Procedură : 2015/2255(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0255/2016

Texte depuse :

A8-0255/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 14/09/2016 - 9.8
CRE 14/09/2016 - 9.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0346

RAPORT     
PDF 745kWORD 274k
18.8.2016
PE 571.622v02-00 A8-0255/2016

referitor la dumpingul social în Uniunea Europeană

(2015/2255(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportor: Guillaume Balas

ERATE/ADDENDA
AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la dumpingul social în Uniunea Europeană

(2015/2255(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 56, articolul 153 alineatul (5) și articolul 154 din TFUE,

–  având în vedere libertatea fundamentală de circulație a lucrătorilor (articolul 45 din TFUE) și libera circulație a serviciilor (articolul 56 din TFUE),

–  având în vedere articolele 151 și 153 din TFUE și articolul 9 din TFUE, care garantează o protecție socială corespunzătoare,

–  având în vedere Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii(1),

–  având în vedere Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)(2),

–  având în vedere punerea în aplicare în curs a Directivei 2014/67/UE,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială(4),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I)(5),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri(6),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului(7),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului(8) și având în vedere Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier(9);

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate(10),

–  având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim)(11),

–  având în vedere Propunerea de directivă a Consiliului privind condițiile necesare pentru echipajele vaselor care furnizează servicii regulate de transport de pasageri și de transport cu feribotul între statele membre (COM(98)0251 − C4-0424/98 − 98/0159(SYN)),

–  având în vedere Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 privind Acordul de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat între Asociația Proprietarilor de Nave din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Transporturi din Uniunea Europeană (FST)(12), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/13/CE a Consiliului din 16 februarie 2009 de punere în aplicare a acordului încheiat între Asociația Armatorilor din Comunitatea Europeană (ECSA) și Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) cu privire la Convenția din 2006 privind munca în domeniul maritim(13),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 ianuarie 2014 privind inspecțiile eficace la locul de muncă ca strategie de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa(14),

–  având în vedere Decizia (UE) 2016/344 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de combatere a muncii nedeclarate(15),

–  având în vedere standardele fundamentale privind munca ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și convențiile și recomandările acesteia referitoare la administrarea muncii și la inspecția muncii care constituie o referință internațională în ceea ce privește asigurarea aplicării dispozițiilor legale privind condițiile de muncă și protecția lucrătorilor,

–  având în vedere raportul Eurofound din 2010, intitulat „Posted workers in the European Union” („Lucrătorii detașați din Uniunea Europeană”)(16) și rapoartele naționale,

–  având în vedere dicționarul Eurofound privind relațiile industriale europene(17),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 mai 2015, intitulată „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE”, (COM(2015)0215),

–  având în vedere studiul desfășurat de Parlamentul European în 2015, intitulat „EU Social and Labour Rights and EU Internal Market Law” („Drepturile sociale și de muncă din UE și legislația UE privind piața internă”),

–  având în vedere studiul realizat de Comisia Europeană în 2015, intitulat „Wage setting systems and minimum rates of pay applicable to posted workers in accordance with Directive 96/71/EC in a selected number of Member States and sectors” („Sisteme de stabilire a salariilor și remunerările minime aplicabile lucrătorilor detașați, în conformitate cu Directiva 96/71/CE, într-un serie de state membre și sectoare”),

–  având în vedere studiul realizat în 2015 de Universitatea din Gent și finanțat de Comisia Europeană, intitulat „Atypical Forms of Employment in the Aviation Sector” („Forme atipice de ocupare a forței de muncă în sectorul aviației”),

–  având în vedere discursul privind starea Uniunii din 2015 susținut la 9 septembrie 2015 de către Președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru afaceri juridice și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0255/2016),

A.  întrucât munca nedeclarată și activitățile profesionale independente false ar trebui combătute, întrucât duc la denaturarea concurenței, fapt care afectează pe termen lung sistemul de asigurări sociale, sporește numărul de locuri de muncă precare, erodează nivelul de protecție a lucrătorilor și calitatea locurilor de muncă în general; întrucât tendința marcată către externalizare și subcontractare poate crea posibilități de eludare sau abuzare a dispozițiilor în materie de drept social și dreptul muncii; întrucât se impune depistarea acestor abuzuri pentru menținerea libertății de circulație pe piața internă și a solidarității în cadrul Uniunii;

B.  întrucât libertatea de mișcare a lucrătorilor, prevăzută la articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii European, libertatea de stabilire și libertatea de prestare a serviciilor reprezintă principii fundamentale ale pieței interne;

C.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la care toate statele membre sunt semnatare, prevede că egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile; întrucât în ceea ce privește dumpingul social, printre principalele provocări ale UE se numără creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, îmbunătățirea situației femeilor pe piața muncii și eliminarea decalajelor de gen;

D.  întrucât unul dintre principiile de bază ale politicilor UE este coeziunea socială, ceea ce înseamnă o apropiere constantă și în curs a salariilor și a protecției securității sociale garantată tuturor lucrătorilor, indiferent dacă este la nivel local sau la distanță; întrucât în Uniune persistă diferențe semnificative cu privire la condițiile de muncă și salarii și întrucât convergența socială ascendentă este esențială pentru a asigura prosperitatea și a consolida cererea internă la nivelul întregii Uniuni; întrucât diferențele între nivelurile de salarizare sunt motivul principal pentru care lucrătorii își părăsesc țara de origine;

E.  întrucât articolul 9 din TFUE consacră, ca principii fundamentale ale Uniunii, promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane; întrucât inegalitățile se accentuează ca urmare a crizei și a nivelurilor ridicate de șomaj din majoritatea statelor membre;

F.  întrucât decalajele de remunerare între bărbați și femei continuă să existe în pofida legislației UE și a recomandărilor pe această temă, iar progresele în acest domeniu sunt extrem de limitate; întrucât dumpingul social înrăutățește situația, alături de decalajele de remunerare între femei și bărbați, care determină diferențe în cuantumul pensiei între femei și bărbați, ceea ce amplifică riscul de sărăcie pentru femeile în vârstă;

G.  întrucât traficul de ființe umane, în special traficul de femei, nu numai din țări terțe către UE, dar și între țările UE, este de multe ori asociat cu practica unor contracte de muncă false;

H.  având în vedere accentuarea dimensiunii de dumping social, ca rezultat al multiplicării caracteristicilor extrateritoriale în relațiile de muncă;

I.  întrucât, în sectorul transporturilor, securitatea, siguranța pasagerilor și condițiile adecvate de muncă sunt interconectate în mare măsură;

J.  întrucât crearea unui Spațiu european unic al transporturilor a fost confirmată drept obiectivul final al Cărții albe privind transporturile din 2011;

K.  întrucât Comisia a anunțat că în anul 2016 intenționează să lanseze inițiative noi referitoare la transportul rutier, inclusiv referitoare la aspectele sociale;

L.  întrucât sectorul transportului rutier este esențial pentru societatea și economia Uniunii Europene și reprezintă aproape trei sferturi (72 %) din totalitatea transportului de marfă desfășurat în UE; întrucât acest sector transportă mai mulți călători decât calea ferată, tramvaiul și metroul împreună, și ocupă peste 2,2 % din întreaga forță de muncă a UE (5 milioane de persoane);

M.  întrucât a beneficia de condiții bune de muncă, care să protejeze sănătatea fizică și mintală, reprezintă un drept fundamental al lucrătorilor(18) și deține, în sine, o valoare pozitivă;

N.  întrucât, la 15 iulie 2014 și în discursul său privind starea Uniunii 2015(19), Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei, a subliniat necesitatea unei piețe a muncii mai echitabile și cu adevărat paneuropene, care poate fi realizată prin promovarea și protejarea dreptului cetățenilor la liberă circulație ca un drept fundamental al UE, evitându-se, totodată, apariția unor cazuri de abuz și a unor riscuri de dumping social;

O.  întrucât Curtea de Justiție a relevat, în hotărârea sa în cauza C-341/05 Laval din 18 decembrie 2007, dreptul de a lansa o acțiune colectivă împotriva unui posibil dumping social și a subliniat că o astfel de acțiune trebuie să fie proporțională, pentru a nu restricționa libertățile fundamentale ale UE, cum ar fi libertatea de a presta servicii;

P.  întrucât Carta socială europeană ar trebui să fie recunoscută drept cea mai cuprinzătoare și detaliată expresie a consensului statelor membre în domeniul drepturilor sociale fundamentale și, prin urmare, trebuie pusă pe picior de egalitate cu libertatea de circulație, pentru a asigura o valoare adăugată tangibilă pentru toți cetățenii europeni;

Q.  întrucât multiplicarea practicilor abuzive și a cazurilor de dumping social slăbesc sprijinul pentru principiul pieței interne și competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, subminează drepturile lucrătorilor europeni și încrederea în integrarea europeană și determină caracterul esențial al realizării unei convergențe sociale adevărate; întrucât serviciile din domeniul agriculturii, al clădirilor, al construcțiilor, al cateringului și alimentației, al transporturilor, al sănătății și al îngrijirii, precum și serviciile interne sunt principalele sectoare vizate;

R.  întrucât principiul egalității de tratament al lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene și cel al convergenței sociale esențiale pe piața unică sunt importante; întrucât articolul 45 din TFUE prevede că libera circulație a lucrătorilor UE implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de naționalitate între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă și de angajare;

S.  întrucât dumpingul, fie că este social, fiscal sau de mediu, contravine valorilor europene, deoarece pune în pericol protecția drepturilor cetățenilor europeni(20);

T.  întrucât marea majoritate a statelor membre nu a transpus încă Directiva 2014/67/UE, deși termenul limită de transpunere a fost stabilit pentru 18 iunie 2016; întrucât este important să se evalueze impactul punerii în aplicare a directivei respective după ce aceasta va fi transpusă în toate statele membre, pentru a determina impactul său real asupra combaterii diverselor forme de fraudă identificate cu privire la regimul detașării lucrătorilor și la protejarea lucrătorilor detașați;

U.  întrucât lucrătorii detașați reprezintă aproximativ 0,7 % din întreaga forță de muncă a UE(21);

V.  întrucât numărul lucrătorilor detașați în cadrul Uniunii se ridică la 1,92 milioane, în principal în sectorul construcțiilor (47,7 % dintre toți lucrătorii detașați), precum și în sectoarele serviciilor, transporturilor, comunicațiilor și agriculturii;

W.  întrucât libera circulație a persoanelor este indispensabilă proiectului european, dar, în același timp, reprezintă o cerință prealabilă pentru atingerea obiectivelor de coeziune economică, socială și teritorială pentru a înregistra o competitivitate solidă și durabilă în ansamblul statelor membre;

X.  întrucât Curtea de Justiție a relevat, în hotărârea sa în cauza C-396/13, că Directiva 96/71/CE are ca scop, pe de o parte, asigurarea concurenței loiale între întreprinderile naționale și cele care prestează servicii transnaționale și, pe de altă parte, asigurarea aplicării în cazul lucrătorilor detașați a unui set central de norme imperative privind protecția minimă asigurată de statul membru gazdă;

Y.  întrucât detașarea lucrătorilor ar trebui să faciliteze schimbul de competențe și de experiențe profesionale, și nu să reprezinte o sursă de dumping social;

Z.  întrucât federațiile patronale și sindicale europene pot juca un rol important în lupta împotriva dumpingului social;

Aa.  întrucât s-a luat angajamentul de a nu crește sarcina financiară pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri;

Ab.  întrucât stabilirea salariilor ține de competența statelor membre;

Ac.  întrucât Curtea de Justiție a relevat, în hotărârea sa în cauza C-396/13, că statul membru gazdă are competența de a stabili salariul minim și modul de calcul și de evaluare a criteriilor aplicabile;

Ad.  întrucât președintele Comisiei a declarat că „aceeași muncă desfășurată în același loc ar trebui să fie remunerată în același mod”(22). întrucât este necesară clarificarea din punct de vedere juridic a acestei declarații și a aplicării sale,

I.   Întărirea controalelor și a coordonării dintre statele membre și de către acestea

1.  consideră că, deși nu există o definiție universală recunoscută juridic a conceptului de dumping social, acesta acoperă o gamă largă de practici abuzive în mod intenționat și implică eludarea legislației europene și naționale existente (inclusiv a legilor și a acordurilor colective universal aplicabile), care permit dezvoltarea unei concurențe inechitabile prin reducerea la minimum în mod ilegal a cheltuielilor de operare și a celor cu personalul și care conduc la încălcări ale drepturilor lucrătorilor și la exploatarea acestora; consideră că consecințele acestor practici și situații poate avea un impact în următoarele trei dimensiuni principale:

–   aspectele economice: utilizarea, de către anumiți actori economici, a practicilor ilegale, cum ar fi munca nedeclarată sau practicile abuzive, precum activitățile profesionale false, poate conduce la denaturări majore ale pieței, care afectează întreprinderile de bună credință, în special IMM-urile;

–   aspectele sociale: dumpingul social ar putea conduce la o situație în care lucrătorii ar fi discriminați și tratați inechitabil în UE și ar putea fi privați de exercitarea efectivă a drepturilor lor sociale și de muncă, inclusiv în ceea ce privește remunerația și protecția socială;

–  aspectele financiare și bugetare: neplata contribuțiilor sociale și a taxelor datorate ca urmare a dumpingului social reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității financiare a sistemelor de securitate socială și a finanțelor publice ale statelor membre;

2.  consideră că este crucial să se asigure condiții de concurență echitabile și concurența loială pe întreg teritoriul UE, precum și să se elimine dumpingul social; subliniază că inspectoratele de muncă și/sau partenerii sociali joacă un rol esențial în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor lucrătorilor, definirea unei remunerații decente în conformitate cu legislația și practicile statelor membre și acordarea de consultanță și îndrumare angajatorilor; subliniază că 28 de state membre au ratificat Convenția OIM nr. 81 privind inspecția muncii și solicită statelor membre să garanteze punerea în aplicare a dispozițiilor acesteia; invită Comisia să sprijine statele membre să creeze inspectorate de muncă eficiente și eficace și să elaboreze o recomandare întemeiată pe Convenția OIM nr. 81 privind inspecția muncii pentru a se asigura respectarea standardelor de muncă și protecția lucrătorilor, care să includă dispoziții referitoare la timpul de lucru, siguranță și sănătate; reamintește rolul important jucat de partenerii sociali pentru a asigura respectarea legislației existente;

3.  invită statele membre să îmbunătățească eficiența și să asigure un nivel adecvat al personalului și al resurselor puse la dispoziția organismelor lor de control (inclusiv inspectoratelor sociale și/sau de muncă, agențiilor și birourilor de legătură), inclusiv pentru interpretare și traducere, printre altele prin realizarea de schimburi de cele mai bune practici; îndeamnă statele membre să asigure existența a cel puțin un inspector de muncă pentru fiecare 10 000 de lucrători, astfel cum recomandă OIM, și să se asigure că aceștia sunt echipați în mod adecvat pentru a asigura aplicarea legislației europene în domeniul liberei circulații a lucrătorilor și a serviciilor;

4.  invită statele membre să îmbunătățească cooperarea transfrontalieră între serviciile de inspecție și schimbul electronic de informații și de date, pentru a stabili controale mai eficiente pentru a combate și a preveni frauda socială, activitățile profesionale independente false și munca nedeclarată, recunoscând în același timp importanța protecției datelor, și în vederea unei cooperări obligatorii și a unei asistențe reciproce între statele membre; încurajează statele membre să elaboreze programe de formare continuă la scară europeană pentru inspectori, pentru a identifica noile tehnici de eludare a normelor și pentru a stabili o cooperare transfrontalieră; recunoaște activitatea Comisiei pentru finanțarea programelor de învățare reciprocă pentru inspectorii de muncă din statele membre; subliniază că este important ca inspectoratelor naționale ale forțelor de muncă și/sau partenerilor sociali să li se asigure accesul la toate locurile de muncă și adresele efective furnizate de angajator, în cazul în care acest lucru este permis de legislația națională și respectând în mod corespunzător viața privată, dat fiind că aceasta este o condiție prealabilă pentru a le permite să își desfășoare activitatea și să verifice dacă există cazuri de dumping social; recomandă Comisiei să ia în considerare transformarea proiectelor privind eurodetașarea într-o platformă permanentă de schimb, de formare comună și de colaborare pentru inspectorii de muncă (și funcționarii publici ai birourilor de legătură pentru lucrătorii detașați) responsabili pentru control și monitorizare, care să fie inclusă în platforma europeană împotriva muncii nedeclarate sau care să lucreze în coordonare cu aceasta;

5.  încurajează statele membre să creeze, după caz, grupuri operative bilaterale ad-hoc și, atunci când este necesar, un grup operativ multilateral care să includă autoritățile naționale competente și inspectori de muncă, pentru a efectua, cu acordul tuturor statelor membre în cauză, controale transfrontaliere la fața locului, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care au loc controalele, în cazuri în care se suspectează existența dumpingului social, a muncii în condiții ilegale sau a fraudei, precum și pentru identificarea societăților de tip „cutie poștală”, a agențiilor de recrutare frauduloase și a încălcărilor normelor care conduc la exploatarea lucrătorilor; subliniază că aceste grupuri operative ar putea să lucreze în coordonare cu platforma europeană împotriva muncii nedeclarate și cu Comitetul inspectorilor de muncă principali pentru limitarea sarcinii financiare aferente și că acestea ar putea crea o rețea a serviciilor naționale de inspecție socială care să promoveze schimbul de informații; consideră, de asemenea, că un rol esențial pentru eliminarea dumpingului social și asigurarea concurenței loiale pe piața unică îl are buna colaborare dintre autoritățile naționale și partenerii sociali;

6.  invită Comisia și statele membre să asigure o aplicare mai eficientă a legislației existente și să consolideze cooperarea dintre entitățile statelor membre responsabile cu inspecțiile de muncă, în special cu inspecțiile de muncă transfrontaliere; salută lansarea platformei europene împotriva muncii nedeclarate și obiectivele acesteia pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și combatere a muncii nedeclarate; speră ca această platformă să ajute la identificarea și combaterea cauzelor care stau la baza încălcării dreptului național și al UE în materie de muncă și a prevederilor UE privind libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii;

7.  subliniază necesitatea de a completa măsurile luate împotriva încălcărilor drepturilor sociale prin combaterea fraudei fiscale și a evaziunii fiscale, pentru a garanta o concurență loială și condiții de concurență echitabilă pentru întreprinderi;

8.  ia act de faptul că nedeclararea sau neregulile privind declararea figurează printre cele mai frecvente practici de eludare a normelor privind detașarea; recomandă ca, în cazul detașării, să fie obligatorie în toate statele membre depunerea unei declarații, cel târziu la începerea prestării de servicii, și ca aceste declarații să fie înregistrate într-un registru european pentru facilitarea consultării lor, favorizarea coordonării între statele membre și limitarea incertitudinii juridice existente cauzate de diferențele de procedură și de documente de la un stat la altul;

9.  subliniază că autoritățile competente din statul membru-gazdă, împreună cu cele din statul de origine, ar trebui să fie în măsură să verifice fiabilitatea formularului A1 în caz de îndoieli grave cu privire la autenticitatea detașării; invită grupul de lucru administrativ ad-hoc pentru formularul A1 să-și intensifice eforturile prin îmbunătățirea fiabilității formularelor A1 și să exploreze posibilitatea de a facilita supravegherea prin colectarea formularelor A1 într-un sistem digital unic; invită Comisia și statele membre să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura că schimbul electronic de informații în materie de securitate socială (EESSI) este pe deplin operațional, este folosit de toate statele membre și adaptat nevoilor IMM-urilor; subliniază că accesul îmbunătățit la informații pentru lucrători, angajatori și inspectorii de muncă, de exemplu printr-un site web național unic, reprezintă unul dintre instrumentele esențiale pentru combaterea încălcărilor normelor;

10.  invită statele membre să ratifice și să pună în aplicare Convenția OIM nr. 189 privind lucrătorii casnici; invită statele membre să instituie cadre juridice care să permită angajarea legală a lucrătorilor și îngrijitorilor interni, pentru a garanta securitatea juridică pentru angajatori și condiții echitabile de ocupare a forței de muncă și condiții decente de muncă pentru lucrători; invită Comisia și statele membre să evalueze termenii și condițiile de angajare a lucrătorilor casnici și, dacă este necesar, să prezinte recomandări de îmbunătățire în conformitate cu tratatele actuale [în special articolul 153 alineatul (1) din TFUE], inclusiv formarea adecvată și furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile acestei categorii de lucrători;

11.  observă că, în anumite sectoare, femeile sunt cele mai afectate de dumpingul social, în special în sectorul serviciilor de menaj și de îngrijire (mai ales îngrijirea la domiciliu), dar și în sectoarele în care detașarea lucrătorilor este curentă, cum ar fi sectorul prelucrării cărnii sau al transporturilor; invită Comisia ca, în cooperare cu statele membre, să evalueze toate situațiile în care femeile se confruntă cu dumpingul social și cel salarial sau în care efectuează muncă nedeclarată, precum și legislația națională existentă în acest domeniu;

12.  invită statele membre să consolideze cooperarea transnațională și locală între instituțiile publice, sindicate și ONG-uri, cu scopul de a aborda problemele adesea foarte complexe cu care se confruntă lucrătorii migranți și de a lua în considerare condițiile de muncă, precum și alte elemente legate de calitatea vieții, inclusiv starea de sănătate generală, incluziunea socială și locuința;

13.  subliniază importanța dispozițiilor Directivei 2014/67/UE privind aplicarea, la nivel transfrontalier, a unor sancțiuni administrative financiare și/sau a unor amenzi, care vor contribui la eliminarea încălcărilor legislației; consideră că autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să impună sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, inclusiv posibilitatea de a suspenda prestarea de servicii în cazul unor încălcări grave ale legislației privind detașarea sau ale convențiilor colective aplicabile; consideră că cuantumul acestor amenzi ar trebui să funcționeze ca un factor de descurajare și că ar trebui îmbunătățită furnizarea de informații IMM-urilor cu privire la legislația aplicabilă în materie de detașare;

14.  solicită statelor membre să îmbunătățească considerabil schimbul de informații în materie de securitate socială cu privire la lucrătorii detașați, pentru consolidarea aplicării legislației în vigoare; reamintește apelul său către Comisie de a analiza beneficiile și caracterul oportun al introducerii unui card de securitate socială european, securizat, sau a unui alt document electronic la nivelul UE, pe care ar putea fi stocate toate datele necesare pentru verificarea statutului de securitate socială al purtătorului în funcție de relațiile sale de muncă(23), precum și informațiile necesare asociate cu detașările respectivului lucrător, în strictă conformitate cu respectarea normelor de protecție a datelor, mai ales în cazul prelucrării de date cu caracter personal și delicat; subliniază, totuși, că această prevedere nu trebuie să restricționeze sau să submineze în vreun fel dreptul autorităților și al partenerilor sociali din țările gazdă să examineze și să efectueze controale și verificări cu privire la conținutul de date de pe o astfel de carte, în conformitate cu dreptul național și practicile naționale;

15.  solicită stabilirea unui repertoriu european al întreprinderilor, inclusiv cele de tip „cutie poștală”, identificate pentru încălcări grave ale legislației sociale și ale dreptului muncii european (cu avertizarea prealabilă a respectivelor întreprinderi), repertoriu ce va putea fi consultat doar de autoritățile de inspecție a muncii competente; solicită să nu se permită acestor întreprinderi accesul la contracte publice, la subvenții publice sau la fonduri UE pentru o perioadă determinată;

16.  invită UE și statele membre să coopereze la nivel transfrontalier pentru schimbul de informații privind aplicarea legislației, să acorde autorităților de monitorizare un acces optimizat la datele înregistrate în registrele electronice ale statelor membre și în Registrul european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU) și să consolideze lista de încălcări care conduc la pierderea bunei reputații a operatorilor de transport rutier, prin includerea actelor de nerespectare a legislației UE aplicabile; subliniază că răspunderea pentru încălcarea normelor trebuie să revină celor care dau ordine angajaților;

II.  Eliminarea lacunelor în materie de reglementare pentru a asigura aplicarea dreptului muncii și dreptului social la nivel național și european și abordarea principiului egalității de tratament și nediscriminării

17.  invită Comisia să adopte măsuri pentru a elimina deficiențele identificate în normele actuale, pentru a combate în mod eficace dumpingul social și frauda socială și fiscală;

18.  invită Comisia să monitorizeze cu atenție punerea în aplicare a Directivei 2014/67/UE și eficacitatea platformei împotriva muncii nedeclarate de a combate societățile de tip „cutie poștală” prin generalizarea principiului conform căruia fiecare societate ar trebui să aibă un sediu social principal și prin asigurarea faptului că, în cazurile prestării gratuite de servicii cu lucrători detașați, fiecare furnizor de servicii implicat ar trebui să desfășoare o activitate „autentică” în statul membru de stabilire și, prin urmare, să fie o întreprindere autentică; reamintește importanța existenței unei „activități substanțiale” a întreprinderilor în statul membru de origine drept element esențial pentru calificarea detașării; reamintește că Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a PE a respins propunerea de directivă privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, deoarece unele dintre dispozițiile propuse ar putea facilita crearea unor entități care prestează activități sociale și economice fictive, care nu respectă obligațiile convenționale și legale și care conduc la pierderea unor venituri fiscale în valoare de miliarde de euro; invită Comisia să analizeze posibilitatea propunerii unui registru transparent și accesibil pentru toate societățile de la nivelul UE și a utilizării obligatorii a EESSI;

19.  invită Comisia să publice un nou raport cu privire la progresele statelor membre în ceea ce privește îmbunătățirile care trebuie aduse administrațiilor și sistemelor fiscale naționale, pentru a aborda frauda fiscală, în conformitate cu propunerea de comunicare a Comisiei intitulată „Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale” (COM(2012)0722),

20.  ia act de faptul că Directiva 96/71/CE se referă doar la articolele 64 și 74 din TFUE referitoare la libertatea de prestare a serviciilor și la libertatea de stabilire, chiar dacă unul dintre principalele scopuri ale directivei este protejarea lucrătorilor; reamintește, de altfel, importanța articolelor 151 și 153 din TFUE care stabilesc pentru UE și statele sale membre obiective privind promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, o protecție socială adecvată, promovarea dialogului social și combaterea excluziunii;

21.  recunoaște riscurile legate de lanțurile de subcontractare lungi; reamintește că statele membre pot înființa, după consultarea partenerilor sociali relevanți, mecanisme de răspundere solidară la nivel național care să se aplice întreprinderilor locale și străine, pentru a le da lucrătorilor locali și străini posibilitatea de a-și exercita drepturile; reamintește că Directiva 2014/67/UE a confirmat această posibilitate; invită Comisia să monitorizeze atent punerea în aplicare a obligației impuse statelor membre de această directivă, care prevede măsuri conform cărora, în sectorul construcțiilor, lucrătorii detașați din lanțurile de subcontractare pot să atribuie responsabilitatea respectării drepturilor lor contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul lor;

22.  constată problemele legate de Directiva 96/71/CE și de aplicarea sa; subliniază importanța soluționării acestor probleme pentru asigurarea unor condiții de muncă echitabile, a respectării drepturilor lucrătorilor și a unor condiții de concurență echitabile pentru societățile care detașează lucrători și pentru cele locale din țara-gazdă, ceea ce constituie un aspect deosebit de important pentru IMM-uri; solicită punerea în aplicare la timp a Directivei 2014/67/UE; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a Directivei 96/71/CE prin includerea unei limitări a perioadelor de detașare, introducerea unor dispoziții privind remunerarea și definirea termenilor și condițiilor de încadrare în muncă, astfel încât să se asigure respectarea principiului egalității de tratament și interzicerea oricărei discriminări pe bază de naționalitate, așa cum sunt consacrate în legislația UE încă de la adoptarea tratatelor fondatoare; insistă asupra faptului că normele privind detașarea ar trebui să fie clare, proporționale și justificate; subliniază necesitatea de a respecta convențiile colective și sistemele de relații industriale din țara-gazdă;

Lucrătorii mobili: combaterea dumpingului social în domeniul transporturilor

23.  solicită intensificarea monitorizării aplicării normelor privind timpul de lucru și de odihnă în sectorul transportului rutier; solicită îmbunătățirea dispozitivelor de monitorizare și introducerea rapidă a tahografelor inteligente pentru uz profesional, în vederea unei aplicări corecte, eficiente și nediscriminatorii a legislației existente de către statele membre, fără crearea unor complicații birocratice inutile; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării unui „fișier electronic integrat al operatorilor” pentru toți operatorii cu licență comunitară, cu scopul de a reuni toate informațiile relevante referitoare la transportator, vehicul și șofer colectate în timpul controalelor rutiere;

24.  solicită intensificarea controalelor privind respectarea timpului de lucru, a perioadelor de rezervă, de conducere și de odihnă în toate sectoarele relevante, cum ar fi în construcții, alimentație publică, medicină, transport, precum și sancționarea încălcărilor grave;

25.  invită Comisia să analizeze posibilitatea creării unei Agenții Europene pentru Transportul Rutier, care să asigure implementarea adecvată a legislației UE și să promoveze standardizarea și cooperarea între toate statele membre în sectorul transportului rutier;

26.  solicită Comisiei să coordoneze și să consolideze cooperarea dintre autoritățile naționale în ceea ce privește legislația în domeniul transportului rutier, inclusiv prin schimburi de informații și alte acțiuni de susținere a aplicării legislației și de asigurare a unor condiții de concurență echitabile pentru operatori; ia act de faptul că asigurarea aplicării legislației în acest domeniu este în primul rând responsabilitatea statelor membre; invită insistent statele membre să coopereze mai strâns cu Euro Contrôle Route și cu Organizația Europeană a Poliției Rutiere (TISPOL), pentru a îmbunătăți aplicarea legislației UE în domeniul transportului rutier în Europa, printr-o aplicare egală și corectă a acesteia;

27.  solicită Comisiei să aplice în mod colectiv personalului mobil din sectorul transportului rutier articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 (Regulamentul Roma I), astfel cum a fost interpretat în hotărârea Curții de Justiție pronunțată în cauza Koelzsch [C-29/10, Hotărârea Curții (Marea Cameră)] din 15 martie 2011;

28.  solicită Comisiei și statelor membre să facă schimb de opinii pentru a clarifica dispozițiile relevante care permit să se facă distincție între salariați și lucrători independenți în vederea combaterii „activității independente false” și solicită Comisiei să propună recomandări specifice bazate pe elemente care să indice existența unor relații de muncă conform Recomandării nr. 198 a OIM privind relațiile de muncă, fără a-i discrimina însă pe lucrătorii independenți autentici care au puțini clienți; subliniază nevoia de a monitoriza statutul profesional al lucrătorilor precum piloții de linie și mecanicii de locomotivă și relația lor de muncă cu întreprinderile pentru care își desfășoară activitatea; subliniază că problema activității independente false are consecințe importante în ceea ce privește protecția socială a lucrătorilor și siguranța și poate avea efecte asupra concurenței loiale;

29.  recomandă Comisiei să monitorizeze cu atenție achizițiile efectuate de companiile aeriene din afara UE, în scopul stabilirii urgente a unor reglementări stricte în acest domeniu, pentru combaterea fenomenului larg răspândit de „renunțare” la prestațiile de protecție socială în schimbul unor prestații economice mai avantajoase doar în aparență; solicită Comisiei să se asigure că protecția socială prevăzută în contractele lucrătorilor din UE constituie condiție sine qua non pentru astfel de achiziții;

30.  recomandă Comisiei ca în toate statele membre să se instituie și să se pună în aplicare în mod corect un contract național colectiv, stabilit de comun acord cu partenerii sociali, astfel încât să se asigure norme clare privind perioadele de repaus și protecția socială adecvată, îndeosebi în cazul achizițiilor efectuate de companiile aeriene din afara UE;

31.  respinge orice liberalizare suplimentară a cabotajului până la consolidarea punerii în aplicare a actualului cadru juridic; încurajează Comisia să propună norme îmbunătățite, pentru a ameliora aplicarea lor și a facilita monitorizarea; solicită Comisiei să modifice Directiva 92/106/CEE privind transporturile combinate(24), pentru a elimina practicile neloiale, și solicită măsuri suplimentare pentru a asigura respectarea legislației sociale în privința transportului combinat;

32.  invită statele membre care au un sistem de taxare rutieră să pună datele astfel colectate la dispoziția autorităților de monitorizare pentru evaluare, astfel încât operațiunile de cabotaj să poată fi analizate într-un mod mai eficient;

33.  recomandă ca, în cazul achizițiilor sau al transferurilor de proprietate asupra societăților, să fie stabilite în mod clar cerințele a căror aplicabilitate subzistă în noile contracte, în sensul Directivei 2001/23/CE(25) privind drepturile lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi;

34.  solicită îmbunătățirea Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 pentru a asigura aplicarea obligatorie a legislației naționale în domeniul muncii pentru companiile aeriene cu baze operaționale în UE și pentru a îmbunătăți definiția și concepția asupra termenului de „sediu principal al activității”, precum și în contextul coordonării sistemelor de securitate socială și a dreptului muncii, pentru alinierea definiției „bazei de reședință” a membrilor echipajului, conform Regulamentului (UE) nr. 83/2014(26) și Regulamentului (UE) nr. 465/2012(27);

35.  solicită insistent Comisiei și statelor membre, având în vedere Regulamentul privind Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) și alte acte legislative relevante, să promoveze contractele de muncă directe ca model standard și să limiteze folosirea contractelor de muncă atipice;

36.  solicită protejarea drepturilor sociale ale personalului navigant și de cabină;

37.  reamintește că, în urma modificării Regulamentului Roma I pentru lucrătorii mobili în 2012, este obligatoriu ca dreptul social aplicabil să fie cel al statului în care are loc operațiunea comercială sau este prestat serviciul;

38.  solicită statelor membre să își revizuiască legislația pentru a se asigura că toate contractele din sectorul aviației asigură locuri de muncă de calitate și condiții bune de lucru; consideră că precaritatea condițiilor de muncă constituie un factor agravant al riscurilor în materie de securitate; subliniază că competitivitatea nu ar trebui să fie prețul pentru care se „renunță” la protecția socială a lucrătorilor și la calitatea serviciilor;

39.  subliniază că dimensiunea socială a Strategiei în materie de aviație pentru Europa publicate de Comisie la 7 decembrie 2015 ar trebui consolidată, deoarece condițiile de ocupare a forței de muncă de calitate și condițiile bune de lucru sunt direct legate de păstrarea securității și a siguranței atât pentru pasageri, cât și pentru personal; subliniază, în plus, că este necesar ca atât Comisia, cât și statele membre să monitorizeze și să asigure punerea corespunzătoare în aplicare a legislației naționale sociale și a contractelor colective de companiile aeriene care au baze operaționale pe teritoriul UE; reamintește, în această privință, legătura dintre standardele sociale și de mediu, calitatea serviciilor și siguranță; recunoaște importanța asigurării unei instruiri minime pentru personalul de întreținere în sectoarele aviației civile; solicită Comisiei să propună o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 868/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind protecția împotriva subvenționării și practicilor tarifare neloiale ale țărilor nemembre, care cauzează prejudicii operatorilor de transport aerian comunitari prin furnizarea de servicii aeriene similare(28) și să analizeze cauzele care stau la baza neaplicării acestuia; invită Comisia și statele membre să revizuiască reglementările referitoare la formarea inițială și la acordarea de licențe echipajelor în vederea eliminării deficiențelor care conduc la exploatarea piloților;

40.  invită Comisia să examineze posibilitatea unei propuneri suplimentare privind condițiile de lucru aplicabile în industria navală, inclusiv cu privire la echipajele vaselor;

41.  consideră că, în sectorul maritim, Comisia ar trebui să asigure aplicarea completă a legislației sociale, inclusiv a Convenției din 2006 privind munca în domeniul maritim; invită Comisia și statele membre să reflecte asupra unor măsuri care să încurajeze recrutarea și păstrarea marinarilor calificați stabiliți în Europa;

Anticiparea provocărilor legate de digitizarea economiei

42.  reamintește că este important să se combine dezvoltarea economiei digitale și a economiei colaborative cu protecția lucrătorilor din acest sector nou, unde practicile de lucru mai flexibile pot genera forme de ocupare a forței de muncă cu standarde inferioare în ceea ce privește securitatea socială, timpul de lucru, locul de desfășurare a activității, formarea, participarea lucrătorilor și garantarea locului de muncă; subliniază că libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă trebuie să se aplice în contextul acestor noi forme de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE și cu practicile naționale; subliniază că statele membre trebuie să își adapteze legislațiile la economia digitală și economia colaborativă și solicită Comisiei, statelor membre și partenerilor sociali să evalueze rapid dispozițiile legislației europene aplicabile în acest sector și, dacă este nevoie, să elaboreze propuneri pentru reglementarea economiei digitale, partajate și colaborative pentru a asigura o concurență loială și protejarea drepturilor lucrătorilor;

43.  constată faptul că digitizarea are un impact esențial asupra piețelor muncii din UE; subliniază că, pe de o parte, digitizarea poate genera noi modele de afaceri și noi locuri de muncă (în special pentru lucrătorii cu înalte calificări, dar și pentru lucrătorii cu competențe reduse), dar că, pe de altă parte, poate, de asemenea, să genereze forme nesigure de ocupare a forței de muncă; subliniază că Strategia privind piața unică digitală trebuie să includă și dimensiunea socială, pentru a folosi pe deplin potențialul conex de ocupare a forței de muncă și de creștere, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a locurilor de muncă; invită Comisia să modeleze piața unică digitală într-un mod echitabil și durabil din punct de vedere social; consideră că sistemele de protecție socială existente ar trebui să fie adaptate la nevoile lucrătorilor în economia digitală și colaborativă, pentru a le garanta o protecție socială adecvată lucrătorilor în cauză;

44.  reamintește că în unele sectoare economice, cum ar fi agricultura, orele de lucru variază în funcție de constrângerile sezoniere;

III.   Către convergența socială în sens ascendent

45.  subliniază că drepturile fundamentale primează; invită Comisia și statele membre să sprijine și să consolideze dialogul social, care joacă un rol central în garantarea unor condiții de muncă de nivel înalt; subliniază că legislația muncii și standardele ridicate în domeniul social joacă un rol central în reechilibrarea economiilor, sprijinirea veniturilor și încurajarea investițiilor în capacitate; subliniază, în acest context, că legislația UE și documentele privind politicile trebuie să respecte drepturile și libertățile sindicatelor, convențiile colective și egalitatea de tratament pentru lucrători;

46.  invită Comisia să adopte măsuri specifice pentru a ajuta femeile afectate de dumpingul social prin mobilizarea tuturor politicilor generale și a măsurilor pentru realizarea egalității, luând în considerare inegalitățile din contractele de muncă și segregarea de pe piața muncii care se dovedesc a fi persistente, acest lucru fiind reflectat printr-un decalaj salarial semnificativ și constant între femei și bărbați;

47.  subliniază că, în Europa, inegalitățile se accentuează, ceea ce subminează atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind sărăcia și ocuparea forței de muncă;

48.  subliniază importanța punerii în aplicare, pe teritoriul Uniunii și/sau în zona euro, a unor mecanisme economice, fiscale și sociale care să îmbunătățească nivelurile de trai ale cetățenilor Uniunii prin reducerea dezechilibrelor economice și sociale; îndeamnă, în plus, Comisia, ca, în recomandările sale specifice adresate statelor membre ca parte a semestrului european, să includă avize de ordin social, pentru a crește protecția lucrătorilor prin intermediul convergenței;

49.  ia act de scăderea semnificativă a ratei de ocupare a forței de muncă în urma crizei economice și financiare și a evoluției roboticii și inteligenței artificiale și de faptul că o nouă scădere a locurilor de muncă este, prin urmare, inevitabilă și propune Comisiei o schimbare de paradigmă care să pună accentul pe „venit” mai degrabă decât pe „muncă”, urmărind astfel obiectivul garantării unui „venit minim pentru cetățeni” în întreaga UE, care să le permită acestora o viață liberă și demnă;

50.  reamintește de angajamentul Comisiei de a stabili un pilon al drepturilor sociale și subliniază că este nevoie de o convergență socială în sens ascendent pentru a atinge obiectivele stabilite la articolul 151 din TFUE; subliniază că stabilirea unor criterii pentru compararea diferitelor sisteme sociale naționale nu poate constitui un astfel de pilon, ci poate fi doar un cadru analitic preliminar; subliniază că adoptarea unui pilon al drepturilor sociale nu ar trebui să conducă la reducerea standardelor de muncă și sociale existente;

51.  constată că în statele membre există diferențe între nivelul contribuțiilor la asigurările sociale ale angajaților și nivelul contribuțiilor angajatorilor; solicită Comisiei să evalueze impactul economic și social al acestor diferențe în contextul pieței unice;

52.  consideră că niște salarii care să le permită lucrătorilor un trai decent sunt importante pentru coeziunea socială și pentru menținerea unei economii productive; solicită respectarea și promovarea negocierii colective; recomandă, de asemenea, instituirea unor niveluri minime de salarizare sub forma unui salariu minim național, după caz, respectând în mod corespunzător practicile fiecărui stat membru și după consultarea partenerilor sociali, având drept obiectiv atingerea în mod treptat a cel puțin 60 % din salariul mediu național în cauză, dacă este posibil, pentru a evita diferențele de remunerare excesive, a sprijini cererea globală și redresarea economică și a susține convergența socială în sens ascendent;

53.  ia act de valoarea potențială a stabilizatorilor automați pentru consolidarea sustenabilității uniunii economice și monetare în ansamblu; subliniază că este nevoie ca acești stabilizatori să fie însoțiți de politici eficiente de ocupare a forței de muncă având ca scop principal crearea de locuri de muncă de calitate;

54.  invită Comisia ca, împreună cu statele membre, să analizeze nevoia de a adopta acțiuni la nivelul UE pentru a soluționa diferite aspecte ale externalizării, printre care extinderea responsabilității solidare de-a lungul lanțului de subcontractare;

55.  subliniază că toți subcontractanții, printre care agențiile de muncă temporară care trimit de cele mai multe ori femei în alte state membre pentru activități casnice și de îngrijire la domiciliu, trebuie să își asume responsabilitatea în caz de neplată a salariilor, a contribuțiilor la asigurările sociale, a asigurărilor împotriva accidentelor și a indemnizațiilor în caz de boală și accident; subliniază că subcontractanții trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a ajuta angajații în caz de maltratare și abuz din partea clienților, precum și cu repatrierea;

56.  invită Comisia să examineze posibilitatea înființării unui instrument prin care întreprinderile să poată fi supuse unei obligații de diligență mai mari pentru care pot fi răspunzătoare, în ceea ce privește atât filialele, cât și subcontractanții lor care își desfășoară activitatea într-o țară terță, pentru a preveni încălcări ale drepturilor omului, acte de corupție, vătămări corporale sau daune ambientale grave și încălcarea convențiilor OIM;

57.  consideră că Directiva 96/71/CE și normele de coordonare a sistemelor de securitate socială trebuie să se aplice încadrării în muncă a lucrătorilor detașați dintr-o țară terță, pe baza reglementării în temeiul Modului 4 al OMC și în cadrul acordurilor comerciale, pentru a împiedica un tratament mai favorabil al întreprinderilor și lucrătorilor din țările terțe decât al celor din statele membre;

58.  solicită Comisiei, în măsura în care acest lucru este posibil, să ia în considerare recomandările prezentei rezoluții;

59.  subliniază nevoia unei mai bune coordonări a diferitelor politici europene;

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

(2)

JO L 159, 28.5.2014, p. 11.

(3)

JO L 166, 30.4.2004, p. 1.

(4)

JO L 284, 30.10.2009, p. 1.

(5)

JO L 177, 4.7.2008, p. 6.

(6)

JO L 300, 14.11.2009, p. 72.

(7)

JO L 300, 14.11.2009, p. 51.

(8)

JO L 102, 11.4.2006, p. 1.

(9)

JO L 80, 23.3.2002, p. 35.

(10)

JO L 293, 31.10.2008, p. 3.

(11)

JO L 364, 12.12.1992, p. 7.

(12)

JO L 167, 2.7.1999, p. 33.

(13)

JO L 124, 20.5.2009, p. 30.

(14)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0012.

(15)

JO L 65, 11.3.2016, p. 12.

(16)

http://www.eurofound.europa.eu/publications/report/2010/working-conditions-industrial-relations/posted-workers-in-the-european-union

(17)

https://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/industrial-relations-dictionary

(18)

Articolul 31 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: „Orice lucrător are dreptul la condiții de muncă care să respecte sănătatea, securitatea și demnitatea sa.”

(19)

http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?text=&docid=71925&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=498309

(20)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0252+0+DOC+XML+V0//RO

(21)

A se vedea Pacolet, Jozef, și De Wispelaere, Frederic, „Posting of workers: Report on A1 portable documents („Detașarea lucrătorilor: raportul Departamentului tematic A1 privind documentele portabile emise în 2012 și 2013”, p. 15. Conform datelor EUROSTAT, în 2013, întreaga forță de muncă din UE s-a ridicat la 243 milioane de persoane (Labour force survey overview 2013 - „Rezumat al anchetei privind forța de muncă pentru 2013”, Eurostat (http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Labour_force_survey_overview_2013#Labour_force_in_the_EU)

(22)

https://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/juncker-political-guidelines_en.pdf

(23)

Rezoluția Parlamentului European din 14 ianuarie 2014 privind inspecțiile eficiente la locul de muncă ca strategii de îmbunătățire a condițiilor de muncă în Europa (Texte adoptate, P7_TA(2014/0012).

(24)

Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38).

(25)

Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități (JO L 82, 22.3.2001, p. 16).

(26)

Regulamentul (UE) nr. 83/2014 al Comisiei din 29 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 965/2012 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la operațiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 28, 31.1.2014, p. 17).

(27)

Regulamentul (UE) nr. 465/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 (JO L 149, 8.6.2012, p. 4).

(28)

JO L 162, 30.4.2004, p. 1.


EXPUNERE DE MOTIVE

Dincolo de obiectivele de pace și prosperitate născute după cel de Al Doilea Război Mondial, Uniunea Europeană a fost definită de părinții săi fondatori ca un spațiu democratic, însoțit de o economie performantă și de o protecție socială de înalt nivel.

Raportorul subliniază că s-a acordat prioritate îndeosebi construirii și consolidării pieței interne. Comunitatea Economică Europeană, după cum indică însăși numele său, a corespuns cu această strategie, iar Uniunea Europeană a fost construită inițial prin liberalizarea schimburilor comerciale dintre statele membre.

Raportorul dorește să sublinieze că armonizarea drepturilor sociale a fost, cu toate acestea, neglijată și că, în afară de câteva principii stabilite în tratat și în anumite directive, s-a convenit că statele membre își păstrează competențele în domeniul social; există de facto o neconcordanță între realitatea unei piețe interne din ce în ce mai dezvoltate și drepturile sociale care sunt foarte eterogene.

Raportorul constată că acest paradox a dat naștere la o concurență între întreprinderi, lucrătorii europeni neavând nici aceleași obligații sociale, nici aceleași drepturi sociale. Principiul însuși al unei concurențe echitabile între întreprinderi și promovarea de către UE a unei economii sociale de piață sunt astfel grav compromise. Aceste situații de concurență economică și socială neloială reprezintă, de asemenea, un obstacol pentru menținerea unei protecții sociale de înalt nivel în Europa: într-adevăr, concurența acerbă dintre operatorii economici îi împinge în direcția reducerii cheltuielilor asociate costului muncii; această situație conduce la o slăbire a standardelor sociale în vigoare în diferite state membre ale UE, duce la scăderea treptată a tuturor drepturilor lucrătorilor europeni și tinde, de asemenea, să reducă resursele financiare necesare pentru diferitele sisteme de protecție socială.

De asemenea, trebuie subliniată fragilitatea specifică a protecției sociale a anumitor salariați. Aceasta este în special situația „lucrătorilor mării”, victime ale utilizării de către mulți armatori a pavilioanelor de complezență. Acest lucru le permite acestor angajatori să se sustragă de la o serie de obligații sociale. Aceste practici au un impact negativ asupra standardelor de securitate și contribuie la reducerea numărului de marinari europeni calificați și la pierderea cunoștințelor specializate ale acestora.

Raportorul subliniază, de asemenea, efectele politice ale acestei neconcordanțe dintre libertățile economice și drepturile sociale: ea alimentează sentimentul cu privire la o Europă care subminează atât persoanele cât și comunitățile, în loc să asigure protecția acestora. Astfel, înmulțirea practicilor abuzive și concurența socială neloială slăbește aderarea la principiul pieței interne și subminează încrederea în construcția europeană. Astfel de fenomene încurajează tendințele protecționiste din partea statelor membre și luarea de către acestea a unor decizii unilaterale în domeniul social.

Raportorul remarcă însă o conștientizare parțială a autorităților europene în această privință și reamintește angajamentul solemn asumat de Jean-Claude Juncker la 15 iulie 2014 în fața Parlamentului European de a lupta împotriva „dumpingului social” în cursul actualei legislaturi. Raportorul reamintește, de asemenea, că, în discursul său privind starea Uniunii din 2015, președintele Comisiei a afirmat că dorește să evite „abuzurile și riscurile de dumping social”.

După o serie de audieri cu experți, cu reprezentanți ai patronatului și ai angajaților, raportorul recomandă mai multe măsuri al căror scop este să elimine lacunele legislative și de reglementare actuale care favorizează dezvoltarea concurenței neloiale actuale în cadrul pieței interne.

El propune, mai întâi, consolidarea controalelor și a inspecțiilor, atât la nivel național, cât și la nivel european, care decurg din aplicarea legislației existente. În acest sens, ar trebui consolidate în mod substanțial resursele umane și financiare puse la dispoziția autorităților competente însărcinate să pună în aplicare reglementările.

El subliniază reformele necesare pentru modernizarea înregistrării prestațiilor de muncă și necesitatea elaborării unui document digital unic al transferabilității drepturilor sociale pentru toți lucrătorii europeni. Raportorul solicită o luptă mai puternică împotriva așa-numitelor societăți de tip „cutie poștală”, în special prin noi obligații în ceea ce privește adresele oficiale. În final, raportorul propune instituirea unei liste europene a întreprinderilor care au comis infracțiuni grave, cum ar fi recurgerea la munca nedeclarată.

Directiva privind detașarea lucrătorilor ar trebui să facă obiectul unei revizuiri care să deschidă calea modificării temeiului său juridic actual precum și a regulamentelor privind coordonarea sistemelor de securitate socială. În plus, anumite norme aflate în prezent în vigoare privind detașarea, inclusiv normele privind plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale, ar trebui modificate pentru a se garanta egalitatea de tratament între lucrători și concurența loială între actorii economici.

Raportorul subliniază că, în domeniul transporturilor, în care adesea domnește fărădelegea pe plan social, trebuie adoptate acțiuni urgente pentru a asigura atât buna aplicare a legislației existente, cât și consolidarea sistemelor de control.

În cele din urmă, raportorul recomandă adoptarea de măsuri pentru asigurarea convergenței sociale în UE. Acesta solicită ca un protocol social să asigure că drepturile sociale au întâietate în fața libertăților economice și recomandă, respectând, în același timp, autonomia partenerilor sociali și diversitatea tradițiilor juridice care reglementează sistemele sociale naționale, stabilirea de praguri salariale minime care ar putea fi extinse la nivel comunitar în anumite sectoare, cum ar fi cel al transporturilor.

Raportorul dorește ca baza drepturilor sociale anunțate de Comisie să nu se limiteze la elaborarea de criterii simple pentru comparație. El solicită instituirea unei obligații de diligență pentru principalele întreprinderi europene în ceea ce privește activitatea filialelor și a subcontractanților lor în țări terțe.

Raportorul a dorit să prezinte propuneri concrete, cel mai adesea susținute de angajatori, angajați sau de experți din domeniu. Acesta a subliniat relevanța aspectelor sociale, îndeosebi cel al concurenței sociale neloiale pentru concetățenii europeni. El a mai subliniat importanța unei voci puternice și clare a Parlamentului European care să contribuie la construirea unei Europe mai sociale și, prin urmare, sprijinite mai intens de către cetățenii săi.


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (8.4.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la dumpingul social în Uniunea Europeană

(2015/2255(INI))

Raportor pentru aviz: Jens Nilsson

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în sectorul transporturilor, securitatea, siguranța pasagerilor și condițiile adecvate de muncă sunt interconectate în mare măsură;

B.  întrucât crearea unui Spațiu european unic al transporturilor a fost confirmată ca obiectiv principal al Cărții albe privind transporturile din 2011;

C.  întrucât sectorul transporturilor reprezintă coloana vertebrală a pieței unice a UE, în care bunurile, serviciile și lucrătorii circulă liber; întrucât principiul nediscriminării presupune ca în centrul unei piețe unice funcționale să se afle munca egală, drepturile egale, condițiile decente de muncă și concurența loială;

D.  întrucât măsurile luate la nivelul UE în sectorul transportului rutier ar trebui să urmărească în primul rând o mai bună aplicare și respectare a regimului existent și ar trebui să fie proporționale cu amploarea problemelor;

E.  întrucât orice modificare a legislației referitoare la condițiile sociale și de muncă trebuie să respecte toate libertățile fundamentale ale UE, să nu restricționeze concurența loială, bazată pe avantaje competitive obiective și să nu creeze complicații birocratice suplimentare sau costuri adiționale pentru întreprinderile de transport, în special pentru IMM-uri;

F.  întrucât transportul, îndeosebi transportul internațional și cabotajul, nu intră sub incidența Directivei privind detașarea lucrătorilor (Directiva 96/71/CE) și întrucât trebuie să se țină seama de declarația comună adoptată de Comisie și de statele membre în acest sens (10048/96 ADD 1);

G.  întrucât neregulile care distorsionează concurența loială în sectorul transporturilor ar trebui remediate prompt, printr-o interpretare consecventă, o aplicare uniformă și o asigurare mai strictă a respectării legislației, precum și prin intensificarea cooperării transfrontaliere, respectând întru totul principiul subsidiarității,

1.  reafirmă că nu există o definiție clară și universal acceptată a „dumpingului social”, ci există mai multe interpretări, ceea ce poate conduce la confuzii; consideră că este necesară o reinterpretare a conceptului de „dumping social”; reamintește că noțiunea de „dumping”, consacrată în contextul politicii comerciale, este diferită în domeniul transportului și, în general, în cel al muncii;

2.  atrage atenția asupra faptului că termenul de „dumping social” este uneori utilizat greșit, incluzând măsurile protecționiste care pot conduce la fragmentarea pieții comune a UE;

3.  invită statele membre să pună în aplicare integral, eficient și nediscriminatoriu legislația socială relevantă cu privire la sectorul transporturilor, precum și multiplice controalele efective, în special în ceea ce privește respectarea perioadelor de condus și de odihnă; solicită insistent Comisiei și autorităților competente să monitorizeze mai îndeaproape implementarea, inclusiv în privința cooperării transfrontaliere și a interpretării și aplicării corecte a legislației în vigoare, astfel încât să se elimine lacunele legislative și utilizarea deturnată a legilor naționale pentru a împiedica libera circulație a lucrătorilor, în special în privința măsurilor protecționiste și a obstacolelor nejustificate; subliniază că nu ar trebui să existe nicio contradicție între implementarea corectă a legislației privind transporturile și cea a legislației privind concurența loială, libertatea de circulație și libertatea de stabilire; solicită Comisiei să armonizeze într-o mai mare măsură efectuarea controalelor și să penalizeze statele membre în cazul controalelor insuficiente sau absente;

4.  subliniază că identificarea exactă a problemelor din sectorul transporturilor din UE este o condiție necesară pentru continuarea acțiunilor legislative la nivelul UE sau la nivel național, precum și că orice problemă din piața transporturilor a UE trebuie soluționată printr-o abordare precis direcționată, care să nu afecteze întreprinderile care își desfășoară activitatea în mod corect;

5.  subliniază că toate propunerile de acte legislative ale UE trebuie să fie proporționată și să se bazează pe date confirmate, pe analize detaliate și pe informații obiective, astfel încât soluțiile propuse să favorizeze dezvoltarea unui sector al transporturilor competitiv și eficient;

6.  recunoaște potențialul sectorului transporturilor și al turismului din UE pentru o creștere economică sustenabilă și, prin urmare, pentru crearea de locuri de muncă; își exprimă convingerea că ar trebui crescută atractivitatea angajărilor în sectorul transporturilor din UE pentru generațiile viitoare, întrucât acest sector are nevoie de o nouă forță de muncă; consideră, în special, că trebuie încurajată participarea femeilor și a tinerilor; subliniază că formarea angajaților trebuie să includă, atunci când este cazul, informații de bază privind drepturile conferite în legislația UE legată de aceste aspecte;

7.  invită insistent Comisia să ia măsuri pentru ca propunerile privind deschiderea serviciilor pe toate piețele de transport să fie însoțite de o aplicare adecvată a legislației sociale a UE și de măsuri de sprijin pentru evitarea disparităților între condițiile sociale din diferitele state membre; subliniază că deschiderea piețelor de transport nu ar trebui să ducă la degradarea termenilor și condițiilor pentru lucrători, la scăderea calității serviciilor, la practici comerciale neloiale, la crearea de monopoluri sau la denaturarea concurenței loiale în ceea ce privește protecția socială a lucrătorilor din domeniul transporturilor;

8.  invită Comisia și statele membre să sprijine intensificarea dialogului social la nivelul întregului sector al transportului și logisticii;

9.  invită Comisia și statele membre să adopte măsurile necesare pentru a combate activitățile ilegale, societățile de tip „cutie poștală” și practicile comerciale neloiale, cum ar fi contractele atipice, în vederea asigurării protecției sociale a lucrătorilor și a securității juridice pentru întreprinderi, printr-un control mai eficace al respectării legii; solicită statelor membre să asigure standarde minime adecvate pentru angajații din sectorul transportului;

10.  invită insistent Comisia să se asigure că lucrătorii din sectoarele europene ale transporturilor și turismului care nu sunt rezidenți ai Uniunii respectă și cerințele de siguranță aplicabile în temeiul dreptului UE;

11.  solicită insistent Comisiei și statelor membre, având în vedere Regulamentul privind Agenția Europeană pentru Siguranța Aeriană (AESA) și alte acte legislative relevante, să promoveze contractele de muncă directe ca model standard și să limiteze folosirea contractelor de muncă atipice;

12.  solicită intensificarea monitorizării aplicării normelor privind timpul de lucru și de odihnă în sectorul transportului rutier; solicită îmbunătățirea dispozitivelor de monitorizare și introducerea rapidă a tahografelor inteligente pentru uz profesional, în vederea unei implementări corecte, eficiente și nediscriminatorii a legislației existente de către statele membre, fără crearea unor complicații birocratice inutile; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea creării „fișier electronic integrat al operatorilor” pentru toți operatorii cu licență comunitare, cu scopul de a reuni toate informațiile relevante referitoare la transportator, vehicul și șofer colectate în timpul controalelor rutiere;

13.  subliniază că este necesar ca aspectele sociale și de siguranță să fie tratate de Comisie ca una dintre prioritățile pachetului legislativ rutier, inclusiv măsurile de îmbunătățire a clarității juridice și de facilitare a libertății de prestare de servicii de transport în UE, asigurând totodată implementarea corectă și respectarea de către statele membre a normelor privind condițiile de muncă și drepturile sociale și ținând seama de nivelul dezvoltării sectorului transporturilor în statul membru în care își are sediul întreprinderea de transport, precum și de nivelul productivității muncii în sector; subliniază necesitatea unor verificări pentru a evalua în mod corespunzător în care stat membru se desfășoară activitatea reală a unui operator rutier și, prin urmare, ce legislație socială națională se aplică;

14.  solicită Comisiei să elaboreze propuneri pentru o serie de viitoare inițiative în sectorul transporturilor, care să permită o distincție mai clară între libertatea de furnizare a serviciilor și libertatea de stabilire, astfel încât activitățile comerciale într-un stat membru ale unei întreprinderi care nu își are sediul în statul respectiv să fie de natură temporară, iar angajații să intre sub incidența legislației țării în care își au locul obișnuit de muncă sau își desfășoară majoritatea activității profesionale;

15.  solicită Comisiei să aplice în mod colectiv personalului mobil din sectorul transportului rutier articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 (Regulamentul Roma I), astfel cum a fost interpretat în hotărârea Curții Europene de Justiție din cauza Koelzsch [C-29/10, Hotărârea Curții (Marea Cameră)] din 15 martie 2011;

16.  invită statele membre care au un sistem de taxare rutieră să pună datele astfel colectate la dispoziția autorităților de monitorizare pentru evaluare, astfel încât operațiunile de cabotaj să poată fi analizate într-un mod mai eficient;

17.  solicită asigurarea de spații de parcare sigure și îmbunătățirea standardelor de calitate și de igienă aferente;

18.  invită UE și statele membre să coopereze la nivel transfrontalier pentru schimbul de informații privind aplicarea, să acorde autorităților de monitorizare un acces optimizat la datele înregistrate în registrele electronice ale statelor membre și în Registrul european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU) și să consolideze lista de încălcări care conduc la pierderea bunei reputații a operatorilor de transport rutier, prin includerea actelor de nerespectare a legislației UE aplicabile; subliniază că răspunderea pentru încălcarea normelor trebuie să revină celor care dau ordine angajaților;

19.  respinge orice liberalizare suplimentară a cabotajului până la consolidarea punerii în aplicare a actualului cadru juridic; încurajează Comisia să propună norme îmbunătățite, pentru a ameliora aplicarea lor și a facilita monitorizarea; solicită Comisiei să modifice Directiva 92/106/CEE privind transportul combinat, pentru a elimina practicile neloiale și solicită măsuri suplimentare în vederea respectării legislației sociale în privința transportului combinat;

20.  solicită Comisiei să coordoneze și să consolideze cooperarea dintre autoritățile naționale în ceea ce privește legislația în domeniul transportului rutier, inclusiv prin schimburi de informații și alte acțiuni de susținere a aplicării legislației și asigurare a unor condiții de concurență echitabile pentru operatori; ia act de faptul că asigurarea aplicării legislației în acest sens este în primul rând responsabilitatea statelor membre; invită insistent statele membre să coopereze mai strâns cu Euro Contrôle Route și cu TISPOL, pentru a îmbunătăți aplicarea legislației UE în domeniul transportului rutier în Europa, printr-o implementare egală și corectă a acesteia;

21.  invită Comisia să analizeze posibilitatea creării unei Agenții Europene pentru Transportul Rutier, care să asigure implementarea adecvată a legislației UE și să promoveze standardizarea și cooperarea între toate statele membre în sectorul transportului rutier;

22.  invită Comisia ca, în colaborare cu Europol, să analizeze amploarea fraudelor legate de documentele de transport și permisele de conducere în UE și să ia măsuri pe baza constatărilor;

23.  consideră că înființarea unei Agenții Europene pentru Transportul Rutier sau a unui alt organism responsabil de inspecții de muncă transfrontaliere ar trebui să fie precedată de o evaluare detaliată a normelor în vigoare și a posibilităților actuale de îmbunătățire, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității și al repartizării competențelor în acest domeniu între UE și statele membre;

24.  recunoaște că ar trebui îmbunătățită cooperarea dintre statele membre în privința asigurării respectării legislației; consideră, în acest context, că activitățile desfășurate în cadrul Euro Contrôle Route și inițiativele precum proiectul CLOSER constituie mijloace adecvate pentru realizarea obiectivului de îmbunătățire a asigurării respectării legislației;

25.  subliniază că dimensiunea socială a „Strategiei în materie de aviație pentru Europa”, publicate la 7 decembrie 2015, ar trebui consolidată, deoarece calitatea locurilor de muncă și condițiile bune de muncă sunt direct legate de asigurarea securității și a siguranței atât pentru pasageri, cât și pentru personal; subliniază în plus, în acest sens, că este necesar ca atât Comisia, cât și statele membre să monitorizeze și să asigure respectarea corespunzătoare a legislației sociale naționale și a contractelor colective în privința companiilor aeriene care au baze operaționale pe teritoriul UE; reamintește, în această privință, legătura dintre standardele sociale și de mediu, calitatea serviciilor și siguranță; recunoaște importanța asigurării unei instruiri minime pentru personalul de întreținere în sectoarele aviației civile; solicită Comisiei să propună o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 868/2004 și să analizeze cauzele neaplicării sale;

26.  solicită îmbunătățirea Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 pentru a asigura aplicarea obligatorie a legislației naționale pentru companiile aeriene cu baze operaționale în UE și pentru a îmbunătăți definiția și concepția asupra termenului de „sediu principal al activității”, precum și, în contextul coordonării sistemelor de securitate socială și a dreptului muncii, pentru alinierea definiției „bazei de reședință” a membrilor echipajului, conform Regulamentului (UE) nr. 83/2014 și Regulamentului (UE) nr. 465/2012;

27.  consideră că, în sectorul maritim, Comisia ar trebui să asigure implementarea completă a legislației sociale, inclusiv a Convenției privind munca în domeniul maritim din 2006; ia act de dispozițiile Comisiei privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea sectorului maritim european, care încurajează înscrierea sau reînscrierea pavilioanelor în registrele statelor membre prin crearea unor medii fiscale favorabile (impozitarea pe tonaj); invită Comisia și statele membre să reflecte asupra unor măsuri care să încurajeze recrutarea și păstrarea marinarilor calificați stabiliți în Europa;

28.  subliniază faptul că, fără a aduce atingere dreptului intern sau dreptului UE, inclusiv contractelor colective încheiate între partenerii sociali, autoritatea competentă ar trebui să solicite furnizorului de servicii de transport desemnat să ofere personalului condiții de muncă bazate pe standardele sociale naționale, regionale sau locale obligatorii și să aplice Directiva 2001/23/CE privind protecția drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de proprietate asupra unei companii sau a unei întreprinderi;

29.  solicită Comisiei (DG Concurență) ca, împreună cu autoritățile naționale din domeniul concurenței, să supravegheze activitatea întreprinderilor de transport și să verifice conformitatea cu legislația în vigoare în domeniul concurenței;

30.  invită Comisia să elaboreze o serie de recomandări privind cerințele minime de formare pentru tot personalul implicat în operațiuni de siguranță în sectorul transportului feroviar și să garanteze echilibrul economic al obligațiilor serviciului public;

31.  invită Comisia ca, având în vedere evoluția tehnologiilor transporturilor, în special apariția unor sisteme de conducere total automate în transportul rutier, pe de o parte să examineze posibilitățile de a reglementa pe viitor aceste tehnologii și, pe de altă parte, să analizeze impactul semnificativ pe care această evoluție o va avea asupra locurilor de muncă din sectorul transporturilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

7.4.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

34

6

7

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Jill Seymour, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Kateřina Konečná, Werner Kuhn, Massimo Paolucci, Marek Plura, Herbert Reul

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Edward Czesak, Sven Schulze, Marc Tarabella, Isabelle Thomas


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (18.2.2016)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la dumpingul social în Uniunea Europeană

(2015/2255(INI))

Raportoare pentru aviz: Evelyn Regner

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât principiul egalității de remunerare pentru muncă de valoare egală este recunoscut la articolul 157 din TFUE; întrucât, ținând seama de existența dumpingului social, trebuie asigurată respectarea principiului egalității de remunerare pentru muncă egală și al condițiilor egale de muncă la același loc de muncă; întrucât trebuie garantate dreptul la șanse egale și accesul la pregătire profesională și la evoluție în carieră; întrucât femeile se confruntă cu discriminări multiple, ceea ce le expune la un risc și mai mare de sărăcie și excluziune socială;

B.  întrucât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la care toate statele membre sunt semnatare, prevede că egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile; întrucât în ceea ce privește dumpingul social, printre principalele provocări ale UE se numără creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor, îmbunătățirea situației femeilor pe piața muncii și eliminarea decalajelor de gen;

C.  întrucât dumpingul social are un impact mai mare în mediile sociale și culturale în care drepturile lucrătorilor sunt puțin cunoscute și în care femeile intră mai greu pe piața muncii, întrucât dumpingul social de poate manifesta în mai multe forme; întrucât munca nedeclarată reprezintă cea mai gravă formă de dumping social;

D.  întrucât decalajele de remunerare între bărbați și femei continuă să existe în pofida legislației UE și a recomandărilor pe această temă, iar progresele în acest domeniu sunt extrem de mici; întrucât dumpingul social înrăutățește situația, alături de decalajele de remunerare între femei și bărbați, care determină diferențe în cuantumul pensiei între femei și bărbați, ceea ce amplifică riscul de sărăcie pentru persoanele în vârstă;

E.  întrucât traficul de ființe umane, în special traficul de femei, nu numai din țări terțe către UE, dar și între țările UE, este de multe ori asociat cu contractele de muncă false,

1.  observă că în anumite sectoare femeile sunt cele mai afectate de dumpingul social, în special în sectorul serviciilor de menaj și de îngrijire (în special îngrijirea la domiciliu), dar și în sectoarele în care detașarea lucrătorilor este curentă, cum ar fi sectorul prelucrării cărnii sau al transporturilor; invită Comisia, în cooperare cu statele membre, să evalueze sectoarele în care femeile se confruntă cu dumpingul social și cel salarial sau cu munca nedeclarată, precum și legislația națională existentă în acest domeniu;

2.  recomandă Comisiei și statelor membre să intensifice controalele asupra întreprinderilor și să sancționeze practicile de dumping social;

3.  invită statele membre să adopte măsuri specifice cu scopul profesionalizării și calificării armonizate a muncii, cum ar fi activitățile de menaj, care astăzi se fac adesea ilegal;

4.  cere să se acorde o atenție deosebită în viitoarele schimburi între statele membre în cadrul Platformei europene pentru a consolida cooperarea în prevenirea și descurajarea muncii nedeclarate, în sectoarele în care femeile sunt cel mai grav afectate, pentru a îmbunătăți controalele ce pot fi făcute;

5.  atrage atenția că, pe durata misiunii, a detașării sau a angajării temporare într-un alt stat membru, plata, condițiile de lucru și contribuțiile la asigurările sociale trebuie să fie cel puțin aceleași ca și în cazul lucrătoarelor din statul membru de destinație;

6.  recomandă înființarea unei rețele de birouri de informare și a unui website care să ofere asistență și informații privind drepturile lucrătoarelor detașate sau transferate temporar într-un alt stat membru și obligațiile angajatorilor, dacă se poate în limba migranților, precum și un site de internet care să ofere același serviciu; invită statele membre să acorde angajaților asistența juridică necesară cu privire la chestiunile legate de dreptul muncii;

7.  subliniază că toți subcontractanții, de exemplu agențiile de muncă temporară care trimit de cele mai multe ori femei în alte state membre pentru activități casnice și de îngrijire la domiciliu, trebuie să își asume responsabilitatea în caz de neplată a salariilor, a contribuțiilor la asigurările sociale, a asigurărilor împotriva accidentelor și a indemnizațiilor în caz de boală și accident; subliniază că subcontractanții trebuie să aibă, de asemenea, posibilitatea de a ajuta angajații în caz de maltratare și abuz din partea clienților, precum si cu repatrierea;

8.  invită Comisia să se asigure că statele membre susțin măsurile de control și sancțiuni eficace pentru angajatorii din sectoarele în care femeile sunt victime ale dumpingului social și muncii nedeclarate și să ofere informații adecvate despre angajatorii care nu respectă legislația UE și cea națională.

9.  invită Comisia să adopte măsuri specifice pentru a ajuta femeile afectate de dumpingul social prin mobilizarea tuturor politicilor generale și a măsurilor pentru realizarea egalității, luând în considerare segregarea de pe piața muncii și inegalitățile în contractele de muncă care se dovedesc a fi persistente, acest lucru fiind reflectat printr-un decalaj salarial semnificativ și constant între femei și bărbați;

10.  solicită modernizarea rolului partenerilor sociali, în special cel al sindicatelor, având în vedere importanța lor în furnizarea de informații despre anumite practici de muncă și în prevenirea, denunțarea și combaterea acestor practici, care sunt nocive și contravin responsabilității sociale a întreprinderilor și noțiunii de muncă decentă.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

18.2.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Mary Honeyball, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Biljana Borzan, Rosa Estaràs Ferragut, Arne Gericke, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Dubravka Šuica, Marc Tarabella

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Mike Hookem


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

13.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

7

8

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Jan Keller, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Javi López, Thomas Mann, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Amjad Bashir, Karima Delli, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Paloma López Bermejo, Csaba Sógor, Neoklis Sylikiotis

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Jens Nilsson


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

37

+

EFDD

GUE/NGL

PPE

 

S&D

VERTS/ALE

Laura Agea, Daniela Aiuto, Tiziana Beghin

Tania González Peñas, Kostadinka Kuneva, Patrick Le Hyaric, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis

Georges Bach, David Casa, Danuta Jazłowiecka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Csaba Sógor, Romana Tomc

Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkeviciute, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Jens Nilsson, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog

Karima Delli, Jean Lambert, Terry Reintke

7

-

ECR

ENF

NI

Amjad Bashir, Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius

Mara Bizzotto

Lampros Fountoulis

8

0

ALDE

PPE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Yana Toom, Renate Weber

Dieter-Lebrecht Koch, Thomas Mann, Sven Schulze

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate