Procedură : 2016/2053(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0263/2016

Texte depuse :

A8-0263/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/10/2016 - 7.9
CRE 04/10/2016 - 7.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0371

RAPORT     
PDF 691kWORD 82k
12.9.2016
PE 582.322v02-00 A8-0263/2016

referitor la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020

(2016/2053(INI))

Comisia pentru dezvoltare

Raportor: Norbert Neuser

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020

(2016/2053(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 („Acordul de la Cotonou”) și revizuirile sale din 2005 și 2010(1),

–  având în vedere Acordul de la Georgetown din 1975 de creare a grupului statelor ACP, precum și revizuirea sa din 1992(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 octombrie 2003 intitulată „Pentru integrarea deplină a cooperării cu țările ACP în bugetul UE” (COM(2003)0590)(3),

–  având în vedere Documentul comun de consultare al Comisiei Europene și Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 6 octombrie 2015, intitulat „Către un nou parteneriat între Uniunea Europeană și țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific după 2020” (JOIN(2015)0033)(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare privind relațiile ACP-UE, în special cea din 11 februarie 2015, referitoare la activitatea Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE(5), cea din 13 iunie 2013, referitoare la a doua modificare a Acordului de la Cotonou din 23 iunie 2000(6), cea din 5 februarie 2009, referitoare la impactul acordurilor de parteneriat economic (APE) asupra dezvoltării(7), precum și cea din 1 aprilie 2004, referitoare la bugetizarea Fondului european de dezvoltare(8),

–  având în vedere rezoluțiile anterioare privind Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE și mai ales cea din 9 decembrie 2015 referitoare la „Patruzeci de ani de parteneriat: evaluarea impactului asupra comerțului și dezvoltării din țările ACP și perspective pentru relații durabile între țările ACP și Uniunea Europeană”(9),

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD),

–  având în vedere declarația comună din 9 decembrie 2015 a copreședinților Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE privind viitorul relațiilor ACP-UE(10),

–  având în vedere Strategia globală a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, ce va fi înaintată Consiliului European la reuniunea din 28-29 iunie 2016,

–  având în vedere Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 21 martie 2012, intitulată „Către un parteneriat reînnoit pentru dezvoltare UE-Pacific”,

–  având în vedere Comunicarea comună „Strategia de parteneriat comună UE-Caraibe” din 26 iunie 2012 JOIN(2012)0018,

–  având în vedere Strategia comună Africa-UE, adoptată de țările africane și șefii de stat și de guvern în cadrul summitului de la Lisabona din 9 decembrie 2007(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 octombrie 2015 referitoare la rolul autorităților locale în cooperarea pentru dezvoltare în țările în curs de dezvoltare(12),

–  având în vedere declarația comună ACP-UE din 12 iunie 2014 referitoare la Agenda generală pentru perioada de după 2015(13),

–  având în vedere Declarația de la Sipopo la cel de al șaptelea summit al șefilor de stat și de guvern din țările ACP, din 13-14 decembrie 2012, intitulată „Viitorul grupului ACP într-o lume în schimbare: provocări și oportunități”(14),

–  având în vedere cea de a treia Conferință internațională privind finanțarea pentru dezvoltare din 13-16 iulie 2015 și Agenda de acțiune de la Addis Abeba, aprobată de Adunarea Generală a ONU la 27 iulie 2015(15),

–  având în vedere summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea sustenabilă și documentul final adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”(16),

–  având în vedere cea de a 41-a sesiune a Consiliului comun ACP-UE, desfășurată la Dakar, în Senegal, la 28 și 29 aprilie 2016,

–  având în vedere cel de al optulea summit al șefilor de state și de guverne ACP de la Port Moresby, Papua Noua Guinee, din 31 mai-1 iunie 2016, în cadrul căruia s-a adoptat Comunicatul de la Waigani privind perspectivele viitoare ale grupului de state ACP și Declarația de la Port Moresby, prin care s-a acceptat raportul final al Grupului de persoane eminente pentru analizarea perspectivelor grupului ACP,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru comerț internațional și Comisiei pentru bugete (A8-0263/2016),

A.  întrucât forța și acquis-ul Acordului de la Cotonou se bazează pe o serie de caracteristici unice: este un document obligatoriu din punct de vedere juridic, are o forță numerică fără precedent, de 79+28 de state membre, este cuprinzător prin cei trei piloni de cooperare pentru dezvoltare, cooperare politică și cooperare economică și comercială, are un cadru instituțional comun și dispune de un buget extins sub forma Fondului european de dezvoltare (FED);

B.  întrucât obiectivul general al Acordului de la Cotonou „de reducere și, în cele din urmă, de eradicare a sărăciei, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile și integrării progresive a țărilor ACP în economia mondială” este ferm ancorat la articolul 1 din respectivul acord; întrucât parteneriatul se bazează pe un set de valori și principii fundamentale, care includ respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, democrația bazată pe statul de drept și pe un sistem de guvernare transparent și responsabil;

C.  întrucât peste 80 % dintre țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) provin din regiuni ACP, fapt care conferă o importanță deosebită parteneriatului UE-ACP;

D.  întrucât, după semnarea Acordului de la Cotonou, s-au produs schimbări în peisajul politic și economic al grupului ACP și în cadrul Uniunii Europene;

E.  întrucât viitorul relațiilor ACP-UE ar trebui să se bazeze pe o nouă reflecție asupra potențialului și a obstacolelor viitoare pentru cooperarea UE-ACP;

F.  întrucât forța numerică a statelor membre ale ACP și UE nu s-a transpus suficient în acțiuni comune la nivelul forumurilor internaționale;

G.  întrucât parteneriatul ACP-UE a jucat un rol important în progresele înregistrate pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM);

H.  întrucât, pe de altă parte, rezultatele în ceea ce privește obiectivele de eradicare a sărăciei și de integrare a țărilor ACP în economia mondială nu au fost convingătoare până în prezent, având în vedere faptul că jumătate din statele membre ale ACP se numără încă printre țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) și că statele membre ale ACP reprezintă împreună mai puțin de 5 % din comerțul mondial și aproximativ 2 % din PIB-ul mondial;

I.  întrucât relațiile comerciale constituie al doilea pilon al Acordului de la Cotonou, iar Acordurile de parteneriat economic (APE) reprezintă instrumentele sale;

J.  întrucât acordurile de parteneriat economic (APE) sunt definite la articolul 36 din Acordul de la Cotonou ca instrumente care „vizează promovarea integrării progresive și armonioase a țărilor ACP în economia mondială”, în special prin folosirea deplină a integrării regionale și a comerțului sud-sud”; întrucât includerea APE în Acordul de la Cotonou promovează coerența politicilor pentru dezvoltare;

K.  întrucât acordul ține seama de importanța din ce în ce mai mare a integrării regionale pentru țările ACP și pentru cooperarea ACP-UE, precum și de rolul său în încurajarea păcii și securității, promovarea creșterii și abordarea provocărilor transfrontaliere;

L.  întrucât Acordul de la Cotonou vizează noile provocări globale legate de schimbările climatice, migrație, pace și securitate (cum ar fi combaterea terorismului, a extremismului și a criminalității internaționale), dar a produs puține rezultate concrete în aceste domenii;

M.  întrucât reuniunile instituțiilor comune ale ACP și UE, și în special Consiliul comun de miniștri, au produs puține rezultate concrete și au avut o participare redusă și un nivel de reprezentare modest;

N.  întrucât UE finanțează aproximativ 50 % din costurile secretariatului ACP; întrucât serie de state membre ale ACP nu își achită în totalitate contribuțiile de membru;

O.  întrucât dialogul politic privind elementele esențiale, menționate la articolele 8 și 96 din Acordul de la Cotonou, reprezintă un mijloc concret juridic de apărare a valorilor comune ale parteneriatului ACP-UE și de promovare a democrației și a drepturilor omului, fundamentale pentru o dezvoltare sustenabilă;

P.  întrucât este absolut necesar să se garanteze în continuare condiționalitatea legată de drepturile omului și să se consolideze dialogul politic în cadrul noului acord;

Q.  întrucât, în pofida recunoașterii importanței lor, implicarea parlamentelor naționale, a autorităților locale, a societății civile și a sectorului privat în dialogul politic a fost destul de limitată; întrucât rolul propriu-zis al grupului ACP este limitat la cazurile în care se invocă articolul 96; întrucât dialogul politic și în special articolul 96 au fost folosite într-o fază avansată a crizei politice și nu preventiv;

R.  întrucât, în ciuda recunoașterii clare a rolului parlamentelor naționale, al autorităților locale, al societății civile și al sectorului privat în Acordul de la Cotonou, ca urmare a revizuirii acestuia în 2010, participarea acestora la deliberările privind politicile și activitățile ACP-UE a fost limitată;

S.  întrucât organizațiile societății civile se confruntă cu o legislație tot mai restrictivă și cu alte obstacole care le limitează activitățile și marja de manevră;

T.  întrucât prezența în regiunile ACP a țărilor și a teritoriilor de peste mări (TTPM) asociate Uniunii Europene, ale căror relații speciale cu UE impun o distanțare de abordarea tradițională în materie de ajutor pentru dezvoltare pentru a se ține seama mai mult de apartenența lor la familia europeană; întrucât TTPM, deși au un statut special, continuă să beneficieze de cel de al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED), la fel ca și țările ACP;

U.  întrucât FED este finanțat prin contribuții directe de la statele membre ale UE și nu este supus normelor bugetare obișnuite ale UE; întrucât Parlamentul European nu are nicio putere asupra bugetului FED în afara acordării descărcării de gestiune pentru plățile deja efectuate, și nici nu dispune de drepturi oficiale de control bugetar în ceea ce privește programarea FED;

V.  întrucât în cadrul celui de al 11-lea FED, circa 900 de milioane de euro sunt alocate pentru Instrumentul financiar pentru pace în Africa iar aproximativ 1,4 miliarde de euro din rezerva FED vor fi folosite pentru Fondul fiduciar al UE pentru Africa;

W.  întrucât mobilizarea resurselor naționale în țările ACP și fondurile din diaspora pot constitui o sursă esențială pentru finanțarea dezvoltării;

X.  întrucât includerea FED în bugetul UE ar permite controlul democratic, ar consolida vizibilitatea și ar crește transparența folosirii fondurilor pentru dezvoltare ale UE; întrucât, pe de altă parte, natura multianuală a programării FED permite resurselor să fie previzibile și întrucât includerea în bugetul UE ar duce la scăderea fondurilor pentru dezvoltare destinate țărilor ACP în favoarea altor priorități ale politicii externe și s-ar putea considera că slăbește parteneriatul privilegiat UE-ACP; întrucât includerea FED în bugetul UE ar putea, de asemenea, să pericliteze finanțarea Instrumentului financiar pentru pace în Africa și a altor inițiative importante, cum ar fi Fondul fiduciar pentru Africa, cu excepția cazului în care este creat un instrument specific pentru finanțarea cheltuielilor de securitate legate de cooperarea pentru dezvoltare;

1.  susține că cooperarea ACP-UE reprezintă o realizare unică și valoroasă, care a consolidat legăturile între populația și țările ACP și UE și între parlamentele lor în ultimii 40 de ani; subliniază (având în vedere dovada angajamentului țărilor ACP pentru o acțiune comună ca grup) că, pentru a crește eficiența cooperării și pentru a o adapta noilor provocări, trebuie adoptată o nouă structură, care să mențină acele părți din acquis-ul ACP-UE care au un caracter universal, (cum ar fi angajamentul față de drepturile omului, egalitatea de gen, dezvoltarea umană, buna guvernare și democrația, statul de drept și schimbul de practici optime într-un cadru comun), iar principalele activități trebuie realizate în conformitate cu principiul subsidiarității: cu alte cuvinte, trebuie să se desfășoare în cadrul acordurilor regionale care sunt adaptate nevoilor regionale specifice și intereselor reciproce existente între UE și regiunea în cauză;

2.  subliniază că atât cadrul comun, cât și acordurile regionale ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere juridic; subliniază că, pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora, pentru a reduce suprapunerile și a evita duplicarea cadrelor politice, acordurile regionale cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific ar trebui concepute astfel încât să țină seama de organizațiile regionale și subregionale, de exemplu, Uniunea Africană, Comunitățile economice regionale, strategiile sau acordurile regionale, cum ar fi acordurile de parteneriat economic (APE), și ar trebui să permită includerea altor țări, precum țările din nordul Africii, sau crearea de grupări în funcție de interesele sau nevoile specifice (de exemplu, stadiul de dezvoltare, ca în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate sau caracteristicile geografice, pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare);

Obiective, principii și modalități de cooperare

3.  solicită încheierea unui nou acord, în centrul căruia să fie plasate Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (ODS); solicită, de asemenea, crearea unor mecanisme de monitorizare solide, pentru a garanta că implementarea acordului contribuie la realizarea ODS și le promovează;

4.  solicită un mecanism de monitorizare, responsabilitate și evaluare inter pares a ACP-UE pentru controlul periodic al implementării ODD în statele membre, cu reprezentanți ai ACP și UE nu numai din partea instituțiilor guvernamentale, ci și din partea parlamentelor, autorităților regionale și locale, societății civile și comunităților științifice, care să prezinte anual concluzii și recomandări privind procesele de revizuire și acțiunile ulterioare de la nivel național, regional și global;

5.  subliniază, de asemenea, că ar trebui ca politicile bazate pe cunoaștere (knowledge-based policies) să fie pe deplin luate în considerare în planificarea, adoptarea și punerea în aplicare a politicilor publice sectoriale prevăzute în cadrul viitorului acord;

6.  cere ca combaterea și în cele din urmă eradicarea sărăciei și a inegalităților, precum și promovarea dezvoltării sustenabile, să fie obiective fundamentale ale cooperării ACP-UE; insistă, însă, că noul acord trebuie să fie în primul rând un proiect politic bazat pe principiul asumării responsabilității și să depășească în mod clar mentalitatea de tip donator-beneficiar; consideră că această cooperare ar trebui să aibă loc în domenii de interes comun, unde se preconizează avantaje reciproce, nu doar în termeni economici, ci și în ceea ce privește pacea și securitatea, drepturile omului și statul de drept, buna guvernare și democrația, migrația, mediul, schimbările climatice și alte aspecte legate de prosperitatea populațiilor din țările ACP și UE;

7.  susține din nou că coerența politicilor pentru dezvoltare (CPD) reprezintă un element esențial pentru realizarea noii agende pentru dezvoltare durabilă; consideră că natura cuprinzătoare a Acordului de la Cotonou promovează CPD și ar trebui, prin urmare, păstrată în noul acord; subliniază nevoia de a menține dispozițiile specifice legate de CPD și de a consolida dialogul în acest domeniu în cadrul noului acord; reamintește propunerea sa de numire a unor coraportori permanenți pentru CPD în cadrul Adunării Parlamentare Paritare;

8.  consideră că respectarea principiilor privind eficacitatea ajutoarelor convenite la nivel internațional este esențială pentru realizarea Agendei 2030 și consideră că ar trebui inclusă o referire la acestea într-un viitor acord;

9.  cere ca elementele esențiale din Acordul de la Cotonou vizând drepturile omului, principiile democratice și statul de drept să rămână fundamentul valoric al noului acord; pledează ca în lista elementelor esențiale să fie adăugată și buna guvernare ca răspuns la noul ODD 16 dedicat păcii, justiției și instituțiilor eficiente; reamintește importanța punerii în aplicare pe deplin a articolului 9 din Acordul de la Cotonou;

10.  subliniază că dialogul politic reprezintă un element fundamental al Acordului de la Cotonou și că articolele 8 și 96 oferă mijloace juridice concrete pentru a susține elementele esențiale ale relațiilor ACP-UE, deși, în trecut, nu au fost întotdeauna folosite eficient; cere ca dialogul politic să rămână un pilon juridic central atât în cadrul global, cât și la nivelul regional al noului acord; solicită o utilizare mai eficientă, mai sistematică și mai proactivă a dialogului politic pentru a preveni crizele politice;

11.  reamintește că, la articolul 97, Acordul de la Cotonou prevede o procedură de consultare și adoptarea de măsuri adecvate în cazul unor situații grave de corupție; regretă faptul că acest articol nu a fost invocat decât o singură dată până în prezent; solicită consolidarea acestei proceduri în cadrul viitorului acord de parteneriat între UE și țările ACP, astfel încât aceasta să devină cu adevărat operațională;

12.  subliniază, în acest sens, că dialogul politic este o bază importantă pentru îmbunătățirea situației populației din țările partenere; regretă folosirea insuficientă a acestui instrument și eficiența sa scăzută până acum; solicită, prin urmare, o mai bună monitorizare a situației drepturilor omului și a altor elemente esențiale și fundamentale ale acordului, solicită ca această monitorizare să se bazeze pe includere și participare și cere o evaluare periodică, bienală sau multianuală, precum și rapoarte comune privind respectarea acestor elemente de toate statele ACP-UE, pentru a face publice rezultate, pentru a le critica sau a le aprecia; cere ca rezultatele acestor rapoarte să fie prezentate la reuniunile generale ACP-UE, să fie folosite ca bază a dialogului politic și să fie consultate în cadrul examinărilor naționale, regionale și mondiale în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a ODD;

13.  solicită o mai mare participare a parlamentelor naționale și regionale, precum și a autorităților locale, atât în țările ACP, cât și în statele membre ale UE, în toate etapele politicilor și activitățile ACP-UE, de la planificarea și programarea viitoare, până la implementare, evaluare și monitorizare, în special din perspectiva principiului subsidiarității;

14.  îndeamnă toate părțile la noul acord să se angajeze să consolideze autonomia și capacitatea guvernelor locale și regionale, pentru ca acestea să fie în măsură să-și îndeplinească misiunile în mod eficient și să acționeze ca agenți semnificativi pentru dezvoltarea țărilor ACP;

15.  cere o mai mare implicare în dialogul politic, în programare și implementare, precum și un sprijin pentru consolidarea capacităților societății civile locale, în special pentru grupurile vizate direct de politici; subliniază, în acest context, pericolul pe care îl reprezintă reducerea spațiului de acțiune al societății civile în unele țări și necesitatea de a include grupuri precum minorități, tineret și femei care nu își pot organiza propriile interese sau care nu sunt recunoscute de guvernul din țara lor, în pofida unui interes democratic legitim;

16.  consideră că sectorul privat poate juca un rol esențial în procesul de dezvoltare și poate contribui la finanțarea pentru dezvoltare, cu condiția ca investițiile să fie făcute respectând oamenii, formele tradiționale de proprietate sau de folosire a acesteia și mediul înconjurător, în conformitate cu principiile directoare ale ONU privind întreprinderile și drepturile omului; solicită, prin urmare, ca investițiile private să fie sprijinite de Banca Europeană de Investiții (BEI), cu condiția ca investițiile să respecte legislația internațională privind drepturile omului, normele sociale și cele de protecție a mediului; subliniază că, în noul parteneriat, ar trebui să se acorde prioritate micilor producători și agricultori și asigurării unui mediu favorabil pentru microîntreprinderi și IMM-uri; solicită, totodată, ca pozițiile exprimate de sectoarele private locale și naționale să fie luate în considerare la elaborarea politicilor, precum și în etapele de programare și implementare;

Viitoarele instituții ale ACP-UE

17.  solicită ca reuniunile comune ale Consiliului ACP-UE să includă dezbateri politice punctuale și urgente, inclusiv cu privire la subiecte sensibile, pentru a adopta o serie de concluzii comune pe temele respective; invită ministerele relevante din statele membre ale UE și ACP să participe mai mult la nivel de miniștri, pentru a conferi reuniunilor legitimitatea politică necesară și pentru a oferi principiului parteneriatului vizibilitatea necesară;

18.  cere ca noul acord de cooperare să cuprindă o dimensiune parlamentară puternică, prin Adunarea Parlamentară Paritară (APP), care să susțină un dialog parlamentar deschis, democratic și cuprinzător (inclusiv cu privire la subiecte sensibile și dificile), să promoveze proiecte politice comune (regionale), oferindu-le o bază de susținere democratică prin participarea diverselor părți interesate, care să supravegheze activitatea structurii executive și cooperarea pentru dezvoltare, să promoveze democrația și drepturile omului și să aducă astfel o contribuție importantă la noul parteneriat de cooperare, pe poziții de egalitate; subliniază importanța implicării timpurii a Adunării Parlamentare Paritare în toate discuțiile relevante referitoare la parteneriatul ACP-UE post-2020;

19.  consideră cu tărie că APP ar trebui să asigure reprezentarea adecvată democratică și proporțională și participarea tuturor forțelor politice în dezbaterile sale; solicită, prin urmare, delegațiilor naționale la APP să includă reprezentanți parlamentari din întregul spectru politic național și să garanteze prezența opoziției;

20.  solicită APP să se alinieze noii structuri regionale, concentrându-se astfel pe activitățile din cadrul forurilor regionale dedicate chestiunilor de interes regional, implicând în mod substanțial parlamentele naționale și regionale, păstrând, totodată, reuniuni comune ale ACP-UE regulate, însă mai puțin frecvente; solicită includerea unor reuniuni tematice cu societatea civilă, autoritățile locale și sectorul privat în sesiunile APP, în vederea unor dezvoltării și amplificării dezbaterilor privind tematici de pe agenda APP;

21.  invită Biroul APP să adopte o orientare mai strategică a programului de lucru a Adunării; solicită ca rapoartele elaborate de viitoarea Comisie a APP să stabilească o legătură clară cu cele 17 ODD, pentru a permite continuarea monitorizării fiecăruia dintre acestea; solicită o aliniere a rezoluțiilor comune în cadrul forului general al ACP-UE pentru dezbaterea temelor internaționale urgente, a întârzierilor în aspecte importante pentru ODD și a încălcărilor drepturilor omului; solicită, de asemenea, alinierea rezoluțiilor la reuniunile regionale sau de alt tip privind teme de actualitate și chestiuni urgente și de interes special pentru o regiune sau un grup specific de țări; în acest context, reamintește VP/ÎR importanța politică a prezenței Consiliului la nivel ministerial la sesiunile APP; solicită ca, la reuniunile Consiliului mixt, să fie invitați copreședinții Adunării Parlamentare Paritare a ACP-UE în vederea asigurării unui flux de informații eficace și reciproce și a îmbunătățirii cooperării instituționale;

22.  cere să se facă mai multe eforturi pentru a îmbunătăți controlul APP asupra programării pentru dezvoltare în temeiul principiilor privind eficacitatea dezvoltării și acțiunile ulterioare acestui control; invită Comisia și guvernele să promoveze implicarea parlamentelor naționale, a autorităților locale și regionale, a actorilor societății civile, a sectorului privat și a diasporei în toate diferitele fazele ale controlului programării dezvoltării, precum și să furnizeze în timp util și într-un mod transparent parlamentelor naționale toate informațiile disponibile pentru a le ajuta să-și exercite controlul democratic;

23.  consideră că, ori de câte ori este posibil, parteneriatul ACP-UE ar trebui să încerce să stabilească relații cu alți parteneri la nivel global (cum ar fi Uniunea Africană și ONU) și cu alte puteri internaționale și să depună eforturi pentru a consolida coordonarea și cooperarea, fără a suprapune acțiunile sau misiunile, cu scopul de a aborda provocările legate de războaie, conflicte interne, insecuritate, fragilitate și tranziție;

Finanțarea viitoare

24.  este convins că expirarea simultană a Acordului de la Cotonou și a cadrului financiar multianual al Uniunii (CFM) oferă o oportunitate pentru a decide în sfârșit cu privire la includerea în buget a Fondului european de dezvoltare (FED) pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea, transparența, controlul democratic, responsabilitatea, vizibilitatea și coerența finanțării dezvoltării de către UE; subliniază totuși că această includere în buget ar trebui condiționată de: (i) o delimitare garantată a fondurilor pentru dezvoltare care să mențină nivelul de finanțare pentru țările în curs de dezvoltare și (ii) o soluție permanentă și separată pentru finanțarea de către UE a cheltuielilor de securitate legate de cooperarea pentru dezvoltare și coerente cu aceasta; subliniază faptul că FED, chiar dacă ar fi inclus în buget, ar trebui să includă indicatori care să fie aliniați la cooperarea UE pentru dezvoltare; îndeamnă ambele părți să modernizeze instrumentele de finanțare și să promoveze, dacă este posibil, sprijinirea bugetului general și a celui sectorial;

25.  subliniază că bugetul Uniunii prevede deja instrumente destinate anumitor parteneri și că includerea FED în buget poate fi concepută astfel încât să reflecte și să promoveze relația privilegiată ACP-UE în vederea promovării dezvoltării durabile; invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs care abordează aspectele menționate mai sus, înainte de a-și prezenta propunerile necesare pentru următorul CFM;

26.  reamintește faptul că viitoarele relații ACP-UE trebuie să fie de natură politică, de exemplu prin susținerea proiectelor politice comune în diverse foruri internaționale, și să nu se limiteze la modelul donator-beneficiar; subliniază, prin urmare, că principiile UE în materie de ajutor pentru dezvoltare trebuie aplicate egal tuturor țărilor în curs de dezvoltare și că țările ACP avansate trebuie, așadar, să nu mai primească ajutorul pentru dezvoltare acordat de UE, în aceleași condiții ca țările care nu sunt membre ale ACP; consideră că un nivel mai ridicat de autofinanțare a țărilor ACP ar fi în concordanță cu ambițiile ACP de a fi un jucător autonom și subliniază în acest context importanța includerii în noul acord a unor instrumente ameliorate pentru consolidarea capacității țărilor ACP de a finanța sectoare vitale ale economiei; solicită părților să-și dubleze eforturile în vederea consolidării capacității țărilor ACP de a mobiliza și de a utiliza resursele interne, în special prin consolidarea sistemelor fiscale, buna gestionare a resurselor naturale, industrializarea și prelucrarea materiilor prime destinate piețelor locale, regionale și internaționale;

27.  subliniază că cel de al 11-lea FED reprezintă principala sursă de finanțare pentru Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF), deși, când a fost creat APF în 2003, acesta trebuia să fie o soluție provizorie; solicită crearea unui instrument special de finanțare a cheltuielilor de securitate legate de cooperarea pentru dezvoltare;

28.  ia act de Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2016 privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația; ia act de faptul că bugetul UE și contribuția FED la pachetul de 8 miliarde de euro este format exclusiv din ajutoarele care au fost deja planificate; solicită să nu se pună în pericol asistența pentru dezvoltare acordată beneficiarilor și să se finanțeze inițiativele legate de migrație cu credite noi;

29.  solicită crearea unui instrument dedicat tuturor TTPM, care să fie adecvat statutului lor specific și apartenenței lor la familia europeană; solicită stabilirea unei cooperări consolidate între țările ACP și TTPM pentru a participa la dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii a regiunilor lor, care să permită o mai bună integrare a TTPM în mediul lor regional;

Dimensiunea comercială: acordurile de parteneriat economic (APE)

30.  reamintește că APE reprezintă o bază pentru cooperarea regională și că aceste acorduri trebuie să constituie instrumente pentru dezvoltarea și integrarea regională; subliniază, prin urmare, pertinența unor prevederi vizând sustenabilitatea, obligatorii din punct de vedere juridic, referitoare la drepturile omului și la standardele sociale și de mediu, în toate acordurile de parteneriat economic; subliniază importanța creării unor sisteme eficiente de monitorizare care să cuprindă un amplu evantai de membri ai societății civile pentru a identifica și a preveni orice eventuale efecte negative cauzate de liberalizarea comerțului;

31.  solicită un acord post-Cotonou care să servească drept acord politic global în cadrul căruia să se stabilească cerințe minime obligatorii pentru APE, pentru a asigura continuitatea legăturilor APE din actualul Acord de la Cotonou cu dispozițiile legate de sustenabilitate privind buna guvernare, respectarea drepturilor omului, inclusiv în rândul persoanelor cele mai vulnerabile, precum și respectarea standardelor sociale și de mediu, și pentru că acest lucru ar oferi un cadru pentru dezvoltare sustenabilă și pentru coerența politicilor; solicită un proces comun de control și monitorizare parlamentare privind impactul APE, precum și mecanisme structurate de monitorizare ale societății civile;

°

°  °

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului UE și Comisiei, Consiliului ACP, Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, precum și Biroului Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE.

(1)

http://www.europarl.europa.eu/intcoop/acp/03_01/pdf/mn3012634_en.pdf

(2)

http://www.epg.acp.int/fileadmin/user_upload/Georgetown_1992.pdf

(3)

https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/communication-co-operation-acp-countries-in-the-eu-budget-com2003590_en.pdf

(4)

http://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/joint-consultation-paper-post-cotonou_en_0.pdf

(5)

JO C 310, 25.8.2016, p. 19.

(6)

JO C 65, 19.2.2016, p. 257.

(7)

JO C 67E, 18.3.2010, p. 120.

(8)

JO C 103E, 29.4.2004, p. 833.

(9)

http://www.europarl.europa.eu/intcoop/acp/2015_acp2/pdf/101905en.pdf

(10)

http://www.europarl.europa.eu/intcoop/acp/2015_acp2/pdf/1081264en.pdf

(11)

http://www.africa-eu-partnership.org/sites/default/files/documents/eas2007_joint_strategy_en.pdf

(12)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0336.

(13)

http://www.acp.int/content/acp-eu-stand-together-post-2015-development-agenda

(14)

http://www.epg.acp.int/fileadmin/user_upload/Sipopo_Declaration.pdf

(15)

Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/69/313

(16)

Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (31.8.2016)

destinat Comisiei pentru dezvoltare

referitor la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020

(2016/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Javier Couso Permuy

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază necesitatea de a reconstrui relația ACP-UE pe noi baze, ca un parteneriat care promovează interesele strategice și valorile comune ale diferiților parteneri și care contribuie la consolidarea guvernanței globale și a ordinii multilaterale bazate pe norme; subliniază faptul că parteneriatul trebuie să vizeze obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, satisfacerea nevoilor de bază și respectarea drepturilor omului și să promoveze atât predictibilitatea, cât și asumarea responsabilității în strategia de cooperare pentru dezvoltare;

2.  are convingerea că revizuirea parteneriatului ACP-UE ar trebui să țină cont de importanța crescândă a regionalizării pentru a evita impunerea pur și simplu a unui cadru politic al Uniunii; subliniază că este esențial ca țările din grupul țărilor ACP să participe pe deplin la acest proces de revizuire atât în calitate de grup, cât și în calitate de regiuni; insistă, din această perspectivă, asupra rolului pe care îl au organizațiile regionale precum Uniunea Africană sau comunitățile economice regionale africane; solicită ca parteneriatul ACP să fie mai puternic regionalizat și să fie construit pe o bază instituțională diferențiată, având în vedere faptul că cele trei regiuni partenere - Africa, zona Caraibilor și Pacific - nu sunt asemănătoare;

3.  subliniază importanța relațiilor ACP, în special în ceea ce privește continentul african vecin, precum și a relațiilor speciale existente cu Uniunea Africană, care ar putea fi dezvoltate în continuare; sugerează să fie luată în considerare identificarea celor mai eficiente structuri și mecanisme în cooperarea viitoare, ceea ce ar putea însemna fuziunea structurilor și politicilor existente ale Acordului de la Cotonou cu cele ale Strategiei comune UE-Africa (JAES) și instituirea unui cadru adecvat pentru relațiile cu țările din zona Caraibilor și Pacific; consideră că, înainte de a decide asupra viitorului cadrului instituțional al relațiilor ACP-UE, ar trebui să se efectueze o analiză amănunțită a realizărilor și eșecurilor din trecut ale cadrului existent;

4.  consideră că, deși alianțele politice puternice bazate pe interese și valori comune ar trebui să stea în continuare la baza parteneriatului ACP, ar trebui consolidată o cooperare sporită privind problemele globale și ar trebui create mecanismele adecvate pentru a aborda în mod mai eficace provocările globale din prezent, cum ar fi schimbările climatice și apa, energia, securitatea alimentară, fluxurile migratorii, terorismul, extremismul, criminalitatea internațională, biodiversitatea, sănătatea și aspectele financiare;

5.  amintește nevoia acută de coerență între politicile externe ale Uniunii, precum și între obiectivele de politică internă și externă, mai ales în domeniile comerțului, agriculturii, mediului, energiei, securității și migrațiilor; adaugă că problema asumării complete a parteneriatului ACP-UE de către țările din grupul de țări ACP este în continuare importantă și că revizuirea acestui parteneriat trebuie să permită un nou avânt politic dincolo de ajustările de natură tehnică sau instituțională;

6.  subliniază că cooperarea ACP-UE trebuie să se intensifice în domeniile de interes comun, precum securitatea, prevenirea conflictelor, inclusiv în legătură cu reducerea foametei și a efectelor schimbărilor climatice, drepturile omului, statul de drept și democrația; observă, în această privință, că posibilitățile de dialog politic în temeiul articolelor 8 și 96 din Acordul de la Cotonou n-au fost exploatate pe deplin nici de UE, nici de ACP; subliniază rolul important al Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în acest context;

7.  reamintește că respectarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, buna guvernare, precum și alte elemente esențiale care sunt prevăzute la articolul 9 din Acordul de la Cotonou constituie fundația parteneriatului ACP-UE; subliniază necesitatea respectării drepturilor omului și importanța secțiunii a doua a articolului 9 din actualul Acord de la Cotonou și clauza democratică cuprinsă în aceasta și dezvoltată în continuare în articolul 96; reamintește importanța punerii în aplicare în întregime a respectivelor dispoziții, atunci când este necesar;

8.  subliniază faptul că diferite mecanisme ale Acordului de la Cotonou, printre care se numără dialogul politic, sprijinul financiar, măsurile adecvate și suspendarea cooperării pentru dezvoltare, ar trebui să fie consolidate mai mult pentru a contribui în mod eficace la îmbunătățirea respectării drepturilor omului, a democrației, a statului de drept și a bunei guvernări, în special în ceea ce privește combaterea corupției;

9.  insistă asupra importanței faptului ca acest nou parteneriat post-Cotonou să fie reciproc avantajos și să se întemeieze pe o logică a creșterii și a dezvoltării comune pentru UE și Africa; consideră că acest parteneriat trebuie să favorizeze industrializarea continentului african și dezvoltarea agriculturii, precum și să stimuleze investițiile în politicile de inovare și în favoarea dezvoltării durabile;

10.  subliniază faptul că asistența oficială pentru dezvoltare (AOD), astfel cum este definită în ODD ale ONU și de Agenda pentru acțiune de la Addis Abeba privind finanțarea pentru dezvoltare, rămâne crucială pentru țările ACP, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate; solicită ca această chestiune să fie pe deplin inclusă în viitoarea relație ACP-UE după 2020; ia act de angajamentul UE de a oferi asistență pentru dezvoltare țărilor ACP; regretă faptul că multe dintre statele membre ale UE nu au atins obiectivul de a aloca 0,7 % din venitul național brut (VNB) pentru AOD în 2015; invită toți partenerii să își îndeplinească pe deplin angajamentele;

11.  solicită includerea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă în revizuirea cadrului de cooperare ACP-UE, ca set universal unic de obiective de dezvoltare aplicabile tuturor; consideră că Consiliul comun ACP-UE ar trebui să ofere recomandări concrete privind punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul cooperării ACP-UE;

12.  subliniază importanța, în ceea ce privește țările ACP, a articolului 12 din actualul Acord de la Cotonou, care permite țărilor ACP să poarte un dialog cu privire la politicile UE care ar putea să le afecteze dezvoltarea;

13.  subliniază importanța acordurilor de parteneriat pentru guvernele țărilor ACP în vederea îmbunătățirii performanței generale a economiilor lor; consideră că noul parteneriat va trebui să se bazeze pe dezvoltarea capacităților productive ale țărilor, în cadrul unei logici clare a dezvoltării durabile și fără exploatarea ilegală a resurselor naturale de către întreprinderile străine deținute de stat, să realizeze cele mai avantajoase procese de integrare regională, profitând în același timp de structurile de sprijin existente, precum Uniunea Africană, să completeze agricultura tradițională cu metode eficiente de exploatare agricolă, de distribuție și de comercializare în beneficiul populației, precum și să lupte împotriva acaparării terenurilor de către forțe externe și interne; recomandă luarea în considerare a privatizării resurselor naturale naționale și a serviciilor publice; în acest context, solicită ca UE să promoveze consolidarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor în țările partenere vizate, inclusiv înregistrarea adecvată a proprietăților și eliberarea unor titluri de proprietate, astfel încât să se prevină exploatarea economică a celor mai vulnerabile grupuri;

14.  subliniază rolul și valoarea adăugată a relațiilor economice, în special atunci când acestea implică IMM-uri și întreprinderi familiale din ambele părți; solicită adoptarea unor măsuri specifice de promovare a unor schimburi mai intense;

15.  sprijină decizia Organizației Națiunilor Unite de a crea un instrument juridic cuprinzător care să garanteze că întreprinderile respectă drepturile omului pentru a pune capăt exploatării prin muncă, sclaviei moderne, fluxului ilegal de capital și finanțării terorismului și a conflictelor armate; solicită UE și partenerilor ACP să intensifice cooperarea privind combaterea spălării de bani și a evaziunii fiscale;

16.  subliniază în special necesitatea unor strategii de dezvoltare durabilă pentru combaterea schimbărilor climatice în viitoarele acorduri de cooperare, care să includă buna gospodărire a apelor și practici agricole durabile, în scopul de a spori securitatea alimentară și a aprovizionării cu apă pentru asigurarea unor vieți sănătoase și pentru eliminarea foametei și a sărăciei; consideră că există perspective semnificative pentru o nouă cooperare privind politica în domeniul climei și al energiei, conservarea biodiversității maritime, inclusiv măsurile inovatoare de combatere a deșeurilor marine din plastic, și ajutorul reciproc în caz de dezastre, care să fie organizată prin înființarea unor puncte de urgență eficiente;

17.  subliniază că este necesară găsirea în comun a unor soluții pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației în unele țări ACP; consideră că depunerea de eforturi în vederea stabilirii unui cadru multilateral eficient pentru gestionarea fluxurilor globale de migrație ar trebui să devină o prioritate strategică a viitorului parteneriat ACP-UE;

18.  subliniază că viitorul cadru de parteneriat ar trebui să permită o abordare cuprinzătoare în materie de pace și securitate și că, în această privință, este nevoie de o planificare și o coordonare suficiente pentru a evita suprapunerile actuale sau posibile dintre sprijinul acordat la nivel regional și național de către statele membre ale UE și țările ACP;

19.  consideră că dispozițiile în materie de pace și securitate ar trebui consolidate mai mult și că viitorul parteneriat ar trebui să prevadă acțiuni comune mai eficace în ceea ce privește prevenirea conflictelor, inclusiv alerta timpurie și medierea, consolidarea păcii și abordarea provocărilor transnaționale de securitate în vederea combaterii actualelor amenințări transregionale la adresa securității legate de terorism și formele violente de extremism, toate tipurile de trafic, inclusiv traficul de persoane, de arme și de droguri, precum și piraterie, care afectează UE și țările ACP;

20.  subliniază că un mediu de securitate stabil este o condiție obligatorie pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă; susține, în acest scop, crearea unui instrument financiar dedicat securității și păcii în cadrul viitorului parteneriat ACP-UE;

21.  solicită consolidarea dimensiunii politice a parteneriatului ACP-UE, în special pentru a permite acțiuni comune și pentru a avea un impact mai mare în forurile internaționale; consideră că, ori de câte ori este posibil, parteneriatul ACP-UE ar trebui să încerce să deschidă cooperarea cu alți parteneri la nivel global (cum ar fi UA și ONU) și cu alte puteri internaționale și să depună eforturi pentru a consolida coordonarea și cooperarea, fără a suprapune acțiunile sau misiunile, cu scopul de a aborda provocările legate de războaie, conflicte interne, insecuritate, fragilitate și tranziție;

22.  încurajează partenerii să extindă cadrul statelor și instituțiilor eligibile dincolo de grupul țărilor ACP, atâta timp cât țările în cauză îndeplinesc cerințele stabilite; subliniază necesitatea revizuirii și revigorării structurilor de dialog ACP-UE pentru a asigura pluralitatea partenerilor în dialogurile instituționale la nivel parlamentar și la cel mai înalt nivel politic; invită țările ACP să examineze perspectivele unei relații mai structurate cu statele din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și America de Nord, pentru a face schimb de experiență;

23.   subliniază importanța Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE în promovarea dialogului politic și în dezvoltarea unui parteneriat echitabil între țările ACP și UE.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

53

10

1

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Andrzej Grzyb, Marek Jurek, Soraya Post, Igor Šoltes, Eleni Theocharous, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Edouard Ferrand, Liliana Rodrigues, Janusz Zemke


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (14.7.2016)

destinat Comisiei pentru dezvoltare

referitor la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020

(2016/2053(INI))

Raportor pentru aviz: Pedro Silva Pereira

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază că actuala cooperare ACP-UE nu a produs rezultate optime pentru părțile la acord și insistă, prin urmare, că utilizarea pe viitor a acelorași instrumente în relațiile cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) poate avea doar efecte limitate asupra dezvoltării acestora;

2.  solicită un cadru post-Cotonou eficace, adaptat la provocările globale noi și emergente, pe care să și-l asume și pentru care să fie responsabile atât statele din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), și subliniază rolul esențial al obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și al drepturilor omului; subliniază că cadrul post-Cotonou trebuie definit în strânsă cooperare cu statele ACP, inclusiv cu societatea civilă, în coordonare cu organizațiile regionale pertinente și trebuie să se inspire din analiza și învățămintele trase în urma Acordului de parteneriat de la Cotonou, evitând în același timp suprapunerea eforturilor și structurilor; solicită ca noul cadru post-Cotonou să plaseze creșterea economică și dezvoltarea în centrul obiectivelor sale; subliniază faptul că un acord-cadru general revizuit, fiind obligatoriu din punct de vedere juridic prin natura sa, împreună cu acordurile regionale de parteneriat economic (APE) și alte instrumente comerciale, și anume inițiativa „Totul în afară de arme” și sistemul generalizat de preferințe (SGP/SGP +) , trebuie să sprijine comerțul echitabil și sustenabil, integrarea regională și, în esență, crearea de bogăție, dezvoltarea sustenabilă și reducerea inegalităților și sărăciei, fiind necesar, de asemenea, să cuprindă și mecanisme executorii pentru a garanta respectarea drepturilor omului;

3.  reamintește că APE reprezintă un instrument de dezvoltare esențial care contribuie la reducerea sărăciei pe termen lung; subliniază, totuși, că liberalizarea schimburilor comerciale trebuie să fie însoțită de măsuri eficace și de susținerea dezvoltării în ceea ce privește consolidarea capacităților, producția, infrastructura, capacitatea de export și dezvoltarea sectorului privat intern pentru țările cel mai puțin dezvoltate, în scopul de a le ajuta să profite de oportunitățile oferite de comerț;

4.  susține instituirea unei zone continentale de liber schimb (ZCLS) care să vizeze integrarea economică aprofundată a celor 54 de state de pe continentul african; solicită redefinirea parteneriatului UE-ACP pentru ca acesta să devină compatibil cu crearea acestei ZCLS;

5.  observă că schimburile comerciale sunt unul dintre cei piloni ai acordului de la Cotonou și subliniază că procesul post-Cotonou ar trebui să ofere un cadru în care să se discute chestiuni comerciale de interes comun cu toate țările ACP, precum și cu părțile interesate pertinente; solicită un acord post-Cotonou care să servească drept acord politic global în cadrul căruia să se stabilească cerințe minime obligatorii pentru APE, inclusiv control parlamentar mixt și mecanisme structurate de monitorizare ale societății civile; invită Comisia să asigure o monitorizare regulată a punerii în aplicare a APE în vederea unei eventuale îmbunătățiri a acestora; solicită consolidarea cooperării comerciale, care este echitabil și echilibrat, încurajând, în același timp, reforme economice sistemice și ținând seama de specificul și prioritățile diferitelor țări și regiuni ACP; apără acestor relații comerciale, dar cu o abordare orientată spre valori și o coerență ameliorată a politicilor de dezvoltare, conform propunerilor din comunicarea intitulată „Comerțul pentru toți”: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”; solicită un acord post-Cotonou care să țină cont de dimensiunea de gen a schimburilor comerciale; consideră că o creștere economică favorabilă includerii, crearea de locuri de muncă decente, guvernarea economică, integrarea regională, promovarea cooperării în materie de investiții, dezvoltarea sectorului privat (îndeosebi a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici), diversificarea economică, promovarea sectoarelor industriale incipiente, dezvoltarea unei agriculturi sustenabile și gestionarea sustenabilă a resurselor naturale sunt esențiale într-un viitor parteneriat economic;

6.  subliniază că nu doar acordurile comerciale, inclusiv APE, ci și investițiile au o mare importanță pentru dezvoltarea economiilor ACP, pentru reducerea șomajului și pentru includerea socială; în acest scop, consideră că viitoarele acorduri de după 2020 ar trebui să ofere dispoziții adecvate pentru a sprijini procesele de investiții;

7.  subliniază că cadrul post-Cotonou trebuie să promoveze dezvoltarea durabilă, drepturile omului, standardele fundamentale de muncă și buna guvernare, inclusiv prin combaterea corupției și a fluxurilor financiare ilicite pe baza standardelor internaționale; solicită dispoziții ferme și executorii privind dezvoltarea sustenabilă, precum și un cadru adecvat pentru responsabilitatea socială a întreprinderilor; solicită, în special, ca clauza „privind elementele esențiale” ale drepturilor omului să rămână în viitorul acord, în concordanță cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, astfel încât clauzele de condiționalitate din APE – în special clauzele de neexecutare – să continue să funcționeze după 2020;

8.  consideră că este foarte important ca cadrul post-Cotonou să introducă măsuri de facilitare a comerțului în scopul amplificării schimburilor intra-africane de produse industriale și agricole;

9.  ia act de importanța unei Adunări Parlamentare Paritare ACP-UE reînnoite și a implicării acesteia în toate etapele discuțiilor privind cadrul post-Cotonou și se pronunță în favoarea unui control parlamentar ferm al viitorului cadru; solicită o monitorizare periodică și orientată spre rezultate a cooperării ACP-UE, în special în ceea ce privește drepturile omului, dezvoltarea sustenabilă și comerțul echitabil;

10.  subliniază faptul că implicarea societății civile și a părților interesate, cum ar fi sindicatele și întreprinderile, inclusiv IMM-urile, precum și a autorităților locale este indispensabilă pe parcursul întregii perioade de punere în aplicare a APE și a procesului post-Cotonou; invită Comisia să promoveze participarea societății civile independente în relațiile oficiale UE-ACP;

11.  reamintește angajamentele privind finanțarea dezvoltării din Agenda de acțiune de la Addis Abeba și importanța lor pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); subliniază că este necesar să se elaboreze norme fiscale clare și transparente pentru îmbunătățirea veniturilor interne; remarcă importanța creării de capacitate comercială, având în vedere că industrializarea și diversificarea economiilor ACP rămân limitate și solicită o analiză temeinică a nevoilor țărilor ACP pentru dezvoltarea comerțului și a investițiilor; solicită UE să asigure o finanțare adecvată și eficace pentru „ajutorul pentru comerț” pentru a promova transferurile de tehnologie și a sprijini eforturile țărilor ACP de a implementa Acordul OMC privind facilitarea comerțului, de a se integra treptat în economia mondială și a avansa în lanțurile de valori la nivel mondial și regional; observă că asistența financiară trebuie să fie combinată cu proiecte de cooperare concrete menite să îmbunătățească infrastructura și sistemele de învățământ și de sănătate din țările ACP;

12.  invită, de asemenea, UE să își intensifice sprijinul pentru a ajuta țările bogate în resurse naturale să pună în aplicare principiile Inițiativei privind transparența în industriile extractive referitoare la îmbunătățirea transparenței și a răspunderii în sectoarele petrolului, gazelor și mineritului;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

14.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Alexander Graf Lambsdorff, Bernd Lange, Emmanuel Maurel, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Reimer Böge, Victor Boștinaru, Klaus Buchner, Seán Kelly, Gabriel Mato, Bolesław G. Piecha, Pedro Silva Pereira, Ramon Tremosa i Balcells, Wim van de Camp, Jarosław Wałęsa, Pablo Zalba Bidegain

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Mara Bizzotto, Bernd Kölmel, Jozo Radoš, Dariusz Rosati, Paul Rübig, Mylène Troszczynski


AVIZ al Comisiei pentru bugete (14.7.2016)

destinat Comisiei pentru dezvoltare

referitor la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020

(2016/2053(INI))

Raportoare pentru aviz: Eider Gardiazabal Rubial

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  este convins că expirarea simultană a Acordului de la Cotonou și a cadrului financiar multianual al Uniunii (CFM) oferă o oportunitate pentru a decide în sfârșit includerea în buget a celui mai mare instrument geografic din domeniul politicii de cooperare pentru dezvoltare, și anume Fondul european de dezvoltare (FED), cu condiția unor garanții clare de limitare pentru cooperarea ACP-UE și a menținerii nivelului de finanțare; consideră că structura actuală a FED este o anomalie ce se află la originea mai multor deficiențe; subliniază că includerea FED în buget va spori legitimitatea, eficiența și previzibilitatea ajutorului pentru dezvoltare, asigurând, în același timp, o mai mare coerență și vizibilitate a politicilor, cu condiția ca fondurile FED să fie suplimentare față de actualul buget al UE; reiterează faptul că includerea FED în buget va permite o simplificare și o armonizare a cadrului ajutorului pentru dezvoltare; reamintește faptul că FED, chiar dacă este inclus în buget, ar trebui să includă criterii de referință care să fie aliniate cu cooperarea UE, cum ar fi cele actuale dedicate dezvoltării umane și schimbărilor climatice;

2.  subliniază că bugetul Uniunii prevede deja instrumente destinate anumitor parteneri și că includerea FED în buget poate fi concepută astfel încât să reflecte și să promoveze relația privilegiată ACP-UE în vederea promovării dezvoltării durabile; invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs care abordează aspectele menționate mai sus, înainte de a-și prezenta propunerile necesare pentru următorul CFM;

3.  reamintește că lupta împotriva sărăciei este obiectivul suprem al Uniunii în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare și principala modalitate de a aborda cauzele profunde ale migrației și strămutării forțate; avertizează, în contextul Fondul fiduciar al UE pentru Africa, asupra deturnării creditelor de la scopurile lor preconizate și a nerespectării obiectivelor prevăzute de temeiurile juridice; recomandă adoptarea unor măsuri pentru a continua punerea în aplicare a măsurilor concepute pentru a spori gradul de autonomie și de responsabilizare a comunităților, permițându-le, astfel, să reprezinte mai bine propriile lor interese într-un mod responsabil și durabil; reamintește, de asemenea, rolul pozitiv al Instrumentului financiar pentru pace în Africa, acesta fiind un instrument esențial pentru stabilizare, și speră să se găsească o soluție prin includerea FED în buget care să asigure continuarea acestuia, în deplină conformitate cu tratatul;

4.  ia act de Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2016 privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația; ia act de faptul că bugetul UE și contribuția FED la pachetul de 8 miliarde de euro este format exclusiv din ajutoarele care au fost deja planificate; solicită să nu se pună în pericol asistența pentru dezvoltare acordată beneficiarilor și să se finanțeze inițiativele legate de migrație cu credite noi;

5.  sprijină combinarea granturilor cu instrumentele financiare, eficientizarea finanțării și garantarea sustenabilității proiectelor, pentru a maximiza impactul asistenței pentru dezvoltare și a remedia disfuncționalitățile pieței și deficiențele în materie de investiții; subliniază că finanțarea inovatoare nu trebuie să înlocuiască granturile și nici nu trebuie să înlocuiască responsabilitatea țărilor dezvoltate în ceea ce privește asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) sau pe cea a țărilor în curs de dezvoltare de a furniza servicii publice esențiale; ia act de intenția de lansare a unui plan de investiții externe în Africa și în Mediterana pe baza exemplului Fondului european pentru investiții strategice; solicită o adiționalitate clară în ceea ce privește instrumentele financiare existente și platformele de combinare, inclusiv prin credite noi, precum și implicarea deplină a Parlamentului în stabilirea acestui plan.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

25

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Liadh Ní Riada, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Marco Valli, Derek Vaughan


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Louis Aliot, Beatriz Becerra Basterrechea, Ignazio Corrao, Manuel dos Santos, Doru-Claudian Frunzulică, Nathan Gill, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, Heidi Hautala, Maria Heubuch, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Stelios Kouloglou, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Anna Záborská

Membri supleanți prezenți la votul final

Brian Hayes, Joachim Zeller

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Liliana Rodrigues


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

20

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Charles Goerens, Paavo Väyrynen

ECR

Eleni Theocharous

EFDD

Ignazio Corrao

PPE

Brian Hayes, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Cristian Dan Preda, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Joachim Zeller, Anna Záborská

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Liliana Rodrigues, Manuel dos Santos

5

-

EFDD

Nathan Gill

GUE/NGL

Stelios Kouloglou, Lola Sánchez Caldentey

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Maria Heubuch

1

0

ENF

Louis Aliot

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică - Politica de confidențialitate