RAPORT referitor la uniformizarea controalelor în domeniul pescuitului în Europa

18.7.2016 - (2015/2093(INI))

Comisia pentru pescuit
Raportoare: Isabelle Thomas

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la uniformizarea controalelor în domeniul pescuitului în Europa

(2015/2093(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul UE, care prevede necesitatea asumării unui angajament „pentru dezvoltarea durabilă a Europei”, inclusiv pentru asigurarea unui „nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului”, precum și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 11, 43 și 191,

–  având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, în special articolele 15 și 36,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 768/2005 din 26 aprilie 2005 de instituire a Agenției Comunitare pentru Controlul Pescuitului,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1010/2009 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/812 în ceea ce privește obligația de debarcare, în special articolele 7 și 9,

–  având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului,

–  având în vedere rezoluția Parlamentului European din 5 februarie 2014 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului[1],

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0068/2016), („Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului” - PECH/8/05354),

–  având în vedere rezoluția Comisiei pentru pescuit (B8-0581/2016) („Trasabilitatea produselor pescărești și de acvacultură în cadrul unităților de restaurație și în comerțul cu amănuntul” - PECH/8/05296),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0234/2016),

A.  întrucât domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control este Uniunea Europeană;

B.  întrucât formularele de inspecție din diferitele modele de rapoarte de inspecție prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 nu sunt armonizate între ele, folosind diferite denumiri pentru aceleași subiecte, ceea ce, prin urmare, creează dificultăți operaționale în transferul de informații între autorități;

C.  întrucât ultimele protocoale privind schimbul de date, care sunt esențiale pentru punerea în aplicare a jurnalelor de bord electronice, au fost finalizate în iulie 2010, iar jurnalele de bord electronice sunt obligatorii din ianuarie 2010;

D.  întrucât există o reală inegalitate sau pescarii resimt o inegalitate în ceea ce privește regularitatea, frecvența, severitatea, rigurozitatea și eficiența cu care se realizează controalele din domeniul pescuitului în Europa, precum și în ceea ce privește durata acestora și metodele de control utilizate, fiind nevoie, prin urmare, de un tratament egal și nediscriminatoriu;

E.  întrucât eforturile în ceea ce privește controalele în domeniul pescuitului ar trebui să conteze în mod obligatoriu pe participarea deplină și activă a reprezentanților din domeniul pescuitului;

F.  întrucât un sistem pe bază de puncte penalizează navele de pescuit și nu proprietarii de nave, pescarii sau alte persoane din întregul lanț de producție;

G.  întrucât domeniul pescuitului este una dintre principalele părți interesate de o gestionare sustenabilă a mărilor și a oceanelor;

H.  întrucât, dincolo de posibilele variații regionale, la nivelul statelor membre, există diferențe semnificative de punere în aplicare a normelor europene, în special a celor care decurg din Regulamentul privind controlul, și întrucât fiecare stat membru are propriul sistem juridic și propriile structuri administrative și judiciare, care se reflectă în mod inevitabil în sistemele de sancționări administrative și/sau penale pentru nerespectarea normelor PCP și în faptul că aceste sisteme conduc la discrepanțe și nedreptăți între statele membre;

I.  întrucât au fost identificate riscuri care țin de faptul că autoritățile naționale de inspecție nu au întotdeauna acces la datele relevante pentru a realiza inspecții eficace ale vaselor străine și întrucât diferitele abordări privind controalele și sancțiunile pun probleme statelor membre atunci când urmăresc împreună cu statele de pavilion încălcările identificate;

J.  întrucât este necesară intensificarea controlului produselor care ajung în Uniunea Europeană, provenind din pescuitul ilegal nedeclarat și nereglementat, precum și garantarea unui nivel echivalent al controlului respectivelor produse pescărești în toate statele membre;

K.  întrucât punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 și a sancțiunilor aferente ține de responsabilitatea statelor membre;

L.  întrucât unele statele membre nu dispun de unități cu inspectori specializați în domeniul pescuitului;

M.  întrucât Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA), care a fost înființată cu scopul de a promova cele mai înalte standarde comune de control în cadrul politicii comune privind pescuitul, are un rol eficient în punerea în aplicare uniformă a sistemului de control, în ciuda resurselor limitate pe care le are la dispoziție;

N.  întrucât Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) poate contribui la îmbunătățirea și modernizarea controlului în domeniul pescuitului, în special prin intermediul liniilor bugetare 11-06-62-02 [controlul și punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a politicii maritime integrate (PMI)] și 11-06-64 (EFCA);

O.  întrucât a fost pusă în aplicare obligația de debarcare, motiv pentru care operatorii din domeniul pescuitului sunt practic pedepsiți pe nedrept deoarece, în ciuda faptului că folosesc mijloace și instrumente admise în temeiul legislației Uniunii și că încearcă prin orice mijloace să evite captura accidentală, aceștia pot fi pedepsiți pentru simplul fapt că această captură depășește limita maximă admisă de legislația europeană și națională;

P.  întrucât tehnicile și echipamentele utilizate pentru pescuit s-au schimbat și au evoluat, iar sistemele și tehnicile utilizate pentru monitorizare trebuie de asemenea să fie actualizate pentru a fi eficiente; reamintește că FEPAM ar putea fi folosit în acest sens;

Q.  întrucât obligația de debarcare este o problemă fundamentală în ceea ce privește controlul, care necesită o atenție specială din partea legiuitorului și a autorităților responsabile cu efectuarea controalelor;

R.  întrucât tehnologiile de urmărire de la distanță ieftine, cum ar fi sistemul de identificare automată (AIS), permit controlul voluntar, facilitează monitorizarea și sporesc siguranța pescarilor;

S.  întrucât pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), reprezintă, la fel ca și comerțul cu peștele prins în urma pescuitului INN, o activitate infracțională la scară mondială;

T.  întrucât piețele de licitație a peștelui au un rol esențial în sectorul peștelui și al fructelor de mare și un rol central în controlul peștelui debarcat;

U.  întrucât statele membre au sisteme juridice diferite și întrucât probele colectate trebuie să fie admisibile și utilizabile în aceste sisteme diferite, specifice fiecărui stat membru care efectuează urmărirea penală;

V.  întrucât cei mai buni aliați pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul sunt pescarii cu o bună pregătire, care sunt încurajați, care înțeleg avantajele acestor controale și care le respectă în mod activ,

I - Obstacolele care stau în calea armonizării

1.  subliniază importanța asigurării unui control eficace al activităților de pescuit pentru a garanta o exploatare durabilă a resurselor marine vii și pentru a menține condiții de concurență echitabile pentru flotele UE; solicită statelor membre să asigure punerea efectivă în aplicare a Regulamentului privind controlul;

2.  subliniază că lupta ambițioasă a UE împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) la nivel mondial ar trebui corelată cu aplicarea efectivă a Regulamentului privind controlul în propriile ape;

3.  subliniază diversitatea domeniilor de aplicare ale controalelor, precum și a locurilor în care se efectuează acestea și, prin urmare, natura discriminatorie a controalelor în domeniul pescuitului, unele state membre organizând controale începând cu echipamentele de pescuit și până la consumator, iar altele numai în anumite segmente ale lanțului de aprovizionare, excluzând, de exemplu, aspectele care țin de transportul capturilor;

4.  recunoaște îmbunătățirea semnificativă a regimului de control instituit prin actualul Regulament privind controlul, în combinație cu Regulamentul privind pescuitul INN, în ceea ce privește consolidarea a numeroase regulamente care erau separate anterior, introducerea posibilității de a folosi noile tehnologii, etapele preliminare pentru armonizarea sancțiunilor, clarificarea rolurilor Comisiei și ale statelor membre, o mai bună trasabilitate și alte progrese;

5.  reamintește că acceptarea regulamentelor de către pescari este influențată de anumiți factori precum: dacă aceștia consideră că efectele punerii în aplicare sunt echitabile, dacă regulamentele impuse au sens și dacă există compatibilitate între regulamente și sistemele și practicile tradiționale de pescuit;

6.  consideră că este nevoie de clarificarea, clasificarea și reglementarea activităților de pescuit în diferitele spații maritime;

7.  ia act de diversitatea modurilor de organizare a controalelor, anumite state membre segmentându-le între diferite administrații, iar altele realizându-le cu ajutorul unui organism administrativ unic, precum și de diferențele existente între instrumentele, echipamentele și mijloacele umane, logistice și financiare utilizate pentru efectuarea controalelor; constată, de asemenea, că aceste circumstanțe împiedică gestionarea transparentă și accesul la informație;

8.  subliniază că eficacitatea controalelor variază și în funcție de diversitatea foarte mare a zonelor de pescuit din UE, care includ de la zone limitate și izolate, ale căror resurse piscicole sunt împărțite în general între statele membre învecinate, până la zone de pescuit foarte îndepărtate; în acest context, subliniază caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice (RUP), ale căror vaste zone economice exclusive (ZEE) preponderent oceanice, combinate cu tipul de resurse piscicole exploatate (în majoritate specii de adâncime și pelagice migratoare de talie mare) și cu lipsa de resurse alternative, justifică în mod clar o consolidare a acțiunilor de control în aceste regiuni foarte dependente de pescuit și extrem de vulnerabile în fața activităților devastatoare ale flotelor recunoscute pentru nerespectarea normelor PCP;

9.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare pe deplin și în mod adecvat Regulamentul privind controlul, pentru a avea o imagine clară asupra componentelor care trebuie să fie îmbunătățite în cadrul viitoarei revizuiri și, prin urmare, pentru a asigura și pe viitor un Regulament privind controlul care să fie funcțional și ușor de aplicat;

10.  constată o diferență de abordare între controalele bazate pe evaluarea riscurilor și controalele aleatorii ale activității piscicole și ale circuitului de comercializare a capturilor;

11.  constată că actuala complexitate a măsurilor tehnice și numărul mare de dispoziții - posibil chiar contradictorii, cu multe derogări și excepții - care se regăsesc în diverse texte juridice îngreunează nu numai înțelegerea acestora, ci și controlul și aplicarea lor;

12.  reamintește că majoritatea controalelor aleatorii se efectuează în momentul debarcării, deși inspecțiile pe mare indică o rată de încălcare a normelor aparent mai mare decât în cazul celor efectuate pe uscat, deoarece se bazează pe evaluarea riscurilor;

13.  reamintește că, întrucât obligația de debarcare reprezintă o schimbare fundamentală pentru domeniul pescuitului, Regulamentul Omnibus (UE) nr. 812/2015 prevede o perioadă de adaptare de doi ani înainte ca încălcările obligației de debarcare să fie considerate încălcări grave; solicită prelungirea acestui termen dacă este necesar;

14.  ia act de faptul că statele membre, și, uneori, chiar și regiunile, transpun normele în legislația națională și regională în mod diferit, din cauza numărului mare de dispoziții facultative existente în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009; subliniază că unele dintre dispozițiile acestuia sunt dificil de aplicat în practică, fie din cauză că normele nu sunt adecvate în raport cu realitatea, de exemplu date fiind caracteristicile definitorii ale sectorului piscicol (flota, instalațiile de pescuit, zonele de pescuit și speciile-țintă), care diferă semnificativ de la un bazin maritim sau stat membru la altul sau de la o pescărie la alta, fie din cauza unor contradicții care pot conduce la interpretări diferite din partea inspectorilor;

15.  constată că nivelul încălcărilor diferă de la un stat membru la altul și că, pentru aceeași încălcare, sancțiunile pot fi de natură administrativă sau penală; subliniază că licența de pescuit bazată pe numărul de puncte și pe o penalizare ulterioară prin scăderea punctelor în cazul nerespectării este instrument european relevant deoarece poate asigura un cadru pentru sancționarea infracțiunilor grave, dar că, în lipsa armonizării necesare, aceasta agravează situația deja inechitabilă între diverșii operatori din statele membre; solicită să se elimine aceste diferențe la nivel de sancțiuni;

16.  constată că lipsa de încredere și de transparență între statele membre reprezintă unul dintre principalele elemente care explică lipsa schimbului de date în ceea ce privește regulamentul; încurajează soluționarea acestei situații pentru a asigura condiții de concurență echitabile în rândul tuturor pescarilor;

17.  reamintește că EFCA asigură aplicarea unor standarde comune în domeniul controlului, inspecției și supravegherii și facilitează cooperarea operațională între statele membre prin intermediul planurilor de desfășurare comune; reiterează importanța consolidării mandatului EFCA, în scopul stabilirii unor măsuri operaționale comune de control în domeniul pescuitului, care să permită coordonarea eficientă a activităților mai multor autorități locale, regionale și naționale și a agențiilor europene care desfășoară activități de pază de coastă la nivel european; solicită ca EFCA să își extindă eforturile în sprijinul acestei misiuni;

18.  consideră că punerea în aplicare de către EFCA a unui „trunchi comun” al planului de formare a inspectorilor din domeniul pescuitului este un punct esențial pentru standardizarea formării și a procedurilor de control și solicită utilizarea unui astfel de trunchi comun de către toate statele membre; ia act de faptul că statele membre nu dispun de același cadru de referință pentru formare - cu excepția cazului în care ele optează în mod voluntar pentru acest lucru -, ceea ce înseamnă că modalitățile de recrutare, calificările profesionale și obiectivele sunt diferite;

19.   constată că pescarii sunt formați și informați în mod diferit în statele membre și că nu s-a pus în aplicare niciunul dintre instrumentele de simplificare sau de accesibilitate cu privire la obiectivele și conținutul Regulamentului privind controlul; consideră că această situație conduce la o lipsă de conștientizare ce constituie un obstacol major în calea aplicării armonizate a legislației, care ar fi de dorit; încurajează ferm punerea în aplicare a acestor instrumente în cel mai scurt timp posibil;

20.  constată că, deși consumatorii au devenit în ultimii ani mai conștienți de originea și proveniența a ceea ce cumpără, datorită unui program eficient de sensibilizare a publicului elaborat de Comisia Europeană, aceștia nu pot obține informații adecvate despre produsele pescărești care sunt servite la restaurant, întrucât pentru această ultimă parte a lanțului comercial nu există cerințe obligatorii;

21.  subliniază că folosirea noilor tehnologii de monitorizare și de transmitere și comunicare a informației în timp real este esențială pentru îmbunătățirea supravegherii maritime; solicită adoptarea de măsuri pentru ca instrumentele utilizate de statele membre să fie compatibile din punct de vedere tehnic, precum și descurajarea partajării parțiale a bazelor de date privind controlul și, prin urmare, descurajarea inegalității și a pierderii eficacității;

22.  subliniază că lipsește o evaluare a imposibilității reale de a aplica anumite norme din cauza nivelului tehnologic diferit al navelor, al logisticii de pe uscat și al organizării sectorului în diverse porturi;

23.  subliniază rolul FEPAM, în special prin bugetul său dedicat revizuirii obiectivelor PCP, care se ridică la 580 de milioane EUR pentru perioada 2014-2020;

24.  subliniază necesitatea de a garanta că piața comunitară este uniformă și că cerințele de control sunt îndeplinite într-un mod echivalent în statele membre, cu un nivel uniform al calității în cadrul controalelor interne și externe la nivelul statelor membre și fără nicio variație în funcție de frontiera prin care intră produsele în UE;

II - Propuneri de remediere

25.  se declară în favoarea simplificării și îmbunătățirii legislației Uniunii, precum și a unei reduceri a sarcinii administrative pentru realizarea obiectivului privind „o mai bună legiferare”, în special prin revizuirea limitată și orientată a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, prevăzută pentru 2017 și preconizată să aibă loc cel târziu în 2017, asigurându-se în același timp un regulament eficient și în măsură să prevină, să identifice și să sancționeze încălcările în domeniul PCP și punându-se accentul îndeosebi pe o mai bună aplicare a normelor între diferitele state membre, prin căutarea în special a unor soluții pentru o mai bună armonizare, cu condiția ca această simplificare să se bazeze pe cadrul de control solid existent și să nu aducă atingere celor mai înalte standarde de protecție a muncii, a mediului, a sindicatelor sau a societății;

26.  consideră că regionalizarea prevăzută de noua PCP trebuie să fie realizată în cadrul unui sistem de control solid și armonizat; se opune cu fermitate reducerii stricteții Regulamentului privind controlul și consideră că statele membre pot beneficia deja de flexibilitatea oferită de cadrul existent;

27.  solicită ca, la această revizuire, instituțiile europene să colaboreze cu reprezentanții domeniului pescuitului, în special cu cei din sectorul pescuitului de coastă, artizanal și tradițional, a cărui protecție și promovare trebuie să reprezinte obiectivul oricărei legislații noi;

28.  subliniază nevoia de a purta discuții cu diferitele autorități naționale, regionale și ale regiunilor ultraperiferice la elaborarea sau revizuirea instrumentelor juridice;

29.  susține că o cooperare mai strânsă între statele membre ar constitui un progres către o mai bună armonizare a controalelor; subliniază, în acest sens, importanța grupului de experți privind respectarea obligațiilor în cadrul sistemului Uniunii de control în domeniul pescuitului;

30.  reamintește Comisiei nevoia de a crea un mediu juridic și operativ înainte de a pune în aplicare normele obligatorii, evitându-se astfel situațiile paradoxale;

31.  consideră că Comisia trebuie să asigure transpunerea uniformă și exactă și să verifice condițiile de aplicare a legislației existente, de exemplu, prin stabilirea unui procent minim de loturi supuse verificării de către fiecare stat membru; consideră, de asemenea, că procedurile de control trebuie să fie transparente, imparțiale și standardizate, ceea ce ar plasa statele membre într-o poziție de egalitate în ceea ce privește controlul la care sunt supuși pescarii, precum și că normele privind controlul ar trebui să fie mai simple, mai cuprinzătoare și mai coerente;

32.  susține o intensificare a controalelor pentru a se evita importul de pește provenit din pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat, prin crearea, printre alte măsuri, a unor echipe naționale de inspectori specializați în domeniul pescuitului, care să aibă cea mai bună capacitate de detectare a riscurilor, precum și prin stabilirea unui procent minim de loturi care trebuie supuse verificării;

33.  consideră că este necesară colectarea, gestionarea și utilizarea unor date de bună calitate privind obligația de debarcare, în scopul de a controla și de a evalua eficacitatea punerii în aplicare a obligației de debarcare și de a asigura conformitatea colectării datelor cu cerințele rezultate în urma revizuirii PCP;

34.  invită statele membre și autoritățile de control în domeniul pescuitului maritim ale acestora să înființeze echipe de inspectori specializați în domeniul pescuitului; sprijină și solicită o cooperare mai strânsă între statele membre prin intermediul schimburilor între inspectori, al schimbului de metode și date legate de control și al partajării analizelor riscurilor și a informațiilor privind cotele navelor aflate sub pavilion;

35.  reamintește că statele membre sunt responsabile pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul; solicită statelor membre să își respecte obligațiile și să colaboreze strâns unele cu celelalte pentru a face schimb de bune practici și de date și pentru a permite interoperabilitatea sistemelor de control;

36.  consideră că o aplicare uniformă și previzibilă a diferitelor tipuri de inspecții posibile, prin definirea completă, armonizarea și explicarea acestor inspecții, ar contribui la asigurarea condițiilor de concurență echitabile necesare în domeniul pescuitului din UE;

37.  subliniază că, în anumite regiuni, bazinele sunt administrate în comun cu țări terțe și solicită consolidarea cooperării dintre statele membre ale Uniunii și țările terțe;

38.  consideră că este necesară consolidarea colaborării și coordonării dintre statele membre, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și Comisie;

39.  solicită ca EFCA și instituțiile de formare din statele membre să pună în aplicare o programă de formare europeană uniformă pentru inspectorii din domeniul pescuitului, pe baza unei programe analitice comune și a unor norme standardizate, care ar putea fi finanțată parțial de FEPAM;

40.  solicită o traducere și o diseminare pe scară largă a „trunchiului comun” elaborat de EFCA, de exemplu prin organizarea de formări în domeniul aplicării pentru autoritățile naționale, cu sprijinul FEPAM; propune ca acest manual să conțină exemple de bune practici aplicate de către inspectori;

41.  subliniază importanța evaluării și certificării inițiativelor unor părți terțe privind formarea în domeniul controlului;

42.  propune îmbunătățirea acțiunilor de formare și de informare a pescarilor, care ar putea fi integrate în cadrul organizațiilor lor profesionale și în cadrul grupurilor de acțiune costieră (GAC), pentru a îmbunătăți înțelegerea obiectivului și a importanței generale a normelor și a consolida astfel cultura înțelegerii și respectării lor; recomandă, în acest sens, consultarea efectivă cu comisiile consultative; propune crearea unor baze de date online pentru informații și documente relevante pentru pescuit (inclusiv sistemul de puncte de penalizare), în măsura în care normele aplicabile privind protecția datelor permit acest lucru, oferind astfel tuturor acces la norme și posibilitatea de a le citi și înțelege; solicită Comisiei să efectueze o evaluare a cursurilor de formare disponibile în Europa pentru cei care doresc să devină pescari, precum și să își exprime concluziile prin intermediul unei comunicări;

43.  sugerează examinarea ideii privind crearea unui registru electronic al EFCA (un ghișeu unic al EFCA), care să pună la dispoziție formulare-tip gata de imprimat sau electronice pentru inspecții sau pentru centralizarea rapoartelor de inspecție; constată că acest registru electronic al EFCA ar putea, de asemenea, să fie folosit pentru primirea și centralizarea certificatelor de captură eliberate de statele membre și de țările terțe;

44.  propune îmbunătățirea sistemelor publice de comunicații ale agențiilor de control și subliniază importanța diseminării periodice a activităților desfășurate și a rezultatelor obținute, precum și a furnizării în permanență de informații în legătură cu normele aplicate resurselor piscicole, cum ar fi dimensiunile minime, precum și zonele și perioadele în care activitățile de pescuit sunt închise;

45.  subliniază necesitatea de consolidare a rolului EFCA, în special a bugetului, a competențelor și a resurselor sale umane; sugerează să se revizuiască criteriile de intervenție a acesteia prevăzute la articolele 94 și 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, în special, să i se acorde dreptul de a interveni în cazul resurselor piscicole supra-exploatate și care nu ating nivelul producției maxime durabile (MSY);

46.  subliniază importanța consolidării și intensificării controalelor, în special în statele membre în care punerea în aplicare a Regulamentului privind controlul s-a dovedit a fi deficitară până în prezent, cu scopul de a combate pescuitul ilegal, de a respecta normele prevăzute de PCP și de a spori calitatea datelor obținute;

47.  reamintește importanța capacității de a face schimb de informații în timp real, în special în timpul operațiunii de control efectuate de agenție, în colaborare cu statele membre și coordonate de agenție cu ajutorul unor planuri de acțiune comune;

48.  subliniază că este important ca prezența EFCA alături de statele membre să crească, inclusiv în regiunile ultraperiferice;

49.  sugerează ca cel puțin doi reprezentanți ai Parlamentului European să facă parte din Consiliul de administrație al agenției, care este alcătuit deja din șase reprezentanți ai Comisiei și câte unul din partea fiecărui stat membru, și ca această reprezentare să fie paritară (număr egal de femei și bărbați) și să fie propusă de Comisia pentru pescuit din Parlamentul European dintre membrii săi;

50.  recomandă extinderea controalelor - de exemplu, extinderea monitorizării - la nivelul întregului lanț de producție și alocarea responsabilităților de control pe mare unui singur organism administrativ, pentru a evita suprapunerea controalelor, cu risipa implicită de resurse umane, logistice și financiare, și care creează confuzie și presiuni inutile asupra diverșilor operatori din sectorul pescuitului; solicită, de asemenea, o colaborare oficială între instituțiile statelor membre, astfel încât întregul lanț de producție din domeniul pescuitului să poată fi controlat în mod eficace;

51.  solicită Comisiei să evalueze dacă este adecvată asocierea punctelor de penalizare cu autorizațiile de pescuit; subliniază că acest sistem conduce la transferarea punctelor împreună cu autorizația în cazul vânzării navei, ceea ce poate devaloriza anumite nave și astfel poate împiedica eventuala revânzare a acestora, de exemplu, către tinerii pescari care doresc să își înființeze propriile afaceri;

52.  recomandă adoptarea unor măsuri specifice în vederea unui consum mai conștient și responsabil în restaurante, fără a exclude obligativitatea restaurantelor de a furniza informații minime despre produse, permițând, în același timp, un control indirect din partea consumatorului;

53.  propune inspecții autonome sau regionale pentru apele interioare, inspecții de stat pentru pescuitul maritim de până la 12 mile marine și inspecții comunitare pentru restul apelor maritime;

54.  consideră că controalele bazate pe evaluarea riscurilor ar trebui să se întemeieze pe o listă de criterii minime transparente, concrete și măsurabile definite la nivel european;

55.  solicită armonizarea sancțiunilor, menținându-le, în același timp, la un nivel proporțional, nediscriminatoriu și cu efect de descurajare; preferă sancțiuni economice, inclusiv suspendarea temporară a activității, mai degrabă decât sancțiuni penale, însă este de părere că, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui să se acorde prioritate stimulentelor pentru pescarii care respectă normele PCP, pentru prevenirea încălcărilor;

56.  reamintește că sancțiunile se încadrează în sfera de competență a statelor membre și că Uniunea nu are din punct de vedere juridic posibilitatea de a impune o armonizare prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 1224/2009; cu toate acestea, subliniază importanța sistemului de puncte pentru încadrarea sancțiunilor și solicită statelor membre să inițieze o mai bună armonizare a sancțiunilor, în special a sancțiunilor penale, pentru a elimina inegalitățile existente;

57.  consideră că sistemul capturilor accidentale duce, de fapt, la o responsabilitate obiectivă și absolută pentru operatorii din domeniul pescuitului, care vor fi trași la răspundere chiar dacă au acționat în mod absolut legal și au fost foarte atenți să evite capturile accidentale;

58.  afirmă că principiile generale ale dreptului Uniunii Europene sunt incompatibile cu un sistem în care unei persoane îi este atribuită o răspundere obiectivă cu privire la o situație pe care nu a provocat-o, nici cu intenție, nici din neglijență;

59.  încurajează Comisia și statele membre să ia în considerare dezvoltarea unei sancțiuni minime armonizate, aplicabilă în cazul încălcărilor grave și/sau al infracțiunilor repetate;

60.  sprijină impunerea unor sancțiuni mai severe în cazul pescuitului ilegal nedeclarat și nereglementat;

61.  solicită crearea unor mecanisme care să evidențieze bunele practici pentru a încuraja respectarea normelor;

62.  consideră că interpretarea anumitor dispoziții care conduce la o pedeapsă pentru depășirea limitei admise de captură accidentală, fără a lua măcar în calcul absența neglijenței sau a intenției în practicarea unor activități legale, contravine, în mod evident, principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, garantate în temeiul dreptului primar prin articolul 6 din TUE;

63.  solicită Comisiei să stabilească orientările privind criteriile de aplicare și de interpretare, pentru a evita tratamentul inegal dintre un stat membru și altul, în special în cazul unor capturi accidentale în legătură cu care operatorii din domeniul pescuitului, dovedind bună-credință și caracterul total accidental al capturii, se autodenunță;

64.  consideră că, dacă actorii din domeniul pescuitului primesc sprijin pentru a investi în tehnologii și echipamente moderne compatibile între statele membre și ușor de actualizat, controalele vor deveni mai corecte, mai echitabile și mai eficiente;

65.   încurajează instituirea unor mecanisme de finanțare care să intensifice utilizarea tehnologiilor ieftine cu scopul de a permite controlul voluntar și de a spori monitorizarea și siguranța pescarilor, în special în domeniul pescuitului artizanal la scară mică;

66.  subliniază importanța tehnologiilor electronice (raportare electronică și sisteme electronice de monitorizare) care reprezintă un mijloc potențial eficient din punct de vedere al costurilor pentru a extinde observarea activităților pe mare;

67.  își exprimă dezacordul cu privire la instalarea la bord de sisteme obligatorii de supraveghere video;

68.  atrage atenția Comisiei în legătură cu faptul că utilizarea noilor tehnologii de observare a Pământului, cum ar fi sateliții Sentinel, ar fi un avantaj pentru controlul în domeniul pescuitului;

69.  recomandă efectuarea unor controale echivalente produselor pescărești importate, pescuitului de pe mal și pescuitului recreativ, precum și flotei europene care pescuiește în apele din afara UE și flotelor țărilor terțe care pescuiesc în apele europene, astfel încât să existe un nivel echivalent de acces pentru întreaga piață europeană; propune obligativitatea schimbului de date cu privire la pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN);

70.  susține că resursele bugetare disponibile, în special în cadrul FEPAM, trebuie să fie realiste, coerente și suficiente pentru atingerea obiectivelor controalelor;

71.  recomandă să se asigure, în special prin acordarea de finanțare din partea FEPAM, continuitatea piețelor de licitație a peștelui care sunt vitale pentru teritorii, deoarece acestea contribuie la transparență și la trasabilitate și facilitează controlul activităților de pescuit;

72.  sprijină includerea impactului pescuitului de agrement în Regulamentul revizuit privind controlul;

73.  solicită stabilirea unui sistem de monitorizare, de transmitere a informațiilor și de analiză a datelor, care să fie compatibil în întreaga Uniune; solicită, de asemenea, Comisiei să elaboreze cadrul pentru schimbul de informații și de date, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor; subliniază faptul că un cadru transparent pentru schimbul de date și de informații este esențial pentru garantarea existenței unor condiții de concurență echitabile;

74.  subliniază că punerea în aplicare a obligației de debarcare trebuie să fie însoțită de o flexibilitate adecvată în ceea ce privește controlul acesteia, deoarece ar trebui luate în considerare schimbările fundamentale pe care această obligație le impune activităților de pescuit, în special în ceea ce privește pescuitul mai multor specii; reamintește importanța aplicării progresive a sancțiunilor și a sistemului de puncte în cazul încălcărilor grave legate de nerespectarea obligației de debarcare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2015/812 în ceea ce privește obligația de debarcare;

75.  subliniază că informațiile referitoare la aplicarea și la modul de aplicare a sancțiunilor de către statele membre în cazul diferitelor tipuri de încălcări, precum și la aplicarea coerentă a acestor sancțiuni, indiferent de statul de pavilion al navei, trebuie să fie disponibile pentru actorii implicați și publicul larg, respectând totodată viața privată a celor implicați;

76.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

• [1]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0083.

EXPUNERE DE MOTIVE

Pescarii se plâng deseori că sunt supuși unui control în domeniul pescuitului mult mai strict decât vecinii lor dintr-un alt stat membru sau dintr-o altă zonă de pescuit. Ei susțin, de asemenea, că profesia lor este cea mai controlată profesie dintre toate cele existente. Acest sentiment de nedreptate ridică o adevărată problemă: aplicarea unitară a legislației și, prin urmare, eficiența acesteia. Întrucât, în cazul în care se poate suspecta că normele nu se aplică la fel de riguros peste tot, există temerea că putem ajunge într-o situație în care normele nu se mai respectă pe motiv că nu sunt aceleași pentru toți.

Cu câteva luni înainte de revizuirea Regulamentului privind controlul pescuitului, care s-ar fi putut realiza ca urmare a reformei politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), și odată cu introducerea obligației de debarcare, este util ca Comisia pentru pescuit să se ocupe de această chestiune. Obiectivul este dublu: identificarea lacunelor în aplicarea normelor care conduc la acest sentiment de nedreptate și propunerea unor soluții pentru a îmbunătăți armonizarea controlului politicii comune în domeniul pescuitului, care este totuși una dintre cele mai integrate politici din Europa.

I. Abordarea raportoarei

Raportoarea a efectuat o serie de deplasări pentru a întâlni diferiți actori din domeniu și pentru a descoperi diversele realități legate de controlul activităților de pescuit și s-a folosit de vizitele sale (la Vigo în Spania, unde își are sediul în special Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, la Kiel, în Germania, la Genova, în Italia, la Ostende, în Belgia, sau la Lorient și Etel, în Bretania și la Boulogne-sur-Mer, în nordul Franței) pentru documentarea prezentului raport.

Pe parcursul deplasărilor sale, dar și la Bruxelles, raportoarea a putut discuta cu numeroși pescari, reprezentanți ai Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului și inspectori de la nivel național și regional.

De asemenea, raportoarea a inițiat o audiere în cadrul Comisiei pentru pescuit, la care au fost invitați directorul Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului și responsabilii pentru controlul pescuitului din mai multe state membre: Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

II. Principalele concluzii ale raportoarei

Prezentul raport prezintă o serie de constatări cu privire la care trebuie adoptate măsuri și diferite recomandări.

1. Constatări privind obstacolele care stau în calea armonizării

Domeniu de aplicare

Pe parcursul deplasărilor și al întâlnirilor sale, raportoarea a putut constata marea diversitate a domeniilor de aplicare ale controalelor, a procedurilor și a strategiilor utilizate. Astfel, unele state membre efectuează controale începând cu echipamentele de pescuit și până la consumator, prin intermediul unui organism de control unic, în timp ce în alte cazuri există organisme multiple, iar altele se concentrează asupra anumitor segmente ale lanțului de aprovizionare cu produse pescărești.

Formare

Fiecare stat membru pune în aplicare propriile programe de formare a inspectorilor din sectorul pescuitului, cadrele de referință pentru formare, cunoștințele necesare și metodele de recrutare fiind diferite de la stat la stat.

În plus, există diferențe la nivelul formării pescarilor, iar problema controlului și a sancțiunilor nu pare să constituie un element din cadrul de cunoștințe necesare pescarilor.

Proceduri și metode de control

Fiecare stat membru aplică proceduri de control diferite. Chiar dacă există un formular standard pentru constatarea încălcărilor de la bordul unei nave, procedurile de control variază. Astfel, de exemplu, nu există nicio procedură secvențială impusă pentru realizarea controlului. În cazul unor posibile contradicții sau inaplicabilități normative, decizia este la latitudinea inspectorilor. În sfârșit, metodele și instrumentele de control nu sunt neapărat aceleași.

Se constată, de asemenea, că statele membre, și chiar și regiunile, pot transpune legislația în mod diferit, din cauza unui număr mare de dispoziții facultative existente în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. De asemenea, s-a pus în repetate rânduri problema inaplicabilității în practică a unora dintre dispozițiile regulamentului, fie din cauză că normele nu sunt adecvate în raport cu realitatea, fie din cauza unor contradicții, precum cele de la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, care pot conduce la o interpretare subiectivă din partea autorităților de control.

În plus, metoda de calcul al riscurilor este uneori foarte subiectivă și lipsită de transparență, ceea ce poate suscita îndoieli în rândul profesioniștilor din domeniu cu privire la motivele care au condus la controale repetate.

În cele din urmă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului asigură planuri de desfășurare comune, care permit coordonarea acțiunilor statelor membre. În prezent, mandatul agenției în ceea ce privește desfășurarea unor proiecte comune se limitează la mandatul prea restrâns acordat acesteia de către statele membre, în conformitate cu articolele 94 și 95 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. Bugetul agenției este, de asemenea, insuficient și trebuie remarcat că PCP și Regulamentul Omnibus au fost adoptate fără alocarea unei fișe financiare corespunzătoare Agenției pentru control.

Sancțiuni

Procedurile judiciare și sancțiunile diferă la nivelul UE: pentru aceeași încălcare, sancțiunile pot fi de natură administrativă sau penală. Trebuie remarcat faptul că, în statele membre în care sancțiunile au caracter penal, înfățișarea în instanță a pescarilor alături de indivizi acuzați de agresiune pare a fi neadecvată și paradoxală, deoarece această situație contribuie la sancțiuni foarte scăzute.

Pare recunoscut faptul că sancțiunile de natură economică, precum și interdicția de a ieși în larg, sunt cele mai eficiente.

Sistemul de puncte introdus în Regulamentul privind controlul din 2009 a reprezentat o încercare de a armoniza la nivel european sancțiunile pentru încălcări grave, prin intermediul unor sancțiuni economice. Cu toate acestea, punerea sa în aplicare este discreditată din cauza diferitelor interpretări din statele membre, ceea ce are ca rezultat o lipsă evidentă de sprijin din partea profesioniștilor din domeniu, agravată de faptul că pedeapsa este transferabilă de la o navă la alta, nefiind individuală, un scenariu juridic inedit și care contravine Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Dispozițiile introduse în FEPAM permit, de asemenea, să se recurgă la sancțiuni europene.

Instrumente (tehnologii și echipamente)

Instrumentele, echipamentele și mijloacele financiare folosite pentru a efectua controale variază, de asemenea, de la un stat membru la altul. Din păcate, incompatibilitatea dintre anumite instrumente sau tehnologii utilizate de statele membre conduce la o pierdere a eficienței. Exemplul diversității tehnologiilor jurnalelor de bord ridică problema utilizării procedurilor de ofertare la nivel european. Se remarcă, de asemenea, că anumite tehnologii utilizate sunt învechite și ineficiente, ceea ce este cu atât mai regretabil, având în vedere lipsa unei linii bugetare pentru modernizarea tehnologiilor de control.

Colectarea datelor

Bazele de date utilizate de statele membre nu sunt întotdeauna partajate, măsură care ar fi totuși indispensabilă pentru evaluarea riscurilor și pentru strategia de control. Caracterul confidențial al anumitor date care este invocat contravine armonizării.

Unele administrații au creat baze de date online, accesibile tuturor, pentru a ține evidența tuturor datelor privind capturile, a echipamentelor utilizate și a prețurilor. Această practică are un dublu avantaj. Mai exact, administrațiile au la dispoziție datele în cazul în care au nevoie de ele și, de asemenea, pot contribui astfel la control.

2. Propunerile raportoarei

Armonizarea domeniului de aplicare

Este oportună simplificarea legislației UE existente, în special prin revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 a Consiliului prevăzută pentru 2017. Regulamentul în vigoare este o veritabilă Matrioșka; pentru a înțelege, de exemplu, ce se aplică unui plan multianual, trebuie adunate informații din zeci de articole. În plus, utilizarea condiționalului ar trebui evitată.

Formare

Pare esențial să se pună în aplicare un program european de formare a inspectorilor și să se elaboreze un cadru de referință unic în materie de control. De asemenea, formarea pescarilor ar trebui consolidată. Aceasta ar putea fi promovată de către organizațiile lor profesionale și integrată în cadrul acestora, pentru a îmbunătăți înțelegerea scopului și importanței normelor și controalelor și a consolida astfel cultura respectării lor. De asemenea, pare urgentă crearea unor baze de date online pentru ca normele să fie accesibile și inteligibile pentru toți; deși Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului prevede crearea de site-uri de internet publice, acestea nu există peste tot.

În sfârșit, consultarea cu comitetele consultative există în prezent în teorie, dar nu și în practică, în special din cauza termenelor foarte scurte de care dispun comitetele pentru a răspunde la aceste consultări. Este important ca aceste comitete să fie implicate pe deplin în procesul decizional, lucru care ar garanta acceptarea normelor și a relevanței lor.

Proceduri și metode

Este necesară standardizarea procedurilor la nivel european și consolidarea rolului EFCA, în special prin consolidarea capacităților sale și prin extinderea domeniului său de aplicare. În prezent sub tutelă, agenția a intervenit prin intermediul unor planuri de desfășurare comune, contribuind astfel la reale progrese. Prin urmare, ar fi util ca acesteia să i se permită să intervină acolo unde coordonarea i se pare cea mai relevantă, și anume în cazul tuturor activităților de pescuit care implică specii care nu ating nivelul producției maxime durabile. Având în vedere competențele strategice extinse de care dispune Consiliului său de administrație, este într-adevăr greu de înțeles faptul că Parlamentul European nu este reprezentat în cadrul său, și ar fi indicat să se ia măsuri în acest sens.

De asemenea, este important ca procedurile de control să fie transparente și standardizate. În acest sens, controalele bazate pe evaluarea riscurilor trebuie să fie obiective și evaluate într-un mod transparent, iar criteriile de risc ar trebui să fie dezvoltate la nivel european.

În sfârșit, diversele organisme de control ar trebui să își coordoneze eforturile pentru a evita o situație de competiție în ceea ce privește controalele și pentru a-și raționaliza operațiunile.

Sancțiuni

Este absolut necesar să existe aceleași sancțiuni pentru toți, în funcție de încălcare, și să se introducă stimulente. Instituirea unei instanțe specializate în afacerile maritime în fiecare stat membru ar reprezenta un prim pas în această direcție.

Modernizare

Controalele vor fi cu atât mai eficiente cu cât actorii vor putea investi în tehnologii moderne și compatibile între ele. Astfel, monitorizarea prin satelit a navelor, de exemplu, ajută la identificarea încălcărilor pe uscat și la inițierea unor intervenții bine direcționate.

În acest sens, resursele bugetare disponibile, mai ales prin intermediul FEPAM, trebuie să fie coerente cu obiectivele controalelor și să permită încurajarea cercetării și inovării. Instrumentele FEPAM sunt cele care vor contribui la modernizarea politicii în domeniul controlului în ansamblul său. Din păcate, nivelul de finanțare actual al FEPAM este insuficient.

Date

Datele sunt de o importanță primordială atât în activitatea legislativă, cât și pentru efectuarea unui control eficace. Acestea permit definirea strategiilor, îmbunătățirea eficienței și o mai bună identificare a activităților de pescuit, a navelor sau a practicilor care sunt cel mai expuse riscului. Prin urmare, este necesar să se colecteze date compatibile între state și să se asigure transmiterea acestora pe uscat.

III. Concluzii

Pentru a concluziona prezentul raport și pentru a rezuma așteptările în ceea ce privește armonizarea, raportoarea a dorit să reproducă un citat de-al unui pescar: „Flota poate accepta o reglementare mai restrictivă, însă nu poate accepta ca aceasta să nu fie aceeași pentru toată lumea.”

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	12.7.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	18 1 2
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Diane Dodds, Linnéa Engström, João Ferreira, Carlos Iturgaiz, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa
Membri supleanți prezenți la votul final	Izaskun Bilbao Barandica, Ole Christensen, Ian Duncan, Jens Gieseke, Maria Lidia Senra Rodríguez