerabile, în special al energiei electrice, în rețeaua globală de energie printr-o mai bună integrare cu aplicațiile de încălzire și răcire și cu transportul contribuie la decarbonizarea sistemului energetic, la reducerea dependenței de importul de energie, la reducerea facturilor la energie pentru consumatorii casnici și la creșterea competitivității industriei UE;

P.  întrucât modul cel mai eficient de a realiza aceste obiective comune este abilitarea și sprijinirea autorităților locale și regionale, în colaborare cu toate părțile interesate relevante, în aplicarea unei abordări complet integrate, bazate pe sisteme, în planificarea urbană, dezvoltarea infrastructurii, construirea și renovarea fondului de locuințe, precum și dezvoltarea industrială nouă, cu scopul de a maximiza potențialele interacțiuni, eficiențele și alte beneficii reciproce;

Q.  întrucât eficiența energetică a clădirilor depinde și de utilizarea unor sisteme energetice adecvate; întrucât principiile „eficiența energetică înainte de toate” și „eficiența energetică este cel mai important combustibil” ar trebui să fie respectate în sectorul încălzirii și răcirii;

R.  întrucât obiective ambițioase pentru renovarea profundă a fondului existent de clădiri ar crea milioane de locuri de muncă europene, în special în cadrul IMM-urilor, ar crește eficiența energetică și ar juca un rol esențial în asigurarea minimizării consumului de energie pentru încălzire și răcire;

S.  întrucât arhitectura, urbanismul, densitatea cererii de energie termică și diversitatea zonelor climatice din Europa, precum și tipurile de clădiri trebuie să fie luate în considerare la planificarea unor clădiri publice și rezidențiale eficiente din punct de vedere energetic, cu emisii reduse;

T.  întrucât există un enorm potențial nevalorificat de utilizare a sistemelor de căldură reziduală și de încălzire centralizată, având în vedere faptul că excesul de energie termică disponibil în Europa depășește cererea totală de energie termică în toate clădirile europene, iar 50 % din cererea totală de energie termică a UE poate fi furnizată prin încălzire centralizată;

U.  întrucât o proporție semnificativă din populația Europei trăiește în zone, în special orașe, în care se constată încălcări ale standardelor de calitate a aerului;

V.  întrucât se anticipează că încălzirea și răcirea vor rămâne cele mai importante surse de cerere de energie în Europa, deoarece gazul natural și GPL sunt utilizate la scară largă pentru a răspunde acestei cereri, iar utilizarea lor ar putea fi optimizată printr-o stocare de înaltă eficiență a energiei; întrucât dependența continuă de combustibilii fosili contravine obligațiilor în materie de climă și energie ale UE și obiectivelor privind decarbonizarea,

W.  întrucât, în prezent, există diferențe majore în materie de cheltuieli anuale cu energia pentru încălzire între diferitele zone climatice din Europa, cu o medie de 60 până la 90 kWh/m2 în țările din sudul Europei și 175 până la 235 kWh/m2 în Europa Centrală și de Nord;

X.  întrucât punerea în aplicare a unor soluții eficiente de încălzire și răcire are un potențial semnificativ de a stimula dezvoltarea sectoarelor industriale și de servicii din Europa, în special în sectorul energiei din surse regenerabile, precum și crearea de valoare adăugată mai semnificativă în regiunile îndepărtate și rurale;

Y.  întrucât energia a devenit un bun social la care trebuie să se garanteze accesul; întrucât, cu toate acestea, nu toți cetățenii pot avea acces la energie, peste 25 de milioane de persoane în Europa întâmpinând dificultăți serioase în acest sens;

Z.  întrucât politicile privind eficiența energetică ar trebui să se concentreze pe cele mai rentabile moduri de îmbunătățire a performanțelor clădirilor prin reducerea cererii de căldură și/sau conectarea clădirilor cu alternative cu eficiență ridicată;

AA.  întrucât nivelul scăzut de conștientizare în rândul consumatorilor cu privire la lipsa de eficiență a sistemelor de încălzire este unul dintre factorii care au cel mai mare impact asupra facturilor la energie;

AB.  întrucât locuințele care au o bună izolare termică sunt benefice atât pentru mediu, cât și pentru utilizator, care beneficiază de facturi mai scăzute pentru energie;

AC.  întrucât 72 % din cererea de încălzire și răcire a caselor unifamiliale se consumă în zonele rurale și intermediare;

AD.  întrucât soluțiile bazate pe natură, cum sunt vegetația stradală bine concepută sau acoperișurile și zidurile verzi care asigură izolarea și umbra clădirilor, reduc cererea de energie prin limitarea nevoii de încălzire și răcire;

AE.  întrucât 85 % din energia consumată în clădiri este utilizată pentru încălzirea spațiului și producerea de apă caldă și 45 % din încălzire și răcire în UE este utilizată în sectorul rezidențial;

AF.  întrucât industria, în cooperare cu autoritățile locale, trebuie să joace un rol important în îmbunătățirea utilizării căldurii și răcirii reziduale;

AG.  întrucât, în medie, 6 % din cheltuielile europenilor pentru consum sunt destinate încălzirii și răcirii, iar 11 % dintre europeni nu își pot permite să își păstreze locuințele suficient de calde pe timpul iernii;

AH.  întrucât sectorul răcirii are încă nevoie de o analiză mai profundă și trebuie luat mai mult în considerare în strategia Comisiei și în politicile statelor membre;

AI.  întrucât este important să se promoveze studii privind economisirea de energie în clădirile istorice, pentru a se optimiza performanța energetică acolo unde este posibil, garantându-se, totodată, că patrimoniul cultural este protejat și conservat,

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire”, ca un pas important în asigurarea unei abordări globale în transformarea încălzirii și răcirii în Uniunea Europeană și în identificarea domeniilor prioritare de acțiune; susține pe deplin ambiția Comisiei de a recunoaște și valorifica sinergiile dintre sectorul electricității și cel al încălzirii, pentru a se obține un sector eficient, care sporește securitatea energetică și facilitează atingerea obiectivelor UE în domeniul schimbărilor climatice și al energiei de manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor; invită Comisia să considere sectoarele de încălzire și de răcire ca parte din structura pieței europene a energiei;

2.  subliniază necesitatea de a se lua măsuri specifice pentru încălzire și răcire cu ocazia revizuirii Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE), a Directivei privind energia din surse regenerabile (2009/28/CE) și a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (2010/31/UE);

3.  consideră că strategia privind încălzirea și răcirea trebuie să ia în considerare ambele necesități în egală măsură, având în vedere că Europa are diferite zone climatice și că necesitățile în ceea ce privește utilizarea energiei diferă în consecință;

4.  subliniază că strategia privind încălzirea și răcirea ar trebui să acorde prioritate soluțiilor durabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, care să permită statelor membre să atingă obiectivele politicii UE privind schimbările climatice și energia; constată că sectoarele de încălzire și de răcire din statele membre sunt foarte diverse ca urmare a diferitelor mixuri de energie, condițiilor climatice, gradelor de eficiență a fondului de clădiri și intensității industriei și subliniază, prin urmare, că ar trebui asigurată o flexibilitate în alegerea soluțiilor strategice adecvate;

5.  solicită dezvoltarea de strategii durabile specifice de încălzire și de răcire la nivel național, care să acorde o atenție deosebită producerii combinate de energie termică și electrică, cogenerării, încălzirii și răcirii centralizate, de preferință pe bază de surse regenerabile de energie, astfel cum se menționează în articolul 14 din Directiva privind eficiența energetică;

6.  observă că eficiența energetică ridicată, termoizolația de înaltă performantă și utilizarea surselor regenerabile de energie și a căldurii recuperate reprezintă priorități ale strategiei UE pentru încălzire și răcire; consideră, prin urmare, că principiul „eficiența energetică înainte de toate” ar trebui respectat, întrucât eficiența energetică oferă una dintre cele mai eficiente și mai rapide căi disponibile pentru obținerea unor beneficii financiare și este o parte esențială a strategiei pentru obținerea unei tranziții de succes spre un sector al încălzirii și răcirii sigur, rezilient și inteligent;

7.  constată că un sistem energetic mai descentralizat și mai flexibil, cu surse de energie electrică și termică plasate mai aproape de punctul de consum, poate facilita generarea descentralizată a energiei și, prin urmare, oferă consumatorilor și comunităților posibilitatea de a se implica mai mult în piața de energie și de a-și controla propriul consum de energie, precum și de a deveni participanți activi în răspunsul părții de consum; consideră că eficiența energetică a sistemului energetic în ansamblu crește odată cu scurtarea lanțului prin care energia primară este transformată în alte forme de energie pentru generarea de căldură utilizabilă; recunoaște, în plus, că o astfel de abordare diminuează pierderile de transport și distribuție, îmbunătățește capacitatea de adaptare a infrastructurii energetice și în același timp oferă oportunități de activități locale întreprinderilor mici și mijlocii;

8.  subliniază complementaritatea dintre legislația privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pe de-o parte și Directiva privind eficiența energetică și Directiva privind performanța energetică a clădirilor, pe de altă parte, în reducerea consumului pentru încălzire și pentru răcire; consideră că aparatele de uz casnic (mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase etc.) ar trebui să fie cât mai eficiente posibil și să fie concepute în așa fel încât să poată utiliza sursele de apă caldă din locul în care sunt instalate; consideră, prin urmare, că cerințele de proiectare ecologică și politicile privind etichetarea energetică ar trebui revizuite și îmbunătățite în mod regulat, pentru a se realiza economii suplimentare de energie și pentru a se îmbunătăți competitivitatea prin intermediul unor produse mai inovative și a unor costuri reduse cu energia;

9.  reamintește că încălzirea și răcirea constituie cea mai mare parte a cererii de energie a UE; subliniază importanța pe care o are, în tranziția către o aprovizionare cu energie cu emisii reduse de carbon și sigură în sectorul încălzirii și al răcirii, respectarea principiului neutralității tehnologice a resurselor regenerabile disponibile în prezent și a stimulentelor bazate pe piață și a celor din partea statului;

10.  subliniază necesitatea unui cadru favorabil pentru chiriași și pentru cei care locuiesc în clădirile cu mai multe locuințe, pentru a le permite acestora să beneficieze, de asemenea, de autogenerare, de consum de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire, precum și de măsuri de eficiență energetică, rezolvând astfel provocările reprezentate de stimulentele divergente și, uneori, de normele locative restrictive;

11.  subliniază rolul fundamental al tehnologiilor aferente surselor regenerabile, inclusiv utilizarea biomasei durabile, a energiei aerotermale, geotermale și solare și a celulelor fotovoltaice în combinație cu bateriile electrice pentru încălzirea apei și pentru asigurarea încălzirii și răcii în clădiri, împreună cu instalațiile de stocare termică care pot fi utilizate pentru echilibrarea zilnică sau sezonieră; invită statele membre să ofere stimulente pentru promovarea și adoptarea unor astfel de tehnologii; invită statele membre să pună pe deplin în aplicare directivele în vigoare privind eficiența energetică și performanța energetică a clădirilor, inclusiv cerințele „clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero” (nZEB) și strategii de renovare pe termen lung, ținând seama de necesitatea mobilizării de investiții suficiente pentru modernizarea parcurilor lor imobiliare; solicită Comisiei să prezinte o viziune la nivelul UE a unui parc nZEB până în 2050;

12.  consideră că aspectele legate de securitatea energetică în UE se referă în mare măsură la siguranța aprovizionării cu energie termică; consideră, prin urmare, că diversificarea surselor de încălzire este de cea mai mare importanță și invită Comisia să exploreze modalități suplimentare de sprijinire și de accelerare a implementării sporite de tehnologii pe bază de energie termică din surse regenerabile;

13.  consideră că utilizarea unor resurse de cartografiere în scopuri termice, a unor soluții arhitecturale adecvate, a celor mai bune practici de gestionare a instalațiilor și a unor principii de amenajare urbană, inclusiv a unor soluții de rețea urbană precum încălzirea și răcirea centrală la planificarea unor întregi zone rezidențiale și comerciale ar trebui să constituie baza pentru realizarea de construcții eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de dioxid de carbon în diversele zone climatice din Europa; subliniază faptul că un material de construcție izolat în mod corespunzător are o capacitate mare de stocare termică, ceea ce conduce la economii semnificative în materie de încălzire și răcire;

14.  subliniază că cererea de energie în sectorul construcțiilor reprezintă circa 40 % din consumul de energie din UE și o treime din cel de gaze naturale și ar putea să fie redusă cu până la trei sferturi dacă se accelerează renovarea clădirilor; subliniază că 85 % din acest consum de energie este utilizat la încălzire și la apa caldă din locuințe și că, prin urmare, modernizarea sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, o utilizare sporită a energiei electrice din surse regenerabile, o utilizare mai bună a „căldurii reziduale” prin sisteme de încălzire urbane foarte eficiente, precum și renovarea în profunzime a clădirilor prin îmbunătățirea izolației termice rămân elementele-cheie pentru adoptarea unei abordări mai sigure și mai durabile a furnizării de încălzire; recomandă continuarea creșterii standardelor de eficiență energetică pentru clădiri, luând în considerare și încurajând inovarea tehnică, în special în asigurarea omogenității izolației; mai mult, recomandă sprijinirea în continuare a construcției de clădiri nZEB;

15.  încurajează statele membre să dezvolte strategii de încălzire și răcire pe termen lung bazate pe o abordare integrată, pe o cartografiere armonizată și pe evaluarea făcută în temeiul articolului 14 din Directiva privind eficiența energetică; subliniază că strategia ar trebui să identifice domeniile prioritare de intervenție și să permită planificarea optimizată a energiei urbane; solicită Comisiei să asiste statele membre în acest exercițiu prin elaborarea unor orientări generale pentru strategiile naționale privind încălzirea și răcirea;

16.  atrage atenția asupra efectului economic al renovării și izolării clădirilor, care rezultă adesea în costuri cu până la 50 % mai mici la încălzire și răcire, și invită Comisia să asigure o cofinanțare adecvată pentru inițiativele care vizează renovarea locuințelor publice și a blocurilor de apartamente cu un nivel scăzut de eficiență energetică;

17.  salută intenția Comisiei de a elabora un set de măsuri pentru facilitarea renovării clădirilor cu mai multe apartamente; consideră că ar trebui elaborat un set de instrumente armonizate și cuprinzătoare și pentru planificarea energetică a orașelor, cu scopul de a permite cartografierea potențialului local de încălzire și de răcire, renovarea optimizată și integrată a clădirilor și dezvoltarea infrastructurii de încălzire și răcire;

18.  reiterează importanța dezvoltării unor sisteme UE care să furnizeze stimulente pentru reabilitarea eficientă din punct de vedere energetic a clădirilor publice, locuințelor personale și locuințelor sociale, precum și pentru construirea de clădiri noi ecologice, care depășesc cerințele legale minime;

19.  Subliniază caracterul local și potențialul încălzirii și răcirii; invită autoritățile locale și regionale să sprijine în continuare modernizarea termică a clădirilor publice, comerciale și rezidențiale existente care au o performanță energetică redusă; subliniază importanța unor inițiative precum Convenția primarilor, care permit punerea în comun a cunoștințelor și a celor mai bune practici;

20.  subliniază necesitatea de a cartografia potențialul local de încălzire și răcire în întreaga Europă, astfel încât orașele să fie în măsură să identifice mai bine resursele disponibile pe plan local și, prin urmare, să poată contribui la creșterea independenței energetice a UE, la stimularea creșterii și a competitivității prin crearea de locuri de muncă locale, care să nu poată fi externalizate și să furnizeze energie curată la prețuri accesibile pentru consumatori;

21.  solicită autorităților locale să evalueze potențialul existent de încălzire și răcire, precum și nevoile viitoare în materie de încălzire și răcire în regiunile lor, luând în considerare potențialul surselor regenerabile de energie disponibile pe plan local, energia termică din cogenerare și volumele de încălzire centralizată;

22.  consideră că ar trebui instituit un sistem de finanțare atractiv pentru gospodăriile situate în afara zonelor cu sisteme de încălzire și răcire centralizate, pentru promovarea noilor tehnologii de încălzire a locuințelor care utilizează surse de energie regenerabile;

23.  solicită autorităților locale să abordeze problemele specifice ale clădirilor rurale, care tind să fie mai vechi, mai puțin eficiente din punct de vedere energetic, mai puțin benefice pentru sănătate și care tind să asigure un confort termic inferior;

24.  consideră că eficiența energetică crește odată cu scurtarea lanțului prin care energia primară este transformată în alte forme de energie pentru generarea de căldură utilizabilă și, luând act de marea diversitate a condițiilor climatice și de altă natură din Uniune, invită Comisia să promoveze instrumente neutre din punct de vedere tehnologic, care să permită fiecărei comunități să conceapă soluții rentabile de reducere a intensității emisiilor de CO2 în sectorul încălzirii și al răcirii;

25.  constată că, deși cadrele de reglementare ale UE contribuie la definirea unor obiective generale, este esențial să se înregistreze progrese reale în revoluționarea sectorului încălzirii și răcirii ca parte a unei reforme mai ample a sistemului energetic;

26.  subliniază că instrumentele de politică și capacitățile UE nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a stimula transformarea sectorului încălzirii și răcirii, pentru a valorifica la maxim potențialul existent sau pentru a dezvolta soluții pentru reducerea cererii și decarbonizare cu rapiditatea și amploarea necesare;

27.  subliniază importanța rețelelor energetice centralizate care oferă o alternativă la sistemele mai poluante de încălzire individuală, având în vedere că acestea reprezintă un mijloc extrem de eficient și rentabil de furnizare de încălzire și răcire, care include surse regenerabile de energie, încălzire și răcire recuperate și stocarea surplusului de electricitate în perioade de consum redus, oferind prin aceasta flexibilitate rețelei; subliniază că este necesar să se integreze o parte mai mare de surse regenerabile de energie, având în vedere că peste 20 % din încălzirea și răcirea centralizată sunt deja produse din energie regenerabilă, în conformitate cu articolul 14 din Directiva privind eficiența energetică, care prevede evaluări cuprinzătoare ale potențialului pentru încălziri și răciri centralizate eficiente; solicită modernizarea și extinderea sistemelor de încălzire centralizată existente pentru trecerea la alternative cu eficiență înaltă și regenerabile; încurajează statele membre să introducă mecanisme fiscale și financiare pentru a încuraja dezvoltarea și utilizarea încălzirii și răcirii centrale și să înlăture barierele normative;

28.  solicită Comisiei să analizeze temeinic evaluările cuprinzătoare ale statelor membre privind potențialul de cogenerare și de încălzire centralizată în conformitate cu articolul 14 din Directiva privind eficiența energetică, astfel încât aceste planuri să reflecte potențial economic real al acestor soluții și să furnizeze o bază solidă pentru politici în conformitate cu obiectivele UE;

29.  subliniază că în aglomerările urbane cu o mare densitate a populației este imperativ ca utilizarea de sisteme individuale sau centralizate de încălzire/răcire ineficiente și nesustenabile să fie înlocuite treptat cu sisteme de încălzire/răcire eficiente sau să fie modernizate cu tehnologii de încălzire/răcire de ultimă generație și să treacă la sisteme locale de cogenerare cu eficiență ridicată și la alternative din surse regenerabile;

30.  invită Comisia ca, în cadrul inițiativelor sale referitoare la Directiva privind energia din surse regenerabile și la structura pieței, să propună măsuri care să contribuie la dezvoltarea unui sistem energetic mai eficient și flexibil prin integrarea în continuare a sistemelor de energie electrică, de încălzire și răcire;

31.  invită Comisia să stabilească un cadru european comun pentru a promova și a asigura certitudinea juridică în materie de autogenerare, în special prin încurajarea și sprijinirea cooperativelor de vecinătate care utilizează surse regenerabile de energie;

32.  solicită crearea unui indicator al cererii de energie pentru încălzire și răcire pentru clădiri la nivel național;

33.  solicită o abordare strategică pentru reducerea emisiilor de CO2 rezultate din cererea de încălzire și răcire la nivel industrial prin îmbunătățirea eficienței proceselor, prin înlocuirea combustibililor fosili cu surse durabile și prin integrarea industriilor în mediul de energie termică înconjurător;

34.  subliniază potențialul imens pe care îl prezintă concentrarea fluxurilor de energie și de resurse în vederea economisirii de energie primară, îndeosebi în mediile industriale în care, cu ajutorul sistemului în cascadă, excesul de căldură sau de frig dintr-un proces poate fi reutilizat de un alt proces care necesită temperaturi mai moderate și, dacă este posibil, pentru încălzirea și răcirea clădirilor prin intermediul sistemelor centralizate de termoficare;

35.  observă că instalațiile de încălzire depășite, cu o eficiență energetică scăzută, ar trebui înlocuite de urgență cu cele mai bune alternative disponibile, compatibile pe deplin cu obiectivele UE privind energia și schimbările climatice, cum ar fi instalații de cogenerare ecologice, care utilizează carburanți durabili, în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biomasă;

36.  constată că încălzirea și răcirea țin de un sector cu un puternic specific local, întrucât disponibilitatea și infrastructura, precum și cererea de încălzire depind în principal de circumstanțele locale;

37.  este de acord cu Comisia că, după cum se afirmă în strategia privind încălzirea, potențialul economic al cogenerării nu este valorificat, și invită Comisia și statele membre să continue să promoveze sisteme de cogenerare și de termoficare centralizată cu eficiență înaltă, în conformitate cu Comunicarea Comisiei cu privire la starea uniunii energetice (2015(0572));

38.  consideră că este necesară o abordare la nivel de sistem a răcirii, inclusiv pentru mediul construit, precum și alte activități, cum ar fi transportul frigorific;

39.  este de părere că, în zona cu climă temperată a Europei, sistemele reversibile de încălzire și răcire care utilizează pompe de căldură eficiente ar putea deveni foarte importante în anumite condiții, având în vedere flexibilitatea de care dispun; subliniază faptul că sistemele de încălzire hibride, care furnizează energie termică din două sau mai multe surse de energie, pot facilita creșterea rolului încălzirii pe bază de energie din surse regenerabile, în special în clădirile existente, unde acestea pot fi introduse fără a necesita lucrări importante de renovare; invită Comisia și statele membre să pună la dispoziție, în privința pompelor de căldură, metode de calcul armonizate adecvate și să promoveze și să facă schimb de bune practici privind mecanismele de sprijinire a unor soluții eficiente, durabile și cu emisii reduse de carbon, adaptate diferitelor nevoi termice;

40.  încurajează Comisia să monitorizeze îndeaproape respectarea legislației UE în materie de gaze fluorurate cu efect de seră, în vederea reducerii emisiilor de astfel de gaze în atmosferă; solicită Comisiei să garanteze că utilizarea agenților frigorifici alternativi este sigură, rentabilă și în acord cu celelalte obiective ale UE din domeniul mediului, schimbărilor climatice și eficienței energetice;

41.  consideră că statele membre ar trebui să analizeze posibilitatea de a utiliza căldura din apele geotermale, din energia recuperată direct din procesele industriale și din alte surse de căldură de temperatură joasă, cum ar fi căldura din minele din adâncuri pentru încălzire (răcire), care ar putea, cu ajutorul unor pompe de căldură enorme, să furnizeze căldură pentru orașe întregi prin intermediul rețelelor centralizate de încălzire existente sau a unora noi, nu doar pentru clădiri individuale, dacă există sau se instalează o infrastructură de încălzire centralizată adecvată;

42.  subliniază rolul tehnologiilor capabile să reducă atât cererea de energie termică, cât și emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi utilizarea energiei geotermale cu entalpie redusă, sistemele centralizate de încălzire/răcire pe bază de energie din surse regenerabile, centralele electrice de mici dimensiuni care produc energie prin cogenerare sau trigenerare pe bază de gaz natural și/sau biometan, sau combinații ale acestora;

43.  consideră că instalațiile de stocare a energiei termice care utilizează rezistența electrică în afara orelor de vârf (de exemplu prin stocarea energiei sub formă de căldură) și care, prin urmare, îmbunătățesc calitatea aprovizionării cu energie electrică prin facilitarea integrării de surse regenerabile flexibile, ar putea juca un rol extrem de important pentru încălzire și ar ajuta la echilibrarea rețelei și la reducerea producției de energie, a importurilor și a prețurilor;

44.  consideră că fluxurile calorice reziduale, calde și reci, obținute prin procesele industriale și prin cogenerare în producția energiei electrice în centralele electrice convenționale, din clădirile rezidențiale bine izolate și din micro-generare ar trebui să joace un rol mult mai important în domeniul încălzirii și răcirii decât în trecut; subliniază că exploatarea fluxurilor calorice reziduale, calde și reci, ar trebui să fie recunoscută și încurajată prin cercetare, întrucât reprezintă o oportunitate importantă pentru investiții și inovare; subliniază că industriile și clădirile rezidențiale sau de servicii situate în apropierea acestora ar putea fi încurajate să coopereze și să își pună în comun producția și nevoile de energie;

45.  subliniază că finanțarea sau proprietatea publică a infrastructurii centralizate de încălzire nu ar trebui să contribuie la un blocaj tehnologic costisitor într-o infrastructură cu emisii ridicate de carbon; invită autoritățile naționale, regionale și locale să examineze sprijinul financiar public destinat infrastructurii centralizate de încălzire din perspectiva obiectivului UE de reducere, până în 2050, cu 80 % - 95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu nivelurile din 1990 și o tranziție ordonată a economiei energetice;

46.  consideră că integrarea producției, a consumului și a reutilizării frigului rezidual creează beneficii ecologice și economice și reduce cererea de energie primară pentru răcire;

47.  subliniază că valorificarea energetică a deșeurilor va continua să joace un rol semnificativ în sectorul încălzirii, dat fiind că opțiunile alternative sunt deseori depunerea în depozite gunoi și utilizarea combustibililor fosili, și reamintește că gradul de reciclare trebuie să crească;

48.  invită statele membre să utilizeze mijloace juridice și economice pentru a accelera eliminarea treptată a cuptoarelor învechite ce utilizează combustibili solizi, cu o eficiență energetică mai mică de 80 % și să le înlocuiască, dacă este posibil, cu sisteme de termoficare eficiente și durabile la nivel local (cum sunt sistemele de încălzire centralizată) sau la nivel micro (cum sunt sistemele geotermale și cele solare);

49.  subliniază că introducerea unor sisteme de încălzire inteligente poate ajuta consumatorii să înțeleagă mai bine consumul de energie și să își reînnoiască sistemele de încălzire ineficiente, promovând economisirea de energie;

50.  reamintește Comisiei și statelor membre că 75 % din parcul imobiliar existent la nivel european este ineficient din punct de vedere energetic și că, potrivit estimărilor, 90 % din aceste clădiri vor fi încă în uz până în 2050; subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a viza în special aceste clădiri pentru lucrări ample de renovare;

51.  solicită Comisiei să redacteze un plan, ca parte a programului de „valorificare energetică a deșeurilor”, de promovare și exploatare a contribuției potențiale a utilizării durabile a deșeurilor organice pentru încălzire și răcire în cadrul sistemelor centrale de încălzire și răcire;

52.  subliniază că biogazul reprezintă o sursă durabilă importantă pentru sistemele de încălzire și răcire și că, din acest motiv, este necesar să se stabilească un obiectiv clar pentru reciclarea deșeurilor organice în vederea stimulării investițiilor în colectarea și tratarea deșeurilor biologice;

53.  invită statele membre să elimine treptat din zonele urbane utilizarea cuptoarelor învechite pentru încălzire, care generează emisii „de joasă înălțime” – eliberând în atmosferă gaze naturale pirolitice în urma combustiei incomplete, NOx, funingine, particule și cenușă zburătoare, dispersate prin convecție – în încălzirea aglomerărilor urbane și să promoveze, prin stimulente, utilizarea de alternative durabile, inclusiv din surse regenerabile;

54.  invită statele membre să ia măsuri pentru a elimina treptat cuptoarele și cazanele ineficiente din punct de vedere energetic care utilizează păcură și cărbune și care în prezent alimentează peste jumătate din parcul imobiliar din mediul rural; consideră că furnizarea de energie ar trebui să provină din surse cu emisii scăzute de carbon și din surse regenerabile;

55.  subliniază faptul că încălzirea centralizată bazată pe surse regenerabile de energie împiedică răspândirea sistemelor de încălzire individuale care contribuie într-o mai mare măsură la poluarea aerului din zonele rezidențiale și care sunt mult mai dificil de controlat decât sistemele de încălzire centralizate extinse; subliniază însă că infrastructura și condițiile climatice diferă în cadrul Uniunii și că aceste sisteme trebuie, prin urmare, modernizate pentru a le crește eficiența; solicită, prin urmare, o analiză a nevoii de susținere a infrastructurii de încălzire centralizate și a practicilor de impozitare a surselor regenerabile de energie și a încălzirii centralizate;

56.  consideră că statele membre ar trebui să ia de urgență măsuri pentru eliminarea treptată a cuptoarelor cu temperatură scăzută utilizate pentru arderea combustibililor fosili solizi și a deșeurilor organice, care, în timpul procesului de combustie, eliberează în atmosferă o varietate de substanțe nocive; consideră că statele membre ar trebui, în măsura posibilului, să încurajeze eliminarea treptată a vechilor și ineficientelor șemineuri în care se arde lemn în orașele aglomerate și să faciliteze înlocuirea lor cu alternative moderne, eficiente, care protejează mediul și sănătatea, concomitent cu inițiative de sensibilizare a populației cu privire la riscurile potențiale la adresa sănătății și cele mai bune practici în cazul incendiilor forestiere;

57.  invită Comisia și statele membre să elimine lacunele de reglementare care decurg din Directiva privind proiectarea ecologică și din Directiva privind instalațiile medii de ardere, și care conduc la relocarea emisiilor de la instalații mai mici de 1 MW, care nu intră în domeniul de aplicare al directivelor;

58.  consideră că creșterea nevoii de răcire necesită o analiză aprofundată a acestei probleme, inclusiv o abordare integrată a întregului lanț de răcire - de la cererea de răcire industrială de la temperaturi ridicate până la răcirea pentru consumatorii casnici și cerințele de răcire în industria alimentară;

59.  constată că disponibilitatea unor date de calitate este o condiție prealabilă pentru ca consumatorii și autoritățile să poată face alegeri raționale privind eficiența energetică și soluțiile de încălzire; subliniază importanța extinderii posibilităților oferite de digitalizare în sectorul încălzirii și răcirii; invită Comisia să elaboreze o definiție și o metodologie de calcul pentru răcirea din surse regenerabile;

60.  consideră că schimbătoarele de căldură care utilizează apa în mod eficient pot juca un rol vital pentru răcire în procesele industriale prin transferul de căldură spre corpurile de apă naturale situate aproape de locurile de depozitare a produselor, unde temperaturile nu depășesc 6 °C pe întreg parcursul anului (răcire gratuită);

61.  consideră că pilele de combustie staționare de înaltă putere ar putea, în viitorul foarte apropiat, să constituie o alternativă ecologică la cărbune în calitate de combustibil solid;

62.  consideră că transformarea energiei electrice în gaze are un mare potențial viitor ca modalitate de stocare și de transmitere a energiei din surse regenerabile, precum și de utilizare a acesteia în scopul generării centrale și locale de căldură; observă că utilizarea transformării energiei electrice în gaze este o modalitate eficientă de utilizare a energiei din surse regenerabile pentru producerea de energie termică, în special în aglomerările urbane, datorită posibilității de a utiliza infrastructura existentă; prin urmare, invită Comisia și statele membre să promoveze proiecte de cercetare și proiecte-pilot referitoare la transformarea energiei electrice în gaze;

63.  consideră că strategia Uniunii Europene privind încălzirea și răcirea inovatoare necesită cercetare intensivă, oferind o bază pentru crearea industriilor care produc echipamente ecologice în acest scop;

64.  subliniază beneficiile cercetării și ale inovării tehnologice pentru industria europeană, prin consolidarea avantajului său competitiv și a viabilității comerciale, precum și prin contribuția la obiectivele UE în materie de energie și schimbări climatice; subliniază, în acest context, că este necesar să se intensifice cercetarea, dezvoltarea și inovarea în domeniul eficienței energetice și al tehnologiilor de încălzire și răcire care utilizează energie din surse regenerabile cu scopul de a reduce costurile, de a consolida performanța și de a spori utilizarea și integrarea în sistemul energetic; invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate din sector pentru a menține foi de parcurs tehnologice actualizate privind încălzirea și răcirea din surse regenerabile în vederea coordonării, a monitorizării și a identificării lacunelor în dezvoltarea tehnologiilor din acest domeniu;

65.  consideră că, având în vedere necesitatea urgentă de a obține rezultate rapide și eficiente în cadrul procesului de termo-modernizare a sectorului termic al Uniunii Europene, aceasta ar trebui să se concentreze asupra cercetării pentru a spori utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile în prezent;

66.  consideră că cercetarea efectuată în cadrul programului-cadru Orizont 2020 ar trebui să acopere dezvoltarea de soluții durabile de încălzire și răcire, de tehnologii de valorificare a căldurii reziduale și a frigului rezidual, de noi materiale cu conductivitate termică maximă (schimbătoare de căldură), conductivitate minimă — de exemplu rezistență termică maximă (izolare termică) și rate maxime de acumulare a căldurii (depozite de căldură);

67.  consideră că ar trebui înregistrate progrese în cadrul programului-cadru Orizont 2020 în cercetarea și dezvoltarea cu privire la sisteme și materiale durabile și eficiente pentru încălzire și răcire, precum soluții de generare și stocare a energiei din surse regenerabile la scară mică, sisteme centralizate de încălzire și răcire, cogenerare, materiale izolante și materiale inovatoare, ca de pildă geamuri structurale care lasă să intre niveluri înalte de radiații cu undă scurtă (lumină solară) din exterior și lasă să iasă doar un nivel minim de radiație termică cu undă lungă care, altfel, ar scăpa spre exterior;

68.  subliniază importanța realizării de cercetări științifice extinse pentru dezvoltarea de soluții tehnologice inovatoare, menite să propună aparate casnice și întregi sisteme de încălzire și de răcire care să fie eficiente din punct de vedere energetic și să funcționeze pe bază de energie din surse regenerabile;

69.  solicită o revizuire, axată pe menținerea neutralității tehnologice și a rentabilității, a legislației actuale, prin care să se asigure faptul că o tehnologie nu este promovată sau discreditată în raport cu altă tehnologie – de exemplu, energia din surse regenerabile produsă la nivel local, cum ar fi prin panouri solare rezidențiale sau în apropierea unei clădiri, ar trebui să fie luată în considerare la calcularea performanței energetice a clădirii, indiferent de sursa de energie utilizată;

70.  subliniază importanța combinării celor mai avansate tehnologii cu un management inteligent al energiei, de exemplu prin domotică și prin sisteme inteligente de control al căldurii, mai ales într-o lume conectată unde aparatul se poate adapta cu ușurință la condițiile meteorologice și la semnalele prețului la energie electrică și poate contribui la stabilizarea rețelei prin reorientarea cererii; invită Comisia să integreze mai bine tehnologiile inteligente în inițiativele relevante ale uniunii energetice, pentru a asigura interconectivitatea reală a aparatelor inteligente, locuințe conectate și clădiri inteligente cu rețele inteligente; consideră că astfel de soluții ar trebui promovate cu ocazia renovării parcului imobiliar existent, întrucât ele ar putea ajuta consumatorii să își înțeleagă mai bine modelele de consum și să își ajusteze sistemul de încălzire în consecință;

71.  subliniază că sectorul construcțiilor are un potențial ridicat în reducerea cererii de energie și a emisiilor de CO2; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește ritmul de renovare a clădirilor; constată că, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de stimulente financiare atractive, de disponibilitatea unor experți cu înaltă calificare, la diferite niveluri, de schimburi de bune practici și de promovarea celor mai bune dintre acestea;

72.  invită Comisia să identifice și să elimine barierele rămase în calea măsurilor de eficiență energetică, în special a renovării locuințelor, și să dezvolte o piață reală a eficienței energetice pentru a stimula schimbul de bune practici și a asigura disponibilitatea produselor și a soluțiilor pe teritoriul UE cu scopul de a construi o veritabilă piață unică a produselor și serviciilor eficiente energetic; subliniază potențialul de creare de locuri de muncă și de creștere economică pe care îl are nu doar lansarea unor astfel produse și servicii, ci și întreținerea continuă și operarea de zi cu zi a unui sistem energetic integrat care asigură încălzire și răcire;

73.  consideră că industria are nevoie de semnale clare din partea decidenților politici, pentru a realiza investițiile necesare în realizarea obiectivelor energetice ale UE; subliniază necesitatea unor obiective ambițioase și obligatorii, precum și a unui cadru de reglementare care să stimuleze inovarea, fără a crea sarcini administrative inutile, în vederea promovării optime a soluțiilor de încălzire și răcire eficiente din punctul de vedere al costurilor și durabile din punct de vedere ecologic;

74.  consideră că investițiile în eficiența energetică a clădirilor ar trebui să fie însoțite de investiții în surse regenerabile de energie pentru încălzire și răcire; consideră că sinergiile care se regăsesc între eficiența energetică a clădirilor și încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie constituie o oportunitate remarcabilă pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon; salută eforturile depuse la nivel național în ceea ce privește creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

75.  recomandă să se conceapă sisteme individuale de renovare termică pentru principalele puncte de interes arhitecturale, cu un accent dublu pe investițiile destinate exteriorului clădirii, combinate cu optimizarea sistemelor de control și de automatizare, precum și pe furnizarea unor servicii eficiente de încălzire și răcire, având grijă, în același timp, să nu aducă atingere stilului arhitectural unic al clădirilor în cauză;

76.  constată că proiectarea arhitecturală a clădirilor inteligente ar trebui să adopte o abordare holistică pentru a asigura confortul termic (răcire) prin forma și masa clădirilor, adaptarea spațiului și ajustarea parametrilor, cum ar fi cantitatea de lumină naturală și ventilație și intensitatea de recuperare, asigurând, totodată, costuri reduse de funcționare;

77.  subliniază importanța auditurilor standardizate în domeniul energiei termice, precum și rentabilitatea remedierii problemelor cu ajutorul izolațiilor industriale în vederea economisirii energiei și a reducerii emisiilor; subliniază că costurile energiei industriale ar putea fi reduse și mai mult prin intermediul investițiilor în tehnologiile durabile existente și atestate;

78.  subliniază că fondurile structurale și de investiții europene sunt un instrument important pentru modernizarea sistemului energetic; consideră că restricțiile impuse până în prezent în cazul finanțărilor din FEDR destinate priorității referitoare la tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon nu au fost eficace; consideră că, pentru perioada de programare de după 2020, procentajul din buget alocat pentru această prioritate ar trebui să fie majorat;

79.  subliniază importanța asigurării accesului la finanțare, atât pe termen scurt cât și pe termen lung, pentru investiții în proiecte de orice dimensiune legate de modernizarea sectorului încălzirii și răcirii, inclusiv pentru încălzirea și răcirea centralizate, modernizarea rețelei de infrastructură actuale, modernizarea sistemelor de încălzire, inclusiv trecerea la surse regenerabile și accelerarea ritmului de renovare a clădirilor; invită Comisia, în acest sens, să elaboreze un mecanism financiar solid, inovativ și pe termen lung; subliniază rolul pe care l-ar putea juca Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și alte fonduri europene aplicabile, precum cele disponibile de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau prin schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în materie de finanțare și asistență tehnică, contribuind la atractivitatea proiectelor pentru investitori prin oferirea unor condiții de reglementare stabile, în special prin minimizarea birocrației și prin includerea unui proces rapid de depunere a cererilor și de aprobare; invită Comisia să consolideze dispozițiile actuale privind încălzirea și răcirea în perioada de programare de după 2020 pentru toate fondurile europene aplicabile și solicită eliminarea barierelor care împiedică autoritățile locale să aloce resurse utile renovării clădirilor publice; sprijină inițiativa de finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente, care promovează o asimilare sporită a măsurilor de eficiență energetică în combinație cu sursele regenerabile de energie în sectorul construcțiilor; consideră că modernizarea și izolarea termică a clădirilor ar trebui să aibă prioritate față de alte măsuri în ceea ce privește accesul la finanțare, având în vedere potențialul enorm al acestora de creare de locuri de muncă;

80.  reiterează necesitatea utilizării fondurilor structurale pentru o gamă mai largă de clădiri și de modernizări ale sistemului de construcții, în special sub formă de credite preferențiale pentru proprietarii privați de clădiri, ceea ce ar facilita o evoluție mult mai puternică către o modernizare extrem de necesară a clădirilor existente, mai ales în părțile mai puțin dezvoltate ale UE;

81.  subliniază că, pentru a stimula îmbunătățiri în sectorul încălzirii și al răcirii, Comisia ar trebui să utilizeze pe deplin „condiționalitățile ex ante” prevăzute la articolul 19 din Regulamentul nr. 1303/2013 și să se asigure că legislația UE existentă și măsurile relevante privind încălzirea și răcirea sunt transpuse și puse în aplicare în mod corespunzător;

82.  consideră că orientările privind ajutoarele de stat pentru tehnologii eficiente, care sunt indispensabile pentru o decarbonizare a sectorului încălzirii și al răcirii, în special în ceea ce privește soluțiile la nivelul comunității, ar trebui să țină seama de necesitatea unui sprijin public corespunzător;

83.  consideră că inițiative precum instrumentul Asistență europeană pentru energie locală (ELENA), Orașe și comunități inteligente și noua Convenție integrată a primarilor pentru climă și energie ar putea sprijini operatorii locali și regionali în modernizarea sistemelor energetice ale clădirilor;

84.  solicită Comisiei să se asigure că bugetul Uniunii este utilizat în conformitate cu obiectivele privind decarbonizarea și eficiența energetică;

85.  invită statele membre să adopte măsuri specifice pentru a stimula intens îmbunătățirile eficienței energetice și utilizarea la scară mai largă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile în gospodăriile cu venituri reduse și vulnerabile; invită Comisia să aloce o cotă mult mai mare din fondurile UE pentru programele privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie pentru gospodăriile vulnerabile și marcate de sărăcia energetică și să ofere orientări statelor membre privind măsurile specifice legate de sărăcia energetică;

86.  consideră că cetățenii ar trebui să fie mai bine informați cu privire la consumul de energie al gospodăriilor lor, la posibilele economii de energie, precum și la beneficiile modernizării sistemelor lor de încălzire pe bază de surse regenerabile de energie, inclusiv cu privire la posibilitatea de a produce și de a consuma propria energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire;

87.  consideră că statele membre trebuie să se asigure – printre altele, prin campanii de informare, ghișee unice, scheme de achiziții comune (sprijinirea consumatorilor să se grupeze și să facă achiziții la prețuri reduse) și gruparea proiectelor individuale (aducerea mai multor proiecte mici într-un cluster mai larg, pentru a le permite să găsească investiții în condiții mai avantajoase) – că consumatorii sunt pe deplin conștienți și au acces la beneficiile economice și tehnologice ale sistemelor durabile de încălzire și răcire și la îmbunătățiri ale eficienței energetice, astfel încât să poată face cele mai bune alegeri în funcție de circumstanțele proprii și să beneficieze de îmbunătățirile disponibile pe plan economic, de sănătate și în calitatea vieții; constată că gospodăriile situate în regiuni îndepărtate și izolate ar putea avea nevoie de o atenție deosebită și de soluții unice; subliniază potențialul „prosumatorilor” în stabilirea unor sisteme energetice care asigură încălzire și răcire din surse regenerabile; subliniază importanța educației continue, a formării profesionale, a certificării și a controlului instalatorilor și arhitecților, întrucât aceștia sunt primul punct de contact pentru consumatorii casnici;

88.  consideră că formarea continuă a experților care evaluează starea termică a clădirilor și eficiența modului în care acestea sunt încălzite (răcite) este esențială; consideră că grupurile de servicii amplasate în mod optim, care sunt accesibile utilizatorilor finali, devin o necesitate;

89.  subliniază importanța de a oferi consumatorilor libertatea de a alege dintr-o varietate de tehnologii de încălzire de înaltă eficiență și bazate pe energie din surse regenerabile, care să răspundă cel mai bine nevoilor lor personale;

90.  subliniază că este necesar, prin urmare, să li se permită consumatorilor ca, prin informare și stimulente, să accelereze modernizarea sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, pentru a obține o eficiență energetică sporită, care poate fi deja atinsă prin utilizarea tehnologiilor existente, inclusiv a sistemelor de încălzire bazate pe surse regenerabile; subliniază lipsa de informare în rândul consumatorilor cu privire la slaba performanță, în cele mai multe cazuri, a sistemelor lor de încălzire; invită Comisia să prezinte propuneri pentru a contribui la sensibilizarea cu privire la sistemele existente de încălzire și răcire și la sporirea ratei de modernizare a acestora, ca parte din viitoarea revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor; de asemenea, să analizeze posibilitatea introducerii unui sistem de etichetare energetică pentru sistemele de încălzire aflate în funcțiune;

91.  subliniază rolul activ pe care îl pot avea consumatorii în tranziția către un sistem de încălzire și răcire european durabil; consideră că un rezultat eficient al noului regulament privind „etichetarea energetică”, prin care se introduc bareme inovatoare pentru noile etichete, care permit evidențierea diferențelor dintre produse în funcție de eficiența lor energetică, poate ajuta consumatorii în alegerea sistemelor în funcție de economiile la energie și poate contribui la reducerea facturilor;

92.  îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze strategii specifice pentru a aborda problema tot mai răspândită a sărăciei energetice, pentru a ajuta toți consumatorii, în special pe cei mai vulnerabili, să își amelioreze condițiile de locuit, de încălzire și răcire, la nivel individual sau colectiv, indiferent dacă sunt proprietari sau chiriași;

93.  subliniază necesitatea atingerii unui nivel ridicat de independență energetică prin utilizarea prioritară a resurselor locale;

94.  solicită utilizarea căldurii reziduale emise de concernele industriale existente pentru încălzirea locuințelor;

95.  este de părere că principala modalitate de a combate sărăcia energetică este de a reduce costurile generale ale încălzirii pentru gospodăriile individuale, asigurându-se că eficiența energetică va crește semnificativ în cele trei etape principale de utilizare a energiei: în timpul conversiei din energie primară în energie utilă, în timpul transportului ulterior al energiei respective, precum și, în special, în timpul utilizării de către utilizatorul final; solicită statelor membre să ia măsuri în domeniul eficienței energetice și să considere o adevărată prioritate trecerea la sisteme de încălzire și răcire care utilizează energie din surse regenerabile;

96.  consideră că este important ca o parte din finanțarea pentru eficiența energetică să fie alocată îmbunătățirilor destinate gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau persoanelor care locuiesc în zonele cele mai defavorizate, acordându-le, de exemplu, un ajutor pentru investiții în echipamente de încălzire și răcire mai eficiente din punct de vedere energetic;

97.  consideră că, în temeiul Directivei privind eficiența energetică, statele membre ar trebui să elaboreze planuri statale de renovare a clădirilor în vederea transformării acestora în clădiri eficiente din punct de vedere energetic, nu în ultimul rând prin oferirea de stimulente pentru renovarea clădirilor deținute de persoane fizice, și că aceste planuri ar trebui să cuprindă și măsuri specifice pentru cele mai vulnerabile grupuri, pentru a contribui la combaterea sărăciei energetice;

98.  invită Comisia ca, în contextul punerii în aplicare a Directivei privind eficiența energetică, să ofere formare practicienilor din domeniul auditului și planificării eficienței energetice și să ajute persoanele particulare, în special grupurile cele mai vulnerabile, să desfășoare activități de acest gen;

99.  subliniază că, dacă, pe de-o parte, multe dintre clădirile europene se confruntă în prezent cu problema pierderilor de energie din cauza izolării lor necorespunzătoare și a sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, pe de altă parte, sărăcia energetică afectează aproape 11 % din populația UE;

100.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale ca, având în vedere riscul unor posibile crize viitoare de aprovizionare cu gaz, să integreze pe deplin producția de biogaz obținut din procesarea gunoiului de grajd în punerea în aplicare a economiei circulare;

101.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Comisiei recomandările și propunerile incluse în acest proiect.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0094.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 104.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0266.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0444.

(5)

Comunicarea Comisiei (2014) intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” (COM/2014/0520), disponibilă la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A52014DC0520;


EXPUNERE DE MOTIVE

Problema încălzirii și a răcirii este mai mare în unele state membre decât în altele. Aceasta înseamnă, de asemenea, că există diferențe în ceea ce privește ordinea priorităților stabilite de aceste țări cu privire la măsurile care să fie adoptate. De asemenea, trebuie să se evidențieze faptul că cele mai mari oportunități de creștere a eficienței energetice în noile state membre care au aderat la UE după 2004 se regăsesc în renovarea termică a clădirilor. Aceasta este cea mai simplă modalitate de a se asigura că energia este utilizată în mod mai eficient și pentru a realiza reduceri semnificative ale emisiilor de CO2.

Trebuie să crească în mod substanțial finanțarea pentru renovarea termică a unor întregi loturi rezidențiale, în special a celor construite folosind metode de construcție cu panouri mari. Cel puțin 25 % din Fondul european pentru eficiență energetică și energii regenerabile trebuie rezervat în acest scop. Acest obiectiv trebuie să aibă o prioritate ridicată, cu atât mai mult cu cât, în ansamblu, proprietarii clădirilor în cauză nu sunt în măsură să facă față costurilor implicate, iar sprijinul din partea statului este insuficient.

Centralele termice depășite din loturile de locuințe trebuie să fie înlocuite, cât mai curând posibil, cu centrale mici și de înaltă eficiență de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice.

În țările mediteraneene din Europa răcirea este o problemă din ce în ce mai îngrijorătoare, care este legată de încălzirea treptată a climei. Folosirea unor soluții arhitecturale adecvate, a izolațiilor și a pompelor de căldură reversibile, care pompează căldura dintr-o cameră în perioadele calde și o pompează înăuntru atunci când e nevoie de încălzire, poate juca un rol important în rezolvarea acestei probleme.

Radiația solară reprezintă o sursă importantă de căldură care nu a fost încă folosită în mod suficient. Aceasta poate fi valorificată cu ajutorul panourilor care încălzesc apa sau generează energie electrică.

Pompe de căldură reversibile sunt deosebit de eficiente din punct de vedere energetic și au un potențial enorm de încălzire și răcire. În acest sens, este necesar să se întreprindă cercetări intense cu privire la aceste pompe pentru a dezvolta noi soluții inovatoare.


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (22.6.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie a UE pentru încălzire și răcire

(2016/2058(INI))

Raportor pentru aviz: Christofer Fjellner

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută Comunicarea Comisiei pe tema „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051), ca parte integrantă a strategiei privind uniunea energetică; remarcă importanța majoră pe care o are sectorul încălzirii și răcirii în realizarea obiectivelor privind energia și schimbările climatice ale UE până în 2020, până în 2030 și până în 2050 și pentru realizarea obiectivelor privind securitatea aprovizionării cu energie;

2.  subliniază că instrumentele de politică și capacitățile UE nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a stimula transformarea sectorului încălzirii și răcirii, a valorifica la maxim potențialul existent și a dezvolta soluții pentru reducerea cererii și decarbonizare cu rapiditatea și amploarea necesare;

3.  constată că, potrivit estimărilor, cantitatea de energie termică produsă în urma proceselor industriale și risipită în atmosferă sau în apă, în loc să fie utilizată într-un mod productiv, este suficientă pentru a acoperi în întregime nevoile de încălzire din clădirile rezidențiale și terțiare din Uniune;

4.  constată că aplicarea corectă a măsurilor de dezvoltare a unei strategii cuprinzătoare și integrate pentru încălzire și răcire în cadrul uniunii energetice oferă, atât pentru întreprinderile, cât și pentru consumatorii din UE oportunități semnificative în ceea ce privește reducerea costurilor energetice globale pentru industrie, stimularea competitivității și asigurarea unei reduceri a costurilor suportate de consumatori;

5.  reamintește că încălzirea și răcirea constituie cea mai mare parte a cererii de energie a UE; subliniază importanța pe care o are, în tranziția către o aprovizionare cu energie cu emisii reduse de carbon și sigură în sectorul încălzirii și al răcirii, respectarea principiului neutralității tehnologice a resurselor regenerabile disponibile în prezent și a stimulentelor bazate pe piață și pe stat;

6.  subliniază că pentru economisirea energiei un rol important îl vor avea clădirile și rețelele inteligente, precum și creșterea eficienței în sectorul încălzirii și răcirii și subliniază că trebuie promovată mobilizarea finanțării private și publice pe piața eficienței energetice și salută viitoarea revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor;

7.  reamintește că două treimi din clădirile din UE au fost construite pe vremea când cerințele de eficiență energetică erau limitate sau inexistente și că aproape jumătate din clădiri au cazane individuale instalate înainte de 1992; constată că sectorul construcțiilor, atât privat, cât și public, este responsabil pentru 40 % din consumul final de energie și pentru 36 % din emisiile de CO2, în timp de 85 % din consumul final de energie al clădirilor este utilizat pentru încălzirea spațiilor și a apei; subliniază că trebuie crescută eficiența energetică prin reabilitarea și renovarea clădirilor și a instalațiilor de încălzire și răcire pentru a economisi cel puțin 20% din energie până în 2020 și recunoaște, totodată, că eficiența energetică a fondurilor de clădiri ale statelor membre diferă foarte multă;

8.  consideră că există un mare potențial nevalorificat de creștere a eficienței energetice în sectorul încălzirii locuințelor; invită statele membre să adopte măsuri pentru creșterea eficienței energetice a sistemelor de încălzire, aceasta fiind o modalitate rentabilă de reducere a emisiilor de CO2 generate de spațiile rezidențiale;

9.  reamintește că, în ciuda progreselor înregistrate de sectorul încălzirii și răcirii în sensul tranziției la surse de energie regenerabile, combustibilii fosili încă acoperă 75 % din aprovizionarea cu energie primară; constată că clădirile (și ocupanții acestora) sunt cei mai mari consumatori de energie pentru încălzire și răcire; subliniază că prima prioritate este reducerea facturilor la energie prin reabilitări; insistă ca restul de energie necesară pentru încălzire și răcire să provină direct sau indirect din surse de energie regenerabile;

10.  subliniază rolul fundamental al unui plan de restructurare a sectorului construcțiilor pentru a stimula economia ecologică și potențialul locurilor de muncă ecologice de la nivel local în domeniul economisirii energiei, al eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie din sectorul clădirilor publice și private;

11.  subliniază că cercetarea și inovațiile tehnologice din sectorul încălzirii și răcirii consolidează avantajul concurențial și viabilitatea comercială a întreprinderilor europene și contribuie la atingerea principalelor obiective ale politicii energetice a UE, printre care se numără securitatea aprovizionării și dezvoltarea durabilă a producției, transportului și consumului de energie;

12.  reamintește că investițiile în economiile de energie și eficiența energetică au cea mai mare și cea mai rapidă rentabilitate financiară din sectorul energetic;

13.  solicită aplicarea unei abordări rentabile concentrate asupra realizării de economii de energie la nivel de sistem;

14.  subliniază rolul activ pe care îl pot avea consumatorii în tranziția către un sistem de încălzire și răcire european durabil; subliniază că un rezultat efectiv al noului regulament privind etichetarea energetică, prin care se introduc scări inovatoare pentru noile etichete, care permit evidențierea diferențelor dintre produse în ceea ce privește eficiența lor energetică, ar putea ajuta consumatorii să facă alegeri în mai multă cunoștință de cauză în legătură cu economisirea energiei și scăderea costurilor de pe facturi; subliniază că anumite instrumente, cum ar fi contoarele inteligente și domotica, pot îmbunătăți comportamentul în materie de consum al consumatorilor;

15.  constată că rolul cadrelor de reglementare ale UE este de a sublinia obiectivele generale, dar că este esențial să se înregistreze progrese reale în revoluționarea sectorului încălzirii și răcirii ca parte a unei reforme mai ample a sistemului energetic;

16.  ia act de faptul că cel mai eficient mod de a realiza obiectivele comune este de a sprijini autoritățile locale și regionale ca, în colaborare cu toate părțile interesate relevante, să aplice o abordare bazată pe sisteme complet integrată în ceea ce privește planificarea urbană, dezvoltarea infrastructurii, construirea și reabilitarea parcului imobiliar și o nouă dezvoltare industrială, în vederea maximizării potențialelor interacțiuni, a eficienței și a altor beneficii reciproce;

17.  invită Comisia să folosească la maximum sectorul încălzirii și răcirii pentru a obține rezultate rentabile în domeniul eficienței energetice la nivel de sistem, prin promovarea utilizării de surse regenerabile de energie și conectarea producției de energie termică de producția de energie electrică, a proceselor industriale (precum recuperarea gazelor reziduale), a gestionării deșeurilor și a gestionării cererii de energie și să analizeze cum pot fi stimulate recuperarea căldurii și a răcirii reziduale industriale și producția durabilă de biogaz; subliniază că ar trebui exploatate în continuare cogenerarea și trigenerarea în sectoarele menționate anterior; subliniază că stabilirea unei legături directe între producția de energie termică și electrică și gestionarea deșeurilor ar trebui să fie consecventă cu ierarhia deșeurilor definită în economia circulară, evitând astfel continuarea incinerării resurselor care pot fi reciclate sau reutilizate;

18.  subliniază importanța utilizării mai ample, mai sinergice și mai integrate a tuturor fondurilor regionale și structurale europene disponibile și a fondurilor FEIS, care ar trebui să fie accesibile tuturor actorilor, inclusiv IMM-urilor și microîntreprinderilor; invită statele membre să crească gradul de sensibilizare al utilizatorilor și consumatorilor noilor soluții tehnice de economisire a energiei și invită Comisia să promoveze schimbul de bune practici între statele membre;

19.  subliniază importanța prevenirii, în infrastructura de încălzire, a unui blocaj costisitor legat de sursele de energie cu emisii ridicate de carbon; subliniază că trebuie să se evalueze necesitatea acordării unui sprijin financiar public pentru infrastructura de încălzire centralizată, în contextul obiectivului UE de a reduce, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 80-95 % în raport cu nivelurile din 1990 și de a realiza o tranziție armonioasă a economiei energetice;

20.  este de părere că consumatorii trebuie să se afle în centrul acestei strategii, bazate pe utilizarea tehnologiilor moderne și a soluțiilor inovatoare pentru a trece la sisteme de încălzire și răcire inteligente, durabile și eficiente, care pot genera economii bugetare și de energie pentru întreprinderi și cetățeni, pot contribui la îmbunătățirea calității aerului, pot crește nivelul individual de bunăstare și pot oferi beneficii pentru întreprinderi și societate în ansamblul său;

21.  subliniază necesitatea de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare în vederea dezvoltării unor soluții tehnologice inovatoare; subliniază, în același timp, că, printr-o utilizare mai extinsă a tehnologiilor disponibile în prezent, va fi posibilă creșterea cu 20 % a eficienței sistemelor de încălzire și răcire;

22.  subliniază că, dacă, pe de o parte, multe dintre clădirile europene se confruntă în prezent cu problema pierderilor de energie din cauza izolării lor necorespunzătoare și a sistemelor de încălzire vechi și ineficiente, pe de altă parte, sărăcia energetică afectează aproape 11 % din populația UE;

23.  constată că o creștere semnificativă a eficienței energetice a clădirilor ar putea constitui un instrument esențial pentru combaterea sărăciei energetice;

24.  ia act de condițiile diferite care există în Uniune, consideră că eficiența energetică crește odată cu scurtarea lanțului prin care energia primară este transformată în alte forme de energie pentru generarea de căldură utilizabilă și invită Comisia să promoveze instrumente neutre din punct de vedere tehnologic, care să permită fiecărei comunități să conceapă soluții rentabile de reducere a intensității emisiilor de CO2 în sectorul încălzirii și al răcirii;

25.  solicită elaborarea unor planuri de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și de canalizare a resurselor financiare către proiectele din domeniul eficienței energetice care contribuie la realizarea obiectivelor UE de decarbonizare a sectorului energetic până în 2050;

26.  reamintește că anumite sectoare sau centrale electrice generează căldură sau frig ca subproduse, acestea putând fi reutilizate în instalații sau vândute pentru încălzirea clădirilor din apropiere; ia act de faptul că integrarea producției, a consumului și a reutilizării produselor de răcire reziduale creează beneficii economice și de mediu și reduce cererea de energie primară pentru răcire; subliniază importanța utilizării căldurii și răcirii reziduale și invită Comisia să promoveze această utilizare;

27.  constată că zonele rurale și cele intermediare consumă 72 % din cererea de încălzire și răcire a locuințelor unifamiliale; ia act de faptul că gospodăriile din zonele rurale, îndepărtate și izolate pot necesita, prin urmare, o atenție deosebită și soluții adaptate;

28.  subliniază rolul esențial, atât în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cât și îmbunătățirea calității aerului din zonele urbane, pe care un nivel ridicat de electrificare a sectorului încălzirii și răcirii îl poate avea în decarbonizare;

29.  subliniază că biomasa solidă, biogazul și energia termală sunt disponibile la scară largă și că este posibil ca încălzirea centralizată și cogenerarea de căldură și energie electrică să devină un mijloc rentabil de decarbonizare a sectorului energetic, contribuind, totodată, și la îndeplinirea obiectivelor privind securitatea aprovizionării cu energie; evidențiază că o criză a gazelor în Europa ar reprezenta o criză a încălzirii; salută criteriile de sustenabilitate privind biomasa, care trebuie să fie bine echilibrată pentru a promova utilizarea sa durabilă în ceea ce privește mediul și competitivă; invită Comisia să propună fără întârziere o politică privind durabilitatea biomasei;

30.  subliniază faptul că încălzirea centralizată bazată pe surse regenerabile de energie împiedică răspândirea sistemelor de încălzire individuale care contribuie într-o mai mare măsură la poluarea aerului din zonele rezidențiale și care sunt mult mai dificil de controlat decât sistemele de încălzire centralizate extinse; subliniază însă că infrastructura și condițiile climatice diferă în cadrul Uniunii și că aceste sisteme trebuie, prin urmare, modernizate pentru a le crește eficiența; solicită, prin urmare, o analiză a nevoii de susținere a infrastructurii de încălzire centralizate și a practicilor de impozitare a surselor regenerabile de energie și a încălzirii centralizate;

31.  subliniază necesitatea de a dezvolta politici energetice specifice pentru zonele care nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale;

32.  subliniază importanța creșterii gradului de utilizare a tehnologiilor regenerabile de încălzire și răcire, în combinație cu o creștere semnificativă a eficienței energetice;

33.  subliniază, evidențiind nevoia de a menține neutralitatea tehnologică în funcție de circumstanțele socioeconomice și geografice diferite din statele membre, că locuințele inovatoare neutre din punct de vedere energetic au un potențial enorm de decarbonizare rentabilă a sectorului construcțiilor și a gospodăriilor obișnuite;

34.  subliniază că valorificarea energetică a deșeurilor va continua să joace un rol semnificativ în sectorul încălzirii, dat fiind că opțiunile alternative sunt deseori depozitarea în depozite gunoi și utilizarea combustibililor fosili, și reamintește că gradul de reciclare trebuie să crească;

35.  solicită o revizuire, axată pe menținerea neutralității tehnologice și a rentabilității, a legislației actuale, prin care să se asigure faptul că o tehnologie nu este promovată sau discreditată în raport cu altă tehnologie – de exemplu, energia din surse regenerabile produsă la nivel local, cum ar fi prin panouri solare rezidențiale sau în apropierea unei clădiri, ar trebui să fie luată în considerare la calcularea performanței energetice a clădirii, indiferent de sursa de energie utilizată;

36.  salută concluziile strategiei UE pentru încălzire și răcire, potrivit cărora „consumatorii trebuie să se afle în centrul acestei strategii”, care are obiectivul de a le permite consumatorilor să utilizeze o varietate de „tehnologii moderne și soluții inovatoare pentru a trece la sisteme de încălzire și răcire inteligente, durabile și eficiente, care pot genera economii bugetare și de energie pentru întreprinderi și cetățeni”.

37.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să soluționeze problemele specifice ale clădirilor rurale care sunt mai vechi, mai puțin eficiente din punct de vedere energetic și mai puțin benefice pentru sănătate și care asigură un confort termic redus;

38.  reamintește contribuția energiei din surse regenerabile la securitatea aprovizionării cu energie în Europa și subliniază reactivitatea ridicată a producției hidraulice la cererea din perioadele de vârf și la riscul de cădere a sistemului;

39.  solicită Comisiei, statelor membre și autorităților locale ca, având în vedere riscul unor posibile crize viitoare de aprovizionare cu gaz, să integreze pe deplin producția de biogaz obținut din procesarea gunoiului de grajd în punerea în aplicare a economiei circulare.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

11

10

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Cristian-Silviu Bușoi, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Eleonora Evi, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Rikke Karlsson, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Dubravka Šuica, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Nils Torvalds, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Renata Briano, Nicola Caputo, Mark Demesmaeker, Herbert Dorfmann, Christofer Fjellner, Eleonora Forenza, Elena Gentile, Iris Hoffmann, Anne-Marie Mineur, Ulrike Müller, Marijana Petir, Gabriele Preuß, Jasenko Selimovic, Bart Staes

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Rosa D’Amato, Edouard Ferrand


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

12.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

47

1

8

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Nicolas Bay, Bendt Bendtsen, José Blanco López, David Borrelli, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, András Gyürk, Roger Helmer, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jaromír Kohlíček, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Nadine Morano, Dan Nica, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Kathleen Van Brempt, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Constanze Krehl, Bernd Lange, Olle Ludvigsson, Clare Moody, Massimiliano Salini

Notă juridică - Politica de confidențialitate