Procedură : 2016/0184(NLE)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0280/2016

Texte depuse :

A8-0280/2016

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/10/2016 - 7.1
CRE 04/10/2016 - 7.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0363

RECOMANDARE     ***
PDF 513kWORD 53k
3.10.2016
PE 585.745v02-00 A8-0280/2016

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

(12256/2016 – C8-0401/2016 – 2016/0184(NLE))

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Raportor: Giovanni La Via

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 JUSTIFICARE SUCCINTĂ
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

(12256/2016 – C8-0401/2016 – 2016/0184(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (12256/2016),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 192 alineatul (1) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0401/2016),

–  având în vedere Acordul de la Paris adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), organizată la Paris, Franța, în decembrie 2015,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Calea de urmat după Acordul de la Paris: evaluarea implicațiilor Acordului de la Paris – document care însoțește propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COM(2016)0110),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 23 și 24 octombrie 2014,

–  având în vedere contribuțiile preconizate stabilite la nivel național (INDC) ale UE și statelor membre transmise CCONUSC la 6 martie 2015 de către Letonia și Comisia Europeană,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0280/2016),

1.  aprobă încheierea Acordului de la Paris;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Organizației Națiunilor Unite.


JUSTIFICARE SUCCINTĂ

privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

Context

Acordul de la Paris este o realizare istorică de referință pentru combaterea schimbărilor climatice și în ceea ce privește multilateralismul. Acesta este un acord ambițios, echilibrat, echitabil și cu caracter juridic obligatoriu. Adoptarea acordului și anunțarea cumulativă de către cele 187 de părți, până la sfârșitul COP 21, a contribuțiilor preconizate stabilite la nivel național (CPSN) au marcat un moment de cotitură în direcția unei acțiuni globale cuprinzătoare și colective și, după punerea în aplicare, se va accelera în mod definitiv și ireversibil tranziția către o economie globală rezistentă la schimbările climatice și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei. Această acțiune globală urmărește să creeze condițiile necesare pentru evitarea schimbărilor climatice periculoase. Acordul recunoaște că atingerea unui nivel maxim al emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial ar trebui atins cât mai curând posibil, iar neutralitatea climatică ar trebui realizată în a doua jumătate a acestui secol. Acordul de la Paris are următoarele caracteristici esențiale:

- acesta stabilește un obiectiv pe termen lung pentru crearea condițiilor necesare pentru a limita încălzirea globală mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale, precum și pentru continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C; obiectivul indicativ privind limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C a fost convenit pentru a conduce la obiective mai ambițioase și pentru a evidenția preocupările țărilor celor mai vulnerabile care se confruntă deja cu impactul schimbărilor climatice.

- aceasta transmite un semnal clar tuturor părților interesate, investitorilor, întreprinderilor, societății civile și factorilor de decizie politică că tranziția globală către o energie curată se va impune și că resursele nu trebuie să se mai bazeze pe combustibilii fosili; cu 189 de planuri climatice naționale care acoperă aproximativ 98% din totalul emisiilor, combaterea schimbărilor climatice devine acum un efort cu adevărat global. În temeiul Acordului de la Paris, trecem de la acțiuni întreprinse de câteva părți, la acțiuni întreprinse de toate părțile.

- acordul oferă un mecanism dinamic pentru a face bilanțul și pentru a crește nivelul ambițiilor de-a lungul timpului. Începând din 2023, părțile se vor reuni din cinci în cinci ani pentru a realiza un „bilanț la nivel mondial” pentru a analiza progresele înregistrate în reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și sprijinul acordat și primit având în vedere obiectivele pe termen lung ale acordului.

- părțile au o obligație juridică de a continua măsurile interne de atenuare a schimbărilor climatice, cu scopul îndeplinirii obiectivelor contribuțiilor lor.

- acordul instituie un cadru consolidat de transparență și responsabilitate, inclusiv prezentarea din doi în doi ani de către toate părțile a inventarelor gazelor cu efect de seră și a informațiilor necesare pentru a urmări progresul acestora, o expertiză tehnică și o analiză multilaterală, axată pe facilitare, a progreselor înregistrate de părți, precum și un mecanism de facilitare a punerii în aplicare și promovare a respectării dispozițiilor acordului.

- acordul prevede un pachet de solidaritate ambițios, cu dispoziții adecvate privind finanțarea acțiunilor în domeniul climei și abordarea nevoilor legate de adaptare, precum și a pierderilor și daunelor provocate de efectele negative ale schimbărilor climatice. În vederea promovării unei acțiuni individuale și colective privind adaptarea, Acordul de la Paris stabilește pentru prima dată un obiectiv global cu scopul de a consolida capacitatea și rezistența la schimbările climatice și a reduce vulnerabilitatea climatică. La nivel internațional, acesta încurajează o mai bună cooperare între părți privind schimbul de cunoștințe științifice referitoare la adaptare, precum și de informații cu privire la practici și politici.

Poziția raportorului

Raportorul salută proiectul de propunere a Comisiei pentru o decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de la Paris și consideră că aceasta oferă baza necesară pentru încheierea Acordului de la Paris de către UE și statele sale membre. UE și statele sale membre și-au exprimat intenția de a acționa în comun în cadrul Acordului de la Paris, iar acest lucru se reflectă în articolul 4 alineatul 18 din Acordul de la Paris. Uniunea și statele sale membre sunt, prin urmare, responsabile împreună pentru pregătirea, comunicarea și menținerea contribuțiilor succesive stabilite la nivel național (CSN) pe care intenționează să le atingă și pentru continuarea măsurilor interne de atenuare. Ca un prim pas, Comisia și Consiliul au semnat, în numele Uniunii Europene și al celor 28 de state membre, Acordul de la Paris în cadrul ceremoniei de semnare la nivel înalt, care a avut loc la New York la 22 aprilie 2016.

Acordul de la Paris intră în vigoare în cea de a 30-a zi de la data la care cel puțin 55 de părți la convenție, reprezentând în total un procent de cel puțin 55% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră de la nivel global, și-au depus la ONU instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare. La 29 iunie 2016, 178 de state semnaseră Acordul de la Paris, iar 19 state depuseseră instrumentele de ratificare, reprezentând în total 0,18% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Există o dinamică din ce în ce mai puternică la nivel internațional pentru a face posibilă intrarea în vigoare în 2016 a Acordului de la Paris. Un exemplu este declarația liderilor adoptată la summitul G7 din Ise-Shima, Japonia, desfășurat în perioada 26-27 mai 2016, care invită toate părțile să depună eforturi pentru intrarea în vigoare a Acordului de la Paris în 2016.

Raportorul consideră că este de neconceput ca Acordul de la Paris să intre în vigoare fără participarea UE ca semnatar, având în vedere rolul de lider al UE în combaterea schimbărilor climatice, rolul său în cadrul Protocolului de la Kyoto și eforturile sale continue pentru realizarea unui tratat universal ulterior. Din acest motiv, raportorul îndeamnă Consiliul și statele membre să ia măsurile necesare pentru a-și finaliza procesele de ratificare la nivel național și la nivelul UE, cel târziu până la sfârșitul anului 2016.

UE și statele sale membre au fost primele economii importante care și-au comunicat la 6 martie 2015 contribuția preconizată stabilită la nivel național (CPSN), care reflectă cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 stabilit de Consiliul European din octombrie 2014. UE a stabilit un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% pe plan intern până în 2030. De atunci, UE și statele membre s-au angajat deja să atingă acest obiectiv, care se referă la eforturile de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2030. Prin urmare, raportorul consideră că procesul de ratificare al UE trebuie să fie decuplat de actualele și viitoarele acțiuni legislative pentru a pune în aplicare obiectivul de reducere cu cel puțin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Concluzie

Raportorul consideră că decizia de ratificare privind încheierea Acordului de la Paris adoptat în temeiul CCONUSC va trimite un semnal puternic și va scoate în evidență poziția de lider a UE și a statelor sale membre și eforturile lor continue pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel internațional. În plus, punerea în aplicare a Acordului de la Paris va avea o contribuție esențială la eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Din aceste motive, raportorul este de părere că intrarea oficială în vigoare a Acordului de la Paris este o prioritate majoră pentru Uniunea Europeană. Prin urmare, acesta invită Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a finaliza poziția sa referitoare la ratificarea Acordului de la Paris, în paralel cu procedurile naționale de ratificare din statele membre, cât mai curând posibil, astfel încât să finalizeze procesul de ratificare de către UE și să se depună instrumentele de ratificare la ONU până la sfârșitul anului 2016.

Având în vedere aspectele menționate mai sus, raportorul recomandă comisiei competente în fond și Parlamentului European să aprobe proiectul de propunere a Comisiei pentru o decizie a Consiliului fără întârzieri inutile.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

Titlu

Decizia Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice

Referințe

12256/2016 – C8-0401/2016 – COM(2016)03952016/0184(NLE)

Data sesizării

30.9.2016

 

 

 

Comisie competentă în fond

Data anunțului în plen

ENVI

 

 

 

 

Raportorii

Data numirii

Giovanni La Via

15.6.2016

 

 

 

Examinare în comisie

1.9.2016

 

 

 

Data adoptării

3.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

54

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Jørn Dohrmann, Stefan Eck, Eleonora Evi, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Sylvie Goddyn, Matthias Groote, Françoise Grossetête, György Hölvényi, Jean-François Jalkh, Karin Kadenbach, Giovanni La Via, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Frédérique Ries, Annie Schreijer-Pierik, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Mark Demesmaeker, Linnéa Engström, Fredrick Federley, Eleonora Forenza, Elena Gentile, Esther Herranz García, Jan Huitema, Merja Kyllönen, Joëlle Mélin, Sirpa Pietikäinen, Gabriele Preuß, Christel Schaldemose, Jasenko Selimovic, Bart Staes, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Tiziana Beghin, José Bové, Jude Kirton-Darling, Olle Ludvigsson, Igor Šoltes

Data depunerii

3.10.2016

Aviz juridic - Politica de confidențialitate