RAPORT referitor la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale

3.8.2016 - (2016/2010(INI))

Comisia pentru transport și turism
Raportor: Markus Ferber


Procedură : 2016/2010(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0254/2016

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale

(2016/2010(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 49 și 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la libertatea de stabilire și la libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii,

–  având în vedere articolele 101 și 102 din TFUE privind regulile de concurență aplicabile întreprinderilor,

–  având în vedere articolul 14 din TFUE,

–  având în vedere Protocolul nr. 26 la TFUE privind serviciile de interes general,

–  având în vedere Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului[1], astfel cum a fost modificată prin Directiva 2002/39/CE și prin Directiva 2008/6/CE (denumită în continuare „Directiva privind serviciile poștale”),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 10 august 2010 de instituire a Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor poștale[2],

–  având în vedere Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE[3],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 524/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE[4],

–  având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului[5],

–  având în vedere Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date[6],

–  având în vedere Raportul Comisiei din 17 noiembrie 2015 cu privire la aplicarea Directivei privind serviciile poștale (COM(2015)0568) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2015)0207),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 decembrie 2013 intitulată „O foaie de parcurs pentru realizarea pieței unice în domeniul livrării de colete - Consolidarea încrederii în serviciile de livrare și încurajarea vânzărilor online” (COM(2013)0886),

–  având în vedere Cartea verde a Comisiei din 29 noiembrie 2012 intitulată „O piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE” (COM(2012)0698),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic și a serviciilor online” (COM(2011)0942),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 28 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punctul de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la o piață integrată a serviciilor de livrare a coletelor pentru dezvoltarea comerțului electronic în UE[7],

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală[8],

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0254/2016),

A.  întrucât piața serviciilor poștale este încă un sector economic cu perspective puternice de creștere și cu o concurență tot mai mare, deși între 2012 și 2013 serviciile de expediere a scrisorilor au scăzut în medie cu 4,85 % în UE, potrivit bazei de date a Comisiei Europene pentru statisticile poștale, ceea ce corespunde tendinței de scădere a volumului de scrisori înregistrată în ultimii 10 ani ca urmare, în mare parte, a procesului de înlocuire electronică;

B.  întrucât punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale a contribuit la deschiderea piețelor locale spre concurența serviciilor de expediere a scrisorilor, dar dezvoltarea a fost lentă și nu a dus la realizarea pieței interne a serviciilor poștale, în majoritatea statelor membre acest sector fiind încă dominat de furnizorii de serviciu universal (USP);

C.  întrucât utilizarea TIC a stimulat în permanență sectorul serviciilor poștale, oferind oportunități pentru inovare și facilitând extinderea pieței;

D.  întrucât noii concurenți s-au concentrat în special pe marii clienții profesionali și pe zonele foarte populate;

E.  întrucât piața livrării de colete este foarte competitivă și inovatoare și prezintă un ritm alert de creștere, volumul său crescând cu 33 % între 2008 și 2011, și întrucât comerțul electronic este una dintre forțele motrice pentru creșterea pieței;

F.  întrucât utilizarea pe scară largă a sistemelor de aeronave pilotate la distanță (drone) oferă moduri noi de livrare a coletelor, rapide, ecologice și eficiente, în special în regiuni cu densitate redusă a populației, izolate și îndepărtate;

G.  întrucât consumatorii și micile întreprinderi raportează faptul că problemele legate de livrarea coletelor, în special prețurile ridicate, îi împiedică să vândă sau să cumpere mai mult din alte state membre,

I.  Serviciul universal: consolidarea independenței autorităților naționale de reglementare

1.  observă că, deși standardele minime asociate obligației de serviciu universal (trimiterile poștale de până la 2 kg, coletele poștale de până la 10-20 kg, trimiterile recomandate și cele cu valoare declarată, precum și alte servicii de interes economic general, cum ar fi ziarele și periodicele), reglementate în UE în special prin garantarea unei game minime esențiale de servicii în orice zonă a UE, fără a împiedica aplicarea de către statele membre a unor standarde mai înalte, satisfac în general nevoile clienților, unele cerințe detaliate, care nu sunt supuse reglementării la nivelul UE, sunt stabilite de autoritățile naționale de reglementare (ANR) cărora li s-a încredințat această sarcină;

2.  observă că sarcina principală a autorităților naționale de reglementare este de a realiza obiectivul general al Directivei privind serviciile poștale, și anume de a garanta furnizarea serviciului universal; solicită statelor membre să sprijine rolul și independența autorităților naționale de reglementare prin asigurarea unor criterii înalte de calificare profesională a personalului, cu garantarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la formarea continuă, a unor mandate fixe și a protecției juridice împotriva concedierii nejustificate și, în cazul concedierii, prin alcătuirea unei liste complete a motivelor care o justifică (de exemplu o încălcare gravă a legii), astfel încât aceste autorități să își poată îndeplini obligațiile care decurg din Directiva privind serviciile poștale în mod neutru, transparent și oportun;

3.  consideră că orice extindere a rolului autorităților naționale de reglementare în temeiul noului regulament la piața serviciilor de livrare de colete ar trebui să abordeze aplicarea selectivă a normelor în sectorul livrării de colete și să stabilească standarde minime pentru toți operatorii, cu scopul de a asigura condiții echitabile și egale de concurență;

4.  consideră că obligațiile de independență pot fi îndeplinite doar dacă funcțiile de reglementare ale autorităților naționale de reglementare sunt separate în mod structural și funcțional de activitățile asociate cu deținerea sau controlul unui furnizor de servicii poștale; consideră că nu ar trebui să se permită înalților funcționari ai autorităților naționale de reglementare să lucreze pentru operatorul public de servicii poștale sau pentru alte părți interesate cel puțin șase luni după părăsirea ANR, astfel încât să se prevină conflictele de interese; consideră că, în acest scop, statele membre ar trebui să introducă dispoziții legislative care să permită aplicarea de sancțiuni în cazul încălcării obligației menționate anterior;

5.  solicită Comisiei să faciliteze și să consolideze cooperarea și coordonarea între autoritățile naționale de reglementare pentru a se asigura o mai mare eficiență și interoperabilitate în privința livrărilor transfrontaliere și să supravegheze activitățile de reglementare ale ANR - inclusiv furnizarea de servicii universale - în vederea asigurării unei abordări uniforme în aplicarea legislației europene și a armonizării pieței serviciilor poștale în cadrul UE;

6.  reamintește că Directiva privind serviciile universale oferă statelor membre flexibilitatea necesară pentru a aborda caracteristicile locale și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a furnizării serviciului universal, garantând totodată satisfacerea nevoilor utilizatorilor și adaptarea la evoluțiile contextului tehnic, economic și social;

7.  observă confirmarea Comisiei conform căreia Directiva privind serviciile poștale nu necesită nicio structură de proprietate specifică pentru furnizorii de servicii universale; consideră că furnizorii de servicii universale nu ar trebui să fie împiedicați să investească și să inoveze în furnizarea unor servicii poștale eficiente și de calitate;

II.  Menținerea serviciului universal și asigurarea unei concurențe echitabile: accesul, calitatea serviciilor și nevoile utilizatorilor

8.  consideră că domeniul de aplicare a obligației de serviciu universal tinde să se restrângă; încurajează promovarea opțiunii consumatorului, pentru a include livrarea scrisorilor în obligația de serviciu universal; subliniază, prin urmare, că este important să se asigure un serviciu universal de înaltă calitate la prețuri accesibile, care să cuprindă cel puțin cinci zile pe săptămână în care să se asigure livrarea și colectarea corespondenței pentru fiecare cetățean; constată că, în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung a serviciului universal și date fiind particularitățile naționale și situațiile geografice specifice, unele state membre permit un anume grad de flexibilitate; reamintește că deși directiva permite o anume flexibilitate, reglementările naționale nu trebuie să depășească limitele acesteia;

9.  reamintește că serviciul universal trebuie să evolueze în funcție de contextul tehnic, economic și social, precum și în funcție de nevoile utilizatorilor, și că Directiva privind serviciile poștale acordă statelor membre flexibilitatea necesară pentru a lua în considerare caracteristicile locale și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a furnizării serviciilor universale;

10.  consideră că acoperirea geografică și accesibilitatea serviciilor universale în cazul livrării de colete pot și trebuie să fie îmbunătățite, în special pentru persoanele cu handicap și cele cu mobilitate redusă, precum și pentru cetățenii din regiunile îndepărtate; subliniază importanța asigurării accesibilității serviciilor poștale pentru persoanele cu handicap, precum și a coerenței dintre Directiva privind serviciile poștale și Actul european privind accesibilitatea;

11.  observă că în multe state membre scăderea volumului de scrisori face ca prestarea serviciului universal să fie din ce în ce mai dificilă; recunoaște că mulți prestatori de servicii universale desemnați folosesc veniturile obținute din activități comerciale care nu sunt legate de prestarea unor servicii universale, cum ar fi serviciile financiare sau livrarea de colete, pentru a finanța serviciile universale;

12.  observă că există o serie de cazuri de concurență neloială în sectorul serviciilor poștale și invită autoritatea responsabilă să sancționeze orice abatere;

13.  invită statele membre și Comisia să monitorizeze prestarea de servicii poștale ca serviciu public pentru a asigura faptul că compensația pentru obligația de serviciu public este pusă în aplicare de o manieră proporțională, transparentă și echitabilă;

14.  subliniază că este important ca prețurile aferente serviciului universal să fie abordabile și accesibile pentru toți utilizatorii serviciilor furnizate; reamintește faptul că autoritățile naționale de reglementare trebuie să definească în mod clar accesibilitatea unui obiect de corespondență și că statele membre pot menține sau introduce servicii poștale gratuite pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere;

15.  invită statele membre să mențină coeziunea teritorială și socială, precum și cerințele aferente privind calitatea, și observă că statele membre pot deja să adapteze anumite caracteristici specifice pentru a satisface cererea de la nivel local, folosindu-se de flexibilitatea oferită de Directiva 97/67/CE; recunoaște faptul că rețelele și serviciile poștale sunt deosebit de importante pentru cetățenii UE; invită statele membre să utilizeze instrumentele de ajutor de stat numai în cazuri excepționale, în conformitate cu politica UE în domeniul concurenței, într-un mod transparent, nediscriminatoriu și adecvat și să se asigure că clienții continuă să aibă acces la serviciile poștale, garantând, dacă este cazul, un număr minim de servicii la același punct de acces; invită Comisia să se asigure că fondurile compensatorii sunt proporționale, iar procedurile de achiziții publice sunt transparente și echitabile;

16.  solicită statelor membre să garanteze că deschiderea pieței rămâne avantajoasă pentru toți utilizatorii, în special consumatorii și întreprinderile mici și mijlocii, prin monitorizarea atentă a evoluțiilor pieței; încurajează continuarea îmbunătățirii vitezei, diversității și fiabilității serviciilor;

17.  invită Comisia să amelioreze actuala definiție a serviciului universal, să prevadă un nivel minim garantat de servicii pentru consumatori, să adapteze obligativitatea serviciului universal la evoluțiile piețelor, să ia în considerare evoluțiile pieței în diferite state membre și să stimuleze creșterea economică și coeziunea socială; susține, totuși, dat fiind că fiecare piață se confruntă cu constrângeri specifice, că operatorilor ar trebui să le fie permis un grad de flexibilitate în organizarea serviciului universal; invită statele membre să pună în aplicare proceduri de acordare a licențelor în conformitate cu actuala directivă și să armonizeze în continuare procedurile de acordare a licențelor și/sau de notificare, pentru a reduce obstacolele nejustificate la intrarea pe piața internă, fără a impune sarcini administrative inutile;

18.  subliniază că introducerea unor proceduri de conciliere, care să fie ușor accesibile și abordabile, prezintă un potențial interesant pentru găsirea unei soluții simple și pe termen scurt atât pentru operatori, cât și pentru consumatori, în cazul unor litigii; încurajează Comisia să introducă măsuri legislative privind drepturile consumatorilor de servicii poștale;

19.  îndeamnă Comisia ca, la elaborarea propunerilor legislative, să țină seama de digitalizare și de oportunitățile pe care le presupune aceasta, de caracteristicile statelor membre și de tendințele generale de pe piețele serviciilor poștale și de livrare de colete;

20.  reamintește că scutirea de TVA pentru serviciile poștale trebuie să fie aplicată în așa fel încât să se minimizeze denaturarea concurenței între fostele monopoluri și nou-intrații pe piață, garantându-se totodată sustenabilitatea pe termen lung a obligației de serviciu universal, astfel încât toți operatorii să poată furniza în continuare servicii poștale în întreaga Europă; observă că garantarea scutirii de TVA numai pentru prestatorul de servicii deja existent pentru servicii altele decât serviciul universal, atunci când alți prestatori de servicii sunt supuși TVA-ului, reprezintă un obstacol semnificativ în calea dezvoltării concurenței pe piață;

21.  invită Comisia să asigure condiții echitabile de concurență în rândul furnizorilor atât pentru corespondența tradițională și pentru domeniul livrării de colete, aflat în plină creștere, cât și între operatorii poștali tradiționali și operatorii nou intrați pe piață; sugerează că Comisia ar trebui să aibă dreptul de a evalua dacă procedurile de licitație impun o sarcină injustă;

22.  invită statele membre să ia în considerare faptul că operatorii poștali tradiționali nu trebuie să fie nici avantajați prin sprijin de la stat, nici dezavantajați de obligația lor de serviciu public sau de costurile tradiționale în raport cu noii operatori;

23.  consideră că piața și concurența sunt cele mai bune stimulente pentru inovarea și dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată și solicită Comisiei să sprijine, ținând seama de principiul proporționalității și de justificarea economică, inovarea în acest sector în vederea promovării serviciilor cu valoare adăugată, precum sisteme de urmărire, locații de preluare/livrare, orar de livrare flexibil, proceduri de returnare adecvate, precum și acces la căi de atac simple; recunoaște acțiunile și investițiile care au fost realizate deja de către operatorii poștali în acest domeniu;

24.  invită Comisia să monitorizeze atent sprijinul pe care statele membre îl acordă furnizorilor de servicii poștale pentru obligațiile de serviciu universal și pentru alte costuri tradiționale, pe baza principalelor norme privind controlul asupra ajutorului de stat destinat serviciilor de interes economic general (Cadrul privind serviciile de interes economic general din 2012);

25.  consideră că calitatea serviciilor ar trebui să fie evaluată prin prisma standardelor stabilite de directivă și să reflecte nevoile consumatorilor, în vederea creșterii gradului de interoperabilitate și a îmbunătățirii calității serviciilor;

26.  observă că operatorii poștali europeni au făcut investiții pentru modernizarea interconectivității rețelelor lor și au introdus servicii inovatoare și ușor de utilizat pentru clienți și pentru IMM-urile care fac comerț electronic cu amănuntul la nivel transfrontalier; consideră că aceste investiții ar trebui să fie protejate prin condiții de acces echitabile;

27.  își reiterează sprijinul față de Forumul utilizatorilor serviciilor poștale, care a fost creat în 2011 de Comisie, cu scopul de a facilita discuțiile dintre utilizatori, operatori, sindicate și alte părți interesate cu privire la chestiuni între care se numără satisfacția utilizatorilor finali, cerințele utilizatorilor profesionali și modurile de îmbunătățire a livrării în cadrul comerțului electronic; este de părere că forumul este foarte util și ar trebui să se întrunească în mod regulat în scopul de a găsi posibile soluții de îmbunătățire a serviciilor poștale și de livrare a coletelor;

III.  Dimensiunea transfrontalieră și comerțul electronic

28.  solicită statelor membre să asigure interoperabilitatea și modernizarea rețelelor poștale și, în cazul în care există mai mulți furnizori de serviciu universal, să prevină impedimentele din calea transportării obiectelor poștale și să permită IMM-urilor să aibă acces la servicii atractive din punct de vedere financiar în livrările transfrontaliere prin sporirea transparenței tarifelor aplicate de operatorii poștali;

29.  consideră că livrarea coletelor este o activitate foarte competitivă, inovatoare și în plină dezvoltare; remarcă importanța serviciilor de livrare de colete accesibile și fiabile în realizarea pieței unice digitale; reamintește că deschiderea acestui sector pentru concurență a stimulat dezvoltarea de servicii cu valoare adăugată, precum sisteme de urmărire, locuri de preluare/livrare, orar de livrare flexibil și proceduri de returnare adecvate; consideră, așadar, că orice nouă reglementare pe această piață trebuie să fie proporțională și susținută de dovezi economice solide;

30.  observă, în această privință, că trebuie luată în considerare utilizarea tuturor avantajelor oferite de noile tehnologii, inclusiv dronele, întrucât acestea ar putea simplifica serviciile de livrare, în special în zonele cu densitate scăzută a populației, izolate sau îndepărtate, ținând seama în același timp de aspecte privind securitatea și durabilitatea mediului;

31.  consideră că dinamica unei piețe foarte competitive, inovatoare și în plină dezvoltare în domeniul livrării coletelor nu ar trebui să fie frânată de reglementări nejustificate și birocrație inutilă;

32.  invită Comisia să dezvolte supravegherea pieței serviciilor de livrare a coletelor, dacă este cazul, într-o direcție bazată pe performanță și să încurajeze accesibilitatea tarifelor transfrontaliere, fără a submina competența autorităților naționale de reglementare, și să identifice practicile anticoncurențiale neloiale și monopoliste; încurajează sporirea transparenței tarifelor și a disponibilității serviciilor, în special pentru clienții de retail și pentru întreprinderile mici și mijlocii;

33.  salută propunerea Comisiei privind accesul transfrontalier transparent și nediscriminatoriu la toate elementele rețelei, facilitățile aferente, serviciile relevante și sistemele de informare ale rețelelor poștale pentru părți terțe; consideră că folosirea eficace a infrastructurii ar putea aduce profituri economice pentru furnizorii de servicii universale și ar putea intensifica concurența în domeniul livrării transfrontaliere;

34.  invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date referitoare la piața livrării de colete în vederea unei mai bune evaluări a evoluției acestui sector economic și a dezvoltării sale structurale;

35.  subliniază că este important să se îmbunătățească calitatea serviciului și protecția drepturilor consumatorilor, în scopul restabilirii unui nivel adecvat de încredere a consumatorilor; consideră că o transparență mai mare în ceea ce privește prețurile, opțiunile și modalitățile de livrare, precum și calitatea/performanțele livrării (viteză, acoperire geografică, întârzieri și manipularea produselor deteriorate sau pierdute), precum și existența unor etichete de fiabilitate ar putea rezolva problema lipsei de încredere;

36.  solicită statelor membre și Comisiei să îmbunătățească transparența cu privire la tarifele publice și performanța serviciilor (opțiuni de livrare, livrarea finală, fiabilitate), în special în ceea ce privește comerțul electronic; solicită controale privind transparența în cazurile în care prețurile nu sunt controlate de concurență sau sunt nejustificat de mari; subliniază că este important să se reducă diferența dintre prețurile locale și cele transfrontaliere și sprijină măsuri de sensibilizare a consumatorilor și de dezvoltare a capacității acestora de a compara structura prețurilor interne și transfrontaliere; invită autoritățile naționale de reglementare să evalueze accesibilitatea prețurilor pe anumite rute transfrontaliere, acordând o atenție deosebită disparităților exagerate;

37.  solicită Comisiei să promoveze o strategie privind comerțul electronic și livrarea transfrontalieră de colete; sugerează facilitarea interoperabilității de-a lungul lanțului de distribuție și dezvoltarea de bune practici disponibile publicului pentru operatorii de comerț electronic cu amănuntul;

38.  susține că procedurile de tratare a reclamațiilor și mecanismele de soluționare a litigiilor trebuie să fie simple, eficace și aplicabile transfrontalier; subliniază că Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor și platforma online instituită prin Regulamentul (UE) nr. 524/2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum pot aduce avantaje consumatorilor și întreprinderilor în tranzacțiile transfrontaliere; este îngrijorat de faptul că, în ciuda termenului de transpunere din iulie 2015, numai 24 de state membre au transpus până în prezent Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și, prin urmare, milioane de cetățeni europeni sunt privați de acest mecanism important de recurs; consideră că procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă ar putea fi o alternativă utilă pentru consumatori și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere; solicită să se ia în calcul, dacă este necesar, introducerea unor mecanisme suplimentare de recurs pentru consumatori în sectorul serviciilor poștale;

39.  încurajează statele membre să susțină reducerile de costuri prin îmbunătățirea interoperabilității proceselor de expediere și colectare a coletelor și să dezvolte standarde europene pentru sisteme integrate de urmărire; salută progresele înregistrate de acest sector în ceea ce privește serviciile pentru consumatori și IMM-uri de la nivel transfrontalier prin consolidarea interoperabilității și prin sistemele de urmărire; încurajează stabilirea de instrumente deschise și de indicatori pentru calitatea serviciilor, astfel încât consumatorii să poată compara ofertele diferiților furnizori de servicii; salută progresul înregistrat, care confirmă abordarea de piață sprijinită și solicitată de Parlament; încurajează crearea de platforme de cooperare și schimb de informații între operatorii de servicii de livrare, pentru a se crea o gamă mai largă de opțiuni de livrare și de soluții de returnare pentru consumatori;

40.  invită Comisia și statele membre să ancheteze modul de funcționare a serviciilor de livrare transfrontalieră a coletelor, în conformitate cu diversele norme rezultate fie din acordurile comerciale internaționale [de exemplu, normele Uniunii Poștale Universale (UPU) și ale Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO)], fie din legislația UE (de exemplu, Codul vamal al Uniunii), în special a obligației de serviciu universal, care poate fi întrebuințată greșit și poate provoca denaturări ale pieței; încurajează Uniunea Europeană să solicite aderarea la Uniunea Poștală Universală în vederea realizării unui sector poștal european complet integrat;

41.  sprijină principiul culegerii de date statistice privind piața livrărilor de colete cu scopul de a avea o perspectivă mai clară asupra principalilor actori de pe piață, a modelelor concurenței și a tendințelor pieței;

IV.  Dimensiunea socială: îmbunătățirea ocupării forței de muncă

42.   invită statele membre să garanteze condiții de muncă decente tuturor lucrătorilor din sectorul serviciilor poștale, inclusiv un nivel suficient de protecție a sănătății și a siguranței în muncă, indiferent de dimensiunea și tipul întreprinderii angajatoare, de locul de angajare sau de contractul de bază; subliniază importanța sănătății și a securității în muncă, în special în contextul schimbărilor demografice și al nivelului ridicat de mobilitate a lucrătorilor în sectorul serviciilor poștale; salută cooperarea dintre Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și partenerii sociali din acest sector cu privire la campania „Locuri de muncă sănătoase - Gestionarea stresului”;

43.  observă că, în ultimii ani, progresele tehnologice și digitalizarea au transformat puternic sectorul serviciilor poștale și că modernizarea și diversificarea serviciilor poștale au avut un impact puternic asupra condițiilor de muncă și a ocupării forței de muncă în acest sector;

44.  observă că liberalizarea sectorului poștal a dus, în unele state membre, la diferențe substanțiale în ceea ce privește condițiile de muncă și salarizare între furnizorii de servicii universale și societățile concurente care furnizează servicii poștale specifice; consideră că intensificarea concurenței nu ar trebui să genereze practici sociale ilegale sau să conducă la degradarea condițiilor de muncă;

45.  observă că, dacă întreprinderile poștale au posibilitatea de a se dezvolta și de a-și extinde producția în mod inovator, îndeosebi în regiunile periferice, atunci ele ar putea contribui și la ocuparea forței de muncă;

46.    observă că numărul lucrătorilor cu fracțiune de normă, al lucrătorilor temporari și al celor care desfășoară activități independente a crescut și că tendința generală este de a utiliza contracte de muncă mai flexibile, care în anumite circumstanțe pot duce la raporturi de muncă precare, fără o protecție adecvată pentru angajați; salută dezvoltarea unor noi modele pentru timpul de lucru, care le permit lucrătorilor, de exemplu, să îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și cea profesională, să urmeze programe de formare la locul de muncă sau să beneficieze de opțiunea de a lucra cu fracțiune de normă; ia act de faptul că noile contracte de muncă flexibile trebuie să excludă potențialele riscuri, cum ar fi supraîncărcarea lucrătorului sau niveluri de salarizare care nu sunt proporționale cu performanța; subliniază, prin urmare, necesitatea flexibilității pieței muncii, pe de o parte, și a securității economice și sociale a lucrătorilor, pe de altă parte; subliniază că reducerea costurilor forței de muncă prin reducerea condițiilor de muncă și a standardelor de angajare nu ar trebui să fie considerată flexibilitate; invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru combaterea activității independente false în sectorul poștal; îndeamnă statele membre, în sens mai general, să împiedice ca flexibilitatea contractelor de muncă să aibă un impact negativ asupra lucrătorilor;

47.    salută rolul important al sindicatelor, care în multe state membre colaborează cu furnizorii de servicii universale pentru ca transformarea sectorului serviciilor poștale să fie sustenabilă din punct de vedere social; subliniază importanța partenerilor sociali puternici și independenți din sectorul poștal, a unui dialog social instituționalizat și a participării angajaților la chestiuni legate de întreprinderi;

48.    subliniază importanța monitorizării respectării perioadelor obligatorii de condus și de odihnă, precum și a programului de lucru în sectorul serviciilor poștale; consideră că monitorizarea ar trebui să se efectueze prin intermediul unor dispozitive de monitorizare digitale instalate în vehicul; reamintește că Regulamentul (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier nu se aplică vehiculelor mai mici de 3,5 tone; prin urmare, solicită intensificarea controalelor privind timpul de lucru și perioadele de odihnă; reamintește că toate sarcinile legate de activitatea unui angajat trebuie să fie considerate timp de lucru; subliniază, de asemenea, importanța monitorizării respectării legislației europene și naționale privind protecția sănătății și securității în muncă, inclusiv condițiile din vehicule, în cazul tuturor persoanelor implicate în livrările poștale, indiferent dacă statutul lor profesional este de lucrător care desfășoară activități independente, subcontractant, angajat temporar sau lucrător cu contract de muncă;

49.    consideră că ar trebui să se găsească un echilibru între libera concurență, cererile consumatorilor, sustenabilitatea serviciului universal și finanțarea acestuia și menținerea locurilor de muncă;

50.    își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările de a eluda reglementările existente cu privire la salariul minim prin creșterea volumului de muncă de așa manieră încât nu poate fi gestionat în timpul programului de lucru;

51.    salută activitatea esențială a Comitetului de dialog social din sectorul serviciilor poștale și subliniază proiectul lansat de partenerii sociali europeni, intitulat „Gestionarea provocărilor demografice și găsirea unor soluții sustenabile de către partenerii sociali în sectorul serviciilor poștale”;

52.    invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date privind numărul de angajați și condițiile de muncă în sectorul serviciilor poștale, pentru a evalua mai bine situația actuală, ca urmare a deschiderii complete a piețelor, și pentru a putea reacționa cu promptitudine la evoluții și a aborda eventualele probleme; invită Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape noile mijloace de livrări poștale automatizate și impactul lor asupra condițiilor de muncă și asupra ocupării forței de muncă și să evalueze nevoia de modernizare a legislației în domeniul social și al ocupării forței de muncă, după caz, pentru a ține pasul cu schimbările în sectorul poștal; încurajează, de asemenea, partenerii sociali să actualizeze contractele colective de muncă acolo unde este cazul, pentru a putea fi asigurate standarde ridicate de muncă și de ocupare a forței de muncă;

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

  • [1]  JO L 15, 21.1.1998, p. 14.
  • [2]  JO C 217, 11.8.2010, p. 7.
  • [3]  JO L 165, 18.6.2013, p. 63.
  • [4]  JO L 165, 18.6.2013, p. 1.
  • [5]  JO L 304, 22.11.2011, p. 64.
  • [6]  JO L 281, 23.11.1995, p. 31.
  • [7]  Texte adoptate, P7_TA(2014)0067.
  • [8]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.

EXPUNERE DE MOTIVE

Prin revizuirea serviciilor poștale în anul 2008 s-au îndeplinit mai multe obiective esențiale ale liberalizării serviciilor poștale europene. Cu toate acestea, serviciile poștale au suferit schimbări importante de la deschiderea completă a pieței din sectorul serviciilor poștale în 2008. Pe de o parte, comunicațiile pe suport de hârtie au scăzut în multe state membre. Numărul de scrisori a scăzut în întreaga UE, iar, între 2012 și 2013, rata medie a scăderii în UE-28 a fost de 4,85 %. Pe de altă parte, realizarea de cumpărături online este mai convenabilă datorită noilor tehnologii; prin urmare, crește numărul de pachete și de colete transportate de operatorii poștali. Prin urmare, veniturile obținute din coletărie și curieratul rapid reprezintă mai mult de jumătate din totalul veniturilor sectorului poștal. În ultimii cinci ani, datorită dezvoltării comerțului electronic, segmentul relațiilor dintre întreprinderi și consumatori (B2C) al piețelor serviciilor de livrare a coletelor și pachetelor a cunoscut o dezvoltare rapidă, în timp ce concurența pe piața scrisorilor s-a dezvoltat lent, în ciuda deschiderii complete a pieței în întreaga UE.

Serviciile poștale de calitate reprezintă o componentă esențială a comunicării în cadrul pieței interne a UE. De la recuperarea și transportarea scrisorilor la sortarea și livrarea lor la case și birouri, prestatorii de servicii poștale oferă o gamă largă de servicii la un preț accesibil. Sectorul poștal al Uniunii Europene rămâne un factor care contribuie în mod fundamental la asigurarea coeziunii sociale, economice și teritoriale și la dezvoltarea pieței unice digitale. Livrarea fiabilă, la un preț abordabil, a coletelor și pachetelor constituie un aspect esențial pentru piața unică. Serviciile poștale includ o gamă variată de servicii, de la scrisori și colete la servicii cu valoare adăugată. Alte sectoare, precum comerțul electronic, editarea, comenzile prin corespondență, asigurările, serviciile bancare și publicitatea depind în mare măsură de infrastructura poștală.

În 2009, serviciile poștale au înregistrat la nivelul întregii Uniuni o cifră de afaceri anuală de 72 de miliarde de EUR, reprezentând 0,62 % din PIB-ul UE. În ceea ce privește serviciile universale, în 2013 s-au expediat obiecte poștale în valoare de peste 85 miliarde de EUR și aproape 2 miliarde de colete de către furnizori de serviciu universal din UE. În 2011, sectorul poștal european a înregistrat o cifră de afaceri anuală de 91 de miliarde de EUR, reprezentând 0,72% din PIB-ul UE. Operatorii poștali oferă o gamă largă de servicii și reprezintă o parte importantă a economiei. Cu toate acestea, tendința principală de creștere se înregistrează în sectorul serviciilor de livrare a coletelor, datorită dezvoltării comerțului electronic, în timp ce cererea pentru distribuția de scrisori, ziare, reviste, publicitate și alte documente este în scădere din cauza creșterii sectorului comunicațiilor electronice avansate. Pe de altă parte, livrarea coletelor este un sector competitiv și inovator, care crește rapid. În UE-27, doar 9 % dintre consumatorii UE și 18 % dintre operatorii de comerț electronic cu amănuntul utilizează comerțul electronic transfrontalier. Uniunea Europeană va continua să urmeze foaia de parcurs pentru realizarea pieței unice în domeniul livrării de colete.

Aproximativ 1,2 milioane de persoane sunt angajate de către prestatorii de serviciu poștal universal, pe lângă care se pot număra și cele care lucrează pentru alți operatori de servicii de livrare a scrisorilor și coletelor. Se estimează că în industria europeană a curieratului rapid erau angajate 272 000 de persoane în 2010, cifră care se preconizează că va crește la 300 000 până în 2020.

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (Una dintre sarcinile principale ale Comisiei este de a promova și garanta existența unei concurențe reale în sectorul serviciilor poștale. Promovarea unei concurențe mai mari în acest sector este, de asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere durabilă într-o economie mai competitivă, care utilizează resursele în mod eficient. 23.6.2016)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale

(2016/2010(INI))

Raportor pentru aviz: Georges Bach

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, în ultimii ani, progresele tehnologice și digitalizarea au transformat sectorul serviciilor poștale și că modernizarea și diversificarea serviciilor poștale au avut un impact puternic asupra condițiilor de lucru și ocupării forței de muncă din acest sector, în special în zonele îndepărtate, rurale și montane, iar rata de ocupare a forței de muncă în general a scăzut în ultimii 20 de ani, în sectorul serviciilor poștale înregistrându-se o scădere medie de 4,4 % în perioada 2012-2013 în UE28;

2.  ia act de faptul că volumul scrisorilor este în scădere în UE din cauza înlocuirii corespondenței pe hârtie cu instrumente digitale, în timp ce în sectorul de curierat expres se înregistrează o cerere din ce în ce mai mare; ia act de faptul că numărul de angajați ai furnizorilor de servicii universale a scăzut ca urmare a scăderii volumului de scrisori, combinată cu modernizarea și cu creșterea gradului de automatizare; constată că, în urma progreselor tehnologice care le permit cetățenilor să aibă acces la servicii și la mijloace de comunicare de la domiciliu, a scăzut numărul oficiilor poștale și, în consecință, și numărul angajaților în acest sector;

3.  reamintește că furnizarea serviciilor poștale este esențială pentru dezvoltarea regională, incluziunea socială și coeziunea economică și teritorială a UE și joacă un rol deosebit de important în zonele rurale și îndepărtate, astfel cum este subliniat la articolul 3 alineatul (2) și în considerentele 19, 20 și 22 din Directiva privind serviciile poștale; subliniază, prin urmare, că este esențial să fie menținute serviciile poștale în zonele îndepărtate, rurale și montane, pentru a înlesni comunicarea între oameni și pentru a garanta furnizarea de servicii poștale indispensabile, inclusiv puncte de acces locale; invită, prin urmare, statele membre să evalueze impactul Directivei privind serviciile poștale (Directiva 97/67/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/6/CE) asupra cetățenilor europeni, în special asupra celor care locuiesc în zone îndepărtate, rurale și montane, și să se asigure că furnizarea de servicii universale este garantată cel puțin cinci zile pe săptămână, astfel cum prevede Directiva 2008/6/CE; invită statele membre să accelereze introducerea benzii largi în zonele rurale, astfel încât acestea să poată beneficia pe deplin de avantajele pieței unice digitale, mai ales în ceea ce privește crearea de locuri de muncă, competitivitatea, inovarea și accesul la noi servicii online, în special la servicii poștale online, precum și să asigure menținerea și dezvoltarea pe viitor a serviciilor; reamintește că deschiderea completă a pieței serviciilor poștale nu ar trebui să conducă la concentrarea întreprinderilor private în regiunile mai profitabile, precum zonele dens populate; invită, prin urmare, autoritățile responsabile să analizeze și să prevină consecințele negative ale alegerilor selective din partea operatorilor; invită Comisia și statele membre să facă schimb de bune practici cu privire la furnizorii de servicii universale;

4.  observă că numărul lucrătorilor cu fracțiune de normă, al lucrătorilor temporari și al celor care desfășoară activități independente a crescut și că tendința generală este de a utiliza contracte de muncă mai flexibile, care în anumite circumstanțe pot duce la raporturi de muncă precare, fără o protecție adecvată pentru angajați; salută dezvoltarea unor noi modele pentru timpul de lucru, care le permit lucrătorilor, de exemplu, să-și îmbunătățească echilibrul dintre viața personală și cea profesională, să urmeze programe de formare la locul de muncă sau să aibă posibilitatea de a lucra cu jumătate de normă; ia act de faptul că noile contracte de muncă flexibile trebuie să excludă potențialele riscuri, cum ar fi supraîncărcarea lucrătorului sau niveluri de salarizare care nu sunt proporționale cu performanța; subliniază, prin urmare, necesitatea flexibilității pieței muncii, pe de o parte, și a securității economice și sociale a lucrătorilor, pe de altă parte; subliniază că reducerea costurilor forței de muncă prin reducerea condițiilor de muncă și a standardelor de angajare nu ar trebui să fie considerată flexibilitate; invită Comisia și statele membre să monitorizeze activitățile pentru combaterea activității independente false în sectorul poștal; îndeamnă statele membre, în sens mai general, să împiedice ca flexibilitatea contractelor de muncă să aibă un impact negativ asupra lucrătorilor;

5.  ia act de faptul că, în unele state membre, liberalizarea sectorului poștal a avut ca efect diferențe semnificative în ceea ce privește condițiile de muncă și salariile între furnizorii de servicii universale și întreprinderile concurente care furnizează servicii poștale specifice; subliniază că este nevoie de locuri de muncă mai sustenabile și de calitate în acest sector;

6.  salută rolul important al sindicatelor, care în multe state membre colaborează cu furnizorii de servicii universale pentru a încerca să asigure faptul că transformarea sectorului serviciilor poștale este sustenabilă din punct de vedere social; subliniază importanța partenerilor sociali puternici și independenți din sectorul poștal, a unui dialog social instituționalizat și a participării angajaților la chestiuni legate de întreprinderi;

7.  atrage atenția asupra unui număr de cazuri de concurență neloială în sectorul poștal; reamintește că concurența neloială[1] poate contribui la deteriorarea condițiilor de muncă; invită autoritățile responsabile să sancționeze în mod corespunzător orice abatere în acest sens;

8.  subliniază importanța monitorizării respectării perioadelor obligatorii de condus și de odihnă, precum și a programului de lucru în sectorul serviciilor poștale; consideră că monitorizarea ar trebui să se efectueze prin intermediul unor dispozitive de monitorizare digitale instalate în vehicul; reamintește că Regulamentul (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier nu se aplică vehiculelor mai mici de 3,5 tone; prin urmare, solicită intensificarea controalelor privind timpul de lucru și perioadele de odihnă; reamintește că toate sarcinile legate de activitatea unui angajat trebuie să fie considerate timp de lucru; subliniază, de asemenea, importanța monitorizării respectării legislației europene și naționale privind protecția sănătății și securității în muncă, inclusiv condițiile din vehicule, în cazul tuturor persoanelor implicate în livrările poștale, indiferent dacă statutul lor profesional este de lucrător care desfășoară activități independente, subcontractant, angajat temporar sau lucrător cu contract de muncă;

9. consideră că ar trebui să se găsească un echilibru între libera concurență, cererile consumatorilor, sustenabilitatea serviciului universal și finanțarea acestuia și menținerea locurilor de muncă;

10. își exprimă îngrijorarea cu privire la încercările de a eluda reglementările existente cu privire la salariul minim prin creșterea volumului de muncă, astfel încât acesta să nu poate fi gestionat în timpul programului de lucru;

11.  subliniază că ar putea fi create noi locuri de muncă ca urmare a restructurărilor și a introducerii de noi activități cum ar fi serviciile de logistică, cele financiare și cele de telefonie în sectorul serviciilor poștale; subliniază importanța formării profesionale, a formării continue și a recalificării pentru a-i ajuta pe lucrători să obțină competențe profesionale corespunzătoare secolului al XXI-lea, cum ar fi competențele digitale, și subliniază importanța rolului partenerilor sociali în acest context; observă că proiectele de diversificare a serviciilor poștale desfășurate cu succes în anumite state membre, inclusiv mărirea ofertei de servicii financiare (de exemplu, băncile de economii ale poștei), serviciile publice locale, furnizarea de servicii poștale digitale și hibride și serviciile de coletărie de la întreprindere la clienți, au prevenit pierderea masivă a locurilor de muncă; consideră că este sarcina angajatorului să își familiarizeze în mod corespunzător angajații cu noile tehnologii precum aplicațiile IT și de urmărire; subliniază că, în cazul muncii temporare, agenția care asigură personalul trebuie să se ocupe de pregătirea și de formarea profesională adecvate ale acestuia;

12.  subliniază faptul că programul de educație profesională și tehnică Erasmus+ Leonardo da Vinci reprezintă un instrument valoros în sprijinul transformării serviciilor poștale; observă că și lucrătorii mai în vârstă trebuie să beneficieze de cursuri de recalificare și de formare continuă, iar acest fapt ar putea fi, de asemenea, un factor de stres;

13.  evidențiază oportunitățile de care consumatorii, IMM-urile și operatorii de comerț electronic cu amănuntul, precum și sectorul serviciilor poștale în sine pot profita pe piața în dezvoltare a serviciilor de coletărie, atât în interiorul, cât și dincolo de granițele statelor membre; subliniază, cu toate acestea, că pentru a beneficia de o creștere în acest domeniu, serviciile precum livrarea transfrontalieră de colete trebuie să aibă prețuri convenabile și să fie accesibile și disponibile, cu prețuri transparente și opțiuni suficiente legate de livrare, cum ar mijloacele de urmărire și interoperabilitatea serviciilor de livrare;

14.  salută activitatea esențială a Comisiei pentru dialog social din sectorul serviciilor poștale și subliniază proiectul lansat de partenerii sociali europeni, intitulat „Gestionarea provocărilor demografice și găsirea unor soluții sustenabile de către partenerii sociali în sectorul serviciilor poștale”;

15.  invită Comisia și statele membre să colecteze mai multe date privind numărul de angajați și condițiile de muncă în sectorul serviciilor poștale, pentru a evalua mai bine situația actuală, ca urmare a deschiderii complete a piețelor, și pentru a putea reacționa cu promptitudine la evoluții și a combate eventualele probleme; invită Comisia și statele membre să monitorizeze îndeaproape noile mijloace de livrări poștale automatizate și impactul lor asupra condițiilor de muncă și asupra ocupării forței de muncă și să evalueze nevoia de modernizare a legislației în domeniul social și al ocupări forței de muncă, după caz, pentru a ține pasul cu schimbările în sectorul poștal; încurajează, de asemenea, partenerii sociali să actualizeze contractele colective de muncă acolo unde este cazul, pentru a putea fi asigurate standarde ridicate de muncă și de ocupare a forței de muncă;

16.  salută faptul că unele state membre pun în aplicare articolul 9 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 97/67/CE și invită toate statele membre să considere condițiile de muncă un criteriu în procedurile de acordare de licențe și de aprobare;

17.  subliniază avantajele unor locuri de muncă de calitate și sustenabile în domeniul serviciilor poștale și de livrare, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unor standarde ridicate și coerente ale serviciilor oferite consumatorilor;

18.  apreciază faptul că majoritatea furnizorilor de servicii universale din statele membre au încheiat contracte colective de muncă și reamintește rolul esențial al acestora; încurajează partenerii sociali să negocieze contracte colective de muncă pentru toate serviciile poștale, în conformitate cu legislația și practicile naționale, deoarece aceste contracte reprezintă un instrument eficient de combatere a unei uniformizări la un nivel inferior a standardelor sociale, de muncă și de angajare și de asigurare a unei remunerări adecvate a tuturor lucrătorilor și a unei concurențe loiale între furnizorii de servicii poștale;

19.  solicită Comisiei și statelor membre ca, atunci când elaborează noi reglementări referitoare la piața serviciilor poștale, în special în ceea ce privește procesul creării pieței unice digitale, să țină cont de importanța strategică a operatorilor poștali publici care furnizează un serviciu universal și de necesitatea de a asigura standarde înalte de protecție a drepturilor lucrătorilor în sectorul serviciilor poștale;

20.  invită statele membre să garanteze condiții de muncă decente tuturor lucrătorilor din sectorul serviciilor poștale, inclusiv un nivel suficient de protecție a sănătății și a siguranței în muncă, indiferent de dimensiunea și tipul întreprinderii angajatoare, de locul de angajare sau de contractul de bază; subliniază importanța sănătății și a securității în muncă, în special în contextul schimbărilor demografice și al nivelului ridicat de mobilitate a lucrătorilor în sectorul serviciilor poștale; salută cooperarea dintre Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și partenerii sociali din acest sector cu privire la campania „Locuri de muncă sănătoase - Gestionarea stresului”.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

21.6.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

6

0

Membri titulari prezenți la votul final

Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Javi López, Morten Løkkegaard, Thomas Mann, Dominique Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Lynn Boylan, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Joachim Schuster, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato, Gabriele Zimmer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Paul Tang

AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (24.5.2016)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la raportul privind punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale

(2016/2010(INI))

Raportoare pentru aviz: Lucy Anderson

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale nu a dus la creșterea deplină a concurenței și la realizarea unei piețe interne pentru serviciile de livrare a corespondenței și a coletelor;

2.  reamintește rolul important al obligației de serviciu universal în sectorul poștal cu privire la dezvoltarea unei piețe unice echitabile pentru cetățeni, consumatori și IMM-uri; remarcă faptul că obligația de serviciu universal este aplicată într-un mod foarte diferit la nivelul statelor membre, reflectând o anumită flexibilitate pentru statele membre cu privire la definirea serviciului universal în funcție de situația lor internă, inclusiv la nivel local;

3.  consideră că nivelul de transpunere a directivei este nesatisfăcător, inclusiv în legătură cu chestiuni precum separarea structurală, accesul la rețele și cerințele de autorizare; constată că Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două state membre cu privire la probleme de conținut; invită Comisia să verifice dacă măsurile legislative adoptate de statele membre reprezintă o transpunere completă a directivei și, dacă nu, să ia măsuri decisive în acest sens; ia act de hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-340/13, potrivit căreia principiul nediscriminării prevăzut la articolul 12 din Directiva privind serviciile poștale nu exclude posibilitatea ca prestatorii de servicii universale să ofere clienților profesionali rabaturi cantitative în cazuri legitime de stimulare a cererii; remarcă, de asemenea, că o hotărâre anterioară a Curții de Justiție în cauzele comune C-287/06 - C-292/06 a subliniat faptul că pot apărea cazuri de discriminare ilegală legate de rabaturile operaționale:

4.  ia act de faptul că Comisia a confirmat că Directiva privind serviciile poștale nu implică nicio structură de proprietate deosebită pentru furnizorii de servicii universale; consideră că furnizorii de servicii universale și operatorii alternativi ar trebui să fie încurajați să investească și să inoveze în legătură cu furnizarea unor servicii poștale de calitate eficiente și accesibile, în interesul cetățenilor, și nu împiedicați să facă aceste demersuri; încurajează autoritățile și statele membre să susțină modernizarea și înnoirea acestui sector prin investiții, folosind mecanismele de finanțare pe care acestea le consideră cele mai adecvate, în conformitate cu politica UE în materie de concurență;

5.  observă că în multe state membre scăderea volumului de scrisori face ca prestarea serviciului universal să fie din ce în ce mai dificilă; recunoaște că mulți prestatori de servicii universale desemnați folosesc veniturile obținute din activități comerciale care nu sunt legate de prestarea unor servicii universale, cum ar fi serviciile financiare sau livrarea de colete, pentru a finanța serviciile universale; reamintește strânsa legătură dintre dezvoltarea sectorului poștal și a comerțului electronic și cea a înlocuirii serviciilor poștale cu servicii electronice; invită Comisia să monitorizeze în mod constant sectorul poștal și pe cel de coletărie, precum și modul în care statele membre folosesc flexibilitatea oferită în legătură cu punerea în aplicare a Directivei privind serviciile poștale pentru a asigura atât sustenabilitatea obligației de serviciu universal, cât și calitatea serviciilor furnizate; recunoaște faptul că așteptările clienților s-au schimbat și avantajele campaniei UE intitulate „Keep Me Posted” de promovare a opțiunilor consumatorilor; consideră că ar trebui să fie posibil ca serviciile să fie înlocuite cu servicii electronice de fiecare dată când utilizatorii doresc acest lucru;

6.  își reiterează sprijinul față de Forumul utilizatorilor serviciilor poștale, care a fost creat în 2011 de Comisie, cu scopul de a facilita discuțiile dintre utilizatori, operatori, sindicate și alte părți implicate cu privire la chestiuni între care se numără satisfacția utilizatorilor finali, cerințele utilizatorilor profesionali și modurile de îmbunătățire a livrării în cadrul comerțului electronic; este de părere că forumul este foarte folositor și ar trebui să se întrunească în mod regulat în scopul de a găsi posibile soluții de îmbunătățire a serviciilor poștale și de livrare a coletelor; îndeamnă Comisia să analizeze în detaliu dezvoltarea serviciilor poștale în raport cu operatori digitali nou-apăruți și să evalueze potențialele implicații și oportunități pentru serviciile poștale existente și angajații acestora; salută creșterea posibilităților de găsire a unui loc de muncă în sectorul livrării de colete și încurajează statele membre să elaboreze politici destinate îmbunătățirii continue a competențelor, a educației și a formării profesionale ale lucrătorilor din acest sector; ia act de creșterea numărului de contracte cu fracțiune de normă și de angajări de personal interimar și de persoane care desfășoară activități profesionale independente pentru livrarea de colete și de corespondență; subliniază că locurile de muncă sustenabile de înaltă calitate au un rol important pentru asigurarea unor standarde înalte și consecvente de servicii pentru consumatori și consideră că statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura condiții de muncă echitabile în acest sector, indiferent de statutul profesional;

7.  consideră că, deși situația este diferită la nivelul statelor membre, calitatea, accesibilitatea și fiabilitatea livrării de colete din UE pot și trebuie să fie îmbunătățite și încrederea consumatorilor consolidată, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, orașe și municipalități; subliniază că trebuie să se asigure accesibilitatea serviciilor poștale pentru persoanele cu dizabilități și că Actul privind accesibilitatea are un rol important, în special în ceea ce privește livrarea transfrontalieră și comerțul electronic;

8.  atrage atenția asupra cotei de piață în continuă creștere pe care o dețin serviciile de livrare transfrontalieră, tendință care ar trebui susținută; evidențiază constatările consultării publice lansate de Comisie cu privire la livrarea transfrontalieră de colete; subliniază că, în comerțul electronic la nivelul întregii UE, între cele mai mari obstacole pentru consumatori și comercianții cu amănuntul se numără prețurile de livrare ridicate, lipsa transparenței, orele de livrare nesatisfăcătoare, lipsa informațiilor și lipsa clarității cu privire la răspundere în cazul pierderii sau al daunelor materiale; remarcă importanța serviciilor de livrare de colete accesibile în ceea ce privește prețul și de încredere pentru valorificarea întregului potențial al pieței unice digitale; salută, prin urmare, intenția Comisiei de a lansa, în 2016, măsuri de creștere a transparenței prețurilor și de consolidare a supravegherii reglementare a livrării de colete și invită Comisia să aibă în vedere luarea unor măsuri privind accesul la rețelele poștale pentru a soluționa în mod corespunzător toate problemele cu care se confruntă consumatorii și întreprinderile pe piața livrărilor;

9.  consideră că procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă este o alternativă utilă pentru consumatori și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere; subliniază că Directiva privind soluționarea alternativă a litigiilor și platforma online instituită prin Regulamentul (UE) nr. 524/2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum pot aduce avantaje consumatorilor și întreprinderilor în tranzacțiile transfrontaliere; este îngrijorat de faptul că, în ciuda termenului de transpunere din iulie 2015, numai 24 de state membre au transpus până în prezent Directiva privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum și, prin urmare, milioane de cetățeni europeni sunt privați de acest mecanism important de recurs; solicită să se ia în calcul, dacă este necesar, introducerea unor mecanisme suplimentare de recurs pentru consumatori în sectorul serviciilor poștale;

10.  invită Comisia să ia măsuri pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru operatorii tradiționali și alternativi și pentru a facilita accesul pentru IMM-uri în sectorul poștal; reiterează că transparența în ceea ce privește toate prețurile, reducerile, condițiile sau rabaturile speciale reprezintă unul dintre elementele-cheie ale Directivei privind serviciile poștale pentru a asigura un tratament nediscriminatoriu pentru toți utilizatorii serviciilor poștale; invită Comisia să elimine barierele din calea concurenței transfrontaliere și naționale astfel încât toți consumatorii și întreprinderile, în special IMM-urile, să fie în măsură să profite de avantajele unei veritabile piețe unice a serviciilor poștale;

11.  este convins că consumatorii ar trebui să fie în măsură să compare cu ușurință performanța diferitor operatori poștali, inclusiv prețul, acoperirea și viteza de livrare; observă că dezvoltarea serviciilor poștale transfrontaliere în interiorul UE ar putea profita de avantajele oferite de crearea platformelor de servicii de distribuție, de lansarea site-urilor web de comparare a prețurilor, de îmbunătățirea sistemelor de urmărire și de alte astfel de inițiative care promovează sensibilizarea consumatorilor;

12.  subliniază rolul pe care l-ar putea avea mecanismele de finanțare ale UE în facilitarea inovării în domeniul serviciilor poștale și de livrare, inclusiv în ceea ce privește opțiunile de comerț electronic benefice pentru consumatori, mediu și IMM-uri, și soluțiile care au ca obiective incluziunea socială și accesibilitatea; observă că ar trebui încurajată cooperarea dintre autoritățile naționale de reglementare în domeniul serviciilor poștale, Comisie, autoritățile de concurență, organismele de protecție a consumatorilor, comercianții cu amănuntul online și toți operatorii din domeniul livrărilor transfrontaliere, pentru a îmbunătăți funcționarea sectorului poștal; reamintește că Parlamentul European a invitat Comisia să analizeze posibilitățile de a crea mărci de încredere pentru comerțul electronic și măsura în care astfel de mărci de încredere ar putea, de asemenea, contribui la asigurarea calității și a fiabilității serviciilor de livrare.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.5.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Pascal Durand, Vicky Ford, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Antanas Guoga, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Eva Paunova, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Richard Sulík, Mylène Troszczynski, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Pascal Arimont, Edward Czesak, Morten Løkkegaard, Dariusz Rosati, Richard Sulík, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen, Theodoros Zagorakis

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Raymond Finch, Christofer Fjellner, Sven Giegold

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

12.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Markus Ferber, Maria Grapini, Timothy Kirkhope, Patricija Šulin