Procedură : 2015/2349(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0304/2016

Texte depuse :

A8-0304/2016

Dezbateri :

PV 23/11/2016 - 19
CRE 23/11/2016 - 19

Voturi :

PV 24/11/2016 - 8.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0455

RAPORT     
PDF 709kWORD 77k
7.11.2016
PE 580.785v01-00 A8-0304/2016

referitor la noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă

(2015/2349(INI))

Comisia pentru transport și turism

Raportor: Dominique Riquet

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă (2015/2349(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 5 alineatul (3),

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind Uniunea Europeană privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” (COM(2011)0144),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la implementarea Cărții albe privind transporturile 2011: evaluarea situației actuale și calea de urmat pentru realizarea unei mobilități sustenabile(1),

–  având în vedere Recomandarea UE 2003/361/CE privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii,

–  având în vedere raportul anual pe 2014/2015 privind IMM-urile europene,

–  având în vedere comunicările Comisiei intitulate „«Gândiți mai întâi la scară mică» – Un «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2008)0394) și „Revizuirea «Small Business Act» pentru Europa” (COM(2011)0078),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon (COM(2016)0501),

–  având în vedere rezoluția sa din 5 februarie 2013 referitoare la îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor(2),

–  având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2015 referitoare la oportunitățile de creștere ecologică pentru IMM-uri(3),

–  având în vedere instrumentul pentru IMM-uri din cadrul programului Orizont 2020 și INNOSUP, COSME, portalul „Europa ta - întreprinderi”, proiectul pilot „Calea rapidă spre inovare” și oportunitățile de colaborare în rețea,

–  având în vedere Directiva privind comerțul electronic (2000/31/CE) și Directiva privind serviciile (2006/123/CE),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (COM(2015)0550),

–  având în vedere Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) creat prin Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0304/2016),

A.  întrucât întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) constituie motorul principal al economiei europene, reprezentând, în 2014, 99,8 % din toate întreprinderile din sectorul nefinanciar și și asigurând două din totalul locurilor de muncă;

B.  întrucât, în ultimii ani, IMM-urile creatoare de locuri de muncă se găsesc în principal în sectorul serviciilor;

C.  întrucât întreprinderile mici de transport joacă un rol esențial în buna funcționare a mobilității în Europa, dar se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește accesul și menținerea pe piață, în special din cauza prezenței monopolurilor pe această piață;

D.  întrucât întreprinderile mici aduc valoare adăugată în special în zonele îndepărtate și în zonele dens populate, datorită unei cunoașteri excelente a pieței locale, apropierii de client și/sau agilității și capacității de inovare; întrucât, în plus, aceste întreprinderi pot furniza servicii adaptate și reprezintă instrumente de combatere a excluziunii sociale, creând locuri de muncă, generând activități economice, îmbunătățind gestionarea mobilității și contribuind la dezvoltarea turismului (în cadrul căruia serviciile de mobilitate sunt legate direct de cererea vizitatorului de noi produse și experiențe);

E.  întrucât, pentru persoane și bunuri, atât cererea de servicii de transport, cât și condițiile aplicabile furnizării acestora variază în mod considerabil și întrucât reducerea mobilității nu reprezintă o opțiune;

F.  întrucât organizarea transportului în marile orașe și pe șoselele spre marile orașe cauzează congestionarea traficului și blocaje rutiere, creând o povară semnificativă asupra economiei; întrucât IMM-urile din sectorul transporturilor reprezintă o completare importantă a rețelei de transport public în nodurile urbane, în special în momente ale zilei în care transportul public este foarte rar, precum și în zonele periferice care nu dispun de un serviciu de transport suburban bine dezvoltat;

G.  întrucât un studiu recent efectuat de Comisie arată că 17 % dintre consumatorii europeni au utilizat serviciile oferite de economia colaborativă, iar 52 % au cunoștință de serviciile oferite; întrucât așteptările consumatorilor sunt legate de modalități ușor accesibile și flexibile de utilizare a serviciilor de transport, prețurile fiind menținute la nivelul costurilor reale ale furnizării, precum și de un acces facil la rezervări și plăți securizate pentru serviciile prestate;

H  întrucât economia colaborativă în sectorul transporturilor poate promova activ dezvoltarea unor forme sustenabile de mobilitate; întrucât autoreglementarea nu reprezintă întotdeauna o soluție și este nevoie de un cadru de reglementare adecvat;

I.  întrucât imperativul dezvoltării sustenabile și revoluția din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor au creat posibilități și provocări fără precedent pentru întreprinderile de toate dimensiunile în ceea ce privește capacitatea de a răspunde cererii tot mai mari în materie de mobilitate sustenabilă în contextul constrângerilor impuse de infrastructura limitată;

J.  întrucât creșterea exponențială a introducerii dispozitivelor mobile inteligente, precum și acoperirea extinsă a rețelei în bandă largă de mare viteză au creat noi instrumente digitale atât pentru prestatorii de servicii de transport, cât și pentru clienți, reducând costurile tranzacțiilor și, de asemenea, diminuând importanța situării fizice a prestatorilor de servicii, ceea ce le permite să fie conectați pe scară largă pentru a presta serviciile, nu doar la nivel regional, ci și la nivel global, prin intermediul rețelelor digitale, de asemenea din zone îndepărtate;

K.  întrucât progresul tehnologic, noile modele de afaceri și digitalizarea au transformat în mod semnificativ sectorul transporturilor în ultimii ani, cu efecte majore asupra modelelor tradiționale de afaceri și asupra condițiilor de lucru și a locurilor de muncă din acest sector; întrucât, în timp ce, pe de o parte, sectorul transporturilor s-a deschis, pe de altă parte, condițiile de lucru s-au deteriorat în multe cazuri, din cauza crizei economice și, uneori, din cauza punerii insuficiente în aplicare a reglementărilor existente;

L.  întrucât sectorul transporturilor cuprinde nu doar furnizorii direcți de servicii de transport, ci și IMM-urile care oferă servicii cum ar fi mentenanța mijloacelor de transport, comercializarea de piese de schimb, instruirea personalului și închirierea de vehicule și de echipamente; întrucât potențialul creării de locuri de muncă legate de aceste activități, inclusiv a locurilor de muncă pentru lucrătorii cu înaltă calificare, este enorm; întrucât politicile care vizează sectorul transporturilor ar trebui să țină cont de interesele întregului lanț valoric;

M.  întrucât doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate, în timp ce 41 % nu le utilizează deloc; întrucât digitalizarea tuturor sectoarelor este esențială pentru a menține și a îmbunătăți competitivitatea UE;

N.  întrucât flexibilitatea și facilitarea accesului inerente economiei colaborative pot oferi șanse de angajare grupurilor excluse în mod tradițional de pe piața forței de muncă, în special femeilor, tinerilor și migranților;

O.  întrucât serviciile de transport pot oferi o modalitate bună de a deveni lucrător care desfășoară o activitate independentă și pot promova o cultură a antreprenoriatului;

P.  întrucât platformele online pentru serviciile de transport pot oferi posibilitatea unei corelări rapide între cererile de servicii din partea clienților, pe de o parte, și oferta de forță de muncă a întreprinderilor sau lucrătorilor înregistrați, pe de altă parte;

Q.  întrucât OCDE consideră că locurile de muncă de bună calitate sunt un factor esențial al eforturilor de combatere a nivelurilor ridicate de inegalitate și de promovare a coeziunii sociale,

I.  Provocările pentru întreprinderile mici de transport

1.  consideră că întreprinderile de transport se confruntă cu provocări considerabile pentru a răspunde cererii tot mai mari în materie de mobilitate în contextul constrângerilor impuse de infrastructura limitată și de creșterea cerințelor de mediu; subliniază că toate întreprinderile de transport sunt supuse unor presiuni pentru a oferi soluții sigure, sustenabile și cu un nivel ridicat de competitivitate, care respectă mediul în temeiul COP21 și contribuie totodată la reducerea congestionării traficului, dar este mai dificil și mai costisitor pentru întreprinderile mici să facă față acestor provocări;

2.  subliniază faptul că schimbarea prea frecventă a standardelor privind emisiile provenite de la vehicule poate cauza dificultăți deosebite întreprinderilor mici de transport, având în vedere perioadele de amortizare pentru flotele de vehicule;

3.  subliniază caracterul complex al sectorului transporturilor, care se caracterizează prin guvernanța pe mai multe niveluri (local, național, european și mondial), încă foarte fragmentată în funcție de modul de transport; ia act de faptul că acest sector este supus unei puternice reglementări, în special în ceea ce privește accesul la profesie, activitățile în cauză și dezvoltarea, utilizarea și comercializarea serviciilor de transport (drepturi exclusive, plafonarea numărului de licențe), precum și subvenționarea; subliniază că siguranța și securitatea sunt esențiale pentru sectorul transporturilor, dar regretă că, alături de alți factori, sunt uneori utilizate ca pretext pentru instaurarea unor obstacole artificiale;

4.  invită statele membre să pună capăt fenomenului de suprareglementare, care este deseori corelat cu un reflex protecționist și corporatist și care duce la fragmentare, complexitate și rigiditate pe piața unică, sporind în același timp inegalitățile; consideră că este util ca statele membre să nu abordeze legalitatea platformelor online într-o multitudine de moduri și, prin urmare, să evite măsuri unilaterale restrictive nejustificate; invită statele membre să respecte și să pună în aplicare pe deplin Directiva privind comerțul electronic (Directiva 2000/31/CE) și Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE); susține că libera circulație a prestatorilor de servicii și libertatea de stabilire, astfel cum sunt prevăzute în articolele 56 și, respectiv, 49 din TFUE, sunt esențiale pentru a concretiza dimensiunea europeană a serviciilor și, prin urmare, a pieței interne;

5.  subliniază că, din cauza insecurității juridice în ceea ce privește definiția prestatorilor de servicii în sectorul transporturilor, nu se poate asigura o concurență loială și regretă dificultățile cu care se confruntă multe întreprinderi mici atunci când doresc să intre pe piața internă și internațională și să dezvolte și să ofere noi servicii; subliniază că cele de mai sus împiedică accesul IMM-urilor în sectorul respectiv;

6.  consideră că Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului trebuie să fie îmbunătățit pentru a rezolva perturbările grave care s-au produs pe piețele naționale de transport în mai multe state membre după introducerea sa;

7.  salută noile oportunități pe care le oferă întreprinderile mici de transport și noile modele de economie colaborativă, regretând totodată practicile anticoncurențiale care rezultă din aplicarea inegală a normelor UE în statele membre, în special în ceea ce privește salariile și sistemele de securitate socială, ceea ce poate da naștere la denaturări grave cum ar fi dumpingul social și la provocări în materie de securitate;

8.  invită Comisia și statele membre să intensifice acțiunile de asigurare a respectării legii; consideră că orice modificare a legislației referitoare la condițiile sociale și de muncă trebuie să respecte toate libertățile fundamentale ale UE, să nu restricționeze concurența loială bazată pe avantaje competitive obiective și să nu creeze sarcini birocratice suplimentare sau costuri adiționale pentru întreprinderile mici de transport;

9.  ia act de faptul că întreprinderile mici de transport trebuie să investească nu doar pentru a se conforma legislației aplicabile, ci și pentru a rămâne competitive (de exemplu, punând accentul pe noile tehnologii); regretă faptul că, pe de o parte, spre deosebire de marile companii, accesul acestor întreprinderi la credite și finanțare pe piețele monetare rămâne limitat, în ciuda măsurilor de relaxare cantitativă, în timp ce, pe de altă parte, sprijinul financiar public, în special cel de la nivel european, este foarte rar activat, din cauza procedurilor administrative prea complexe și prea lungi; subliniază importanța asigurării diseminării cunoștințelor și oferirii de asistență în favoarea micilor întreprinderi solicitante în cadrul Fondului european de investiții;

10.  ia act de faptul că, în contextul unei urbanizări tot mai accentuate, transportul trebuie să fie organizat într-un mod tot mai integrat, digitalizat și multimodal și că nodurile urbane joacă din ce în ce mai mult un rol central în organizarea mobilității sustenabile; subliniază impactul tot mai mare al aplicațiilor de planificare a călătoriilor multimodale și importanța includerii întreprinderilor mici pe lista aplicațiilor și portofoliilor de servicii de transport disponibile; subliniază că accesul universal la internet ar încuraja folosirea în comun transportului și o planificare îmbunătățită a călătoriilor;

11.  constată că, drept răspuns la dificultățile economice și la lipsa de resurse pentru menținerea rețelei de transport capilare, numeroase linii secundare se închid în mai multe regiuni, în special cele mai izolate și cel mai puțin populate; consideră că apariția modelor de economie colaborativă nu poate în niciun fel justifica abandonarea serviciilor de transport public în aceste regiuni;

12.  subliniază importanța pentru mobilitatea urbană a serviciilor de închiriere de vehicule ușoare, cum ar fi bicicletele sau scuterele; constată că marea majoritate a acestor operatori sunt IMM-uri; solicită ca potențialul acestor operatori să fie luat mai des în considerare în procesul de creștere a nivelului de mobilitate urbană și de dezvoltare a unui transport urban eficient din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor;

13.  invită statele membre și Comisia să ia în considerare punerea în comun a întreprinderilor mici de transport, ceea ce ar facilita dezvoltarea de parteneriate între ele și ar ajuta clienții să localizeze serviciile dorite ale întreprinderilor mici de transport în conformitate cu nevoile lor;

14.  invită Comisia ca, atunci când elaborează orientări în acest domeniu, să țină seama de dificultățile cu care se confruntă noile modele de economie colaborativă când vor să pătrundă în mediul rural și neurban;

15.  remarcă faptul că dezvoltarea modelelor de economie colaborativă poate optimiza utilizarea vehiculelor și a infrastructurii, contribuind astfel la satisfacerea cererii în materie de mobilitate într-un mod mai sustenabil; ia act de faptul că utilizarea din ce în ce mai frecventă a datelor generate de utilizatori ar putea duce într-un final la crearea de valoare adăugată în lanțul de transport; subliniază, cu toate acestea, că o concentrare a datelor în mâinile unui număr restrâns de platforme de intermediere ar putea avea efecte adverse atât asupra distribuției echitabile a veniturilor, cât și asupra participării echilibrate la investiții în infrastructură și la alte cheltuieli relevante, toate acestea având un impact direct asupra IMM-urilor;

16.  salută faptul că platformele de intermediere au introdus ideea provocării reciproce, a operatorilor existenți și a structurilor corporatiste și ideea subminării monopolurilor existente și a evitării apariției unora noi; subliniază că acest lucru stimulează o piață care se concentrează mult mai mult pe cererea consumatorilor și le face pe statele membre să revizuiască structura pieței; observă, cu toate acestea, că dacă nu există un cadru juridic adecvat și clar, platformele de intermediere, cu mentalitatea lor de tipul „câștigătorul ia totul”, vor duce la apariția unor poziții dominate pe piață, afectând diversitatea structurii economice;

17.  atrage atenția asupra oportunităților și provocărilor (de exemplu, ar putea apărea și mici întreprinderi în aceste noi domenii) pe care le creează dezvoltarea vehiculelor conectate și autopilotate (autovehicule, ambarcațiuni, drone, circulația în pluton); îndeamnă, prin urmare, Comisia să prezinte o foaie de parcurs privind vehiculele conectate și automatizate și să analizeze efectele potențiale pe care utilizarea la scară largă a acestei tehnologii le-ar putea avea asupra sectorului european al transporturilor, în special asupra IMM-urilor;

II.  Recomandări: cum pot fi transformate provocările în oportunități

18.  solicită continuarea eforturilor pentru a finaliza spațiul european unic al transporturilor; consideră că orice act legislativ care impune noi cerințe pentru întreprinderile mici, în special măsuri în domeniile fiscal, social și de mediu, ar trebui să fie proporțional, simplu și clar, să nu le împiedice dezvoltarea și să reflecte, după caz, caracteristicile regionale și naționale din diferitele state membre; consideră că astfel de acte legislative trebuie să fie însoțite de stimulentele necesare (de reglementare și/sau financiare);

19.  consideră că promovarea unui sistem european de mobilitate integrat și coordonat este cel mai bun mod de a integra în mod corespunzător toate întreprinderile care oferă toate modurile de transport într-un proces dinamic comun, în care digitalizarea și promovarea inovării din cadrul sectorului transporturilor este metoda cea mai eficientă de a asigura faptul că clienții au un sistem coerent unic și că profesioniștii sunt cel mai bine plasați pentru a adăuga valoare;

20.  observă că serviciile furnizate de IMM-uri în sectorul transporturilor nu sunt întotdeauna suficient adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor în vârstă; solicită ca toate instrumentele și programele care vizează sprijinirea acestor operatori să țină cont de necesitatea de a adapta serviciile de transport cât mai mult posibilul la nevoile persoanelor cu mobilitate redusă;

21.  ia act de faptul că, având în vedere lipsa investițiilor în infrastructură, toți operatorii care utilizează infrastructura respectivă ar trebui să contribuie, ținând seama pe deplin de toate impozitele, taxele și efectele negative asupra mediului și sănătății existente; subliniază importanța, în cazul transportului rutier, a internalizării externalităților negative și a alocării veniturilor pentru utilizarea infrastructurii de transport, inclusiv transfrontalier; recunoaște, cu toate acestea, că acest lucru ar putea da naștere unor probleme specifice pentru întreprinderile mici, inclusiv pentru cele din regiunile ultraperiferice, de care trebuie să se țină seama în mod prioritar;

22.  reamintește că FEIS a fost instituit pentru a contribui la proiecte cu un grad ridicat de inovare bazate pe piață și, prin urmare, consideră că este un instrument esențial pentru sprijinirea IMM-urilor din sectorul transporturilor în dezvoltarea de noi soluții privind mobilitatea; invită Comisia și statele membre să accelereze punerea în aplicare și să mărească asistența acordată IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate pentru întocmirea proiectelor;

23.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri adecvate de combatere a practicilor anticoncurențiale ale marilor grupuri integrate pentru a combate discriminarea și restricțiile privind accesul pe piață, indiferent de dimensiunea sau tipul întreprinderii, în special în ceea ce privește noile modele de afaceri; solicită instituirea unui dialog și îmbunătățirea relațiilor, în special pe piețele noi și potențiale, între transportatori și clienți, precum și soluționarea problemei „falșilor independenți”;

24.  solicită includerea IMM-urilor în planurile privind sistemul european integrat de emitere a biletelor; constată că eficacitatea unui astfel de sistem va depinde de includerea unui număr cât mai mare posibil de întreprinderi și operatori care oferă servicii de transport; constată că schimbul de informații și de experiență între marii operatori și IMM-uri poate crea sinergii extrem de benefice pentru proiectarea unei rețele de transport eficiente în Europa;

25.  solicită, în vederea unei transparențe crescute, revizuirea și armonizarea normelor privind accesul la profesii și activități reglementate în Europa și a controalelor cu privire la aceste profesii, astfel încât să li se permită noilor operatori și servicii legate de platformele digitale și de economia colaborativă să se dezvolte într-un mediu favorabil afacerilor, inclusiv cu o mai mare transparență în ceea ce privește schimbările legislative, și să coexiste cu operatorii tradiționali într-un mediu competitiv sănătos; constată efectele pozitive pe care le aduc operatorii din sectorul economiei colaborative în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă pentru tinerii care intră pe piața muncii și pentru persoanele care desfășoară activități independente;

26.  invită Comisia să publice, fără întârziere, o foaie de parcurs privind eliberarea datelor referitoare la transportul finanțat din fonduri publice și pentru introducerea de standarde armonizate în ceea ce privește datele de transport și interfețele de programare, cu scopul de a stimula inovațiile care utilizează intensiv datele și furnizarea de noi servicii de transport;

27.  consideră că, având în vedere dezvoltarea economiei colaborative, soluția nu o reprezintă nici o reglementare sectorială, nici una vizând exclusiv platformele și că, pe viitor, sistemul de mobilitate trebuie abordat în ansamblul său; solicită instituirea unui cadru de reglementare multimodal modernizat care promovează inovarea și competitivitatea, precum și protecția consumatorilor și a datelor cu caracter personal ale acestora, protejând drepturile lucrătorilor și asigurând condiții de concurență echitabile pentru diferiți operatori; atrage atenția, ținând seama de aceste aspecte, asupra importanței interoperabilității în sectorul transporturilor, dat fiind faptul că oferă soluții unice întreprinderilor mici;

28.  invită statele membre să evalueze necesitatea de a-și adapta legislațiile naționale în domeniul muncii la era digitală, luând în considerare caracteristicile modelelor de economie colaborativă și legislația muncii din fiecare țară;

29.  consideră că un astfel de obiectiv necesită o convergență a modelelor, bazată pe o definiție clară, consecventă și fără suprapuneri a „intermediarilor” și a „prestatorilor de servicii”; solicită să se facă distincția între platformele de intermediere care nu generează profit pentru utilizatorii lor și platformele de intermediere care pun în legătură un prestator de servicii (cu scop lucrativ) și un client, cu sau fără un raport de tip angajator-angajat între prestatorul de servicii și platformă; propune ca, pentru a facilita respectarea de către toate părțile a obligațiilor fiscale și în materie de securitate socială și pentru a garanta faptul că prestatorii de servicii care folosesc platformele sunt competenți și au calificarea corespunzătoare (în vederea asigurării protecției consumatorilor), autoritățile naționale să poată solicita informațiile pe care le consideră necesare din partea platformelor de intermediere; subliniază că sistemele de feedback și de rating deja existente îi ajută, de asemenea, pe intermediari să construiască o relație de încredere cu consumatorii și că datele generate ar trebui procesate în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

30.  consideră că potențialul mare de transparență al economiei colaborative permite o bună trasabilitate a operațiunilor de transport, conformă obiectivului vizând asigurarea respectării legislației existente; invită Comisia să publice orientări privind modul în care legislația UE se aplică diverselor tipuri de modele economice colaborative pentru a acoperi, unde este cazul, lacunele normative din domeniul ocupării forței de muncă și al securității sociale într-o manieră care respectă competențele naționale;

31.  subliniază faptul că întreprinderile de transport includ, de asemenea, operatorii care nu furnizează direct servicii de transport, cum ar fi furnizorii de formare, companiile de închirieri de autovehicule, atelierele de reparații și centrele de întreținere; constată că marea majoritate a acestor operatori sunt IMM-uri; solicită să se ia în considerare nevoile acestor operatori atunci când se elaborează măsuri juridice și programe de investiții care vizează sprijinirea dezvoltării IMM-urilor;

32.  încurajează Comisia să sprijine IMM-urile din sectorul transporturilor în formarea de clustere în acest domeniu, la care să poată participa atât consumatorii, cât și alte părți interesate;

33.  remarcă faptul că majoritatea furnizorilor din economia colaborativă provin din afara UE; consideră că UE trebuie să dezvolte start-up-uri mai inovatoare în sectorul transporturilor și încurajează acordarea unui sprijin mai mare acestor întreprinderi, în special pentru formarea tinerilor antreprenori în acest domeniu;

34.  regretă că reacțiile statelor membre la dezvoltarea modelelor de economie colaborativă sunt fost, până în prezent, foarte fragmentate și, în unele cazuri, în contradicție totală cu potențialul și beneficiile dezvoltării acestui sector, precum și contrare așteptărilor consumatorilor și consideră că este de dorit o acțiune la nivel european cuprinzătoare și coordonată, care să abordeze chestiunile legate de un model de economie colaborativă sustenabil; ia act de abordarea rezonabilă a Comisiei cu privire la acest „nou model de economie”, astfel cum se menționează în comunicarea sa recentă care subliniază importanța economiei colaborative pentru creșterea economică în viitor(5);

35.  ia act de potențialul uriaș al noilor tehnologii pentru apariția unor noi forme de furnizare a serviciilor în sectorul transporturilor de mărfuri; subliniază, în special, oportunitățile enorme oferite de drone, care sunt deja un instrument extrem de eficient pentru lucrul în condiții dificile; subliniază faptul că UE ar trebui să sprijine potențialul IMM-urilor implicate în proiectarea, producerea și utilizarea dronelor;

36.  consideră că modelele de economie colaborativă constituie o resursă importantă pentru dezvoltarea sustenabilă a conexiunilor în regiunile periferice, montane și rurale și aduc, de asemenea, beneficii indirecte sectorului turismului;

37.  consideră că cerințele legislative ar trebui să fie proporționale cu natura activității și cu dimensiunea întreprinderii; cu toate acestea, își exprimă preocuparea întrebându-se dacă mai există motive pentru exceptarea vehiculelor utilitare ușoare de la aplicarea mai multor norme europene, având în vedere utilizarea din ce în ce mai frecventă a acestor vehicule în transportul internațional de mărfuri și solicită Comisiei să prezinte un raport de analiză privind efectele pe plan economic, și asupra mediului și siguranței;

38.  solicită instituirea unor structuri de cooperare între întreprinderile mici de transport, institutele de cercetare științifică și autoritățile locale și regionale cu scopul de a organiza mai bine mobilitatea urbană și interurbană sustenabilă pentru a răspunde în mod eficient la apariția unor noi servicii și produse, inclusiv a celor oferite de IMM-uri (de exemplu, prima și ultima etapă a serviciilor de transport „de la expeditor la destinatar”), adaptând în același timp mai bine rețelele existente de transport public la nevoile și așteptările pasagerilor; solicită includerea informațiilor cu privire la serviciile de mobilitate oferite de întreprinderile mici în serviciile de informații de călătorie și planificare a călătoriilor;

39.  solicită crearea unor grupuri operative inovatoare pentru a exploata pe deplin conceptul de „orașe colaborative” și a ajuta instituțiile locale, regionale și naționale să răspundă în mod eficient la apariția unor noi servicii și produse;

40.  salută importanța unei formări specifice (de exemplu, privind volumele mari de date, serviciile integrate etc.) pentru a ajuta întreprinderile de transport să producă valoare adăugată din mediul digital; solicită, prin urmare, adaptarea modului în care sunt formați specialiștii, în conformitate cu competențele și calificările necesare pentru noile modele de afaceri, în special pentru a răspunde deficitului de personal, în special de șoferi;

41.  subliniază că IMM-urile din sectorul transporturilor deseori evită să se extindă din cauza riscurilor sporite pe care le implică activitățile transfrontaliere din cauza diferențelor existente între sistemele juridice ale diferitelor state (membre); solicită Comisiei, în colaborare cu autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre, să dezvolte platforme de cooperare și comunicare pentru a consilia și forma IMM-urile în ceea ce privește diferitele sisteme de finanțare, subvențiile și internaționalizarea; solicită Comisiei să valorifice în continuare programele de sprijin existente pentru IMM-uri și să sporească vizibilitatea acestor programe în rândul actorilor din sectorul transporturilor, în contextul sinergiilor dintre diferite fonduri ale UE;

42.  încurajează autoritățile locale să se angajeze activ în respectarea principiilor de decarbonizare a transportului urban stabilite în Cartea albă privind transporturile și îndeamnă actorii de pe piață să acționeze în noul cadru de concurență și de activitate, beneficiind astfel de avantajele competitive ale ofertei de servicii cu emisii zero și de digitalizarea progresivă a gestionării, a activităților și a structurilor de comercializare;

43.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să promoveze inovațiile în economia colaborativă, inovații facilitate, la rândul lor, de apariția modelelor de economie colaborativă, cum ar fi utilizarea în comun a autoturismelor sau a bicicletelor, transportul comun de marfă, taxiurile sau autoturismele partajate și autobuzele la cerere și interconexiunile acestor moduri de transport cu transportul public;

44.  invită Comisia să monitorizeze îndeaproape, printr-o cooperare accentuată între direcțiile sale generale, dezvoltarea economiei digitale și efectele inițiativelor legislative din cadrul „Agendei digitale” asupra sectorul transporturilor;

45.  invită Comisia și statele membre să evalueze în mod regulat, în cooperare cu partenerii sociali, impactul digitalizării asupra numărului și tipului de locuri de muncă din sectorul transporturilor și să se asigure că politicile sociale și cele privind ocuparea forței de muncă țin pasul cu digitalizarea pieței forței de muncă din sectorul transporturilor;

46.  recomandă ca întreprinderile din economia colaborativă, precum și persoanele care lucrează în sectorul transporturilor, să găsească modele de colaborare în vederea urmăririi intereselor comune, cum ar fi în domeniul asigurărilor;

47.  salută modelele programelor de lucru flexibile negociate de partenerii sociali în sectorul transporturilor, care le permit lucrătorilor să asigure un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală; subliniază însă importanța monitorizării respectării normelor obligatorii privind programul de lucru și perioadele obligatorii de condus a vehiculelor și de odihnă, care ar trebui să devină mai ușoară ca urmare a digitalizării sectorului transporturilor;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0310.

(2)

Texte adoptate, P7_TA(2013)0036.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0198.

(4)

JO L 348, 20.12.2013, p. 129.

(5)

COM(2016)0356


EXPUNERE DE MOTIVE

În lipsa unor date statistice relevante, realitatea întreprinderilor mici de transport din Europa nu este ușor cuantificabilă. În vreme ce este clar că importanța lor variază de la un mod de transport la altul (fiind puternic reprezentate în transporturile rutiere, fluviale și maritime și ceva mai puțin în modurile de transport feroviar și aerian), nu se poate cunoaște exact numărul lor, cota lor pe piața forței de muncă sau ponderea acestora în bogăția creată în cadrul Uniunii.

Prin „întreprinderi de transport” raportorul înțelege acele întreprinderi care prestează servicii de transport de pasageri sau de mărfuri. Industria transporturilor și serviciile auxiliare sunt, prin urmare, excluse din domeniul de aplicare al prezentului raport.

Întreprinderile mici de transport sunt mai greu de evaluat deoarece profilurile lor sunt foarte diferite, în funcție de modul de transport, de țară, de tipul de servicii prestate și de structura concurenței pe piața pe care își desfășoară activitatea. Există întreprinderi familiale, IMM-uri, microîntreprinderi, întreprinderi artizanale sau start-up-uri. Integrându-se mai mult sau mai puțin interstițial în sistemul de mobilitate, fiecare dintre acestea necesită o abordare diferențiată. IMM-urile, de exemplu, care constituie, de asemenea, o categorie administrativă ce beneficiază de diferite tipuri de ajutor, operează pe un segment de piață bine definit și depind adesea de întreprinderile mari, fără a urmări neapărat o creștere exponențială. În altă ordine de idei, start-up-urile (care nu se înscriu în nicio definiție administrativă) își creează, în cele mai multe cazuri, propria piață prin exploatarea unei idei, sunt mai flexibile și au adesea potențialul de a se extinde la nivel internațional.

Totuși, toate aceste întreprinderi joacă un rol decisiv în transportul de călători și de mărfuri, facilitând mobilitatea, structurată tradițional de către „marii actori”. Printr-o mai bună cunoaștere a pieței locale, o mai mare apropiere de client și/sau, adesea, agilitate și capacitate de inovare, întreprinderile mici îmbunătățesc transportul de pasageri individuali, în special pe porțiunea „ultimului kilometru” în zonele dens populate. În mod similar, în zonele îndepărtate în care construirea infrastructurii feroviare sau organizarea transportului în comun ar fi prea costisitoare, autoturismul particular este adesea singurul mijloc de transport posibil pentru anumite categorii de populație.

Întreprinderile mici de transport sunt, prin urmare, inerente mobilității europene. Ele sunt o sursă de talente care necesită un mediu favorabil pentru a se dezvolta. Aici este locul în care autoritatea de reglementare poate și ar trebui să își îndeplinească sarcinile, creând cel mai favorabil mediu de reglementare, social și fiscal posibil. Acest lucru va permite întreprinderilor mici de transport să convertească în oportunități numeroasele provocări cu care se confruntă în prezent, în special în ceea ce privește revoluția TIC.

Importanța informației și comunicării în domeniul transporturilor a făcut ca acest sector să devină în mod natural un teren fertil pentru economia digitală și, a fortiori, pentru platformele de intermediere. Devenite accesibile pentru micile întreprinderi, noile tehnologii contribuie în mod semnificativ la modernizarea economiei mobilității (optimizarea utilizării de vehicule, o reducere a costurilor, reducerea congestionării, simplificarea relației furnizor - client). Astfel de platforme, în special cele legate de modelele de economie colaborativă, în vreme ce optimizează coordonarea ofertei cu cererea, introduc o transformare radicală. Aceasta depășește simplele beneficii legate de performanță: întregul mod de organizare a mobilității este transformat prin contestarea actorilor consacrați și apariția unui sistem de autoguvernanță („consumactori”), caracterizat de punerea sub semnul întrebării a relației angajat - angajator. Preluând controlul asupra ambelor capete ale lanțului, cunoașterea necesităților clienților alături de capacitatea de a furniza o ofertă adaptată la momentul potrivit, noii actori ai lumii digitale au reușit să valorifice o parte din valoarea sa adăugată, ceea ce ridică probleme în ceea ce privește investițiile în infrastructura utilizată, care sunt suportate de către părțile interesate din sectorul public și privat din cadrul economiei nevirtuale.

Prima provocare pentru întreprinderile mici este să profite de această tranziție digitală. Chiar dacă sunt participanți activi sau nu, acestea trebuie să se adapteze pentru a evita declinul.

În al doilea rând, tendința nu a fost niciodată atât de propice dezvoltării de soluții sustenabile, care să permită, în ciuda capacității limitate a infrastructurii de transport, să se răspundă nevoilor tot mai mari de mobilitate într-un mod care să țină cont de mediu. În această privință, nu trebuie să uităm faptul că, în ciuda scăderii generale a nivelului de emisii timp în ultimii zece ani în alte sectoare ale economiei europene, în sectorul transporturilor acesta continuă să crească. El este, în prezent, responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile totale din Uniune. Cea de a 21-a sesiune a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice nu a făcut decât să confirme necesitatea urgentă ca acest sector să își asume responsabilitățile în cadrul tranziției către o economie decarbonizată. În 2050, adică în viitorul foarte apropiat, 80 % din populație va trăi în orașe. Drept urmare, mobilitatea urbană va deveni o chestiune și mai importantă, fiind necesară organizarea de călătorii multimodale, curate și integrate. Din nou, rolul organismului de reglementare va fi acela de a crea un cadru stimulant pentru această tranziție ecologică. Cu alte cuvinte, transportul sustenabil trebuie transformat într-o investiție mai profitabilă.

Ar trebui să fim pe deplin conștienți de faptul că, în vreme ce toate întreprinderile sunt supuse acestui imperativ, eforturile pe care acest lucru le necesită sunt adesea mai dificil de realizat de către structurile mici.

În mod paradoxal, chiar dacă teoretic ar trebui să creeze cele mai bune condiții posibile pentru a răspunde acestei evoluții, cadrul legislativ constituie adesea o problemă în sine, în special într-un sector ca cel al transporturilor, care este foarte reglementat, la mai multe niveluri: local, regional, național, european și mondial.

În prezent, din cauza diferențelor de aplicare a legislației și a utilizării ei neconforme, distorsiunile economice și sociale ale pieței rămân larg răspândite, iar, în același timp, întreprinderile mici sunt mai afectate de absența unui veritabil spațiu european unic al transporturilor. Condițiile de acces la profesie în sectorul transporturilor sunt foarte diferite de la o țară la alta, iar rezidenții și nerezidenții nu beneficiază întotdeauna de tratament egal în acest sens. Deși siguranța rămâne un obiectiv cheie în orice activitate de transport, ea este utilizată adesea ca un obstacol în calea accesului pe piață. Cu alte cuvinte, și în acest domeniu avem nevoie de mai multă Europă.

Odată cu apariția unor noi actori pe piață, insecuritatea juridică în ceea ce privește definiția „prestatorilor de servicii de transport” împiedică crearea unor condiții de concurență echitabile și frânează ambițiile multor întreprinderi mici. Deși termenul de „angajat” a fost definit în Comunicarea Comisiei (COM(2002)0694) ca fiind o persoană care exercită o activitate reală și efectivă sub îndrumarea altei persoane, activitate pentru care este remunerată, există mai puțină claritate cu privire la definiția termenului de „persoană care desfășoară o activitate independentă”. Pe de altă parte, complexitatea reglementărilor actuale îi poate pune pe actualii actori din sectorul transporturilor într-o poziție dificilă în încercarea de a face față apariției de noi actori pe piață.

Trebuie adăugat că diferitele ajutoare publice disponibile pentru întreprinderile mici, atât la nivel european, cât și la nivel național, nu sunt întotdeauna ușor accesibile, iar termenele sunt prea puțin adaptate la ciclurile de inovare. Europa ar trebui să acorde mai multă atenție actorilor mici.

În lumina celor de mai sus, raportorul prezintă o serie de propuneri pentru a transforma aceste provocări numeroase în oportunități pentru întreprinderile mici:

  accelerarea eforturilor în vederea finalizării spațiului european unic al transporturilor, punând capăt disparităților în materie de aplicare a legii (revizuirea derogării pentru vehiculele utilitare ușoare, lupta împotriva practicilor anticoncurențiale, armonizarea accesului la profesie și a controalelor aferente);

  încurajarea unei convergențe între economia tradițională și platformele de intermediere, inclusiv modelele de economie colaborativă, pentru a promova inovarea, protecția consumatorilor și concurența loială (un cadru prin care toate întreprinderile contribuie la costurile sociale aferente transporturilor și la investițiile în infrastructură);

  organizarea unei coordonări mai bune între autoritățile locale și întreprinderile mici de transport pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană care va fi în viitorul apropiat în întregime decarbonizată.

Anexa I. Chestionar difuzat public pentru a ajuta la pregătirea raportului

Raport din proprie inițiativă al Parlamentului European referitor la

Noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă

CONSULTARE

„În noiembrie 2015, Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European a decis să redacteze un raport din proprie inițiativă privind noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă. Prieteni antreprenori și actori în domeniul mobilității, în calitate de raportor pentru acest dosar, aș dori să vă invit să trimiteți sugestii privind modul de a permite întreprinderilor dumneavoastră să răspundă mai bine provocărilor cu care se confruntă.”

Dominique Riquet (ALDE-UDI)

Deputat în Parlamentul European

Vicepreședinte al Comisiei pentru transport și turism

Membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Președinte al Intergrupului privind investițiile pe termen lung și reindustrializarea

INFORMAȚII

Scopul acestui raport din proprie inițiativă este de a identifica provocările cu care se confruntă în prezent întreprinderile mici din sectorul transporturilor în Europa. Pe această bază, se vor propune soluții pentru creșterea competitivității noastre, asigurând în același timp o dezvoltare durabilă și coerentă a sistemului de transport în ansamblul său, precum și condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață. Destinat să contribuie la modul în care legiuitorul va aborda aceste aspecte, raportul se limitează la IMM-uri și întreprinderi nou-înființate legate de mobilitate ca serviciu (indiferent dacă este vorba de persoane sau de mărfuri). Prin urmare, industria și infrastructura nu sunt direct vizate de această consultare.

Versiunea finală a raportului ar trebui să fie adoptată în luna septembrie a acestui an și un prim proiect va fi pregătit pentru începutul lunii aprilie în vederea examinării de către comisia competentă, ceva mai târziu în aceeași lună. Data limită pentru depunerea contribuțiilor este fixată pentru 29 februarie (fiind an bisect). Contribuțiile și solicitările de clarificare trebuie trimise la următoarea adresă: dominique.riquet@europarl.europa.eu.

Contribuțiile dumneavoastră vor ajuta la pregătirea raportului, dar conținutul acestora nu va fi pus la dispoziția publicului. Cu toate acestea, din motive de transparență, numele participanților vor fi menționate la sfârșitul raportului.

Pentru a vă ajuta să vă structurați răspunsurile, vă transmitem în anexă o listă orientativă a întrebărilor. În cazul în care există elemente pe care ați dori să le împărtășiți cu noi, dar care nu sunt acoperite în mod adecvat de aceste întrebări, nu ezitați să le adăugați la contribuția dumneavoastră.

Bruxelles, 29 ianuarie 2016

ÎNTREBĂRI

1)  Care sunt principalele provocări cu care se confruntă întreprinderea dumneavoastră în prezent?

2)  În ce măsură ați digitalizat procedurile dumneavoastră? În ce măsură activitatea dumneavoastră se bazează pe tehnologia informației și comunicațiilor sau depinde de aceasta? Ce rol joacă volumele mari de date în activitatea dumneavoastră?

3)  În ce mod țineți cont de obiectivul privind dezvoltarea durabilă? Dar de recentele evoluții demografice? (în special îmbătrânirea și urbanizarea populației)

4)  Încercați să vă internaționalizați serviciile, și dacă da, care sunt problemele cu care vă confruntați în acest context? Reprezintă așa-zisele țări „emergente” o oportunitate de creștere economică pentru întreprinderea dumneavoastră?

5)  Care este modul de transport în care operați în principal? În ce măsură considerați că acest mod de transport este prea rigid pentru a permite accesul și menținerea pe piața relevantă?

6)  Credeți că antreprenorii sunt bine percepuți/tratați în Europa?

7)  Cum vă finanțați afacerea (subvenții, împrumuturi, garanții pentru împrumuturi, participare externă etc.)? Cunoașteți diferitele programe europene de sprijinire a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate? Le utilizați, și de ce?

8)  În cazul în care sunteți o întreprindere nou-înființată, ați avut sentimentul că ați beneficiat de suficientă asistență în diferitele stadii de dezvoltare?

9)  Dacă utilizați un model bazat pe economia colaborativă:

-  cum au răspuns autoritățile publice la sosirea dumneavoastră pe piață? Care este relația dumneavoastră cu întreprinderile aparținând „economiei tradiționale”?

-  impozitarea, drepturile sociale și securitatea socială se numără printre preocupările dumneavoastră cele mai stringente: care este reacția dumneavoastră și care ar fi recomandările dumneavoastră?

10)  Ați considera drept satisfăcător cadrul juridic în care vă desfășurați activitatea? (stabil în timp, armonizat între țări (europene), clar, adaptat realității, complet)

11)  Considerați că problemele pe care le menționați necesită reglementări noi/mai bune? o mai bună punere în aplicare a reglementărilor existente? mai puține reglementări? și la ce nivel? (local, național sau european)

12)  Cum credeți că va evolua mobilitatea în 5, 10, 20 de ani? Sunteți optimist(ă) în ceea ce privește viitorul întreprinderii dumneavoastră?

DATE REFERITOARE LA DUMNEAVOASTRĂ

-  Numele și denumirea comercială a întreprinderii dumneavoastră:

-  Țara în care se află sediul principal și țara în care vă exercitați activitățile:

-  Numărul de angajați / prestatori de servicii pe care vă bazați pentru a realiza obiectul de activitate al societății:

-  Tipul de serviciu prestat:

-  Stadiul de dezvoltare:

-  Cifra de afaceri și valoarea estimată:

-  Contact (e-mail + tel.) și site / profil pe rețelele sociale / aplicație:

Anexa II. Lista părților contactate de raportor

- Allied for Startups

- Avatar Logistics

- BlablaCar

- Captain Train

- Caisse des dépôts et des Consignations (Casa de economii și consemnațiuni) - Franța

- Chambres de Métiers et de l’Artisanat (APCMA) (Camerele de meserii și artizanat) - Franța

- Comisia Europeană

- Drivr

- Asociația europeană a transportatorilor rutieri (UETR)

- Fédération nationale des transports routiers (FNTR) (Federația națională a transporturilor rutiere) - Franța

- France Digitale

- Heetch

- Inland Navigation Europe (INE)

- LEO Express

- Mouvement des Entreprises de France (Medef)

- Taxis Bleus (Belgia și Franța)

- G7 Taxis (Franța)

- Uber

- Asociația internațională a transportului public (UITP)

Anexa III. Lista experților asociați

- Carlo Cambini, Politecnico di Torino, profesor asociat

- Matthias Finger, profesor, director al FSR-Transport și președinte al Management of Network Industries (Gestionarea industriilor de rețea), EPFL (École Polytechnique Fédérale de Lausanne)

- Gabriele Grea, Università Commerciale L. Bocconi (Milano, Italia), profesor

- Sampo Hietanen, director general al Maas Finland

- Juan José Montero Pascual, UNED Madrid, profesor asociat


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (29.9.2016)

destinat Comisiei pentru transport și turism

referitor la noile oportunități pentru întreprinderile mici din sectorul transporturilor, inclusiv modelele de economie colaborativă

(2015/2349(INI))

Raportoare pentru aviz: Elena Gentile

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru transport și turism, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât progresul tehnologic, noile modele economice și digitalizarea au transformat în mod semnificativ sectorul transporturilor în ultimii ani, cu efecte majore asupra modelelor economice tradiționale, precum și asupra condițiilor de lucru și a locurilor de muncă din acest sector; întrucât, în timp ce, pe de o parte, sectorul transporturilor s-a deschis, pe de altă parte, condițiile de lucru s-au deteriorat în multe cazuri, din cauza crizei economice și, uneori, din cauza transpunerii insuficiente în practică a reglementărilor existente;

B.  întrucât de sectorul transporturilor aparțin nu doar furnizorii de servicii directe de transport, ci și IMM-urile care oferă servicii cum ar fi mentenanța mijloacelor de transport, comercializarea de piese de schimb, instruirea personalului și închirierea de vehicule și de utilaje; întrucât potențialul creării de locuri de muncă legate de aceste activități, inclusiv a locurilor de muncă pentru lucrătorii cu înaltă calificare, este enorm; întrucât politicile care vizează sectorul transporturilor ar trebui să țină cont de interesele întregului lanț valoric;

C.  întrucât Comisia, în comunicarea sa intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356), subliniază că condițiile de muncă flexibile din economia colaborativă creează incertitudini în privința drepturilor și a nivelului de protecție socială aplicabile și că limitele dintre persoanele care desfășoară o activitate independentă și lucrători devin tot mai neclare;

D.  întrucât doar 1,7 % dintre întreprinderile din UE utilizează pe deplin tehnologiile digitale avansate, în timp ce 41 % nu le utilizează deloc; întrucât digitizarea tuturor sectoarelor este esențială pentru a menține și a îmbunătăți competitivitatea UE;

E.  întrucât IMM-urile joacă un rol special în crearea de locuri de muncă în sectorul transporturilor, în special în transportul rutier, și întrucât se află într-o poziție de inferioritate față de întreprinderile mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare pentru investițiile esențiale, inclusiv împrumuturile și sprijinul din fondurile europene;

F.  întrucât flexibilitatea și facilitarea accesului inerente economiei colaborative pot oferi șanse de angajare pentru grupurile excluse în mod tradițional de pe piața forței de muncă, în special pentru femei, tineri și migranți;

G.  întrucât partenerii sociali sectoriali europeni sunt preocupați de concurența neloială de pe piețele de mobilitate intraurbană din cauza apariției platformelor de „folosire în comun a autovehiculelor în schimbul unei recompense”, care adeseori sunt asociate cu practici comerciale neloiale cum ar fi evitarea plății impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale, precum și eludarea standardelor sociale și de ocupare a forței de muncă;

H.  întrucât serviciile de transport pot oferi o modalitate bună de a deveni lucrător care desfășoară o activitate independentă și pot promova o cultură a antreprenoriatului;

I.  întrucât, conform unor constatări recente, există o tendință de transferare a responsabilității pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale și a cotizațiilor legate de muncă din sectorul transporturilor către subcontractanți și către șoferii care desfășoară o activitate independentă; întrucât există riscul ca șoferii care desfășoară o activitate independentă să fie forțați să accepte condiții precare de muncă, în același timp extinzându-se și fenomenul activităților independente fictive(1);

J.  întrucât platformele online pentru serviciile de transport pot oferi posibilitate unei corelări rapide între cererile de servicii ale clienților, pe de o parte, și oferta de muncă a întreprinderilor sau lucrătorilor înregistrați, pe de altă parte;

K.  întrucât OCDE consideră locurile de muncă de bună calitate ca fiind un factor esențial al eforturilor vizând combaterea inegalității ridicate și pentru promovarea coeziunii sociale(2),

1.  subliniază că este necesar un cadru normativ și administrativ care să încurajeze investițiile și accesul la finanțare, asigurând în același timp creșterea durabilă și locuri de muncă de calitate în întreprinderile mici din sectorul transporturilor;

2.  constată apariția economiei colaborative în sectorul transporturilor, cu forme de muncă mai flexibile; subliniază că modelele economice colaborative din sectorul transporturilor ar trebui să fie discutate în contextul unei dezbateri mai extinse pentru a crea condiții de concurență echitabile și transparente; subliniază importanța unui cadru juridic stabil pentru eforturile de promovare a dezvoltării economiei colaborative;

3.  observă că numărul lucrătorilor cu fracțiune de normă, al lucrătorilor interimari și al celor independenți din sectorul transporturilor a crescut și că tendința generală este de a utiliza contracte de muncă mai flexibile; constată că economia colaborativă în sectorul transporturilor oferă, prin urmare, oportunități noi de câștigare a unui venit suplimentar pentru cei încadrați în muncă, de angajare pentru tineri (îndeosebi cei care caută posibilități de muncă ocazională și forme flexibile de încadrare în muncă care le permit să combine munca cu studiile), pentru un echilibru mai bun între viața profesională și viața personală și pentru reducerea gradului scăzut de ocupare și a șomajului; atrage însă atenția că, în unele situații, această evoluție poate să ducă și la precaritate; subliniază că locurile de muncă flexibile trebuie să intre sub incidența dispozițiilor actuale în materie de sănătate și securitate, precum și a măsurilor de protecție socială, pentru a evita implicațiile sociale și financiare pe termen lung, și trebuie să excludă riscurile potențiale cum ar fi supraîncărcarea lucrătorilor și niveluri de salarizare care nu sunt proporționale cu performanța; subliniază, prin urmare, necesitatea flexibilității pieței muncii, pe de o parte, și a securității economice și sociale a lucrătorilor, pe de altă parte; subliniază că reducerea costurilor nu ar trebui să afecteze condițiile de muncă sau standardele ocupaționale;

4.  solicită Comisiei și statelor membre, în cooperare cu partenerii sociali, să evalueze în mod regulat impactul digitizării asupra numărului și tipului de locuri de muncă în sectorul transporturilor și să asigure că politicile sociale și cele privind ocuparea forței de muncă țin pasul cu digitizarea pieței forței de muncă din sectorul transporturilor;

5.  observă că sectorul digital include și serviciile profesionale și intermediarii care oferă platforme ce conectează doar prestatorii și utilizatorii; încurajează statele membre să stabilească praguri minime care să le permită să diferențieze între activitățile economice care implică prestarea de servicii profesionale și activitățile neprofesionale inter pares (peer-to-peer); subliniază că, în timp ce primele ar trebui, evident, să respecte dispozițiile în materie de impozitare și securitate socială, utilizarea profesională a serviciilor din a doua categorie ar trebui și ea reglementată;

6.  ia act de oportunitățile oferite de modelul economic colaborativ și de piața unică digitală pentru crearea de locuri de muncă și o creștere incluzivă în rândul întreprinderilor mici din sectorul transporturilor; subliniază că economia colaborativă, ca orice altă economie, trebuie să plătească impozite și contribuții sociale, să respecte legislația muncii și legislația socială și să asigure protecția consumatorilor; consideră că potențialul mare de transparență al economiei colaborative permite o bună trasabilitate a operațiunilor de transport, conformă obiectivului vizând aplicarea legislației existente; invită Comisia să publice orientări privind modul în care legislația UE se aplică diverselor tipuri de modele economice colaborative pentru a acoperi, unde este cazul, lacunele normative din domeniul ocupării forței de muncă și al securității sociale într-o manieră care respectă competențele naționale; invită statele membre să efectueze inspecții suficiente și să impună sancțiuni acolo unde constată încălcări ale normelor;

7.  subliniază barierele relativ scăzute la începerea unei cariere în sectorul transporturilor și, prin urmare, potențialul ridicat al sectorului în ceea ce privește combaterea șomajului de lungă durată;

8.  subliniază că toți furnizorii de servicii de transport, inclusiv cei din economia colaborativă, trebuie să respecte dispozițiile obligatorii în materie de sănătate și siguranță și ar trebui să fie supuși standardelor minime de siguranță și sociale existente, indiferent de modelul lor de afacere sau de încadrare în muncă, fie că este vorba despre platforme de „folosire în comun a autovehiculelor în schimbul unei recompense”, de muncă temporară sau de orice alt model;

9.  solicită statelor membre să pună integral în aplicare și să asigure respectarea tuturor legilor și reglementărilor naționale legate de platformele online de servicii de transport;

10.  subliniază importanța monitorizării respectării normelor obligatorii privind perioadele obligatorii de conducere a vehiculelor și de odihnă, precum și a orelor de lucru în sectorul transporturilor; reamintește că Regulamentul (UE) nr. 165/2014 privind tahografele în transportul rutier nu se aplică vehiculelor cu o greutate mai mică de 3,5 tone (vehicule utilitare ușoare); subliniază, că, potrivit acestui regulament, monitorizarea ar trebui să se efectueze prin intermediul unor dispozitive de control digitale instalate în vehicule; solicită intensificarea controalelor privind timpul de lucru și perioadele de odihnă; reamintește că toate sarcinile legate de activitatea unui angajat trebuie să fie considerate timp de lucru; subliniază, de asemenea, importanța monitorizării respectării legislației europene și naționale privind protecția sănătății și securității în muncă, inclusiv condițiile de muncă din vehicule, pentru toate persoanele implicate în sectorul transporturilor, indiferent dacă statutul lor profesional este de lucrător care desfășoară o activitate independentă, subcontractant, angajat temporar sau lucrător cu contract de muncă;

11.  salută rolul important al sindicatelor, care, în numeroase state membre, în cooperare cu furnizorii de servicii de transport, încearcă să facă transformarea sectorului transporturilor sustenabilă din punct de vedere social; subliniază importanța unor parteneri sociali puternici și independenți în sectorul transporturilor, a unui dialog social instituționalizat la nivelurile național și european și a implicării angajaților în problemele întreprinderii; încurajează partenerii sociali să negocieze acorduri colective pentru toate serviciile de transporturi în conformitate cu legislația și practicile naționale, deoarece acestea reprezintă un instrument eficace pentru asigurarea unor standarde sociale și de angajare decente; încurajează IMM-urile din sector să înființeze asociații sau platforme care să le sprijine în această privință și să le informeze în permanență;

12.  ia act de discuțiile în curs privind introducerea de către unele state membre a unor salarii minime pentru firmele de transport care își desfășoară activitatea pe teritoriul lor; observă că Președintele Comisie, Jean-Claude Juncker, a afirmat în alocuțiunea sa introductivă în fața Parlamentului că „în cadrul Uniunii noastre, aceeași muncă în același loc ar trebui remunerată în același mod”(3);

13.  recomandă ca întreprinderile din economia colaborativă, precum și persoanele care lucrează în sectorul transporturilor, să găsească modele de colaborare în vederea atingerii unor interese comune, cum ar fi în domeniul asigurărilor;

14.  invită statele membre să garanteze o concurență echitabilă și condiții decente de lucru, precum și aplicarea protecției sociale existente pentru toți lucrătorii, în scopul de a reduce condițiile precare de muncă într-un sector aflat în tranziție, și să îmbunătățească aplicarea normelor și acordurilor colective actuale; invită Comisia și statele membre să combată practicile anticoncurențiale din sectorul transporturilor și să facă schimb de bune practici în acest sens; invită, în special, statele membre și partenerii sociali să se înscrie în platforma împotriva muncii nedeclarate; consideră că economia colaborativă, prin intermediul tranzacțiilor electronice înregistrate, poate ajuta statele membre să combată practicile care ar putea duce la concurență neloială;

15.  reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit conceptul de „lucrător” pe baza unei relații de muncă care îndeplinește anumite criterii, cum ar fi subordonarea, remunerația și natura muncii; salută, în acest sens, comunicarea Comisiei privind o agendă europeană pentru economia colaborativă; solicită să se depună mai multe eforturi pentru combaterea activităților independente fictive, pentru protecția lucrătorilor și pentru crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din sectorul transporturilor;

16.  solicită Comisiei și statelor membre să garanteze tuturor lucrătorilor din sectorul transporturilor condiții decente de muncă, inclusiv nivelul obligatoriu de protecție a sănătății și siguranței la locul de muncă, indiferent de dimensiunea și de tipul societății care îi angajează, de locul de muncă sau de contractul de bază; subliniază importanța sănătății și a securității în muncă, în special în contextul schimbărilor demografice și al nivelului ridicat de mobilitate a lucrătorilor în sectorul transporturilor;

17.  atrage atenția asupra unui număr de cazuri de concurență neloială în sectorul transporturilor, care sunt adeseori în detrimentul micilor întreprinderi din sectorul transporturilor; reamintește că o concurență neloială poate contribui la degradarea condițiilor de muncă; invită autoritățile responsabile să sancționeze în mod corespunzător orice abatere în acest sens;

18.  subliniază că standardele de muncă și de ocupare a forței de muncă nu trebuie să fie eludate prin subcontractare; încurajează statele membre să monitorizeze situația, să consolideze, dacă este necesar, legislația privind responsabilitatea individuală și solidară, precum și să asigure punerea adecvată în aplicare și respectarea reglementărilor existente;

19.  salută modelele orarelor flexibile de lucru negociate de partenerii sociali în sectorul transporturilor, care le permit lucrătorilor să asigure un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală; subliniază însă importanța monitorizării respectării normelor obligatorii privind perioadele obligatorii de conducere a vehiculelor și de odihnă, care ar trebui să devină mai ușoară ca urmare a digitizării sectorului transporturilor;

20.  subliniază importanța deosebită a IMM-urilor care operează în sectorul transporturilor în orașele mici, în regiunile greu accesibile și la periferiile zonelor urbane mari pentru furnizarea de servicii de transport persoanelor care se deplasează la locul de muncă sau la școală, magazine și prestatori de servicii, în special în cazul în care sistemul de transport public nu funcționează în mod corespunzător;

21.  subliniază că este important ca lucrătorii din transporturi să dețină competențe de secol XXI – cum sunt competențele digitale, munca în echipă, spiritul critic și capacitatea de soluționare a problemelor – pentru a face față transformărilor și evoluțiilor tehnologice din acest sector; subliniază că formarea angajaților este soluția pentru o transformare și o adaptare durabile din punct de vedere social în sectorul transporturilor; invită partenerii sociali, precum și instituțiile de învățământ și de formare profesională, să elaboreze strategii de dobândire a competențelor și programe pedagogice destinate întreprinderilor mici din sectorul transporturilor; consideră că este sarcina angajatorului să își familiarizeze în mod corespunzător angajații cu noile tehnologii, precum aplicațiile IT și de urmărire; subliniază că, în cazul muncii temporare, agenția care asigură personalul trebuie să se ocupe de pregătirea și de formarea profesională adecvate ale acestuia;

22.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze modele de economie socială în sectorul transporturilor și să facă schimb de bune practici în această privință, deoarece, pe parcursul perioadelor de criză economică, întreprinderile sociale s-au dovedit a fi mai rezistente decât alte modele de afaceri;

23.  invită Comisia să colecteze date fiabile privind economia colaborativă în sectorul transporturilor și să evalueze impactul asupra condițiilor de muncă.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

35

2

9

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Tim Aker, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Thomas Händel, Marian Harkin, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Ádám Kósa, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Morten Løkkegaard, Dominique Martin, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Anne Sander, Jutta Steinruck, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Rosa D’Amato, Rosa Estaràs Ferragut, Tania González Peñas, Sergio Gutiérrez Prieto, Flavio Zanonato, Gabriele Zimmer

(1)

Raport comandat de Comisia Europeană privind situația pieței transportului rutier de mărfuri în Uniunea Europeană (2014), sarcina A: „Collection and Analysis of Data on the Structure of the Road Haulage Sector in the European Union” (Colectarea și analiza datelor privind structura sectorului transportului rutier de mărfuri în Uniunea Europeană) (3 februarie 2014); http://ec.europa.eu/transport/modes/road/studies/doc/2014-02-03-state-of-the-eu-road-haulage-market-task-a-report.pdf.

(2)

Prezentare susținută de Mark Pearson, director adjunct, OCDE, Direcția pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale, la reuniunea Comisiilor EMPL-ECON privind inegalitățile din 21 iunie 2016; disponibilă la adresa de internet: https://polcms.secure.europarl.europa.eu/cmsdata/upmloas/e54ad36f-29cb-4c77-a9c7-2e4e2858fe55/Microsoft%20-%20Inequality%20OECD%Pearson.pdf.

(3)

‘A New Start for Europe: My Agenda for Jobs, Growth, Fairness and Democratic Change – Political Guidelines for the next European Commission; Opening Statement in the European Parliament Plenary Session Strasbourg, 15 July 2015; Jean-Claude Juncker, Candidate for President of the European Commission’ („Un nou început pentru Europa: Agenda mea pentru locuri de muncă, creștere, echitate și schimbări democratice – Orientări politice pentru următoarea Comisie Europeană”, alocuțiune de deschidere a sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, din 15 iulie 2015; Jean-Claude Juncker, candidat la președinția Comisiei Europene), p. 7; http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/jean-claude-juncker---political-guidelines.pdf.


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

42

3

1

Membri titulari prezenţi la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Knut Fleckenstein, Maria Grapini, Evžen Tošenovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Olle Ludvigsson

Aviz juridic - Politica de confidențialitate