Amendamentul 1
Propunere de decizie
Considerentul 2
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
(2) În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601, din 26 septembrie 2016, 54 000 de solicitanți ar trebui să fie transferați din Italia și Grecia pe teritoriul altor state membre, cu excepția cazului în care, până la acea dată, în temeiul articolului 4 alineatul (3), Comisia prezintă o propunere de a-i repartiza în alte state membre beneficiare care se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de persoane.
|
(2) În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601, din 26 septembrie 2016, 54 000 de solicitanți ar trebui să fie transferați din Italia și Grecia în proporțiile stabilite în decizia respectivă, și anume 12 764 de solicitanți din Italia și 41 236 de solicitanți din Grecia, pe teritoriul altor state membre, cu excepția cazului în care, până la acea dată, în temeiul articolului 4 alineatul (3), Comisia prezintă o propunere de a repartiza această cotă altor state membre beneficiare care se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de persoane.
|
Amendamentul 2
Propunere de decizie
Considerentul 3
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(3) În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia (UE) 2015/1601 Comisia ține în permanență sub supraveghere situația afluxurilor masive de resortisanți ai țărilor terțe în statele membre. Comisia ar trebui să prezinte, după caz, propuneri de modificare a deciziei respective, pentru a ține seama de evoluția situației de pe teren și de impactul acesteia asupra mecanismului de transfer, precum și de evoluția presiunii exercitate asupra statelor membre, în special asupra statelor membre din prima linie.
|
eliminat
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 3
Propunere de decizie
Considerentul 3 a (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(3a) La articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Decizia (UE) 2015/1601 se prevede transferul a 54 000 de solicitanți. Transferul este definit la articolul 2 litera (e) din decizia respectivă ca fiind transferul unui solicitant de pe teritoriul statului membru responsabil de examinarea cererii de protecție internațională a acestuia către teritoriul statului membru de transfer. Transferul nu include relocarea sau admisia de persoane care au nevoie de protecție internațională originare din țări terțe pe teritoriul unui stat membru.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 4
Propunere de decizie
Considerentul 3 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(3b) Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă ar trebui să aibă sarcina de a ține în permanență sub supraveghere situația afluxurilor masive de resortisanți ai țărilor terțe în statele membre.
|
Amendamentul 5
Propunere de decizie
Considerentul 4
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(4) Șefii de stat sau de guvern din UE au convenit la 7 martie să lucreze pe baza unei serii de principii pentru a ajunge la un acord cu Turcia, inclusiv să relocheze, pentru fiecare sirian sosit în insulele elene care este readmis de Turcia, un alt sirian din Turcia în statele membre, în cadrul angajamentelor existente. Aceste principii au fost detaliate în continuare în Comunicarea Comisiei privind următoarele etape operaționale ale cooperării dintre UE și Turcia în domeniul migrației, care a solicitat adoptarea măsurilor necesare pentru a transfera o parte din angajamentele asumate în cadrul actualelor decizii de transfer, în special toate cele 54 000 de locuri nealocate în prezent sau o parte din acestea în așa-numitul mecanism 1:1.
|
(4) Șefii de stat sau de guvern din UE au convenit prin declarație la 7 martie să lucreze pe baza unei serii de principii pentru a ajunge la un acord cu Turcia, inclusiv să relocheze, pentru fiecare sirian sosit în insulele elene care este readmis de Turcia, un alt sirian din Turcia în statele membre, în cadrul angajamentelor existente. Acest mecanism 1:1 ar trebui implementat cu obiectivul de a-i proteja pe sirienii care fug din calea războiului și a persecuțiilor și cu respectarea deplină a dreptului de a solicita azil și a principiului nereturnării, consacrate în dreptul Uniunii, în Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951 și în Protocolul din 31 ianuarie 1967 adițional la aceasta privind statutul refugiaților.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 6
Propunere de decizie
Considerentul 5
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(5) Relocarea, admisia umanitară sau alte forme de admisie legală din Turcia prin sistemele naționale și multilaterale ar trebui să reducă presiunea exercitată de migrație asupra statelor membre care sunt beneficiare ale transferului în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 prin oferirea unei căi legale și sigure pentru a intra în Uniune și prin descurajarea intrărilor neregulamentare. Prin urmare, eforturile de solidaritate ale statelor membre, care constau în admisia pe teritoriul lor a resortisanților sirieni din Turcia care au în mod clar nevoie de protecție internațională, ar trebui să fie luate în considerare în raport cu cele 54 000 de persoane menționate mai sus care au solicitat protecție internațională. Numărul de persoane admise în acest mod din Turcia de către un stat membru ar trebui scăzut din numărul de persoane ce urmează să fie transferate în statul membru respectiv în temeiul Deciziei 2015/1601 în raport cu cei 54 000 de solicitanți.
|
(5) Relocarea la scară largă, admisia umanitară sau alte forme de admisie legală din Turcia prin sistemele naționale și multilaterale sunt necesare pentru a reduce presiunea exercitată de migrație asupra statelor membre prin oferirea unei căi legale și sigure pentru a intra în Uniune și prin faptul că fac intrările neregulamentare inutile. Prin urmare, acestea ar trebui extinse. Până în prezent, doar un număr minim de refugiați sirieni au fost relocați în Uniune. În Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE, Parlamentul European a solicitat să se creeze mai multe rute mai sigure și legale către Uniune pentru solicitanții de azil și refugiați, inclusiv să se adopte un dispozitiv legislativ obligatoriu al Uniunii cu privire la relocare, să se instituie programe de admisie umanitară de către toate statele membre și să se recurgă în mai mare măsură la acordarea de vize umanitare. Aceste măsuri ar trebui să vină în completarea mecanismelor de transfer adoptate în temeiul Deciziei (UE) 2015/1523 și al Deciziei (UE) 2015/1601.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 7
Propunere de decizie
Considerentul 6
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
(6) Printre mecanismele de admisie se pot număra relocarea, admisia umanitară sau alte căi legale de admisie a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, cum ar fi programele de vize umanitare, transferul umanitar, programele de reîntregire a familiei, proiectele de sponsorizare privată, programele de burse, programele de mobilitate a forței de muncă și altele.
|
(6) Printre mecanismele de admisie se pot număra relocarea, admisia umanitară sau alte căi legale de admisie a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, cum ar fi programele de vize umanitare, transferul umanitar, programele de reîntregire a familiei, proiectele de sponsorizare privată, programele de burse, accesul la educație, programele de mobilitate a forței de muncă și altele.
|
Amendamentul 8
Propunere de decizie
Considerentul 6 a (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(6a) În Directiva 2003/86/CE1a a Consiliului se prevede adoptarea unor măsuri privind reîntregirea familiei, în conformitate cu obligația de a proteja familia și de a respecta viața de familie consacrată în numeroase instrumente de drept internațional. Prin urmare, reîntregirea familiei nu este subordonată altor politici ale Uniunii, nici măsurilor de solidaritate ori de urgență. Statele membre ar trebui să respecte și să încurajeze în toate cazurile reîntregirea familiei.
|
|
|
|
___________________
|
|
|
|
1a Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 9
Propunere de decizie
Considerentul 7
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(7) Angajamentele pe care statele membre și le-au asumat ca parte a mecanismului de relocare convenit în Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015, nu ar trebui să fie afectate de prezenta decizie și nu ar trebui luate în considerare în vederea îndeplinirii obligațiilor în temeiul Deciziei 2015/1601. Prin urmare, un stat membru care alege să își îndeplinească obligațiile în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 prin admiterea de sirieni prezenți în Turcia prin relocare nu poate echivala acest efort ca fiind parte a angajamentului asumat în temeiul mecanismului de relocare din 20 iulie 2015.
|
(7) Angajamentele pe care statele membre și le-au asumat ca parte a mecanismului de relocare convenit în Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015 nu ar trebui să fie afectate de prezenta decizie și nu ar trebui luate în considerare în vederea îndeplinirii obligațiilor în temeiul Deciziei 2015/1601.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 10
Propunere de decizie
Considerentul 8
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(8) Pentru a asigura o monitorizare adecvată a situației, statele membre ar trebui să raporteze lunar Comisiei numărul de sirieni prezenți în Turcia care sunt admiși pe teritoriul lor, în conformitate cu opțiunea prevăzută în prezenta modificare, specificând sistemul național sau multilateral prin care persoana respectivă a fost admisă și forma de admisie legală.
|
(8) Pentru a asigura o monitorizare adecvată a situației, statele membre ar trebui să raporteze lunar Comisiei numărul de sirieni prezenți în Turcia care sunt admiși pe teritoriul lor, forma de admisie utilizată și tipul de mecanism în cadrul căruia a avut loc admisia.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 11
Propunere de decizie
Considerentul 8 a (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(8a) Relocarea nu ar trebui să se facă în detrimentul transferului. Ambele sunt instrumente importante de manifestare a solidarității. Transferul este o formă de solidaritate internă, între statele membre, în timp ce relocarea și admisia umanitară sau alte tipuri de admisie sunt forme de solidaritate externă, cu țările terțe care găzduiesc majoritatea refugiaților.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 12
Propunere de decizie
Considerentul 8 b (nou)
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(8b) Referitor la actualul număr de solicitanți de azil din Grecia și numărul tot mai mare de solicitanți de azil care ajung în Italia, se așteaptă că nevoia de locuri de transfer de urgență să rămână la un nivel ridicat.
|
Amendamentul 13
Propunere de decizie
Considerentul 8 c (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(8c) Potrivit unor date recente puse la dispoziție de UNHCR, 53 859 de persoane în căutare de protecție internațională se află în prezent în Grecia, iar marea majoritate a acestora sunt sirieni (45%), irakieni (22%) și afgani (21%). În ciuda reducerii numărului de sosiri și dată fiind natura politică a declarației din 18 martie 2016 a șefilor de stat sau de guvern din UE cu privire la cooperarea cu Turcia, nu este deloc sigur că scăderea actuală a numărului de sosiri ale solicitanților de azil în Grecia va continua. Pe de altă parte, refugiații ar putea recurge la noi rute, cum ar fi ruta central-mediteraneeană către Italia, unde UNHCR raportează o creștere cu 42,5% a numărului de migranți care sosesc prin Libia în comparație cu aceeași perioadă din 2015. Prin urmare, este de așteptat ca nevoia de locuri de transfer să rămână ridicată.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 14
Propunere de decizie
Considerentul 8 d (nou)
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(8d) În comunicarea sa intitulată „Prim raport privind transferul și relocarea” din 16 martie 2016, Comisia a indicat că punerea în aplicare a Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului prezintă numeroase neajunsuri. Acțiunile întreprinse de statele membre ca răspuns la apelul general al EASO privind 374 de experți este în mod clar insuficient, având în vedere situația critică cu care se confruntă Italia și Grecia. În ciuda numărului tot mai mare de minori neînsoțiți în rândul solicitanților de azil și al refugiaților eligibili pentru transfer, numai un număr foarte limitat dintre aceștia au fost transferați, în pofida deciziilor Consiliului privind transferul care prevăd că solicitanții vulnerabili trebuie să fie tratați în mod prioritar. Unele state membre nu au pus la dispoziție niciun loc de transfer până în prezent. Doar 18 state membre s-au angajat să transfere solicitanți din Grecia și 19 state membre s-au angajat să transfere solicitanți din Italia. Dintre aceste state membre, unele au prezentat doar angajamente foarte limitate comparativ cu cota totală care le-a fost alocată.
|
Amendamentul 15
Propunere de decizie
Considerentul 8 e (nou)
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(8e) Comisia a inițiat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva Italiei și Greciei în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a și împotriva Greciei din motive ce țin de Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului 1b. Cu toate acestea, nu a fost inițiată nicio acțiune în justiție împotriva statelor membre care nu respectă obligațiile prevăzute de Decizia (UE) 2015/1601.
|
|
|
_________________
|
|
|
1a Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și ale Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție ( JO L 180, 29.6.2013, p. 1).
|
|
|
Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013, p. 96).
|
Amendamentul 16
Propunere de decizie
Considerentul 8 f (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(8f) Statele membre de transfer trebuie să îndeplinească pe deplin obligațiile care le revin în temeiul Deciziei (UE) 2015/1523 și al Deciziei (UE) 2015/1601 pentru a atenua presiunea asupra statelor membre din prima linie. Statele membre de transfer ar trebui să își intensifice rapid și semnificativ eforturile de a răspunde situației umanitare de urgență din Grecia și de a preveni deteriorarea situației din Italia. Până în prezent, statele membre au pus la dispoziție doar 7 % din locurile de transfer. Până la 5 iunie 2016, au fost efectiv transferate numai 793 de persoane din Italia și 2033 de persoane din Grecia. În primul său raport privind transferul și relocarea din 16 martie 2016, Comisia a sublinia că statele membre trebuie să atingă o rată lunară de transfer de cel puțin 5 680 de persoane pentru a-și îndeplini obligațiile de transfer în termen de doi ani.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 17
Propunere de decizie
Considerentul 8 g (nou)
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
|
(8g) Resortisanții afgani ar trebui să fie, de asemenea, eligibili pentru transfer în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601. În 2015, numărul de cereri de azil depuse de afgani în Uniune a atins un nivel fără precedent, de circa 180 000, astfel încât afganii reprezintă al doilea grup ca număr de solicitanți de azil în Uniune în anul respectiv. Marea majoritate a acestora sosesc în Grecia. Mulți dintre ei sunt minori neînsoțiți. Ei au nevoi deosebite în materie de protecție, pe care Grecia, din cauza marii presiuni create în acest moment de solicitările de azil, nu este în măsură să le îndeplinească. Deteriorarea situației de securitate din Afganistan, unde s-au atins în 2015 numere-record de atacuri teroriste și de victime în rândul civililor, a dus la o creștere semnificativă a ratei de recunoaștere a solicitanților de azil afgani în Uniune: de la 43 % în 2014 la 66 % în 2015, potrivit datelor Eurostat.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 18
Propunere de decizie
Considerentul 14
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
(14) Având în vedere caracterul urgent al situației, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
|
(14) Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare imediat, în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 19
Propunere de decizie
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Decizia (UE) 2015/1601
Articolul 3 – alineatul 2
|
|
|
|
|
Textul în vigoare
|
Amendamentul
|
|
|
|
-1. La articolul 3, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
|
2. Transferul în temeiul prezentei decizii se efectuează numai în privința solicitanților care aparțin unei naționalități pentru care procentajul deciziilor de acordare a protecției internaționale din totalul deciziilor în primă instanță cu privire la cererile de protecție internațională, astfel cum sunt prevăzute în capitolul III din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului [13], este, în conformitate cu cele mai recente date actualizate privind cifrele medii trimestriale la nivelul Uniunii publicate de Eurostat, de cel puțin 75 %. În cazul apatrizilor, se ia în considerare țara reședinței obișnuite anterioare. Actualizările trimestriale sunt luate în considerare numai în ceea ce privește solicitanții care nu au fost deja identificați ca solicitanți care ar putea fi transferați, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din prezenta decizie.
|
„2. Transferul în temeiul prezentei decizii se efectuează numai în privința solicitanților de naționalitate siriană, irakiană, eritreeană sau afgană sau a celor care aparțin unei naționalități pentru care procentajul deciziilor de acordare a protecției internaționale din totalul deciziilor în primă instanță cu privire la cererile de protecție internațională, astfel cum sunt prevăzute în capitolul III din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului [1], este, în conformitate cu cele mai recente date actualizate privind cifrele medii trimestriale la nivelul Uniunii publicate de Eurostat, de cel puțin 75 %. În cazul apatrizilor, se ia în considerare țara reședinței obișnuite anterioare. Actualizările trimestriale sunt luate în considerare numai în ceea ce privește solicitanții care nu au fost deja identificați ca solicitanți care ar putea fi transferați, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din prezenta decizie.”
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 20
Propunere de decizie
Articolul 1 – paragraful 1
Decizia (UE) 2015/1601
Articolul 4 – alineatul 3a
|
|
|
|
|
Textul propus de Comisie
|
Amendamentul
|
|
|
La articolul 4 din Decizia (UE) 2015/1601 se introduce următorul alineat 3a:
|
eliminat
|
|
|
„3a. În ceea ce privește transferul solicitanților menționați la alineatul (1) litera (c), admisia de către statele membre pe teritoriul acestora a unor resortisanți sirieni din Turcia în cadrul sistemelor naționale sau multilaterale de admisie legală a persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, altele decât mecanismul de relocare care a făcut obiectul Concluziilor reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 20 iulie 2015, conduce la o reducere corespunzătoare a obligației statului membru respectiv.
|
|
|
|
Articolul 10 se aplică mutatis mutandis pentru orice astfel de admisie legală care conduce la o reducere a obligației de transfer.
|
|
|
|
În fiecare lună, statele membre raportează Comisiei numărul de persoane care au fost admise legal în sensul prezentului alineat, indicând tipul de sistem pe baza căruia a avut loc admisia și forma de admisie legală utilizată.”
|
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 21
Propunere de decizie
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Decizia (UE) 2015/1601
Articolul 5 – alineatul 2
|
|
|
|
|
Textul în vigoare
|
Amendamentul
|
|
|
|
1a. La articolul 5, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
|
2. Statele membre indică, la intervale regulate și cel puțin o dată la trei luni, numărul solicitanților care pot fi transferați rapid pe teritoriul lor și alte informații relevante.
|
„2. Statele membre indică, la intervale regulate și cel puțin o dată la trei luni, numărul solicitanților care pot fi transferați rapid pe teritoriul lor și alte informații relevante. Până la 31 decembrie 2016 statele membre pun la dispoziție cel puțin o treime din locurile lor de transfer.”
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 22
Propunere de decizie
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
Decizia (UE) 2015/1601
Articolul 5 – alineatul 4
|
|
|
|
|
Textul în vigoare
|
Amendamentul
|
|
|
|
1b. La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
|
4. În urma aprobării statului membru de transfer, Italia și Grecia iau o decizie, cât mai curând posibil, privind transferul fiecăruia dintre solicitanții identificați către un anumit stat membru de transfer, în consultare cu EASO, și transmit solicitantului o notificare în conformitate cu articolul 6 alineatul (4). Statul membru de transfer poate decide să nu aprobe transferul unui solicitant numai în cazul în care există motive întemeiate, astfel cum se prevede la alineatul (7) al prezentului articolul.
|
„4. În urma aprobării statului membru de transfer, Italia și Grecia iau o decizie, cât mai curând posibil, privind transferul fiecăruia dintre solicitanții identificați către un anumit stat membru de transfer, în consultare cu EASO, și transmit solicitantului o notificare în conformitate cu articolul 6 alineatul(4). Statul membru de transfer poate decide să nu aprobe transferul unui solicitant numai în cazul în care există motive întemeiate, astfel cum se prevede la alineatul (7) al prezentului articolul. În cazul în care statul membru de transfer nu aprobă transferul în termen de două săptămâni, se consideră că statul membru respectiv și-a dat aprobarea.”
|
|
|
|
|
|
Amendamentul 23
Propunere de decizie
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou)
Decizia (UE) 2015/1601
Articolul 5 – alineatul 10
|
|
|
|
|
Textul în vigoare
|
Amendamentul
|
|
|
|
1c. La articolul 5, alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:
|
|
|
10. Procedura de transfer prevăzută la prezentul articol se finalizează cât mai repede posibil și în termen de cel mult două luni de la indicațiile date de către statul membru de transfer, astfel cum se prevede la alineatul (2), cu excepția cazului în care aprobarea din partea statului membru de transfer menționată la alineatul (4) are loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea respectivei perioade de două luni. În acest caz, termenul de finalizare a procedurii de transfer poate fi prelungit pentru o nouă perioadă care nu depășește două săptămâni. În plus, termenul poate fi, de asemenea, prelungit cu o perioadă suplimentară de patru săptămâni, după caz, în cazul în care Italia și Grecia demonstrează obiectiv obstacole de ordin practic care împiedică efectuarea transferului.
|
„10. Procedura de transfer prevăzută la prezentul articol se finalizează cât mai repede posibil și în termen de cel mult două luni de la indicațiile date de către statul membru de transfer, astfel cum se prevede la alineatul (2). Termenul poate fi prelungit cu o perioadă de patru săptămâni, după caz, în cazul în care Italia și Grecia demonstrează obiectiv obstacole de ordin practic care împiedică efectuarea transferului.”
|
|
|
|
|
|