Procedură : 2016/0806(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0257/2016

Texte depuse :

A8-0257/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/09/2016 - 4.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0330

RAPORT     
PDF 627kWORD 66k
8.9.2016
PE 583.924v02-00 A8-0257/2016

referitor la propunerea de numire a lui Leo Brincat ca membru al Curții de Conturi

(C8-0185/2016 – 2016/0806(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Igor Šoltes

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI LEO BRINCAT
 ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI LEO BRINCAT LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Leo Brincat ca membru al Curții de Conturi

(C8-0185/2016 – 2016/0806(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0185/2016),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0257/2016),

A.  întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 5 septembrie 2016, Comisia pentru control bugetar l-a audiat pe candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Leo Brincat ca membru al Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


ANEXA 1: CURRICULUM VITÆ AL LUI LEO BRINCAT

EDUCAȚIE:

•  Calificat ca membru al „Chartered Institute of Bankers” Londra. Ales „Fellow” al aceluiași Institut, denumit în prezent „Institutul de servicii financiare”. Materiile cursului au inclus, printre altele: legislația sistemului bancar; finanțarea comerțului exterior; economie; practica bancară

•  Limba mea maternă este malteza, cunosc foarte bine limba engleză și italiană și am cunoștințe de bază de franceză

ACTIVITATEA POLITICĂ PROFESIONALĂ:

•  Ministrul Dezvoltării Sustenabile, Mediului și Schimbărilor Climatice: martie 2013 – aprilie 2016

•  Membru al Comisiei pentru mediu și dezvoltare Camera Reprezentanților: decembrie 2010 - ianuarie 2013

•  Membru al Comisiei pentru afaceri externe și europene Camera Reprezentanților: iunie 2008 - ianuarie 2013

•  Membru al Comisiei pentru afaceri externe și europene Camera Reprezentanților: octombrie 2003 - februarie 2008

•  Membru al Comisiei pentru afaceri externe Camera Reprezentanților: iunie 2003 - octombrie 2003

•  Președinte al Comisiei de conturi a Biroului național de audit: martie 1999 - februarie 2003

•  Președinte al Comisiei pentru finanțe publice: Camera Reprezentanților: octombrie 1998 - februarie 2003

•  Ministrul Finanțelor și Comerțului: martie 1997 – septembrie 1998

•  Ministrul Comerțului: octombrie 1996 - martie 1997

•  Membru al Comisiei pentru conturi publice: Camera Reprezentanților: aprilie 1995 - iulie 1996

•  Membru activ al Comisiei parlamentare comune de preaderare Malta-UE de la crearea acesteia în iulie 1992. Comisia și-a încetat activitatea la data aderării Maltei la UE.

•  Secretar parlamentar la Cabinetul Prim-ministrului: 1986 – 1987

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ÎN MEDIUL CORPORATIV:

•  Consultant de management în sectorul întreprinderilor (în special în domeniul activităților recreative și hoteliere în sectorul turismului) privind controalele financiare interne și de conformitate: ianuarie 2007 - martie 2013

•  Șeful serviciului de cercetare privind întreprinderile, departamentul de strategie de întreprindere, Banca HSBC plc Malta: septembrie 1998 - decembrie 2006

•  În 1966, am fost angajat de Banca Barclays DCO, care ulterior a devenit Banca Barclays Internațional, Banca Mid-Med Ltd. și Banca HSBC plc Malta: în această perioadă am lucrat în diferite domenii de activități bancare, inclusiv servicii bancare cu amănuntul, schimb valutar, creditare și conducere executivă.

EXPERIENȚĂ CONEXĂ:

•  Membru al Comisiei naționale transpartinice, creată în 1995 pentru a introduce transparență și reglementare în finanțarea partidelor politice, cunoscută sub denumirea de Comisia Galdes. La această comisie au participat diferite părți interesate; ea a deschis calea, în final, pentru legislația privind finanțarea partidelor politice, 20 de ani mai târziu.

•  În cursul mandatului meu ca ministru de finanțe și comerț, Biroul național de audit și-a asumat pe deplin independența, devenind parte a Biroului Parlamentului din Malta (funcțiile și atribuțiile Auditorului general și rolul NAO sunt stabilite în articolul 108 din Constituția Maltei și în Legea Auditorului general și a Biroului național de audit din 1997).

•  Membru fondator și președinte al Comisiei pentru finanțe publice din cadrul Camerei Reprezentanților, un organism care întărește relația dintre Biroul național de audit și Parlamentul European.

•  În primele zile ale Comisiei pentru finanțe publice, am efectuat vizite și am avut întâlniri cu funcționari de la Biroul național de audit din Regatul Unit și de la Comisia pentru finanțe publice a Parlamentului britanic.

•  Am elaborat prima strategie și primul plan de acțiune ale Maltei privind creșterea ecologică - ECOLOGIZAREA ECONOMIEI: REALIZAREA UNUI VIITOR SUSTENABIL - care fac, în prezent, obiectul unei evaluări economice în urma unor ample consultări.

•  Am introdus măsuri legislative în vederea combaterii schimbărilor climatice în Malta care prevăd instituirea primului fond pentru combaterea schimbărilor climatice în țară.

•  Am fost implicat direct în procesul COP21, începând cu reuniunile ministeriale informale pre-COP până la semnarea Acordului de la Paris la New York, cu accent pe finanțarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. De asemenea, am fost implicat în negocieri și consultări cu comisarul european pentru politici climatice la COP21 de la Paris privind pierderile și daunele aferente efectelor schimbărilor climatice.

•  Am participat în mod activ la activitățile pregătitoare pentru Președinția malteză a Consiliului UE, inclusiv buna guvernare în sectorul mediului, fiind implicat, în același timp, în diferite reuniuni tehnice legate de trioul de președinții, în colaborare cu omologii din Țările de Jos și Slovacia.

•  Am jucat un rol esențial în înființarea Autorității pentru mediu și resurse din Malta, un organism de supraveghere în materie de reglementare. Pentru prima dată, această nouă autoritate, care era doar o Direcție pentru mediu, include reprezentanți aleși de ONG-urile de mediu și partidul de opoziție

•  În timpul mandatului meu, Malta s-a clasat pe locul 9 în cadrul indicatorilor la nivel mondial pentru mediu - Indicele de performanță în materie de mediu al „Yale Centre for Environmental Law & Policy” referitor la aspectele de mediu de înaltă prioritate.


ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI LEO BRINCAT LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, fie în planificare bugetară, execuția sau gestiunea bugetară, fie în controlul sau auditul bugetar.

În calitate de ministru în două guverne diferite, am avut deja de a face cu aspecte legate de finanțele publice, atât în timpul mandatului meu de ministru de finanțe și comerț, cât și, mai recent, în calitate de ministru al dezvoltării sustenabile, mediului și schimbărilor climatice.

De-a lungul anilor, am fost responsabil, printre altele, cu mobilizarea resurselor, acordarea de priorități programelor și procesul bugetar, insistând întotdeauna asupra gestionării eficiente a resurselor și a controalelor. Planificarea bugetară, conformitatea, punerea în aplicare și controlul au jucat un rol esențial.

Când eram responsabil cu finanțele m-am implicat în mod activ în stabilirea obiectivelor bugetare împreună cu principalii funcționari din ministere, am condus discuțiile ce vizau transpunerea obiectivelor în ținte cuantificabile, am supravegheat acțiunile ulterioare menite să asigure că limitele bugetare erau respectate, am întreprins acțiuni corective pentru a face față oricăror cheltuieli suplimentare și am informat Parlamentul cu privire la realizarea obiectivelor bugetare. Aceste sarcini polivalente mi-au oferit o ocazie excelentă de a mă familiariza cu procesul de gestiune bugetară.

În 1997, am contribuit din rolul meu de ministru de finanțe la prezentarea în parlament a legii privind acordarea unui statut autonom Biroului național de audit (NAO). Constituția și legea permit Auditorului general să auditeze conturile tuturor departamentelor și oficiilor guvernului Maltei, precum și ale autorităților publice sau ale altor organe care administrează, dețin sau utilizează fonduri deținute direct sau indirect de guvernul Maltei.

NAO a continuat să se dezvolte începând din acel moment și a câștigat respectul Parlamentului maltez. În calitate de membru al parlamentului timp de mulți ani, am făcut parte și din Comisia pentru finanțe publice (PAC), o comisie prestigioasă pe care am avut, de asemenea, privilegiul de a o prezida timp de patru ani și jumătate pe parcursul unei întregi legislaturi.

În conformitate cu raportul anual al NAO, această comisie examinează raportul cost-beneficiu - economie, eficiență și eficacitate - al cheltuielilor publice și, în general, trage la răspundere guvernul și pe funcționarii publici cu privire la furnizarea serviciilor publice. Având în vedere că modelele de furnizare a serviciilor publice s-au schimbat de-a lungul anilor, la fel s-a întâmplat și cu raza de acțiune a Comisiei, care s-a extins dincolo de departamentele guvernului în ce privește controlul pe care îl efectuează inclusiv asupra entităților publice care furnizează servicii publice.

În perioada în care am făcut parte din comisia menționată, am avut mai multe ocazii să discut în detaliu cu diferiți miniștri, înalți funcționari din administrație și din sectorul public, precum și cu consilieri și consultanți ai ministerelor importante din domeniile identificate ca domenii-cheie de interes.

În calitate de membru fondator al PAC în Camera Reprezentanților (un organism care întărește relația dintre Biroul național de audit și Parlament), în primii ani, am efectuat vizite și am avut întâlniri cu funcționari de la NAO din Regatul Unit și de la Comisia pentru finanțe publice din cadrul Parlamentului britanic. Întotdeauna am adoptat și respectat cu strictețe principiul gestionării prudente și a controlului prudent ale finanțelor publice, precum și cel al bunei administrări publice și corporative.

Deși structurile și procesele sunt importante pentru buna administrare corporativă, supravegherea din partea ministerului este esențială. Din experiența mea, supravegherea din partea ministerului poate lua diferite forme: neoficial și oficial, și strategic. Acesta ar trebui să urmărească cu atenție punerea în aplicare a legilor, executarea bugetului, respectarea strictă a legislației și a Constituției, precum și gestionarea finanțelor publice, urmărind ameliorarea furnizării de servicii pentru a îmbunătăți calitatea vieții tuturor cetățenilor. Cu toate că, într-adevăr, aspirațiile crescânde ale cetățenilor introduc cerințe suplimentare în ceea ce privește resursele financiare, am susținut întotdeauna că cetățenii pun accentul pe un bun raport cost-beneficiu; astfel, controlul finanțelor publice devine din ce în ce mai important.

Multe din rolurile pe care le-am jucat în calitate de ministru au depășit simplul proces legislativ, întrucât ele au implicat, adesea, planificarea și activitatea decizională bugetară privind proiecte de mare anvergură, finanțate cu ajutorul unor fonduri publice și/sau europene importante, precum și controlul gestionării proiectelor și fondurilor. Sarcinile mele la nivel ministerial, în principal în domeniul finanțelor, dar și în domeniul mediului și în cel al gestionării deșeurilor, m-au pus în mod constant și regulat în contact cu cei mai înalți funcționari ai Ministerului de Finanțe, precum și, în acest din urmă caz, cu Divizia de coordonare a planificării și priorităților (PPCD, înființată în martie 2001 ca parte a infrastructurii administrative necesare pentru a gestiona fondurile pre- și post-aderare alocate Maltei de către UE). PPCD are ca scop să asigure absorbția și gestionarea eficientă a asistenței din partea UE, în special în ceea ce privește politica de coeziune, prin coordonarea eficientă între ministere, autorități și agenții guvernamentale și alte părți interesate.

În timpul mandatului meu ca ministru, principala mea preocupare a fost întotdeauna ca bugetele alocate să fie executate în mod legal și cu respectarea procedurilor în vigoare, în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare.

În calitate de purtător de cuvânt al opoziției pentru domeniile economiei și finanțelor în perioada septembrie 1998 - mai 2004, m-am informat în permanență, în mod concret, prin exercitarea atribuțiilor și prin asumarea responsabilităților mele legate de buna administrare și supraveghere financiară. În perioada de preaderare la UE, în calitate de deputat în Camera Reprezentanților, am participat la diverse seminarii și conferințe la Bruxelles, inclusiv la sesiuni specifice de orientare și informare cu privire la OLAF, printre alte domenii tematice, pentru o mai bună înțelegere a modului de funcționare a UE, precum și pentru a avea o imagine clară a realității de pe teren, în cadrul structurilor și mecanismelor majore ale UE.

Aceste cunoștințe se vor dovedi fără îndoială foarte utile în cazul în care voi avea onoarea de a fi ales ca membru al Curții de Conturi. Au fost organizate vizite de orientare similare, pentru mine și pentru un număr limitat de deputați din grupul parlamentar din care făceam parte, de către fundații politice precum FES din Germania, fapt care a facilitat consolidarea în continuare a cunoștințelor mele, de la un amplu nivel teoretic la o bogată experiență practică.

În perioada în care am fost angajat la Banca Mid Med, una din băncile principale din Malta, am lucrat o lungă perioadă la sediul central, în sectorul creditării, iar printre sarcinile mele se numărau: evaluarea conturilor, precum și proiecții ale clienților din sectorul corporativ, inclusiv studii de fezabilitate și planuri de afaceri, precum și un control adecvat al utilizării instrumentelor lor bancare, asigurând, în același timp, că acestea erau aplicate cu strictețe înainte de etapa de aprobare.

În calitate de consultant în sectorul corporativ, îndeosebi în domeniul activităților recreative și hoteliere în sectorul turismului care nu prezentau nici un conflict de interese cu îndatoririle mele parlamentare cu fracțiune de normă, am urmărit, de asemenea, dacă controalele și conformitatea financiare interne au fost respectate în întreprinderile cărora le-am furnizat servicii de consultanță freelance.

Timp de zece ani am lucrat ca director executiv în domeniul resurse umane/administrație la o mare întreprindere de producție din Malta axată pe export cu un personal de circa șase sute de angajați. Experiența mea în calitate de înalt funcționar în domeniul bancar a fost utilă în sensul că m-a ajutat să înțeleg provocările cu care se confruntă zilnic întreprinderile industriale, în special în perioadele de restructurare dificile.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Am contribuit la diferite proiecte în Malta, pe care le-am și supravegheat. Ceea ce mi-a oferit cea mai mare satisfacție personală în calitatea de ministru de finanțe a fost, fără îndoială, faptul că am îndrumat și am obținut sprijinul necesar al Camerei Reprezentanților pentru proiectul de a scoate Biroul național de audit (NAO) de sub responsabilitatea ministerială. Dispozițiile legislative adecvate au acordat NAO independența deplină prin faptul că acesta a devenit parte a Biroului Parlamentului Maltei, atât funcțiile sale, cât și cele ale Auditorului general fiind stabilite în mod clar în noul organ legislativ.

Chiar dacă în prezent există comisii pentru finanțele publice în majoritatea statelor membre, faptul că am fost unul dintre membrii fondatori ai comisiei PAC a Parlamentului Maltei a fost într-adevăr o experiență plină de satisfacții, cu atât mai mult cu cât atât noi (membrii săi fondatori), cât și un număr ridicat de funcționari guvernamentali și entități guvernamentale, am trecut printr-o etapă de învățare esențială și determinantă care i-a permis acesteia, de-a lungul anilor, să-și găsească locul și să-și dezvolte modul de funcționare în cadrul structurilor Parlamentului Maltei.

O altă etapă importantă pe care am parcurs-o, de această dată în timpul mandatului meu ca ministru al dezvoltării sustenabile, mediului și schimbărilor climatice, a fost activitatea desfășurată în vederea creării Autorității pentru mediu și resurse. Având în vedere că Direcția mediu, care făcea parte din Autoritatea malteză pentru mediu și planificare, nu dispunea de propriile structuri și capacități financiare, și nici de competențe de reglementare complet separate și distincte, sunt mândru că am contribuit la înființarea primei Autorități malteze pentru mediu și resurse care, pe lângă faptul că este un organism integral de supraveghere în materie de reglementare în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoane calificate, cu un grad înalt de integritate, inclusiv reprezentanți numiți de către ONG-urile de mediu și de partidele de opoziție, este în prezent capabil să răspundă obligațiilor europene, multilaterale și naționale ale Maltei.

Sub supravegherea mea în calitate de ministru, Wasteserv Malta Ltd (o întreprindere aflată 100% în proprietatea guvernului, responsabilă cu infrastructura de gestionare a deșeurilor în insulele malteze) a reușit să finalizeze un număr de proiecte naționale, finanțate de UE în cadrul perioadei de programare 2007-2013. Proiectele care trebuiau să fie încheiate cu succes până la sfârșitul anului 2015 includ uzina de tratare mecanică și biologică din nordul Maltei, un centru de transfer al deșeurilor din Gozo, precum și construcția unei instalații de autoclavare care a fost construită pentru a completa actualul incinerator, care este utilizat pentru deșeurile provenite de la abatoare, precum și pentru deșeurile medicale. Pe lângă finalizarea cu succes a acestor proiecte, întreprinderea a utilizat metode de gestiune mai stricte și a făcut obiectul unui exercițiu major de revizuire a imaginii sale, în cursul căruia până și conceptul de bază al întreprinderii a fost regândit, în prezent filozofia întreprinderii fiind „crearea de resurse din deșeuri.” Această schimbare a fost elementul-cheie care a permis întreprinderii să ajungă să joace un rol esențial în societate. Pentru a face din Wasteserv o organizație viabilă care se ocupă cu eliminarea și reciclarea deșeurilor, au fost efectuate schimbări în administrarea întreprinderii și s-au stabilit obiective strategice concrete pentru întreprindere pentru ca aceasta să-și îndeplinească misiunea.

În cursul mandatului meu ca Secretar parlamentar la Cabinetul Prim-ministrului, în 1986-87, în cadrul căruia locuințele făceau parte din responsabilitățile mele, am fost însărcinat să introduc reforme majore în domeniul locuințelor sociale în cadrul cărora, pentru a asigura mai multă corectitudine și echitate, plaja categoriilor de beneficiari a fost pentru prima dată extinsă pentru a cuprinde familiile monoparentale și persoanele cu venituri mici. De asemenea, am supravegheat proiecte majore în cadrul cărora clădirile ocupate în trecut în scopuri rezidențiale de către forțele militare britanice care își desfășurau activitatea în Malta au fost transformate în locuințe sociale pentru familiile care aveau nevoie de o locuință curată, adecvată sau alternativă.

3.  Care este experiența dumneavoastră profesională în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale multiculturale și multilingvistice cu sediul în afara țării dumneavoastră de origine?

Experiența mea profesională se întinde pe parcursul a aproape trei decenii în astfel de activități care au avut loc în diferite regiuni ale lumii. În fosta calitate de ministru al dezvoltării sustenabile, mediului și schimbărilor climatice, în timpul recentului meu mandat de ministru, am participat în mod periodic și activ la reuniuni formale și informale ale Consiliului Mediu care au avut loc în țările care dețineau președinția în exercițiu, precum și la Luxemburg și Bruxelles.

Pe parcursul negocierilor de aderare a Maltei la UE, prin participarea regulată și o implicare puternică în funcționarea Comisiei parlamentare mixte UE-Malta (CPM) și împreună cu alți deputați eminenți din Camera Reprezentanților, am contribuit la stabilirea primei legături formale dintre Parlamentul Maltei și Parlamentul European.

De-a lungul anilor, am participat la mai multe conferințe, seminarii și congrese în străinătate la nivel ministerial, guvernamental și chiar la nivel de grup de reflecție, precum și la diferite misiuni de informare. Astfel,

-  am participat și chiar am prezidat reuniuni ale UNEP/MAP în mai multe țări mediteraneene, reuniuni ale FMI și ale Commonwealth la nivelul miniștrilor de finanțe (SUA, Mauritius, Hong Kong);

-  am reprezentat țara mea cu ocazia primei reuniuni ministeriale a Organizației Mondiale a Comerțului de la Singapore, din 1996 și la un summit al OMC la Geneva, în 1998, la care a participat, printre alții, și președintele SUA; am participat la seminariile pe tema Creștere ecologică și economia ecologică care au avut loc în țările din Golf (Abu Dhabi, Dubai);

-  am participat la conferințe pe tema sustenabilității, în India (2015), la care au participat șefi de stat și de guvern și specialiști eminenți în domeniu;

-  am participat la reuniunile la nivel înalt pe tema climei ale COP, în Polonia și Franța, ca și la diferitele reuniuni ministeriale pregătitoare care le-au precedat;

-  am prezidat o parte a unei sesiuni a grupului de lucru ministerial pre-COP, și am asigurat președinția unei părți a sesiunii executive speciale pe tema politicilor climatice la CHOGM 2015;

-  am finalizat negocierile privind memorandumul de înțelegere cu guvernele Austriei și Israelului în țările-gazdă respective (2015);

-  am participat la misiuni de informare în Orientul Mijlociu, unde m-am întâlnit cu principalii actori regionali în timpul vizitelor la Tel Aviv, la Amman și în Gaza; în calitate de raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, am efectuat o vizită la Beirut pentru a promova legături mai puternice între APCE și Parlamentul libanez;

-  am participat la Summitul mondial al ONU privind clima, inclusiv la recenta ceremonie de semnare a COP21, de la New York, precum și la diferite seminarii Wilton Park desfășurate în Regatul Unit și în Danemarca.

De asemenea, în 1980, am participat la prestigiosul program de vizitatori internaționali în SUA, în calitate de invitat al guvernului SUA, în timpul căruia am vizitat Washington DC, New York, Portland, San Francisco și Dallas, împreună cu un număr de participanți veniți din întreaga lume care, după aceea, au ajuns cunoscuți în țările lor de origine. Vizitele la diferite instituții americane și discuțiile cu participanții și organizatorii mi-au oferit idei și bune practici pe care le-am adoptat pe tot parcursul carierei mele profesionale, în special la reuniuni la care am participat ulterior împreună cu funcționari de rang înalt ai guvernului SUA, reuniuni desfășurate la Departamentul de Stat și la Trezoreria SUA, în cursul mandatului meu de ministru de finanțe.

O invitație din partea guvernului britanic de a vizita Regatul Unit în cadrul unei vizite sponsorizate în anii 1980 m-a adus în contact cu actori guvernamentali-cheie din domenii strategice - afaceri externe, educație, finanțe și tehnologia informației; de unele dintre acestea am ajuns să mă ocup mai târziu în cursul activităților parlamentare.

Atunci când am condus delegații ministeriale sau am făcut parte din delegații parlamentare, am avut ocazia de a mă întâlni cu reprezentanți importanți ai diferitelor entități guvernamentale importante și cu actori și părți interesate-cheie din sectorul privat, inclusiv cu cele implicate în finanțarea și promovarea investițiilor pe diferite continente prin vizite în SUA, Franța, Italia, Austria, Israel, EAU, Arabia Saudită, Kuweit, Republica Populară Chineză și Federația Rusă, precum și în țările africane vecine din nordul Africii.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Procedura de descărcare la care se face referire nu se aplică în cazul meu.

5.  Care dintre pozițiile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă numiri politice?

Așa cum am precizat în CV-ul meu detaliat, am îndeplinit funcția de ministru al dezvoltării sustenabile, mediului și schimbărilor climatice, ministru al finanțelor și comerțului, precum și funcția de secretar parlamentar la Cabinetul Prim-ministrului, având ca principale responsabilități strategia de comunicare și locuințele sociale.

Având în vedere programul de lucru cu fracțiune de normă al deputaților maltezi, în timp ce îmi îndeplineam sarcinile ca președinte al Comisiei de conturi a Biroului național de audit, ca președinte al Comisiei pentru finanțe publice, precum și ca membru al Comisiei pentru mediu și dezvoltare și al Comisiei pentru afaceri externe și europene, aveam dreptul să îmi câștig venitul principal, la fel ca și toți ceilalți deputați, din activitățile desfășurate în sectorul bancar, din serviciile de consultanță desfășurate ulterior în sectorul corporativ, precum și de la fostul loc de muncă cu normă întreagă din sectorul manufacturier.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?

De-a lungul carierei mele în politică și în administrația publică, am luat parte la mai multe decizii importante:

•  În calitate de ministru al finanțelor și comerțului, am luat primele măsuri în vederea punerii în aplicare a soluțiilor propuse în rapoartele pe care le-am comandat și pus la dispoziția publicului, care au identificat probleme financiare și organizatorice în mai multe dintre cele mai mari întreprinderi de pe insulă și în același timp am făcut din reformarea acestor întreprinderi un element central al programului de ajustare fiscală pe termen mediu al guvernului - astfel cum se subliniază în raportul de țară al FMI nr. 99/72 cu privire la Malta referitor la anumite aspecte. Același raport include o mărturie a faptului că întrucât subvențiile anterioare acordate acestor entități reprezentau 6,4% din cheltuielile publice totale, până în 1998 am reușit să contribui la reducerea lor la 4,8%.

•  Faptul de a mă alătura unui grup de peste 120 miniștri ai comerțului, ai externelor, finanțelor și agriculturii din țări membre ale OMC și din cele în curs de aderare la OMC, prin participarea la prima conferință ministerială a OMC de la Singapore, din decembrie 1996, prima conferință de la intrarea în vigoare a OMC la 1 ianuarie 1995, a constituit un moment istoric. În cursul întâlnirilor mele de la Singapore, am participat în mod activ la reuniunile plenare, precum și la diverse reuniuni multilaterale, plurilaterale și bilaterale care au examinat aspecte legate de activitatea OMC din primii doi ani de activitate, precum și de implementarea acordurilor din Runda Uruguay.

•  Fără îndoială că al treilea eveniment important a fost faptul că am ghidat procedura legislativă în Parlamentul maltez pentru o serie de acte legislative în domeniul financiar care, printre altele, au inclus înființarea Biroului național de audit autonom.

Pe lângă aceste trei evoluții importante, sunt mândru că, până la momentul în care am predat portofoliul ministerial, am contribuit la lucrările pregătitoare pentru Președinția malteză a Consiliului UE din prima jumătate a anului 2017 în domeniile pentru care am fost responsabil - dezvoltarea sustenabilă, mediul și schimbările climatice - având în vedere complexitatea acestor domenii de politică: o sarcină dificilă și o provocare majoră, atât pentru țara mea, cât și pentru mine personal.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?

Ca membru al Curții de Conturi, îmi voi îndeplini sarcinile în mod independent, ceea ce înseamnă că nu voi cere și nici nu voi primi instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism și mă voi abține de la orice acțiune care nu este compatibilă cu acțiunile Curții.

Pe lângă această independență care este prevăzută fără echivoc în tratat, potrivit căreia trebuie să nu existe nicio îndoială cu privire la independența membrilor, aceste principii esențiale sunt, de asemenea, enunțate în Orientările în materie de etică ale Curții și în Codul de conduită al membrilor CCE, precum și în Regulamentul de procedură și în Regulamentul de punere în aplicare a Regulamentului de procedură. La fel de important este faptul că eventualele concluzii formulate în cursul activității mele se vor baza pe un audit detaliat bazat pe fapte și cifre. Este, de asemenea, necesar să mă încadrez în mod strict în sfera mea de competență în calitate de membru al Curții de Conturi. Acest lucru se aplică și în cazul contactelor cu alte entități, agenții sau autorități instituționale. Relațiile vor trebui să fie strict profesionale și, dacă este necesar, va fi solicitată prezența unui alt funcționar al Curții de Conturi. Codul de conduită al membrilor CCE trebuie să fie respectat, deoarece cuprinde dispoziții foarte specifice referitoare la independență. Acesta se bazează pe Organizația internațională a instituțiilor supreme de audit (INTOSAI).

8.  Participați, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dumneavoastră viitoare?

Nu.

9.  Sunteți dispus să comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Da, fără nicio ezitare. De mai mulți ani, m-am conformat întotdeauna cu promptitudine cerințelor prezentei declarații de avere și Codului de etică pentru miniștrii și deputații maltezi de a publica orice fel de interese, active deținute sau angajamente.

10.  Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu sunt parte la nicio procedură judiciară care ar putea intra în conflict cu îndatoririle mele în calitate de membru al Curții.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

În prezent nu am niciun rol executiv în politică, însă am fost ministru al dezvoltării sustenabile, mediului și schimbărilor climatice până luna trecută - post din care am demisionat datorită numirii mele la CCE; ocupam acest post din aprilie 2013.

Deși încă sunt deputat în Camera Reprezentanților, încă de la desemnarea mea ca membru al Curții de Conturi Europene am luat în mod unilateral decizia de a mă abține de la orice activitate, declarații sau observații politice, atât în Parlament, cât și în mass-media tipărită și/sau pe rețelele de socializare pe care obișnuiam să scriu în mod regulat ca formator de opinie.

12.  Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Am demisionat deja din funcția de ministru. Mă angajez să renunț imediat la mandatul meu în Camera Reprezentanților, Parlamentul Maltei, în cazul în care voi fi numit la Curtea de Conturi. Nu dețin niciun rol sau responsabilitate în cadrul structurilor partidului aflat la guvernare în Malta.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Aș trata orice caz important de neregulă/fraudă/corupție în același mod în toate cazurile, indiferent dacă acestea pot fi legate de țara mea sau de orice alt stat membru al UE. Având în vedere că, în calitate de membru al Curții de Conturi, prima mea obligație ar fi să fiu în serviciul Curții de Conturi și al funcțiilor sale respective, mă voi asigura, de asemenea, că Curtea efectuează o anchetă completă pentru a stabili toate informațiile pertinente cu privire la amploarea neregulilor/ilegalității, depunând totodată eforturi pentru identificarea părților care pot fi implicate. În urma consultării cu membrii Curții și după examinarea rezultatelor obținute, cazul ar putea fi transmis imediat către OLAF. Dacă va fi necesar, voi discuta de asemenea cu președintele Curții. Exercitarea funcției cu independență deplină, imparțialitate, integritate, diligență și rigoare în același mod ca și în cazurile care implică oricare alt stat membru este o condiție sine qua non pentru orice membru al Curții Europene de Conturi. A nu proceda astfel nu numai că ar submina CCE în sine, punând în pericol propria mea poziție, dar ar și facilita, în loc să remedieze, alocarea necorespunzătoare a resurselor și hazardul moral. Întrucât am crezut întotdeauna într-o abordare proactivă în toate domeniile de activitate în care am fost implicat de-a lungul anilor, consider că este în continuare necesară o serie de acțiuni sistemice preventive generale bine gândite care să sporească eficacitatea Curții, reducând și minimizând șansele de apariție a unor astfel de nereguli grave.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la consolidarea acestei culturi?

Caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare ar trebui să se bazeze pe trei aspecte: eficacitate, economie și eficiență.

Prin urmare, auditul performanței ar trebui să încerce să analizeze operațiunile oricărei agenții, în conformitate cu regulamentele, să identifice rezultatele obținute de un program și să recomande îmbunătățiri, în special acolo unde predomină controale interne ineficiente, sau atunci când o acțiune este considerată adecvată în cazul practicilor frauduloase. Având în vedere experiența și cunoștințele dobândite de-a lungul anilor, CCE se află într-o poziție privilegiată pentru a efectua audituri de performanță așa cum am descris, iar aceste audituri pot contribui la îmbunătățirea performanței și eficienței agențiilor responsabile pentru punerea în aplicare a programelor UE. În esență, auditurile de performanță trebuie să reprezinte audituri ale raportului calitate-preț, precum și audituri operaționale, care să furnizeze conducerii informații privind măsurile de gestionare adecvate și inadecvate prin intermediul unui proces de raportare structurată. Acest fapt în sine ar trebui să constituie o oportunitate pentru îmbunătățiri, acolo unde este cazul, după stabilirea efectelor sau impactului măsurilor de gestionare inadecvate asupra furnizării de servicii. Auditul performanței în sectorul public, precum și la nivel instituțional, oferă autorităților o modalitate de a arăta publicului dacă acestea și-au îndeplinit obligațiile de responsabilitate cu privire la resurse. Spre deosebire de auditurile convenționale, auditul performanței contribuie la găsirea unor soluții alternative prin recomandări vizând îmbunătățirea politicilor, procedurilor și structurii care ar putea contribui la reducerea risipei și a ineficienței. De asemenea, acesta ajută la obținerea unei perspective critice privind respectarea cerințelor legale, a politicilor, obiectivelor și procedurilor. De asemenea, auditurile de performanță pot sta la baza deciziilor privind finanțarea și prioritățile viitoare. Orientări clare privind auditurile de performanță sunt de o importanță crucială.

O evoluție importantă a fost publicarea de către CCE a „analizelor panoramice”. Nu numai că aceste analize panoramice contribuie la evaluarea riscurilor, dar ele oferă o analiză cuprinzătoare a agențiilor stabilind o legătură între conformitate și rezultatele programelor. Am subliniat deja importanța unei legături strânse între gestionarea resurselor și furnizarea de servicii de calitate pentru cetățeni. Totuși, eficacitatea acestei legături nu poate fi stabilită decât în cazul în care informațiile furnizate de agenții sunt complete și relevante. Obiectivul nostru este de a îmbunătăți serviciile publice. Facem acest lucru propunând acțiuni specifice care abordează problemele pe care le evocăm și furnizând informații utile publicului, conducătorilor programelor și reprezentanților aleși.

Pe lângă experiența acumulată de-a lungul anilor atât în calitate de ministru, cât și ca purtător de cuvânt al opoziției sunt, de asemenea, familiarizat cu documentul „Buna administrare în sectorul public” - document emis de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și de The Chartered Institute of Public Finance and Accountancy (CIPFA). Eficiența și eficacitatea trebuie bine calibrate. În timp ce eficiența trebuie să asigure rentabilitatea operațiunilor curente și a deciziilor de gestionare, eficacitatea trebuie să evalueze gradul de reușită a întregului sistem de costuri și gestiune, în special în ceea ce privește realizarea obiectivelor dorite. Acest lucru nu va reuși numai prin structuri de gestionare corespunzătoare, ci trebuie completat printr-o consolidare a capacităților de cea mai înaltă calitate, precum și ca rezultat al unor obiective și sarcini clar definite, în urma unei planificări strategice și profesionale adecvate. Fără existența unor controale interne corespunzătoare, fără o evaluare profesionistă a riscurilor și sisteme de audit intern eficiente, nu se poate obține sau aspira decât la un succes parțial.

Mai ales în acest moment și în această epocă de volatilitate și de vulnerabilitate financiară, raportarea financiară trebuie să fie nu numai exactă, ci și furnizată în timp util, astfel încât să ajungă la părțile interesate externe fără nicio întârziere nejustificată.

În timp ce punerea unui accent mai mare pe raportarea privind buna gestiune financiară prin audituri de performanță este pozitivă și încurajatoare, în principal grație unui impuls puternic din partea Parlamentului European, precum și din partea Curții de Conturi și a Comisiei, acest proces trebuie accelerat și intensificat în continuare pentru a se elimina orice comportament arbitrar în procesul decizional și eventualele conflicte de interese, crescând, în același timp, transparența și înăsprind controalele.

15.  Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar din cadrul acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența financiară a acestora?

În opinia mea, nu ar trebui să existe un model static, unidimensional, ci acest lucru ar trebui să facă parte dintr-un proces care evoluează în mod constant și care ia în considerare noile provocări, amenințări și posibilități care pot apărea. Mai degrabă decât a reacționa la evoluția situațiilor, scenariul optim ar fi ca Curtea să fie întotdeauna cu un pas înainte, valorificând metode creative și inovatoare de a promova acest proces, întărind în același timp propria sa dinamică. Dacă dialogul nu este continuu și regulat, va exista întotdeauna un risc crescând de slăbire a vigilenței, care ar slăbi înțelegerea detaliată, constantă și atât de necesară a nevoilor în continuă evoluție ale Parlamentului. Ca urmare a reformei interne a CCE, care a fost pusă în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2016 cu scopul de a o transforma într-o organizație bazată pe sarcini, aceasta ar trebui să se orienteze după următoarele principii:

a)  răspuns rapid la un mediu aflat în schimbare rapidă,

b)  direcționarea flexibilă a resurselor către sarcinile de audit prioritare;

c)  furnizarea în timp util a produselor și o mai bună comunicare a rolului și activității sale.

În calitate de membru al Curții de Conturi, datoria mea va fi să asigur că Parlamentului i se transmit concluziile Curții într-un spirit de dialog deschis și colaborare. Prezentarea unor metodologii, rezultate, avize și evaluări de audit ar trebui să permită Parlamentului să-și exercite funcția sa bugetară într-un mod mai eficient și în timp util, consolidând și îmbunătățind în mod constant cadrul de reglementare al UE. Importanța tot mai mare acordată de Parlament concluziilor Curții poate numai să sprijine și să consolideze viitoarele schimburi de vederi și o mai bună apreciere reciprocă a funcțiilor celor două instituții-cheie ale Uniunii. Rata de succes a acestor eforturi poate fi măsurată numai dacă și când activitatea legislativă a Parlamentului va reflecta efectiv principalele concluzii și recomandări ale CCE, chiar la nivelul rapoartelor speciale ale CCE care ar putea fi prezentate comisiilor Parlamentului European responsabile cu politicile sectoriale. Dacă relația trebuie să fie una de la egal la egal, obiectivul principal trebuie să fie acela de a asista mai bine Parlamentul însuși. Aceste eforturi trebuie nu numai să fie resimțite, dar trebuie, de asemenea, să fie văzute într-un mod care să permită și părților interesate externe să poată face o apreciere corectă a acestora.

16.  În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Auditul de performanță este considerat pertinent și valid dacă este cuprinzător, obiectiv și independent. Așa cum am explicat anterior, acesta trebuie să evalueze dacă agențiile funcționează în conformitate cu cele trei principii menționate anterior. De asemenea, un audit de performanță va trebui să evalueze rezultatele și, după caz, să identifice punctele slabe și riscurile. Accentul va fi pus, desigur, pe a vedea dacă politicile și programele sunt implementate astfel cum au fost concepute. Acest lucru ar trebui avut în vedere în permanență în orice decizie pe care o ia un membru al Curții de Conturi Europene. Cel mai probabil, niciun caz nu va fi similar; prin urmare, capacitatea de a judeca joacă un rol-cheie în realizarea unui audit al performanței pertinent și obiectiv.

O bună capacitate de analiză din partea Curții de Conturi Europene ar trebui, de asemenea, să aibă ca rezultat formularea unor recomandări pentru a revizui sistemele de gestiune și procedurile interne. Aceasta este o componentă importantă a performanței și una care ar trebui urmărită de agențiile vizate. În calitate de membru al CCE, desigur că voi consulta manualul CCE privind auditul performanței. Grație experienței mele în cadrul Comisiei pentru finanțe publice, sunt foarte familiarizat cu modul în care NAO din Malta a efectuat o serie de audituri de performanță foarte eficiente. Sunt de asemenea, familiarizat cu orientările ISSAI 3100, orientări care stabilesc principiile de audit al performanței, precum și beneficiile rezultate din utilizarea lor.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de control și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?

O interacțiune constantă și mai amplă este extrem de importantă. Ar trebui să se exploateze la maximum posibilitățile oferite de cooperarea bilaterală și multilaterală extinsă pentru a reflecta cu adevărat spiritul și substanța a ceea ce tratatul în sine prevede atunci când afirmă că „în statele membre, controlul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de control.” Procesul nu ar trebui să fie un proces cu sens unic, deoarece consider că Parlamentul însuși poate transmite observații constructive care să măsoare eficacitatea și orientarea către rezultate a unor astfel de niveluri de cooperare consolidată. Pe de altă parte, cooperarea dintre Curtea de Conturi și instituțiile naționale de audit trebuie să se ridice la niveluri chiar mai ridicate. Instituțiile Supreme de Audit (ISA), ca entități pe deplin independente, trebuie să coopereze cu Curtea de Conturi și cu Comisia Europeană, în domeniul de aplicare al articolului 287 alineatul (3) din tratat și anume că ar trebui să existe o cooperare într-un spirit de încredere, păstrându-și totodată independența. Acest lucru este important deoarece ISA (atât în țările lor, precum și vizavi de omologii lor internaționali) trebuie să fie și să fie văzute că sunt pe deplin independente de alte autorități pentru a demonstra că pot să își desfășoare activitatea de audit fără nicio interferență nejustificată. Cu toate acestea, în același timp, cooperarea este foarte utilă și oferă valoare adăugată entităților în cauză, având în vedere că ele pot învăța unele de la altele și înțelege mai bine evoluțiile activităților celorlalți.

Sunt conștient de faptul că Comitetul de contact al UE, care este rețeaua ISA din statele membre ale UE, a creat o formă de „sistem de avertizare timpurie” pentru a sprijini funcționarea eficace și eficientă a Comitetului de contact în beneficiul tuturor ISA membre prin identificarea evoluțiilor într-un stadiu incipient și permiterea unui răspuns rapid la acestea; prin urmare, consider că acesta reprezintă o modalitate bună și eficientă pentru CCE și pentru ISA din statele membre ale UE de a monitoriza evoluțiile și schimbările în cadrul gestiunii financiare a UE care poate fi de interes pentru ele, inclusiv, de asemenea, să monitorizeze orice decizii relevante care ar putea fi luate de comisia CONT a PE.

Consider că continuarea cooperării între CCE, ISA din statele membre ale UE și comisia CONT a PE poate fi consolidată prin organizarea de reuniuni periodice ale reprezentanților celor trei părți, de două sau de trei ori pe an, pentru a discuta evoluțiile de interes reciproc cu scopul de a garanta că auditul bugetului UE poate fi îmbunătățit în mod continuu. Flexibilitatea intrinsecă în această structură ar trebui să faciliteze luarea în considerare a unor noi subiecte de actualitate, în special având în vedere faptul că peisajul financiar continuă să evolueze atât în cadrul UE, cât și la nivel mondial ca rezultat al unor megatendințe emergente. Faptul că noua funcție de membru al Curții de Conturi este responsabilă cu relațiile instituționale, ar trebui să consolideze și să faciliteze în continuare această cooperare, având în vedere că pune la dispoziție o structură instituțională deja existentă.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?

Consider că, în calitate de membru al Curții de Conturi Europene, ar trebui să sprijin ceea ce este, în opinia mea, principalul obiectiv al CCE: să asigure că sistemele naționale de raportare funcționează cum ar trebui, evidențiind riscurile și eșecurile în detectarea deficiențelor din cadrul sistemelor naționale de raportare. Este imperativ ca acest lucru să fie completat de fluxul constant de informații și recomandări adresate Parlamentului European cu privire la modul de abordare și de remediere a acestor situații. O altă condiție prealabilă importantă este, în opinia mea, creșterea frecvenței reuniunilor dintre Curtea de Conturi și Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European. Toate acestea trebuie să se reflecte cu pregnanță în raportul anual al CCE care trebuie să constituie o bază solidă de dezbateri în Parlament. Sunt necesare eforturi mai susținute pentru a garanta că exactitatea datelor furnizate de statele membre, precum și în cadrul verificărilor efectuate de Comisie, este întărită prin evidențierea mai proeminentă chiar de către Curte a acestor slăbiciuni inerente. Revine Comisiei să se asigure că angajamentul și cooperarea strânsă cu statele membre sunt consolidate în continuare pentru a garanta că acestea din urmă vor fi în măsură să ofere informații complete și în timp util cu privire la guvernare, controalele interne, sistemele de audit intern și gestiunea financiară.

Numai astfel consolidarea în continuare a sistemului poate oferi o mai mare garanție că Comisia ar fi mai bine plasată ca niciodată să evalueze sistemele statelor membre pentru a se asigura că acestea sunt mai mult decât adecvate pentru a facilita corecta punere în aplicare a bugetului UE. Este posibil ca o cantitate excesivă de date să nu fie suficientă. Ce este vital și esențial este utilizarea acesteia pentru a obține beneficii maxime de pe urma ei. Îmbunătățirea nivelului estimat de eroare raportat de către Curte nu ar trebui să lase niciun loc pentru autosatisfacție. Dimpotrivă, ameliorarea anuală în continuare a acestor cauze profunde de eroare trebuie susținută în mod consecvent și solid. Aceasta nu este o chestiune pe care Curtea să o poată aborda în mod de sine stătător, în special având în vedere că aceasta se va reflecta în final asupra viitorului rol pe care Comisia și CCE trebuie să îl joace în ceea ce privește relațiile dintre statele membre și ISA naționale.

Alte întrebări

19.  Vă veți retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?

Voi reexamina numirea mea, luând pe deplin în considerare deliberările care vor fi avut loc și motivele invocate de comisie în recomandarea sa.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu

Reînnoirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul MT

Referinţe

08699/2016 – C8-0185/2016 – 2016/0806(NLE)

Data sesizării

17.5.2016

 

 

 

Comisie competentă în fond

Data anunţului în plen

CONT

25.5.2016

 

 

 

Raportori

Data numirii

Igor Šoltes

25.5.2016

 

 

 

Data adoptării

5.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

11

9

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Dan Nica, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Karin Kadenbach, Julia Pitera, Miroslav Poche, Patricija Šulin

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Anne Sander, Alfred Sant

Data depunerii

8.9.2016

Aviz juridic - Politica de confidențialitate