Procedură : 2016/2059(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0278/2016

Texte depuse :

A8-0278/2016

Dezbateri :

PV 24/10/2016 - 19
CRE 24/10/2016 - 19

Voturi :

PV 25/10/2016 - 7.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0406

RAPORT     
PDF 844kWORD 100k
29.9.2016
PE 582.327v02-00 A8-0278/2016

referitor la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Raportor: András Gyürk

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor” (COM(2016)0049),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 intitulată „O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice” (COM(2015)0080) și anexele la aceasta,

–  având în vedere Strategia energetică 2030, intitulată „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM(2014)0015),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 23 iulie 2014 intitulată „Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030” (COM(2014)0520),

-  având în vedere Al cincilea raport de evaluare al IPCC - Raportul Grupului de lucru I „Schimbările climatice 2013: bazele științelor fizice”,

–  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(1),

–  având în vedere Acordul de la Paris din decembrie 2015 realizat cu ocazia celei de a 21-a Conferințe a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011, intitulată „Perspectiva energetică 2050” (COM(2011)0885),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2011, intitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” (COM(2011)0112),

–  având în vedere cel de-al treilea pachet legislativ privind energia,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 februarie 2016 intitulată „O strategie a UE pentru încălzire și răcire” (COM(2016)0051),

–  având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE,

–  având în vedere Raportul special pentru 2015/2016 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie, , prin dezvoltarea pieței interne a energiei” ,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2015 intitulată „Către o uniune europeană a energiei”(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și cel al Comisiei pentru comerț internațional, al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru transport și turism (A7-0278//2016),

A.  întrucât gazele pot juca un rol important în cadrul sistemului energetic al UE în următoarele decenii, în producția industrială și ca sursă de încălzire a clădirilor, precum și ca sprijin pentru energia din surse regenerabile, chiar dacă UE își îndeplinește obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și sursele regenerabile și face tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, în care rolul gazelor va scădea treptat în favoarea energiilor curate;

B.  întrucât Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % sub nivelurile din 1990, până în anul 2050;

C.  întrucât se prevede că dependența Europei de importurile de gaze va crește în următorii ani, în anumite state membre ea atingând deja 100% în situațiile în care nu există sau există un număr limitat de furnizori alternativi sau de rute de aprovizionare alternative;

D.  întrucât gazele naturale lichefiate (GNL) reprezintă o oportunitate pentru Europa, atât din perspectiva creșterii competitivității, prin tragerea în jos a prețurilor gazelor naturale, cât și din cea a creșterii siguranței aprovizionării; întrucât gazele naturale sunt și o soluție de rezervă flexibilă în completarea surselor regenerabile în producția de energie electrică;

E.  întrucât utilizarea gazelor naturale în transporturi (GNC și GNL), astfel cum se prevede în Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, ar genera mari beneficii pentru mediu;

F.  întrucât UE ar trebui să continue în mod activ dezvoltarea propriilor resurse convenționale interne de gaze, precum cele descoperite în Cipru;

G.  întrucât UE, al doilea importator de GNL din lume, ar trebui să joace un rol mai proactiv în diplomația internațională a energiei;

H.  întrucât este important să se promoveze o propunere integrată pentru utilizarea resurselor energetice interne, precum zăcămintele de gaze naturale din zona economică exclusivă a Ciprului, și să fie susținută crearea unui terminal pentru lichefierea GNL-ului în Cipru, pentru a exploata, de asemenea, zăcămintele din zonele învecinate;

I.  întrucât UE încă nu e în stare să exploateze la maximum beneficiile unei piețe interne integrate a energiei deoarece nu există suficiente interconexiuni, iar al treilea Pachet privind energia a fost implementat incomplet;

J.  întrucât strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice definește cinci dimensiuni care se susțin reciproc și sunt strâns interconectate, și anume: securitatea energetică; integrarea completă a pieței europene a energiei electrice, eficiența energetică; decarbonizarea economiei; și cercetarea, inovarea și competitivitatea; întrucât strategia ar trebui să promoveze, de asemenea, prețuri la energie accesibile pentru toți;

Introducere

1.  salută Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie a UE pentru gazul natural lichefiat (GNL) și stocarea gazelor”; consideră că o piață a energiei care să integreze în totalitate GNL-ul și depozitele de stocare a gazelor va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivului primordial: o uniune energetică rezilientă;

2.  reamintește că strategia UE pentru GNL și stocarea gazelor reprezintă unul din elementele uniunii energetice, care își propune să concretizeze ambiția UE de a trece rapid la un sistem energetic sustenabil, sigur și competitiv, precum și să pună capăt dependenței de furnizorii externi de gaze naturale; subliniază că unul dintre obiectivele uniunii energetice este să facă din UE liderul mondial al energiilor din surse regenerabile;

3.  consideră că securitatea energetică poate fi asigurată cel mai eficient printr-o mai bună coordonare a politicilor energetice naționale, prin instituirea unei uniuni energetice reale, cu o piață unică a energiei și o politică energetică comună, precum și prin cooperarea între statele membre în acest domeniu, în conformitate cu principiul solidarității și cel al încrederii; consideră, în acest context, că o mai bună integrare a politicii energetice ar trebui să servească statelor membre, respectând țintele asumate de UE și obligațiile sale internaționale, precum și obiectivele declarate, și nu ar trebui să intre în conflict cu interesele statelor membre sau ale cetățenilor acestora; sprijină eforturile de a defini o poziție comună a UE în cadrul instituțiilor și cadrelor multilaterale din domeniul energiei;

4.  consideră că toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la aprovizionarea cu energie sigură și la prețuri accesibile; subliniază, în acest context, evoluțiile actuale de pe piețele mondiale de GNL, unde o ofertă excedentară a condus la scăderea prețurilor, oferind o posibilitate de a impune costuri mai mici de energie consumatorilor UE printr-o aprovizionare cu gaze relativ mai ieftină; subliniază faptul că energia sigură, la prețuri abordabile, sustenabilă reprezintă o forță motrice esențială în economia europeană și este esențială pentru competitivitatea industrială; invită UE și statele sale membre, ca parte a strategiei sale energetice, să acorde prioritate eliminării sărăciei energetice și să optimizeze aprovizionarea cu energie prin schimbul de bune practici la nivelul UE;

5.  subliniază că o strategie a UE pentru GNL trebuie să fie în concordanță cu strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă, astfel încât să contribuie la o mai mare siguranță a aprovizionării cu energie, la decarbonizare, la sustenabilitatea economiei pe termen lung și la asigurarea unor prețuri la energie accesibile și competitive;

6.  este de acord cu evaluarea Comisiei că statele membre din regiunea Mării Baltice și din Europa Centrală și de Est, precum și Irlanda – în ciuda eforturilor uriașe de dezvoltare a infrastructurii realizate de anumite state membre – se bazează încă, în mare măsură, pe un furnizor unic, fiind expuse la șocuri și întreruperi;

7.  recunoaște că disponibilitatea GNL-ului, inclusiv a infrastructurii de conducte aferente, în aceste state membre ar îmbunătăți considerabil situația actuală a securității aprovizionării, nu doar din punct de vedere fizic, ci și economic, contribuind la obținerea unor prețuri mai competitive;

8.  invită Comisia și statele membre să promoveze și să stimuleze o utilizare mai bună și mai eficientă a infrastructurii existente, inclusiv a celei de stocare a gazelor;

9.  atrage atenția asupra potențialului tehnologiei de transformare a energiei electrice în gaze pentru stocarea energiilor din surse regenerabile și posibilitatea utilizării acestora ca gaz neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid carbon în transporturi, încălzire și producere a energiei electrice;

10.  subliniază necesitatea de a face sistemul de gaze al UE mai divers și mai flexibil, contribuind astfel la obiectivul fundamental al uniunii energetice: o aprovizionare cu gaze sigură, rezilientă și competitivă; solicită Comisiei să elaboreze o strategie care să vizeze reducerea dependenței de gaze a UE pe termen lung, reflectând angajamentele sale de a diminua emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % sub nivelurile din 1990, până în anul 2050 și subliniază, în acest sens, că abordarea eficienței energetice ca „prim combustibil” și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar reduce în mod semnificativ dependența UE de combustibilii fosili importați;;

11.  reamintește că Parlamentul a solicitat în mod repetat stabilirea, pentru anul 2030, a unor ținte obligatorii în domeniul climei și al energiei de cel puțin 40 % pentru reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de cel puțin 30 % pentru energia din surse regenerabile și de 40 % la eficiența energetică, care să fie transpuse în practică prin ținte naționale individuale;

12.  subliniază necesitatea de a promova utilizarea cea mai eficientă a terminalelor de GNL existente dintr-o perspectivă transfrontalieră, înainte de a sprijini noile terminale de regazeificare pentru a evita riscul de blocaj tehnologic sau acumularea de active depreciate în infrastructura de combustibili fosili și a garanta că consumatorii nu vor fi nevoiți să suporte costurile niciunui nou proiect; consideră că Comisia trebuie să își revizuiască temeinic analiza privind cererea de gaze și evaluările riscurilor și nevoilor;

Completarea infrastructurii lipsă

Infrastructura de GNL

13.  reamintește că UE în ansamblu este aprovizionată suficient cu terminale de regazeificare GNL și recunoaște că, din cauza scăderii cererii interne de gaze în ultimii ani și a prețului global relativ ridicat al GNL, numeroase terminale de regazeificare GNL ale UE se confruntă cu rate de utilizare scăzute; subliniază că toate statele membre, în special cele dependente de un furnizor unic, ar trebui să aibă acces la GNL, fie direct, fie indirect, prin intermediul altor state membre;

14.  subliniază că, în majoritatea cazurilor, ar trebui să se dea prioritate soluțiilor generate de piață și utilizării infrastructurii existente de GNL la nivel regional; cu toate acestea, constată că soluțiile pot fi diferite, în funcție de caracteristicile naționale și ale pieței, precum gradul de interconectivitate, disponibilitatea soluțiilor de stocare și structura pieței;

15.  subliniază că, pentru a evita acumularea de active devalorizate, ar trebui efectuată o analiză temeinică a opțiunilor de aprovizionare cu GNL și a soluțiilor alternative din perspectivă regională, precum și din perspectiva sustenabilității ecologice, luând în considerare obiectivele Uniunii în materie de climă și energie, înainte de a decide construirea de noi infrastructuri, pentru a garanta utilizarea în cel mai eficient mod a infrastructurii existente;

16.  subliniază importanța cooperării regionale cu prilejul construirii de noi terminale și interconexiuni GNL și subliniază că statele membre cu ieșire la mare ar trebui să coopereze îndeaproape cu țările fără ieșire la mare, pentru a evita investițiile excesive în proiecte inutile și neeconomice; subliniază că, în acest sens, o utilizare optimă a coridoarelor vest-est și sud-nord, cu o capacitate îmbunătățită de flux inversat, ar înmulți opțiunile de aprovizionare cu GNL: consideră că informațiile și cunoștințele ar putea fi dezvoltate în comun, pe probleme cum ar fi instalațiile de stocare a energiei și procedurile de licitație pentru GNL și interconectori; crede cu tărie că strategia UE trebuie să garanteze accesibilitatea GNL la nivel regional pe întreg teritoriul Europei;

17.  îndeamnă Comisia și statele membre să pună în practică strategii pentru a sprijini facilitățile care pot fi folosite în viitor pentru a gestiona transferul și stocarea gazelor naturale din surse regenerabile.

18.  subliniază că strategia ar trebui să includă, de asemenea, utilizarea GNL ca alternativă la dezvoltarea infrastructurii de distribuție și transport de gaze în zonele în care aceasta nu este rentabilă în prezent; constată că instalațiile de GNL mici pot asigura infrastructura optimă pentru a crește utilizarea gazelor naturale în zonele în care investițiile în infrastructura de gaze naturale sunt neprofitabile, inclusiv pentru creșterea utilizării gazului pentru a genera căldură și, prin urmare, a reduce așa-numitele emisii la scală redusă;

19.  îndeamnă Comisia și statele membre să implementeze integral proiectele cheie de interes comun (PIC) și să acorde prioritate în primul rând celor mai eficiente proiecte din punct de vedere economic și ecologic identificate de cele trei grupuri regionale la nivel înalt; afirmă răspicat că nu este de ajuns să se construiască terminale GNL necesare și compatibile cu cererea de gaze; o infrastructură de conducte de suport cu tarife corespunzătoare este indispensabilă pentru ca beneficiile să se extindă dincolo de granițele țărilor de destinație;

20.  salută faptul că proiectele importante privind GNL (de exemplu, coridorul nord-sud) sunt definite ca proiecte de interes comun; solicită Comisiei să includă pe deplin țările balcanice în planificarea reconstrucției viitoare a conductei de gaze și a rețelei TEN-E pentru a asigura un rol-cheie sectorului energiei al UE în regiunea respectivă;

21.  susține propunerea Comisiei făcută cu prilejul revizuirii Regulamentului privind securitatea aprovizionării de a revizui scutirile existente în materie de fluxuri inversate la interconexiuni și salută rolul tot mai important al Agenției pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic (ACER) în acest proces; semnalează personalul insuficient și lipsa resurselor cu care se confruntă ACER; subliniază nevoia de a dota ACER cu resursele necesare, în special personal suficient, pentru a-i permite agenției să își îndeplinească sarcinile care i-au fost atribuite prin legislație;

Infrastructuri de stocare

22.  reamintește că geologia este un factor determinant major în construirea de noi depozite de stocare a gazelor și ia act de capacitățile excedentare ale depozitelor europene de stocare a gazelor naturale; subliniază că gradul de utilizare al depozitelor existente ar putea fi mărit simțitor prin cooperare regională și printr-un nivel adecvat al interconexiunilor de gaze, precum și prin eliminarea blocajelor interne; subliniază necesitatea de a asigura aplicarea celor mai înalte standarde de mediu în planificarea, construirea și utilizarea infrastructurii de depozitare a GNL;

23.  reamintește că accesibilitatea transfrontalieră a depozitelor de gaze este unul dintre instrumentele esențiale pentru a implementa principiul solidarității energetice în perioadele în care există deficite de gaz și în situații de criză;

24.  scoate în evidență că o utilizare mai extensivă a capacității de stocare a Ucrainei nu va fi posibilă decât într-un cadru comercial și juridic corespunzător, stabil și în condițiile în care este garantată integritatea infrastructurii de aprovizionare în Ucraina, sub rezerva disponibilității unui nivel adecvat de interconexiuni de gaz, astfel încât energia să poată circula liber peste granițe, fără bariere fizice; în plus, subliniază că, întrucât sectorul industrial dependent de gaze al Ucrainei se redresează pe termen scurt, va fi nevoie de aprovizionări suplimentare cu gaz de import; consideră că UE ar trebui să sprijine Ucraina în tranziția de la dependența de gazele naturale rusești la GNL;

Conectarea la piețe a GNL și a capacităților de stocare

25.  subliniază importanța muncii depuse de grupurile la nivel înalt, precum Grupul la nivel înalt pentru conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est (CESEC), Planul de interconectare a pieței energiei din zona baltică (BEMIP) și grupul pentru Europa de Sud-Vest; consideră că acest tip de coordonare regională voluntară este extrem de eficient și salută rolul de facilitator al Comisiei în aceste acorduri;; subliniază necesitatea executării pragmatice și la timp a planurilor de acțiune aprobate și îndeamnă la o monitorizare atentă a implementării;

26.  subliniază importanța găsirii unor opțiuni de aprovizionare cu energie eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a crește securitatea aprovizionării pentru Peninsula Iberică, regiunea de sud-sud-est, statele baltice și Irlanda, care nu sunt bine conectate și/sau integrate în piața internă a energiei și merită să beneficieze de tot sprijinul din partea UE în numele principiului solidarității; subliniază, de asemenea, necesitatea de a sprijini țările cele mai vulnerabile, care continuă să rămână insule energetice, precum Cipru și Malta, să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare; în acest context, subliniază că stocarea GNL-ului și a gazelor trebuie să contribuie la încetarea izolării energetice de orice tip care afectează statele membre și regiunile UE;

27.  cere să se acorde prioritate producției de gaze din regiunile mediteraneeană, caspică și a Mării Negre, precum și interconectării țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Sud-Est la aceste capacități noi, pentru a diversifica sursele de aprovizionare în aceste regiuni; observă că acest fapt va stimula concurența între mai multe surse de aprovizionare cu gaze și va înlocui importurile volumelor de gaze naturale aflate sub contracte de indexare în funcție de prețul petrolului, mărind astfel puterea de negociere a statelor membre; subliniază că nicio sursă unică de energie nu va satisface vreodată nevoile energetice ale UE, iar diversitatea este esențială, atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale; consideră, prin urmare, că dezvoltarea resurselor interne convenționale de gaz descoperite în Cipru ar trebui urmărită în mod activ;

28.  susține ambiția Comisiei de a furniza mai multe informații și asistență promotorilor de proiecte cu privire la diferitele opțiuni de finanțare a proiectelor, de exemplu, prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), și cu privire la diverse soluții tehnice;

29.  observă că găsirea unor soluții rentabile economic și sustenabile ecologic ar trebui să fie un principiu de bază pentru optimizarea la nivelul UE și la nivel regional și invită Comisia, statele membre și autoritățile naționale de reglementare să aloce resursele limitate disponibile pentru dezvoltarea infrastructurii de importanță critică, astfel încât să atragă investiții private pentru infrastructura de GNL și interconectori;

30.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în 2015, importurile de gaze din Rusia au fost cu 7 % mai mari decât în 2014 și că 41 % din importurile de gaz din țări terțe în 2015 au provenit din Rusia; subliniază că GNL și stocarea gazelor, împreună cu o eficiență mărită și utilizarea energiei din surse regenerabile, joacă un rol vital în reducerea dependenței de gazul rusesc;

31.  își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de dublare a capacității conductei Nord Stream și la efectele contraproductive pe care aceasta le-ar putea avea asupra securității energetice, diversificării surselor de aprovizionare și principiului solidarității între statele membre; evidențiază implicațiile geopolitice ale proiectului care contravine principiilor unei uniuni energetice complet integrate, sigure, competitive și sustenabile și, ca atare, nu ar trebui să beneficieze de sprijin financiar din partea UE sau de derogări de la legislația Uniunii; subliniază că o dublare a capacității conductei de gaze Nord Stream ar oferi unei singure companii o poziție dominantă pe piața europeană de gaze, ceea ce ar trebui evitat;

32.  consideră că dacă, contrar intereselor europene, Nord Stream 2 va fi totuși construită va fi necesară o evaluare temeinică a accesibilității terminalelor GNL și o situație detaliată a Coridorului de gaze Nord-Sud;

Finalizarea pieței interne a gazelor: aspecte comerciale, juridice și normative

Să facem UE să devină o piață atractivă pentru GNL

33.  îndeamnă statele membre să implementeze integral cel de-al treilea pachet privind energia și codurile de rețea de gaze;

34.  subliniază rolul important pe care îl joacă nodurile de rețea de gaze bine interconectate pe piețele de gaze, ceea ce ar asigura o piață unică integrată, unde gazul poate circula liber dincolo de frontiere, în conformitate cu semnalele prețului pieței;

35.  subliniază că rezervele semnificative de gaze din țările nord-africane și recentele descoperiri din zona est-mediteraneeană îi conferă regiunii o oportunitate de a se poziționa ca un centru dinamic pentru transportul gazului în Europa; consideră că dezvoltarea noii capacități de GNL în zona mediteraneeană ar putea constitui baza unui nod de rețea al infrastructurii;

36.  insistă asupra ideii că finalizarea pieței interne a gazelor și eliminarea obstacolelor normative va mări mult lichiditatea piețelor de gaze; îndeamnă părțile interesate să finalizeze codul de rețea privind normele referitoare la transmiterea armonizată a structurilor tarifare la gaze cât mai curând posibil;

37.  reamintește că este nevoie permanent de o cooperare activă între guverne, autoritățile naționale de reglementare și principalele părți interesate de investițiile transfrontaliere, având în vedere în permanență o perspectivă europeană, pe lângă interesele naționale;

Stocarea gazelor pe piața internă

38.  evidențiază necesitatea de a întocmi structuri tarifare armonizate pe tot teritoriul UE și de a crește transparența în definirea tarifelor pentru a atinge o rată de utilizare mai mare a depozitelor existente de stocare a gazelor; consideră că codul de rețea privind normele referitoare la transmiterea armonizată a structurilor tarifare la gaze ar trebui să țină seama de nevoia de armonizare;

39.  susține propunerea Comisiei de a permite introducerea în sistem a biometanului și a altor gaze regenerabile care corespund standardelor de calitate ale UE aplicabile în materie de transport, distribuție și stocare a gazelor; subliniază că acest lucru nu ar trebui să însemne o povară în plus pentru industrie; recomandă, în această privință, să se ia în considerare parametrii tehnici, calitatea gazelor, eficiența economică, economiile de scară și posibile soluții de rețea locale sau regionale;

40.  îndeamnă statele membre să transpună complet cel de al treilea pachet privind energia, în special în ceea ce privește dispozițiile referitoare la acordarea accesului pentru biometan la rețea și la spațiile de depozitare; evidențiază în acest sens Directiva 2009/73/CE, conform căreia statele membre ar trebui să asigure, ținând cont de cerințele de calitate necesare, accesul nediscriminatoriu al biogazului sau al gazului provenind din biomasă sau al altor tipuri de gaz la sistemul de gaze naturale, cu condiția ca acest acces să fie în permanență compatibil cu normele tehnice și normele de siguranță aplicabile;

41.  încurajează operatorii de GNL și de depozite, în cooperare cu autoritățile naționale de reglementare, să dezvolte noi produse și servicii flexibile, conforme cu legislația actuală a UE, pentru a crește atractivitatea regazeificării și a stocării și pentru a utiliza instalațiile de GNL și spațiile de stocare existente la nivel maxim;

Optimizarea rolului stocării pentru securitatea aprovizionării cu gaze

42.  subliniază rolul serviciilor imediate, de mare flexibilitate, oferite de înmagazinarea gazelor în unele state membre și subliniază rolul diferit pe care îl poate juca înmagazinarea într-o situație de întrerupere a aprovizionării în comparație cu GNL-ul, în cazul căruia logistica lanțului de aprovizionare ar putea să nu ofere aceeași capacitate de reacție;

43.  subliniază importanța eliminării barierelor normative din calea dezvoltării conceptelor regionale de depozitare; crede că unele depozite ar putea oferi servicii internaționale personalizate, adică servicii de stocare asociate cu transportul transfrontalier; propune ca grupurile regionale la nivel înalt să coopereze mai intens pentru a găsi soluții inovatoare cu privire la modalitatea de a folosi active valoroase din punct de vedere strategic în mod eficient la nivel regional și european;

Rolul UE pe piețele internaționale de GNL

44.  ia act de tendința globală apărută recent de a crește capacitatea de lichefiere și de potențialul impact al acesteia asupra piețelor europene de gaze naturale;

45.  consideră că, prin impunerea sa ca o piață importantă, UE poate contribui la evoluția normelor de comercializare a gazului în vederea îmbunătățirii flexibilității și convergenței piețelor gazelor naturale la nivel mondial;

46.  sprijină Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre în angajamentul lor activ în cadrul diplomației în domeniul energiei pentru promovarea unei piețe a gazului bazate pe norme, transparentă și funcțională;

47.  subliniază că, pentru a respecta valorile fundamentale ale UE și eficacitatea acțiunii externe a UE, este foarte important să se reducă sau să se elimine dependența UE de importurile de gaze și petrol din regimuri autoritare care încalcă drepturile omului;

48.  solicită o mai mare convergență și sinergie la nivel instituțional, în special o mai bună integrare a priorităților externe în materie de securitate energetică în politicile urmărite de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și o mai bună coordonare dintre VP/ÎR și comisarii responsabili; invită VP/ÎR ca, împreună cu statele membre, să intensifice cooperarea existentă și să stabilească noi modalități de cooperare în domeniul energiei cu furnizorii actuali și potențiali, precum și cu statele de tranzit și cu alți actori cheie; invită, în acest context, VP/ÎR să informeze regulat Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind diplomația în domeniul energiei;

49.  subliniază necesitatea de a elimina barierele din calea comerțului mondial liber cu GNL, a cărui producție trebuie să fie sustenabilă; îndeamnă, în acest context, factorii de decizie politică americani să crească siguranța investițiilor prin introducerea unor criterii și termene clare în procesul de autorizare a exporturilor de gaze către țări cu care nu sunt semnate acorduri de liber schimb;

50.  subliniază că utilizarea GNL poate conduce, de asemenea, la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim și rutier, cu condiția să se depună toate eforturile pentru reducerea la minimum a pierderilor de metan de-a lungul întregului ciclu de viață al combustibilului, inclusiv pe parcursul fazelor de producție, distribuție și combustie; solicită, prin urmare, să se adopte măsurile corespunzătoare pentru a reduce la minimum pierderile de metan în întregul lanț de GNL prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile și să se asigure o finanțare corespunzătoare a cercetării și dezvoltării în acest sens;

51.  subliniază că comerțul joacă un rol-cheie în securitatea energetică și că parteneriatele energetice puternice, consolidate prin includerea unor capitole privind energia în acordurile comerciale ale UE, constituie instrumente esențiale; consideră că este deosebit de important faptul ca politica comercială a UE să crească diversificarea energetică a statelor membre și a UE și să le reducă dependența de energia importată de la un număr prea mic de furnizori; subliniază că UE ar trebui să analizeze oportunitatea unor noi parteneriate, să le revizuiască pe cele existente și să desfășoare negocieri concrete privind energia cu alți parteneri în zone precum Asia Centrală, Africa de Nord și cele două Americi, fără a se limita la acestea; remarcă faptul că UE ar trebui să joace un rol mai proactiv în diplomația internațională din domeniul energiei; solicită o mai mare coerență între politica comercială și cea energetică ale UE; subliniază nevoia de a spori transparența în cadrul negocierilor internaționale privind GNL; consideră că negocierile actuale și viitoare cu parteneri precum SUA și Australia trebuie să includă o puternică componentă energetică; subliniază că UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu partenerii internaționali pentru crearea unei piețe globale a GNL competitivă și transparentă;

52.  reamintește că, pentru a înfrunta provocările curente și pentru a pune în aplicare obiectivele sale în materie de energie și de schimbări climatice în contextul constrângerilor globale în aceste domenii de politică, UE și statele membre trebuie, de asemenea, să ia măsuri comune pe scena internațională, în temeiul cadrelor juridice existente și al convențiilor multilaterale, prin prezentarea chestiunilor legate de securitatea energetică și de sustenabilitate în forurile comerciale internaționale, inclusiv cu țările partenere dependente de importurile de gaz; subliniază că, în același timp, UE ar trebui să sprijine și să promoveze eficiența energetică;

53.  consideră că a duce o politică comercială care să genereze oportunități semnificative pentru întreprinderile private și publice din statele membre ale UE în tehnologii energetice curate, sigure și eficiente este deosebit de important, în special în lumina creșterii cererii de energie la nivel mondial; solicită reduceri importante de tarife în ceea ce privește tehnologiile curate în cadrul Inițiativei privind produsele ecologice și, de asemenea, în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate de UE, care trebuie să rezolve problema barierelor netarifare din calea comerțului în domeniul surselor de energie;

54.  subliniază importanța pentru securitatea energetică a UE a capitolului „Energie și materii prime” din acordul Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP); salută eforturile Comisiei de a elimina restricțiile la export în UE la gazul provenit din SUA;

55.  consideră că cei 12,2 miliarde de metri cubi pe an adăugați pe piață în 2016 prin intermediul Sabine Pass LNG pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii, împreună cu, eventual, o capacitate de încă 74 miliarde de metri cubi adăugată prin intermediul diferitelor proiecte ale SUA înainte de 2020, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Europa de a crește legăturile comerciale cu SUA în domeniul energiei; consideră că încheierea lucrărilor cu privire la capitolul „Energia și materiile prime” din TTIP va stimula în mod semnificativ opțiunile de furnizare de gaze ale UE;

56.  este de părere că întreprinderile europene ar trebui să poată opera pe piețele energetice din țările terțe în aceleași condiții ca întreprinderile autohtone; subliniază că întreprinderile din țările terțe care își desfășoară activitatea pe piețele europene de energie trebuie să respecte legislația europeană; subliniază că astfel de entități trebuie să aibă o structură transparentă, care să permită identificarea acționarilor.

57.  subliniază nevoia de a asigura cele mai înalte standarde de mediu în ceea ce privește planificarea, construirea și folosirea infrastructurilor de GNL, precum și în exploatarea rezervelor și surselor autohtone, precum și de a respecta normele internaționale în domeniul muncii privind sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că este necesar să crească conștientizarea cu privire la impactul asupra mediului, climei și la impactul social al GNL-ului importat; reamintește nevoia de a implica comunitățile locale și de a se baza pe evaluări realiste ale consumului și - în cazul construcției - ale capacității preconizate a noilor infrastructuri; subliniază că tranziția la GNL oferă posibilitatea de a pune capăt dependenței de cărbune a transporturilor maritime; solicită Uniunii Europene să ofere sprijin financiar proiectelor europene în acest scop;

58.  subliniază că, date fiind perspectivele de creștere a ofertei de GNL în anii următori, această strategie ar putea fi completată cu o evaluare a nevoilor în ceea ce privește navele transportatoare de GNL și cu măsuri care să permită industriei navale a UE să beneficieze de această oportunitate, contribuind, astfel, la scopul de a crește procentul din PIB deținut de acest sector la 20 % în 2020; solicită să se monitorizeze standardele de siguranță pentru transportul de GNL și, dacă este necesar, ca acestea să devină mai stricte, în contextul măsurilor de prevenire a terorismului;

Sustenabilitatea și utilizarea GNL drept combustibil alternativ în transporturi și în producerea de energie termică și electrică

59.  recunoaște potențialul GNL ca combustibil alternativ, atât în transportul rutier, cât și în transportul maritim; subliniază că folosirea pe scară mai largă a GNL în transportul de mărfuri ar putea contribui la diminuarea emisiilor globale de CO2, SOx și NOx, în special prin cantitatea mai mare de motoare care utilizează GNL în transportul maritim;

60.  subliniază faptul că rețeaua densă a infrastructurii de alimentare este o premisă pentru dezvoltarea pe scară largă a infrastructurii de GNL ca un combustibil alternativ în sectorul transporturilor; invită în acest context Comisia și statele membre să asigure transpunerea integrală a Directivei 2014/94/UE privind combustibilii alternativi, inclusiv crearea de puncte de realimentare cu GNL de-a lungul coridoarelor TEN-T și în porturile maritime și interioare, înlocuind combustibilii convenționali, mai poluanți. subliniază totuși, în acest context, că GNL-ul nu ar trebui să ia locul surselor regenerabile de energie, pentru a rămâne consecvenți cu obiectivele în materie de sustenabilitate;

61  solicită dezvoltarea unor rute maritime, în special în arhipelagul Azore, care, având în vedere poziția sa geografică, ar putea servi ca stație de alimentare cheie pentru rutele transatlantice de GNL; îndeamnă Comisia să aloce fonduri pentru sprijinirea proiectelor europene în acest sens;

62.  solicită Comisiei să creeze, împreună cu statele membre și cu regiunile lor, un proiect comun de „Coridoare albastre de GNL pentru insule” pentru sectorul maritim, inclusiv porturi în rețeaua globală TEN-T pentru a construi infrastructurile de GNL necesare și pentru a conecta respectiva rețea la rețeaua centrală TEN-T;

63.  solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze transpunerea Directivei 2014/94/UE în ceea ce privește construirea de puncte de realimentare cu GNC pentru a garanta că autovehiculele alimentate cu acest carburant pot circula în aglomerațiile urbane/suburbane și în alte zone dens populate, cel puțin de-a lungul rețelei centrale TEN-T, garantând, astfel, că vehiculele respective pot circula în întreaga Uniune;

64.  subliniază nevoia de a stabili specificații tehnice comune pentru punctele de realimentare cu GNL pentru navele maritime, navele de navigație interioară și autovehicule, așa cum prevede Directiva 2014/94/UE; cere să se elaboreze norme armonizate riguroase în materie de siguranță pentru stocarea, buncherarea și utilizarea la bord a GNL în întreaga Uniune și să se facă formări în acest sens, prevăzând, de asemenea, posibilitatea de a realiza operațiuni simultane de buncherare și de manipulare a mărfurilor; remarcă faptul că această activitate ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI) și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA);

65.  subliniază necesitatea de a asigura o finanțare adecvată în materie de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea unor tehnologii mai performante pentru navele de navigație interioară, navele maritime și autovehicule cu scopul de a asigura o tranziție rapidă spre o flotă cu emisii mai reduse de carbon, precum și pentru a dezvolta sisteme fără pilot de instalare a punctelor de realimentare cu GNL; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru proiectarea de nave și autovehicule alimentate cu GNL sau pentru conversia celor alimentate cu carburanți convenționali în vederea utilizării de GNL;

66.  invită Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru transportul feroviar al GNL, deoarece, pe de o parte, acest lucru va reduce transportul rutier și, pe de altă parte, va contribui la transportul ecologic și în condiții de siguranță al unui combustibil care este durabil și cu emisii scăzute de poluanți;

67.  invită Comisia, după consultarea părților interesate, să analizeze dacă, în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 443/2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi, s-ar putea stabili un echivalent de CO2 pentru emisiile de hidrocarburi, nu în ultimul rând în vederea informării consumatorilor;

68.  observă că utilizarea tehnologiei GNL la scară mică în unele sectoare, precum transportul de cursă lungă sau aplicațiile industriale de înaltă performanță, ar putea nu doar contribui la atingerea obiectivelor climatice, ci ar putea aduce, de asemenea, avantaje economice notabile;

69.  ia act de faptul că GNL, în special GNC, este o soluție deja existentă, viabilă și pentru transportul în comun, care poate contribui la reducerea poluării atmosferice și sonore și care poate conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai, în special în aglomerările urbane;

70.  ia act de faptul că, deși GNL și GNC pot prezenta soluții viabile de tranziție pentru a reduce impactul transportului asupra mediului, avantajele lor pe termen lung pot fi valorificate pe deplin doar dacă se promovează simultan și o tranziție lină spre folosirea biogazului lichefiat (BGL) și a altor forme regenerabile de energie, asigurând, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor de GNL și BGL;

71.  subliniază că o rețea eficientă de infrastructuri de realimentare este o condiție prealabilă pentru utilizarea semnificativă a GNL drept combustibil alternativ în sectorul transporturilor; solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente în vederea dezvoltării acestei infrastructuri pentru a elimina lacunele existente în domeniul aprovizionării și pentru a crea o rețea completă de alimentare;

72.  subliniază importanța infrastructurii de GNL în porturile maritime și în cele interioare pentru promovarea multimodalității, întrucât această infrastructură poate fi utilizată de navele maritime, de cele de navigație interioară și de camioane pentru a continua transportul carburantului pe cale terestră; îndeamnă operatorii naționali și regionali să coopereze îndeaproape, cu scopul de a spori multifuncționalitatea și exploatabilitatea acestei infrastructuri;

73.  consideră că încurajarea utilizării gazelor naturale ca un combustibil alternativ în transporturi este o provocare importantă la nivel mondial și pledează pentru obținerea unui angajament de a reduce emisiile prin intermediul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) și al Organizației Maritime Internaționale (OMI);

74.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, statelor membre, Secretariatului Comunității Energiei și părților contractante ale Comunității Energiei.

(1)

JO L 307, 28.10.2014, p. 1.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0444.


AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe (12.7.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Raportor pentru aviz: Takis Hadjigeorgiou

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că securitatea energetică poate fi asigurată cel mai eficient printr-o mai bună coordonare a politicilor energetice naționale, prin instituirea unei uniuni energetice reale, cu o piață unică a energiei și o politică energetică comună, precum și prin cooperarea între statele membre în acest domeniu, în conformitate cu principiul solidarității și cel al încrederii; consideră, în acest context, că o integrare mai bună a politicii energetice ar trebui să servească statelor membre, respectând obiectivele UE și obligațiile internaționale, precum și obiectivele declarate, și nu ar trebui să intre în conflict cu interesele statelor membre sau ale cetățenilor acestora; sprijină eforturile de a defini o poziție comună a UE în cadrul instituțiilor și cadrelor multilaterale din domeniul energiei;

2.  evidențiază că energia este un bun de bază al omului, iar unul dintre obiectivele importante ale uniunii energiei este de a asigura accesul egal al tuturor la energie, la prețuri abordabile, și de a combate sărăcia energetică și monopolurile; consideră că, prin cooperarea pe probleme de energie care țin de transporturi, securitatea aprovizionării și producție, UE poate aduce o contribuție pozitivă la eforturile de promovare și consolidare a democrației, a statului de drept și a drepturilor omului în țările partenere; reamintește că diplomația în domeniul schimbărilor climatice face parte integrantă din politica externă a UE și solicită, în acest context, integrarea deplină a politicilor UE în domeniul climei în politica energetică a UE și definirea unei strategii cuprinzătoare care să consolideze această legătură în mod eficace; evidențiază că furnizorii de gaze naturale trebuie să respecte drepturile internaționale ale omului și normele de mediu ale UE;

3.  susține că, dacă se dorește ca uniunea energetică să funcționeze, este esențial să existe conexiuni suficiente între statele membre; acest lucru este valabil atât pentru conducte, cât și pentru rețelele de energie electrică; consideră că numai în acest fel va fi posibil să se reducă la minimum toate efectele negative produse de furnizori;

4.  solicită realizarea unor legături mai bune între politica din domeniul energiei și cea din domeniul climei; reamintește că este necesar să se evite apariția unei noi dependențe de combustibilii fosili și că se impune reducerea până în anul 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80-95 % sub nivelurile din 1990;

5.  subliniază că gazul natural lichefiat (GNL) și stocarea gazului sunt deosebit de importante pentru a evita dependența de un singur furnizor de energie și a asigura securitatea energetică; ia act de decizia Statelor Unite de a realiza exporturi spre UE; solicită, în acest context, promovarea și dezvoltarea unor noi noduri de gaze naturale, coridoare de transmisie și stații de depozitare de GNL în regiunea centrală și cea din sud-est, precum și în regiunea de coastă a Mării Baltice și a Mării Mediterane; solicită, de asemenea, folosirea la maximum a terminalelor de stocare a gazului natural lichefiat; consideră că aceste măsuri ar putea îmbunătăți securitatea energetică, având în vedere scăderea cererii de gaze naturale în Europa, riscul de depreciere a activelor și obiectivele în materie de climă și energie ale UE pentru 2030 și 2050; subliniază că Comisia ar trebui să aibă în vedere, în viitoarele contracte de furnizare a gazului natural, faptul că producția de „gaze naturale artificiale” va juca un rol important în viitor;

6.  subliniază că, pentru a respecta valorile fundamentale ale UE și eficacitatea acțiunii externe a UE, este foarte important să se reducă sau să se elimine dependența UE de importurile de gaze și petrol din regimuri autoritare care încalcă drepturile omului;

7.  ia act de perspectiva unei expansiuni foarte semnificative (cu 50%) a ofertei globale de GNL în următorii ani, determinând, în consecință, prețuri mai mici; subliniază că aceasta reprezintă o oportunitate importantă pentru UE, în special în ceea ce privește securitatea și reziliența aprovizionării cu gaze;

8.  consideră că GNL, interconexiunile și stocarea de gaze naturale reprezintă elemente importante ale uniunii energetice și că acestea ar trebui să contribuie la încetarea oricărei forme de izolare energetică a statelor membre și a regiunilor UE; evidențiază nevoia de a sprijini eforturile depuse de cele mai vulnerabile țări pentru a-și diversifice sursele și rutele de aprovizionare; consideră că acest lucru ar trebui realizat prin crearea de noi terminale, sisteme de distribuție și puncte de interconexiune de gaze pentru GNL cu capacități de fluxuri inversate (în special în țările membre cele mai îndepărtate și/sau mai slab conectate, cum ar fi Grecia, Bulgaria, statele baltice și Spania), prin asigurarea securității rutelor maritime de aprovizionare și prin consolidarea securității energetice a statelor membre prin reducerea cererii prin măsuri de asigurare a eficienței; reamintește că promovarea GNL ar determina statele membre să depindă mai puțin de alte importuri, dat fiind că, pentru orice îmbunătățire a eficienței energetice cu 1 %, importurile de gaze ale UE scad cu 2,6 %;

9.  își exprimă îngrijorarea față de proiectul propus de dublare a capacității existente a conductei de gaze Nord Stream, subliniază că acest proiect contravine principiilor de bază ale unei uniuni energetice pe deplin integrate, sigure, competitive și durabile și exprimă rezerve profunde privind compatibilitatea sa cu piața internă a energiei, în special cu cel de-al treilea pachet privind energia; subliniază că, dacă va fi implementat, Nord Stream 2 va contraveni principiului solidarității și încrederii între statele membre, va submina eforturile depuse până acum de a diversifica sursele de aprovizionare, în special în Europa Centrală și de Sud-Est, și va afecta negativ sustenabilitatea economică și eficiența terminalelor existente și viitoare de GNL;

10.  subliniază că, date fiind perspectivele de creștere a ofertei de GNL în anii următori, această strategie ar putea fi completată cu o evaluare a nevoilor în ceea ce privește navele transportatoare de GNL și cu măsuri care să permită industriei navale a UE să beneficieze de această oportunitate, contribuind, astfel, la scopul de a crește procentul din PIB deținut de acest sector la 20 % în 2020; solicită să se monitorizeze standardele de siguranță pentru transportul de GNL și, dacă este necesar, ca acestea să devină mai stricte, în contextul măsurilor de prevenire a terorismului;

11.  solicită o mai mare convergență și sinergie la nivel instituțional, în special o mai bună integrare a priorităților externe în materie de securitate energetică în politicile urmărite de vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și o mai bună coordonare dintre VP/ÎR și comisarii responsabili; invită VP/ÎR ca, împreună cu statele membre, să intensifice cooperarea existentă și să stabilească noi modalități de cooperare în domeniul energiei cu furnizorii actuali și potențiali, precum și cu statele de tranzit și cu alți actori cheie; invită, în acest context, VP/ÎR să informeze regulat Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind diplomația în domeniul energiei;

12.  consideră că UE ar trebui să conlucreze îndeaproape cu partenerii săi internaționali și în cadrul forurilor internaționale pentru a asigura o piață liberă, lichidă și transparentă în domeniul GNL peste tot în lume.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.7.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

60

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Mario Borghezio, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Andi Cristea, Mark Demesmaeker, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Manolis Kefalogiannis, Afzal Khan, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jacek Saryusz-Wolski, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Ivo Vajgl, Geoffrey Van Orden, Hilde Vautmans, Boris Zala

Membri supleanți prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Andrzej Grzyb, Takis Hadjigeorgiou, Marek Jurek, Soraya Post, Tokia Saïfi, Igor Šoltes, Eleni Theocharous, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Janusz Zemke

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Beatriz Becerra Basterrechea, Therese Comodini Cachia, Edouard Ferrand, Liliana Rodrigues


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (31.8.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Raportor pentru aviz: Stelios Kouloglou

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că toți cetățenii UE trebuie să aibă acces la aprovizionarea cu energie sigură și la prețuri accesibile; subliniază, în acest context, evoluțiile actuale de pe piețele GNL globale, unde o ofertă excedentară a condus la scăderea prețurilor, oferind o posibilitate de a furniza costuri mai mici de energie consumatorilor UE printr-o aprovizionare cu gaz relativ mai ieftină; subliniază faptul că energia sigură, la prețuri abordabile, durabilă reprezintă o forță motrice esențială în economia europeană și este esențială pentru competitivitatea industrială; invită UE și statele sale membre, ca parte a strategiei sale energetice, să acorde prioritate eliminării sărăciei energetice, prin stabilirea unor obiective clare la nivelul statelor membre, precum și să crească aprovizionarea cu energie prin schimbul de bune practici la nivelul UE;

2.  subliniază că comerțul joacă un rol-cheie în securitatea energetică și că parteneriatele energetice puternice, consolidate prin includerea unor capitole privind energia în acordurile comerciale ale UE, constituie instrumente esențiale; consideră că este deosebit de important faptul că politica comercială a UE sporește diversificarea energetică a statelor membre și a UE și le reduce dependența de energia importată de la un număr prea mic de furnizori; subliniază că UE ar trebui să analizeze oportunitatea unor noi parteneriate, să le revizuiască pe cele existente și să desfășoare negocieri concrete privind energia cu alți parteneri în zone precum Asia Centrală, Africa de Nord și cele două Americi, fără a se limita la acestea; remarcă faptul că UE ar trebui să joace un rol mai proactiv în diplomația internațională din domeniul energiei; solicită o mai mare coerență între politica comercială și cea energetică ale UE; subliniază nevoia de a spori transparența în cadrul negocierilor internaționale privind GNL; consideră că negocierile actuale și viitoare cu parteneri precum SUA și Australia trebuie să includă o puternică componentă energetică; subliniază că UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu partenerii internaționali pentru crearea unei piețe globale a GNL competitivă și transparentă;

3.  subliniază că securitatea aprovizionării cu gaze la nivelul statelor membre va fi consolidată prin creșterea diversificării aprovizionării, lucru care poate fi realizat prin intermediul schimburilor internaționale de GNL și prin intensificarea fluxurilor transfrontaliere; subliniază faptul că statele membre ar trebui să încerce în mod prioritar să diversifice aprovizionarea în cazul în care se creează dependența de punctele unice de aprovizionare;

4.  subliniază faptul că, deși schimburile comerciale contribuie la dezvoltarea pieței gazelor naturale la nivel mondial, acestea ar trebui să se concentreze pe priorități cum ar fi construirea de infrastructuri pertinente, inclusiv stocarea, și capacitatea de lichefiere pentru a spori siguranța aprovizionării și a atenua riscul legat de dependența de o singură sursă sau de puține surse;

5.  consideră că, prin impunerea sa ca o piață importantă, UE poate contribui la evoluția normelor de comercializare a gazului în vederea îmbunătățirii flexibilității și convergenței piețelor gazelor naturale la nivel mondial;

6.  consideră că lucrările cu privire la o strategie UE privind GNL și capacitățile de stocare ar trebui să se desfășoare în paralel cu lucrările privind propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 publicat în februarie 2016, dat fiind faptul că GNL și capacitățile de stocare pot reprezenta soluții foarte utile în cazul unei crize de aprovizionare cu gaze;

7.  subliniază că piața mondială de GNL oferă o oportunitate semnificativă de a reduce dependența energetică în cazurile în care statele membre sunt dependente de furnizori unici; subliniază exemplul Poloniei, unde noul terminal GNL va asigura o largă diversificare a opțiunilor de aprovizionare prin furnizarea a 4,9 de miliarde de metri cubi pe an — echivalentul a o treime din consumul anual Poloniei —, reducând la jumătate dependența de importurile din Rusia transportate prin conducte;

8.  reamintește că, pentru a înfrunta provocările curente și pentru a pune în aplicare obiectivele sale în materie de energie și de schimbări climatice în contextul constrângerilor globale în aceste domenii de politică, UE și statele membre trebuie, de asemenea, să ia măsuri comune pe scena internațională, în temeiul cadrelor juridice existente și al convențiilor multilaterale, prin prezentarea chestiunilor legate de securitatea energetică și de sustenabilitate în forurile comerciale internaționale, inclusiv cu țările partenere dependente de importurile de gaz; subliniază că, în același timp, UE ar trebui să sprijine și să promoveze eficiența energetică;

9.  subliniază nevoia de a asigura cele mai înalte standarde de mediu în ceea ce privește planificarea, construirea și folosirea infrastructurilor de GNL, precum și în exploatarea rezervelor și surselor autohtone, precum și de a respecta normele internaționale în domeniul muncii privind sănătatea și siguranța la locul de muncă; subliniază că este necesar să crească conștientizarea cu privire la impactul asupra mediului, climei și la impactul social al GNL-ului importat; reamintește necesitatea implicării comunităților locale și de a se baza pe evaluări realiste de consum și -în cazul construcției - pe planificarea unor noi infrastructuri; subliniază potențialul oferit de tranziția la GNL pentru pune capăt dependenței transporturilor maritime pe cărbune; solicită Uniunii Europene să ofere sprijin financiar proiectelor europene în acest scop;

10.  reamintește că, pentru a promova tranziția spre o societate cu emisii scăzute de carbon, statele membre trebuie să-și reducă dependența de combustibilii fosili pe termen lung și să efectueze tranziția de la producția de energie electrică pe bază de cărbune la producția pe bază de gaz pe termen mediu; constată că prețurile scăzute ale gazului în 2015 au contribuit la creșterea competitivității producției pe bază de gaz comparativ cu cea provenită din exploatarea cărbunelui;

11.  consideră că gazul este combustibilul de tranziție în trecerea de la un sistem energetic bazat pe combustibili fosili la un sistem bazat pe energie din surse regenerabile, care trebuie să fie obiectivul pe termen lung în eforturile de atenuare a efectelor schimbărilor climatice;

12.  subliniază potențialul GNL ca alternativă la combustibilii convenționali mai poluanți în transport;

13.  subliniază că se estimează că importurile de gaz în UE vor crește până în 2030, chiar dacă cererea de gaz în UE stagnează sau scade în aceeași perioadă; subliniază că moderarea cererii de energie și promovarea surselor de energie eficiente din punctul de vedere energetic, regenerabile și locale se numără printre cele mai eficiente instrumente prin care se poate reduce dependența de sursele externe de energie; reamintește că UE deține o supracapacitate globală importantă în ceea ce privește importul de GNL, dar că aceasta nu este distribuită eficace din punct de vedere geografic;

  a)  subliniază faptul că GNL și stocarea gazelor naturale vor contribui la eliminarea oricărui tip de izolare energetică a statelor membre și regiunilor UE prin sprijinirea statelor membre și regiunilor mai îndepărtate și/sau mai puțin bine conectate de a-și diversifica sursele și rutele de aprovizionare prin crearea de noi terminale GNL, sisteme de distribuție și interconexiuni de gaze cu capacități de flux inversat;

  b)  subliniază că producția internă de gaze naturale în Europa este în scădere și că producția totală a UE în 2015, cu 119 miliarde de metri cubi, a scăzut cu 9 % față de nivelurile din 2014; prin urmare, subliniază necesitatea de a crește importurile și invită Comisia să continue să caute noi oportunități comerciale;

14.  consideră că politica comercială care generează oportunități semnificative pentru întreprinderile private și publice din statele membre ale UE în tehnologii energetice curate, sigure și eficiente este deosebit de importantă, în special în lumina creșterii cererii de energie la nivel mondial; solicită reduceri importante de tarife în ceea ce privește tehnologiile curate în cadrul Inițiativei privind produsele ecologice și, de asemenea, în cadrul acordurilor de liber schimb încheiate de UE, care trebuie să abordeze barierele netarifare din calea comerțului în domeniul surselor de energie;

15.  solicită, prin urmare, să se utilizeze pe deplin capacitatea de regazificare a UE și integrarea suficientă a terminalelor în rețelele de gaz din UE; subliniază importanța strategică crescândă a stocării gazelor în ceea ce privește asigurarea bunei funcționări a pieței europene de gaze naturale, precum și creșterea securității energetice;

16.  subliniază faptul că UE ar trebui să sprijine investițiile în GNL, acordând prioritate statelor membre și regiunilor mai îndepărtate și/sau mai puțin bine conectate, prin intermediul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice și Mecanismul pentru interconectarea Europei, care vor atrage în UE capital de investiții mondial;

17.  subliniază necesitatea de a evalua nevoile actuale și viitoare, precum și tipul de depozitare și infrastructura de regazeificare din UE;

18.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în 2015, importurile de gaze din Rusia au fost cu 7 % mai mari decât în 2014 și că 41 % din importurile de gaz din țări terțe în 2015 au provenit din Rusia; subliniază că GNL și stocarea gazelor, împreună cu o eficiență mărită și utilizarea energiei din surse regenerabile, joacă un rol vital în reducerea dependenței de gazul rusesc;

19.  subliniază importanța pentru securitatea energetică a UE a capitolului „Energie și materii prime” din acordul Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP); salută eforturile Comisiei de a elimina restricțiile la export în UE la gazul provenit din SUA;

20.  consideră că cei 12,2 miliarde de metri cubi pe an adăugați pe piață în 2016 prin intermediul Sabine Pass LNG pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii, împreună cu, eventual, o capacitate de încă 74 miliarde de metri cubi adăugată prin intermediul diferitelor proiecte ale SUA înainte de 2020, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Europa de a crește legăturile comerciale cu SUA în domeniul energiei; consideră că încheierea lucrărilor cu privire la capitolul „Energia și materiile prime” din TTIP va stimula în mod semnificativ opțiunile de furnizare de gaze ale UE;

21.  consideră că o piață internă a gazului finalizată, competitivă și funcțională, cu puncte de aprovizionare strategică de primire a importurilor de GNL din surse din afara UE este esențială pentru asigurarea securității energetice și a accesibilității pentru cetățenii UE; reamintește, prin urmare, lista de proiecte de interes comun a Uniunii (PIC) prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 2016/89 și îndeamnă statele membre să colaboreze în direcția finalizării a 77 proiecte în domeniul gazului cât mai curând posibil;

22.  subliniază că prețurile de comercializare a GNL au scăzut la nivel internațional, iar diferențele de prețuri dintre importurile de gaze prin conducte și GNL au scăzut și ele; consideră că este important, de asemenea, să se consolideze contractele pe termen lung din sectorul GNL, astfel încât să se limiteze crizele de pe piață, să se reducă expunerea la riscuri financiare și să se atragă investiții în infrastructură; subliniază că dezvoltarea de noi terminale GNL și diversificarea surselor de aprovizionare, în special în regiunile Mării Mediterane, Mării Negre și Mării Caspice, va permite concurența pe piața gazului și va înlocui importurile de gaz natural prevăzute de contractele de indexare în funcție de prețul petrolului, sporind astfel puterea de negociere a UE;

23.  sprijină Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre în angajamentul lor activ în cadrul diplomației în domeniul energiei pentru promovarea unei piețe a gazului bazate pe norme, transparentă și funcțională;

24.  subliniază importanța absolută a capacităților de stocare de GNL sigure și accesibile care să facă infrastructura comună mai flexibilă și mai ușor de adaptat la eventualele fluctuații de aprovizionare și care ar conduce la reducerea semnificativă a dependenței energetice;

25.  subliniază că întreprinderile europene ar trebui să poată opera pe piețele energetice din țările terțe în aceleași condiții ca întreprinderile naționale; subliniază că întreprinderile din țările terțe care își desfășoară activitatea pe piețele europene de energie trebuie să respecte legislația europeană; subliniază că astfel de entități trebuie să aibă o structură transparentă, care să permită identificarea acționarilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

31.8.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Marielle de Sarnez, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Karoline Graswander-Hainz, Yannick Jadot, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Emmanuel Maurel, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler

Membri supleanți prezenți la votul final

Edouard Ferrand, Seán Kelly, Stelios Kouloglou, Georg Mayer, Bolesław G. Piecha, Jarosław Wałęsa


AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (8.9.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Raportor pentru aviz: Carlos Zorrinho

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că strategia UE pentru gazul natural lichefiat (GNL) și pentru stocarea gazelor reprezintă unul din elementele uniunii energetice, care își propune să concretizeze ambiția UE privind trecerea rapidă la un sistem energetic sustenabil, sigur și competitiv, precum și să elimine dependența de furnizorii externi de gaze naturale; subliniază că unul dintre obiectivele uniunii energetice este transformarea UE în liderul mondial în domeniul energiilor din surse regenerabile;

2.  subliniază faptul că infrastructura pentru GNL existentă în UE este utilizată mult sub capacitate (în 2014 au fost utilizate 46 % din conductele pentru importul de gaze și 32 % din terminalele de GNL) și că cererea de gaze a UE este constant supraestimată; subliniază, prin urmare, că planificarea infrastructurii de gaze ar trebui să aibă la bază scăderea cererii;

3.  reamintește că sărăcia energetică are consecințe grave asupra sănătății și se estimează că afectează peste 10 % din populația UE;

4.  subliniază că Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui în primul rând să se concentreze pe resursele lor din surse regenerabile și pe îmbunătățirea eficienței energetice și să-și valorifice la maximum capacitatea de producție de energie din surse regenerabile, accelerând investițiile în aceste sectoare; atrage atenția asupra potențialului tehnologiei de transformare a energiei electrice în gaze pentru stocarea energiilor din surse regenerabile și posibilitatea utilizării acestora ca gaz neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid carbon în transporturi, încălzire și producere a energiei electrice;

5.  subliniază că acest lucru nu trebuie să împiedice eforturile pentru obținerea de valoare adăugată din alte segmente ale pieței energiei, cum ar fi GNL, atât timp cât acest lucru se face în mod sustenabil și respectându-se pe deplin principiile UE de protecție a mediului, în special obiectivele privind conservarea resurselor de apă și de apă subterană, a mediului marin și a naturii, precum și Acordul de la Paris, reducând totodată la minimum emisiile de metan;

6.  subliniază necesitatea de a promova interoperabilitatea infrastructurii pentru GNL și a lanțului de aprovizionare pentru biogaz și gaz obținut din biomasă, cu condiția ca acest acces să fie compatibil în permanență cu normele tehnice și standardele de siguranță relevante; invită statele membre să exploateze pe deplin producția locală de biogaz;

7.  pune accent pe metodele de producție de GNL ecologice și sustenabile din punct de vedere social;

8.  subliniază că producția internă a UE va continua să scadă în următoarele decenii, drept pentru care o mai mare diversificare a aprovizionării UE cu gaze naturale este în continuare un obiectiv-cheie pentru a asigura o mai mare securitate a țărilor consumatoare, subliniind, cu toate acestea, rolul său ca soluție pe termen scurt și mediu și ca o completare și un sprijin pentru sursele regenerabile de energie și eficiența energetică, având în vedere angajamentul UE de a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris; consideră că gazele naturale pot juca doar un rol de tranziție și că eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și trecerea universală de la gaz la surse regenerabile de energie sunt necesare pe termen mediu;

9.  observă că cererea de gaze la nivelul UE a scăzut semnificativ în ultimii ani, parțial din cauza crizei economice, dar și din cauza unei modificări structurale a cererii de gaze datorită punerii în aplicare cu succes a politicilor privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie;

10.  subliniază că este necesar să se realizeze studii de impact pentru a determina valoarea adăugată a construirii unor noi infrastructuri de transport și stocare a GNL; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze și să stimuleze o utilizare mai eficientă și mai sigură a infrastructurii de stocare existente, inclusiv a celei de stocare a gazelor; subliniază că este necesar ca noi investiții să fie concentrate în zone slab interconectate sau pe aprovizionarea statelor membre cele mai vulnerabile; reamintește potențialul oferit de producția de gaze naturale din surse regenerabile prin digestia anaerobă, acordând prioritate producției din apele reziduale, agricultură și deșeuri organice; subliniază că deciziile de investiții privind noi infrastructuri de gaze nu ar trebui să conducă la efecte de blocaj în ceea ce privește infrastructura pentru combustibilii fosili și ar trebui să evite deprecierea activelor;

11.  subliniază că este necesar să se intensifice cooperarea națională și regională, pentru a consolida caracterul multifuncțional, posibilitatea de exploatare și eficiența infrastructurii pentru GNL și pentru a evita supracapacitatea; solicită revizuirea evaluărilor privind cererea și observă că interconexiunile de energie electrică sau utilizarea surselor regenerabile de energie, alături de măsuri de eficiență energetică, pot produce aceleași rezultate ca dezvoltarea de noi infrastructuri pentru GNL;

12.  reamintește, având în vedere criza climatică, că UE trebuie să caute modalități pentru a reduce consumul de petrol; consideră că, înainte să-și poată atinge obiectivul de a folosi 100 % energie din surse regenerabile, UE ar trebui să ia în considerare și gazele naturale ca o alternativă la cărbune și petrol, pentru a-i permite Europei să-și atingă obiectivele în materie de climă; subliniază că alți combustibili și alte tehnologii pot juca un rol în tranziția spre energia din surse regenerabile, dar UE trebuie să sprijine o tranziție pe termen scurt; subliniază, totuși, că pericolele unei dependențe excesive de gazele naturale pot fi depășite numai prin extinderea utilizării energiei din surse regenerabile; reamintește că, în majoritatea cazurilor, creșterea utilizării gazelor naturale concurează cu investițiile în energia din surse regenerabile;

13.  subliniază necesitatea de a acorda prioritate proiectelor de interes comun care completează infrastructura lipsă în scopul de a pune capăt izolării energetice și dependenței de un singur furnizor; evidențiază zone geografice prioritare, cum ar fi regiunea Mării Baltice, Peninsula Iberică și Europa de Sud-Est, precum și anumite regiuni insulare; subliniază că instrumentele de finanțare ale UE, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul european de dezvoltare regională și finanțarea din partea BEI ar trebui să acorde prioritate acestor proiecte de interes comun;

14.  subliniază necesitatea de a asigura faptul că instalațiile de stocare geologică a gazelor sunt evaluate printr-un proces transparent care implică comunitățile locale;

15.  subliniază faptul că în situațiile în care capacitatea existentă de recepție și stocare a GNL este insuficient folosită ar trebui să se acorde prioritate investițiilor în interconectări transfrontaliere care să permită utilizarea optimă a acesteia, iar obstacolele de reglementare și fiscale ar trebui să fie eliminate înainte de a sprijini investițiile în noi capacități în statele membre învecinate;

16.  atrage atenția asupra daunelor ireversibile aduse mediului de emisiile și de combustibilii marini derivați din petrol, în mări și oceane, în regiunile polare și în zona arctică și subliniază potențialul pe care îl oferă trecerea la GNL pentru decarbonizarea transportului maritim și a vehiculelor grele de marfă în comparație cu combustibilii convenționali actuali, subliniind totodată că o utilizare mai largă a GNL în transportul de mărfuri ar putea contribui la scăderea emisiilor de CO2 la nivel global; observă că, pentru a evalua orice posibilitate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului general asupra mediului, ar trebui să se țină seama de întregul ciclu de viață, inclusiv de scurgerile de metan din amonte și de impactul procesului de extracție; sprijină, în acest sens, obiectivele Directivei 2014/94/UE și stabilirea unui cadru de reglementare și de standardizare armonizat care să încurajeze utilizarea GNL în transportul maritim și la vehiculele grele de marfă; subliniază rolul reînnoirii flotei în scopul de a realiza tranziția energetică înspre GNL și energia din surse regenerabile; îndeamnă Comisia să aloce fonduri pentru sprijinirea proiectelor europene în acest sens;

17.  solicită dezvoltarea unor rute maritime, în special în arhipelagul Azore, care, având în vedere poziția sa geografică, ar putea servi ca stație de alimentare cheie pentru rutele transatlantice de GNL; îndeamnă Comisia să aloce fonduri pentru sprijinirea proiectelor europene în acest sens;

18.  reamintește că extracția gazelor de șist prin fracturare hidraulică are efecte grave asupra climei, asupra mediului și asupra sănătății publice, mai ales într-o Europă dens populată, iar aceste efecte sunt transnaționale; insistă asupra necesității de a ține seama de faptul că aceleași standarde care se aplică în UE ar trebui să se aplice și în cazul GNL importat; recunoaște, totuși, că explorarea gazelor de șist este o chestiune care ține de competența statelor membre; subliniază, în acest sens, că este necesar un cadru juridic armonizat la nivelul UE privind operațiunile de fracturare hidraulică;

19.  subliniază că sistemele de stocare a GNL și a gazelor naturale trebuie să respecte standarde de siguranță moderne; afirmă că acest lucru presupune, printre altele, monitorizarea constantă a aerului de deasupra instalațiilor de stocare și, în cazul stocării subterane, monitorizarea la nivelul solului și în subteran, la adâncime;. afirmă că acest lucru ar trebui să contribuie la asigurarea unei stocări sustenabile și sigure;

20.  îndeamnă Comisia și statele membre să instituie strategii pentru a sprijini facilitățile care pot fi folosite în viitor pentru a gestiona transferul și stocarea gazelor naturale din surse regenerabile.

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

46

1

3

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Catherine Bearder, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Bas Eickhout, Karl-Heinz Florenz, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Andrzej Grzyb, Anneli Jäätteenmäki, Benedek Jávor, Josu Juaristi Abaunz, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Pavel Poc, Michèle Rivasi, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Nils Torvalds, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Mark Demesmaeker, Christofer Fjellner, Monika Flašíková Beňová, Elisabeth Köstinger, Gesine Meissner, Ulrike Müller, Younous Omarjee, Gabriele Preuß, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic, Bart Staes, Mihai Țurcanu, Carlos Zorrinho, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Rikke Karlsson, Carolina Punset, Jean-Luc Schaffhauser, Annie Schreijer-Pierik, Jana Žitňanská


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (7.9.2016)

destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

referitor la o strategie a UE pentru gazul natural lichefiat și pentru stocarea gazelor

(2016/2059(INI))

Raportoare pentru aviz: Cláudia Monteiro de Aguiar

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută strategia Comisiei de a sprijini utilizarea GNL drept combustibil alternativ pentru transport atunci când înlocuiește combustibili convenționali mai poluanți și nu ia locul surselor regenerabile de energie, cu condiția ca acesta să fie produs în mod sustenabil și să contribuie la obiectivul de decarbonizare a transporturilor; subliniază că amestecarea GNL folosit în transporturi cu biometanul lichid sustenabil, creat din deșeuri și reziduuri, prezintă avantaje pentru mediu;

2.  subliniază că strategia UE privind gazul natural lichefiat trebuie să fie coerentă cu strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă și să sprijine creșterea securității aprovizionării cu energie, decarbonizarea și sustenabilitatea pe termen lung a economiei, precum și asigurarea unor prețuri la energie accesibile și competitive pentru consumatori; subliniază, de asemenea, că strategia trebuie să se încadreze în prioritățile europene mai ample în domeniul climei și al energiei și să corespundă cu Acordul COP21, punând accentul pe reducerea cererii, pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe eliminarea treptată a combustibililor fosili;

3.  subliniază că utilizarea GNL în cazul vehiculelor grele, al navelor maritime și al navelor de navigație interioară poate determina reducerea emisiilor de mai mulți poluanți (SOx, NOx și particule), iar în cazul transportului naval poate permite sectorului să îndeplinească cerințele legislației internaționale și a Uniunii din domeniul mediului prin scăderea conținutului de sulf și de azot din combustibilii marini utilizați în zonele de control al emisiilor, precum și în alte zone;

4.  subliniază că utilizarea GNL poate conduce, de asemenea, la o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim și rutier, cu condiția să se depună toate eforturile pentru reducerea la minimum a pierderilor de metan de-a lungul întregului ciclu de viață al combustibilului, inclusiv pe parcursul fazelor de producție, distribuție și combustie; solicită, prin urmare, să se adopte măsurile corespunzătoare pentru a reduce la minimum pierderile de metan în întregul lanț de GNL prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile și să se asigure o finanțare corespunzătoare a cercetării și dezvoltării în acest sens;

5.  reamintește că Parlamentul a solicitat în mod repetat stabilirea, pentru anul 2030, a unor ținte obligatorii în domeniul climei și al energiei de cel puțin 40 % în ceea ce privește reducerea internă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de cel puțin 30 % în ceea ce privește energia din surse regenerabile și de 40 % în ceea ce privește eficiența energetică, care să fie transpuse în practică prin ținte naționale individuale;

6.  ia act de faptul că GNL, în special gazul natural comprimat (GNC), este o soluție deja existentă care este viabilă și în cazul transportului public, care poate contribui la reducerea poluării atmosferice și sonore și care poate conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai, în special în cadrul aglomerărilor urbane;

7.  ia act de faptul că, deși GNL și GNC pot prezenta soluții viabile de tranziție pentru a reduce impactul transportului asupra mediului, avantajele lor pe termen lung pot fi obținute pe deplin doar dacă se promovează simultan și o tranziție lină spre folosirea biogazului lichefiat (BGL) și a altor forme regenerabile de energie, asigurând, de asemenea, interoperabilitatea sistemelor de GNL și BGL;

8.  subliniază că o rețea eficientă de infrastructuri de realimentare este o condiție prealabilă pentru utilizarea semnificativă a GNL drept combustibil alternativ în sectorul transporturilor; solicită Comisiei și statelor membre să creeze stimulente în vederea dezvoltării acestei infrastructuri pentru a elimina lacunele existente în domeniul aprovizionării și pentru a crea o rețea completă de alimentare;

9.  invită statele membre să transpună Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi până la 18 noiembrie 2016 și să asigure punerea ei în aplicare în termenul stabilit, în special în ceea ce privește instalarea punctelor de realimentare cu GNL, cel puțin de-a lungul rețelei centrale TEN-T existente, pentru a permite vehiculelor grele care funcționează pe bază de GNL să circule în întreaga Uniune, precum și în porturile maritime și fluviale, pentru a permite navelor de navigație interioară și celor maritime să circule de-a lungul întregii rețele centrale TEN-T; reamintește că statele membre ar trebui să examineze, în cadrele lor de politică naționale și în strânsă cooperare cu autoritățile lor regionale și locale, necesitatea de a instala puncte de realimentare cu GNL în porturile situate în afara rețelei centrale TEN-T și subliniază că această examinare ar trebui să includă o analiză detaliată cost-beneficiu; solicită Comisiei să examineze dacă instrumentele financiare existente sunt suficiente pentru a sprijini construirea de puncte de realimentare cu GNL în porturile situate în exteriorul rețelei centrale TEN-T;

10.  solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze punerea în aplicare a Directivei 2014/94/UE în ceea ce privește construirea de puncte de realimentare cu GNC pentru a garanta că autovehiculele care funcționează pe baza acestui carburant pot circula în aglomerațiile urbane/suburbane și în alte zone dens populate, cel puțin de-a lungul rețelei centrale TEN-T, pentru a garanta că vehiculele respective pot circula în întreaga Uniune;

11.  subliniază nevoia de a stabili specificații tehnice comune pentru punctele de realimentare cu GNL pentru navele maritime, navele de navigație interioară și autovehicule, așa cum prevede Directiva 2014/94/UE; solicită elaborarea unei formări și a unor norme armonizate riguroase în materie de siguranță pentru stocarea, buncherarea și utilizarea la bord a GNL în întreaga Uniune, prevăzând, de asemenea, posibilitatea de a realiza operațiuni simultane de buncherare și de manipulare a mărfurilor; ia act de faptul că această activitate ar trebui să se desfășoare în strânsă cooperare cu Organizația Maritimă Internațională (OMI) și cu Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA);

12.  subliniază necesitatea de a asigura o finanțare adecvată în materie de cercetare și dezvoltare pentru dezvoltarea unor tehnologii îmbunătățite pentru navele de navigație interioară, navele maritime și autovehicule cu scopul de a asigura o tranziție rapidă spre o flotă cu emisii mai reduse de carbon, precum și pentru a dezvolta sisteme fără pilot de instalare a punctelor de realimentare cu GNL; invită, de asemenea, Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru dezvoltarea de nave și autovehicule alimentate cu GNL sau pentru conversia celor alimentate cu carburanți convenționali în vederea utilizării de GNL;

13.  invită Comisia și statele membre să creeze stimulente pentru transportul feroviar al GNL, deoarece astfel s-ar reduce transportul rutier și s-ar contribui la transportul ecologic și în condiții de siguranță al unui carburant care este durabil și cu emisii scăzute de poluanți;

14.  invită Comisia să revizuiască Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic în sensul asigurării unor stimulente mai puternice pentru autoritățile contractante, entități și anumiți operatori astfel încât, atunci când acestea achiziționează vehicule de transport rutier, să ia în considerare energia și impactul asupra mediului, scopul fiind acela de a promova reînnoirea flotei prin încurajarea utilizării de combustibili alternativi, cum ar fi GNL și biogazul;

15.  invită Comisia, cu privire la Directiva privind calitatea carburanților, să stabilească un nou obiectiv de reducere a cantității de gaze cu efect de seră produse de-a lungul ciclului de viață al carburanților pentru transport, nu în ultimul rând cu scopul de a promova GNL și biogazul, în cazul căruia intensitatea emisiilor de CO2 de-a lungul ciclului de viață este mai mică decât în cazul carburanților convenționali;

16.  invită Comisia, după consultarea părților interesate, să analizeze dacă, în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 443/2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi, s-ar putea stabili un echivalent de CO2 pentru emisiile de hidrocarburi, nu în ultimul rând în vederea informării consumatorilor;

17.  subliniază că perspectiva unei expansiuni semnificative cu aproximativ 50 % a ofertei mondiale de GNL în următorii ani și, în consecință, a scăderii prețurilor reprezintă o oportunitate importantă pentru UE, în special în ceea ce privește securitatea și reziliența aprovizionării cu gaze;

18.  solicită UE să finalizeze piața internă a gazelor astfel încât să transmită semnale corecte privind prețurile, atât pentru a atrage GNL acolo unde este nevoie, cât și pentru a permite realizarea investițiilor necesare în infrastructură;

19.  solicită UE să își intensifice eforturile de cooperare apropiată cu partenerii internaționali pentru a promova libertatea, lichiditatea și transparența piețelor mondiale de GNL;

20.  subliniază că accesul la GNL trebuie să fie, de asemenea, facilitat pe plan internațional și că stocarea GNL trebuie, prin urmare, să se bazeze pe o structură tarifară transparentă și nediscriminatorie, convenită între statele membre;

21.  subliniază importanța infrastructurii de GNL în porturile maritime și în cele interioare pentru promovarea multimodalității, întrucât acestea pot fi utilizate de navele maritime, de cele de navigație interioară și de camioane pentru a continua transportul carburantului pe cale terestră; îndeamnă operatorii naționali și regionali să coopereze îndeaproape, cu scopul de a spori multifuncționalitatea și exploatabilitatea infrastructurii;

22.  ia act de faptul că terminalele de GNL existente nu sunt distribuite în mod optim în cadrul UE; subliniază că porturile maritime joacă un rol important în optimizarea distribuirii de GNL în cadrul Uniunii pentru că joacă rolul de platforme de GNL; solicită instituirea unui cadru financiar stabil și pe termen lung și crearea unor oportunități de finanțare continue prin intermediul Fondului european de investiții strategice (FEIS), al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), și al sinergiilor sale dintre sectorul transporturilor și cel energetic, al autostrăzilor maritime, al Programului Orizont 2020, al fondurilor structurale și de investiții europene și al Băncii Europene de Investiții;

23.  subliniază că Regulamentul TEN-E, împreună cu Mecanismul pentru interconectarea Europei, stabilește un cadru politic adecvat și pentru sprijinirea infrastructurii de gaze a UE, inclusiv transportul, terminalele GNL și stocarea, ceea ce facilitează considerabil identificarea proiectelor de care are nevoie UE și asigură punerea lor în aplicare;

24.  solicită Comisiei să identifice, împreună cu statele membre, instalațiile de depozitare a gazului care prezintă importanță regională și să asigure sprijinul financiar necesar pentru a promova cele mai eficiente modalități de construire și de utilizare a infrastructurii sau pentru a îmbunătăți capacitatea existentă în timp util;

25.  consideră că ar trebui să fie luat în considerare principiul echilibrului geografic atunci când se aleg viitoarele amplasamente pentru noile terminale de GNL sau atunci când se modernizează/sporește capacitatea terminalelor de GNL existente sprijinite din fondurile UE; subliniază că ar trebui să se examineze întreaga situație economică a noilor terminale și ar trebui adoptate soluțiile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru a permite tuturor statelor membre să beneficieze de accesul la piețele internaționale de GNL, fie direct, fie prin intermediul altor state membre;

26.  invită Comisia și statele membre să propună soluții eficiente din punctul de vedere al costurilor și sustenabile din punctul de vedere al mediului pentru distribuirea și stocarea de GNL în Uniune, în special în regiunile sale ultraperiferice, precum și o finanțare adecvată, care să asigure prețuri abordabile pentru utilizatorii finali; subliniază că este necesar să se examineze toate soluțiile existente pentru stocarea și distribuirea de GNL, în special în regiunile insulare, inclusiv soluțiile cum ar fi conductele virtuale, infrastructura la scară redusă sau folosirea de nave ce transportă GNL, ținând seama de evoluția posibilă a cererii pentru acest combustibil;

27.  subliniază că strategia ar trebui să includă, de asemenea, utilizarea GNL ca alternativă la dezvoltarea infrastructurii de distribuție și transport de gaze în zonele în care aceasta nu este rentabilă în prezent; constată că instalațiile de GNL mici pot asigura infrastructura optimă pentru a crește utilizarea gazelor naturale în zonele în care investițiile în infrastructura de gaze naturale sunt neprofitabile, inclusiv pentru creșterea utilizării gazului pentru a genera căldură și, prin urmare, a reduce așa-numitele emisii la scală redusă;

28.  subliniază că investiția în infrastructura de GNL sau de gaze ar trebui să evite riscul de blocaj tehnologic sau acumularea de active depreciate în legătură cu infrastructura din domeniul combustibililor fosili; subliniază necesitatea de a evalua alternativele de aprovizionare cu GNL, opțiunile regionale și soluțiile sustenabile din punctul de vedere al mediului și să se promoveze cea mai eficientă utilizare a terminalelor GNL existente într-o perspectivă transfrontalieră; subliniază că ar trebui să se acorde prioritate soluțiilor bazate pe piață care răspund cererii reale de gaze și dezvoltării/îmbunătățirii în continuare a interconexiunilor;

29.  subliniază importanța cooperării regionale atunci când se construiesc noi terminale de GNL și subliniază că statele membre cu ieșire la mare ar trebui să coopereze îndeaproape cu țările fără ieșire la mare; subliniază că, în această privință, utilizarea optimă a coridoarelor vest-est și nord-sud cu o capacitate îmbunătățită de fluxuri inversate ar permite transmiterea de GNL în țările care nu au acces direct la un terminal de regazeificare;

30.  solicită Comisiei să creeze, împreună cu statele membre și cu regiunile lor, un proiect comun de „Coridoare albastre de GNL pentru insule” pentru sectorul maritim, inclusiv porturi ale rețelei globale TEN-T pentru a stabili infrastructurile de GNL necesare și pentru a conecta respectiva rețea la rețeaua centrală TEN-T;

31.  solicită punerea rapidă în aplicare a proiectelor-cheie de interes comun care au fost deja convenite, în special a acelora care vor asigura integrarea pieței gazelor a Peninsulei Iberice în restul Europei;

32.  salută faptul că proiectele importante privind GNL (de exemplu, coridorul nord-sud) sunt definite ca proiecte de interes comun; solicită Comisiei să includă pe deplin țările balcanice în planificarea construirii unor viitoare conducte de gaze și a rețelei TEN-E pentru a garanta că sectorul energiei al UE va juca un rol cheie în regiunea respectivă;

33.  subliniază importanța securității aprovizionării în statele membre din regiunea Mării Negre, care are un potențial din ce în ce mai mare de dezvoltare în continuare a proiectelor de GNL, urmărind transportarea gazelor naturale din regiunea Mării Caspice în Europa;

34.  subliniază că este foarte important să se extindă în continuare infrastructura de aprovizionare cu gaze din coridorul de gaze din Mediterana de Est și să se examineze posibilitatea de a crește capacitatea acesteia astfel încât să devină un terminal central de GNL în Mediterana;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

38

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Ivo Belet, Michael Gahler, Karoline Graswander-Hainz, Werner Kuhn, Jozo Radoš, Henna Virkkunen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Urszula Krupa


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

26.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

10

6

Membri titulari prezenți la votul final

Nicolas Bay, Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Jerzy Buzek, Angelo Ciocca, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, András Gyürk, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Krišjānis Kariņš, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Ernest Maragall, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Paul Rübig, Sergei Stanishev, Neoklis Sylikiotis, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Vladimir Urutchev, Adina-Ioana Vălean, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Michał Boni, Soledad Cabezón Ruiz, David Coburn, Eugen Freund, Françoise Grossetête, Massimiliano Salini, Maria Spyraki

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Andor Deli, Salvatore Domenico Pogliese


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

33

+

ENF

Barbara Kappel

PPE

Bendt Bendtsen, Michał Boni, Jerzy Buzek, Andor Deli, Christian Ehler, Françoise Grossetête, András Gyürk, Krišjānis Kariņš, Janusz Lewandowski, Angelika Niebler, Salvatore Domenico Pogliese, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Maria Spyraki, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Adina-Ioana Vălean, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

S&D

José Blanco López, Soledad Cabezón Ruiz, Eugen Freund, Eva Kaili, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Dan Nica, Miroslav Poche, Sergei Stanishev, Patrizia Toia, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

10

-

ECR

Hans-Olaf Henkel, Evžen Tošenovský

EFDD

Isabella Adinolfi, David Borrelli, David Coburn

ENF

Nicolas Bay, Angelo Ciocca

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga

VERTS/ALE

Ernest Maragall, Michel Reimon

6

0

ALDE

Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Carolina Punset, Lieve Wierinck

GUE/NGL

Neoklis Sylikiotis

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate