referitoare la propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 19/2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 20/2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte

(COM(2015)0220 – C8-0131/2015 – 2015/0112(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2015)0220),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0131/2015),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0277/2016),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarațiile comune ale Parlamentului, Consiliului și Comisiei anexate la prezenta rezoluție;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

DECLARAȚIE COMUNĂ

Parlamentul European și Comisia sunt de acord cu privire la necesitatea unei cooperări strânse în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a acordului și a Regulamentului (UE) nr. 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia, Ecuador și Peru, pe de altă parte [1]. În acest scop, cele două instituții au convenit cu privire la următoarele aspecte:

–  La cererea comisiei competente a Parlamentului European, Comisia prezintă un raport privind eventualele probleme specifice legate de punerea în aplicare de către Columbia, Ecuador sau Peru a angajamentelor lor cu privire la comerț și dezvoltarea durabilă.

–  În cazul în care Parlamentul European adoptă o recomandare privind deschiderea unei anchete de salvgardare, Comisia analizează cu atenție dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 19/2013 privind deschiderea unei anchete din oficiu. În cazul în care Comisia consideră că aceste condiții nu sunt întrunite, aceasta prezintă un raport comisiei competente a Parlamentului European, care să conțină o explicație privind toți factorii relevanți pentru deschiderea unei astfel de anchete.

–  Comisia evaluează situația producătorilor europeni de banane, în conformitate cu articolul 15 alineatul 7a din prezentul regulament, până 1 ianuarie 2019. În cazul în care se constată o deteriorare gravă sau o amenințare de deteriorare gravă a situației pieței bananelor din Uniune și/sau a producătorilor europeni, se poate avea în vedere adoptarea unor măsuri corespunzătoare, fie prin prelungirea mecanismului, după obținerea consimțământului țărilor care sunt părți la acord, fie prin măsuri compensatorii. Comisia continuă să efectueze analize anuale ale situației pieței și a producătorilor europeni după 2020, ceea ce poate conduce la adoptarea unor măsuri de sprijin, dacă acest lucru este necesar.

DECLARAȚIE COMUNĂ

Parlamentul European și Comisia sunt de acord cu privire la necesitatea unei cooperări strânse în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a acordului și a Regulamentului (UE) nr. 20/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din Acordul comercial între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama, pe de altă parte. În acest scop, cele două instituții au convenit cu privire la următoarele aspecte:

–  La cererea comisiei competente a Parlamentului European, Comisia prezintă un raport privind eventualele probleme specifice legate de punerea în aplicare de către Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua și Panama a angajamentelor lor cu privire la comerț și dezvoltarea durabilă.

–  În cazul în care Parlamentul European va adopta o recomandare privind deschiderea unei anchete de salvgardare, Comisia analizează cu atenție dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 20/2013 privind deschiderea unei anchete din oficiu. În cazul în care Comisia consideră că aceste condiții nu sunt întrunite, aceasta prezintă un raport comisiei competente a Parlamentului European, care să conțină o explicație privind toți factorii relevanți pentru deschiderea unei astfel de anchete.

–  Comisia evaluează situația producătorilor europeni de banane, în conformitate cu articolul 15 alineatul 7a din prezentul regulament, înainte de 1 ianuarie 2019. În cazul în care se constată o deteriorare gravă sau o amenințare de deteriorare gravă a situației pieței bananelor din Uniune și/sau a producătorilor europeni, se poate avea în vedere adoptarea unor măsuri corespunzătoare, fie prin prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului, după obținerea consimțământului țărilor care sunt părți la acord, fie prin măsuri compensatorii. Comisia continuă să efectueze analize anuale ale situației pieței și a producătorilor europeni după 2020, ceea ce poate conduce la adoptarea unor măsuri de sprijin, dacă acest lucru este necesar.

1. Situația pieței bananelor în Uniunea Europeană:

1.1 Consumul:

Banana este fructul cel mai consumat din lume. Uniunea Europeană este cea mai importantă piață a bananelor și atrage circa o treime din exporturile mondiale. În 2015 s-au consumat 5,8 milioane de tone de banane în Uniunea Europeană, iar în ultima perioadă cererea este în creștere. Europenii importă cu precădere din țările din America Centrală și America Latină. Cu 1 360 811 de tone de banane exportate în 2015, Ecuadorul este pe primul loc în clasamentul țărilor care exportă către Uniune, urmat de Columbia (1 314 955 de tone în 2015) și Costa Rica (947 749 de tone în 2015). În total, UE importă 5,2 milioane de tone de banane, din care 1,1 milioane de tone, provenind din țările ACP, sunt scutite de taxe. Aceste importuri reprezintă un procentaj de 88,7 % din bananele consumate în Europa. Cota de piață rămasă, adică 11,4 % din consumul de banane al Europei, le revine producătorilor europeni. Aceasta a scăzut de-a lungul timpului, fiind de 12,6 % acum trei ani. Această reducere a fost doar în beneficiul țărilor care nu fac parte din ACP, ponderea bananelor provenind din țările ACP în importurile europene scăzând, concomitent, cu 1,2%.

1.2 Producția:

În 2015, producătorii europeni de banane au aprovizionat piața internă cu 669 673 de tone, producția lor fiind destinată exclusiv acestei piețe. Cinci țări europene sunt producătoare de banane: Spania este pe primul loc, producând jumătate din oferta europeană (381 827 de tone în 2015); Franța este al doilea producător (263 022 de tone în 2015), iar Portugalia, al treilea producător (18 645 de tone în 2015); Producția acestor trei țări se realizează numai în regiunile lor ultraperiferice: Insulele Canare, în cazul Spaniei, Guadelupa și Martinica, în cazul Franței, Madeira și Insulele Azore, în cazul Portugaliei. Cipru și Grecia sunt celelalte două țări europene producătoare de banane, producția lor situându-se totuși la niveluri mai scăzute.

În aceste teritorii insulare, sectorul producției de banane joacă un rol economic foarte important. 37 000 de locuri de muncă depind, direct sau indirect, de această activitate, care a devenit una dintre principalele activități din aceste regiuni. Această activitate garantează viabilitatea transportului maritim, ceea ce face posibilă aprovizionarea cu regularitate a acestor regiuni din Europa continentală și amortizarea costului vieții pe insule. De altfel, acest sector reprezintă un exemplu de durabilitate. Producătorii europeni respectă standarde sociale, de sănătate și de mediu care sunt printre cele mai ridicate din lume. În Indiile de Vest Franceze, responsabilii din acest sector au investit în formarea profesională pentru promova bunele practici în materie de agricultură durabilă, cercetare și dezvoltare.

2. Protecția bananei, produs agricol „sensibil”, în cadrul acordurilor comerciale.

2.1 Evoluția pieței europene:

Piața europeană a bananelor a fost deschisă treptat concurenței din partea producătorilor din țări terțe. În cadrul organizării comune a pieței produselor agricole, adoptate în februarie 1993, Uniunea a decis să acorde acces scutit de taxe vamale producătorilor de banane din țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP). Însă această preferință comercială, considerată discriminatorie în temeiul legislației OMC, a fost contestată de mai multe țări din America Latină și de SUA. Ca urmare a hotărârii pronunțate de OMC, Uniunea a trebuit să accepte o eliminare anuală a tarifelor până ce acestea vor ajunge la cota de 114 euro pe tonă pentru bananele originare din țările care nu fac parte din ACP, până în 2017, în cadrul Acordului de la Geneva din 2009.

În paralel, Uniunea a încheiat în decembrie 2012 un acord de liber schimb cu Columbia și Peru și un acord de instituire a unei asocieri cu America Centrală, care prevăd eliminarea treptată a tarifelor vamale aplicate bananelor până ce acestea vor ajunge la cota de 75 de euro pe tonă până la 1 ianuarie 2020. Ecuadorul, care trebuie să adere la acordul cu Columbia și Peru, odată ce părțile îl vor ratifica, va beneficia, la rândul său, de această eliminare a tarifelor.

Aceste preferințe tarifare acordate țărilor care fac concurență UE pe piața bananelor au dus la creșterea importurilor. Acestea au crescut cu 3 % în 2015, cu 6 % în 2014 și cu 5 % în 2013.

2.2 Instrumentele europene pentru protecția bananelor în temeiul acordului:

Intensificarea concurenței internaționale din cauza scăderii taxelor vamale aplicate bananelor provenind din țări care nu fac parte din ACP a determinat Comisia să includă bananele pe lista produselor agricole „sensibile” ale Uniunii și să le protejeze cu ajutorul unor instrumente comerciale. Acordul dintre Uniunea Europeană, Columbia și Peru, la care aderă Ecuadorul, precum și Acordul de instituire a unei asocieri între UE și America Centrală conțin două mecanisme de protecție care permit să se evite destabilizarea pieței europene și prejudicierea producătorilor din Uniune din cauza importurilor masive provenind din una sau din mai multe dintre aceste țări. Regulamentul 19/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul 20/2013 al Parlamentului European și al Consiliului reprezintă instrumentele juridice care prezintă detaliat funcționarea acestor mecanisme, punând în aplicare dispozițiile acordului de liber schimb și ale acordului de asociere. Modificarea propusă de Comisie ține seama de aderarea Ecuadorului la acordul cu Columbia și Peru.

Primul dintre cele două instrumente este o clauză de salvgardare bilaterală în vigoare în primii zece ani de aplicare a acordului. Aceasta permite să se stabilizeze eliminarea tarifelor sau să se crească din nou taxele vamale în cazul unei creșteri semnificative a importurilor din Columbia, Peru, Ecuador și America Centrală care ar fi de natură să aducă prejudicii grave producătorilor din Uniune. Aderarea întârziată a Ecuadorului înseamnă că respectiva clauză se va aplica acestei țări decalat față de Columbia și Peru, astfel încât aplicarea acordului să se facă pe o durată de zece ani pentru fiecare dintre cei trei parteneri comerciali.

Al doilea instrument este un mecanism numit „de stabilizare”. Efectul său este identic cu efectul clauzei, cu excepția faptului că activarea sa nu necesită deschiderea unei investigații pentru a determina dacă s-a adus un prejudiciu. El poate fi activat după depășirea unui prag al volumelor de banane importate în UE, prag stabilit anual la un alt nivel pentru părțile la acord. Acest lucru face ca mecanismul să fie mai ușor de utilizat, deoarece Comisia este obligată să reacționeze în cazul în care se depășește pragul. După examinarea efectului pe care îl are depășirea pragului asupra pieței europene, Comisia poate activa direct mecanismul. În practică, Comisia nu l-a declanșat niciodată, în ciuda faptului că Peru a depășit pragul timp de trei ani, din 2013 până 2015, iar Guatemala l-a depășit în 2015. Comisia a considerat, în momentul respectiv, că aceste depășiri nu au destabilizat piața europeană și că nu se justifica recurgerea la mecanismul de stabilizare. Asemenea clauzei de salvgardare, mecanismul este temporar și ar trebui să înceteze să se aplice de la 1 ianuarie 2020.

3. Protejarea într-o mai mare măsură a producătorilor europeni

3.1 Creșterea transparenței:

Modificarea regulamentului trebuie să garanteze protejarea efectivă a producătorilor europeni. Ea trebuie să facă posibilă o preconizare mai exactă a creșterilor importurilor de banane către Uniune, o anticipare mai exactă și o reacție îmbunătățită.

Din acest motiv, raportorul propune Comisiei să informeze în permanență Parlamentul European și Consiliul cu privire la evoluția importurilor de banane către piața Uniunii, lucru ce va da posibilitatea de a se anticipa riscurile de depășire. Astfel, în cazul unei creșteri semnificative a importurilor pentru o anumită țară, riscându-se atingerea pragului de declanșare a mecanismului de stabilizare, Comisia va trebui să alerteze Parlamentul European și Consiliul. Această alertă va trebui să fie transmisă în scris.

De altfel, va trebui să se îmbunătățească și să se armonizeze bazele de date Eurostat utilizate de Comisie pentru a evalua evoluția bananelor pe piața europeană, astfel încât să fie posibil să se realizeze o evaluare exactă a situației de pe piața Uniunii.

În cele din urmă, raportorul ar dori ca Comisia să aibă în vedere prelungirea aplicării mecanismului de stabilizare și după 2020 pentru a proteja producătorii europeni de creșterile importurilor din țări terțe. Acest lucru s-ar putea realiza în cadrul unei declarații comune cu Parlamentul, la care Consiliul ar avea posibilitatea de a se asocia. Dacă nu toate statele părți consimt la această prelungire, Comisia ar trebui să ia în considerare adoptarea de măsuri corective.

3.2 Menținerea unui nivel de exigență ridicat al sectorului bananelor din UE:

Importanța pe care o are sectorul producător de banane pentru dezvoltarea economică a multor regiuni ultraperiferice europene și eforturile depuse de acest sector pentru ca producția de banane să fie cât mai durabilă cu putință ar trebui să ne încurajeze să păstrăm acest sector și să ne asigurăm că acordurile internaționale semnate nu reprezintă o amenințare la adresa acestei producții.

Standardele sociale și de mediu ridicate pe care Uniunea Europeană le impune producătorilor săi trebuie să reprezinte un atu pentru producătorii noștri.

Prin urmare, politica noastră comercială trebuie să contribuie la menținerea nivelului ridicat al acestor standarde europene și să urmărească să impună respectarea unor standarde echivalente la nivel mondial, nu să contribuie la o nivelare în jos.

Din acest motiv, este esențială protejarea corespunzătoare și efectivă a bananelor ca produs european „sensibil”.