Procedură : 2016/2080(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0315/2016

Texte depuse :

A8-0315/2016

Dezbateri :

PV 30/11/2016 - 17
CRE 30/11/2016 - 17

Voturi :

PV 01/12/2016 - 6.22
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0477

RAPORT     
PDF 731kWORD 65k
28.10.2016
PE 587.462v03-00 A8-0315/2016

referitor la declarațiile de interese ale comisarilor - orientări

(2016/2080(INI))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportor: Pascal Durand

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor - orientări

(2016/2080(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și, în special, articolul 17 alineatul (3) al acestuia,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 245,

–  având în vedere anexa XVI la Regulamentul de procedură (Orientări pentru aprobarea Comisiei), îndeosebi alineatul (1) litera (a) punctul 3,

–  având în vedere decizia sa din 28 aprilie 2015 privind examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați și interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură(1),

–  având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(2), în special punctele corespunzătoare secțiunii a II –a -Responsabilitatea politică,

–  având în vedere rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014(3),

–  având în vedere Codul de conduită pentru comisarii europeni din 20 aprilie 2011(4), în special articolele 1.3, 1.4, 1.5 și 1.6,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru control bugetar (A8-0315/2016),

A.  întrucât, în conformitate cu anexa XVI, punctul 1 litera (a) din Regulamentul de procedură (Orientări pentru aprobarea Comisiei), Parlamentul se poate exprima în ceea ce privește alocarea portofoliilor de către Președintele ales al Comisiei și poate solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați; întrucât Parlamentul se așteaptă ca informațiile privind interesele financiare ale comisarilor desemnați să fie divulgate în întregime și ca declarațiile de interese să fie trimise spre examinare comisiei competente pentru chestiuni juridice;

B.  întrucât, în conformitate cu punctul 3, secțiunea a II-a (Responsabilitatea politică) din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, membrii desemnați ai Comisiei garantează divulgarea, fără rezerve, a tuturor informațiilor pertinente, în conformitate cu obligația de independență pe care o au în temeiul tratatelor; întrucât divulgarea acestor informații se desfășoară în cadrul unor proceduri concepute astfel încât întreaga Comisie desemnată să fie evaluată în mod deschis, echitabil și coerent;

C.  întrucât, potrivit Deciziei Parlamentului European din 28 aprilie 2015 privind examinarea declarațiilor privind interesele financiare ale comisarilor desemnați (interpretarea alineatului (1) litera (a) din Anexa XVI la Regulamentul de procedură), examinarea de către comisia competentă pentru afaceri juridice a declarației de interese financiare a unui comisar desemnat constă nu numai în a verifica dacă declarația a fost completată corespunzător, dar și în a evalua dacă conținutul declarației este corect și dacă aceasta ar putea lăsa să se întrevadă un conflict de interese;

D.  întrucât, în conformitate cu anexa XVI, punctul 1 litera (a) din Regulamentul său de procedură, Parlamentul evaluează comisarii desemnați pe baza, printre altele, a independenței personale a acestora, în special având în vedere rolul special de garant al interesului Uniunii conferit Comisiei Europene în tratate;

E.  reamintește, în acest sens, că în rezoluția sa din 8 septembrie 2015 menționată anterior Parlamentul a afirmat că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese constituie o condiție indispensabilă pentru audierea comisarilor, în special având în vedere faptul că mandatul politic al Comisiei a fost întărit prin Tratatul de la Lisabona;

F.  întrucât, în rezoluția sa din 8 septembrie 2015, menționată anterior, Parlamentul a considerat că era important ca Comisia pentru afaceri juridice să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor invitând, totodată, Comisia Europeană să procedeze la revizuirea normelor referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor;

G.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.3 din Codul de conduită al comisarilor în ce privește acțiunea dezinteresată, integritatea, transparența, cinstea, responsabilitatea și respectul pentru demnitatea Parlamentului, comisarii trebuie să declare orice active sau interese financiare care ar putea crea un conflict de interese în exercitarea îndatoririlor lor și întrucât această declarație se aplică, de asemenea, participărilor deținute de către soția/soțul sau partenerul/partenera comisarului – așa cum această titulatură este definită de reglementările în vigoare (5) – care ar putea duce la un conflict de interese;

H.  reamintește că interesele financiare care trebuie declarate cuprind orice formă de participare financiară individuală la capitalul unei întreprinderi;

I.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.4 din Codul de conduită al comisarilor, pentru a evita orice risc de conflict de interese, comisarii sunt obligați să declare activitățile profesionale ale soților/partenerilor lor, iar această declarație trebuie să precizeze natura activității, titlul postului deținut și, după caz, numele angajatorului;

J.  întrucât, în conformitate cu punctul 1.5 din Codul de conduită al comisarilor, declarația de interese financiare se face prin intermediul unui formular anexat la Codul de conduită menționat și întrucât acest formular trebuie completat și pus la dispoziție înainte de audierea de către Parlamentul European a comisarului desemnat și se revizuiește pe durata mandatului dacă informațiile se schimbă și cel puțin o dată pe an;

K.  întrucât informațiile incluse în prezentul formular sunt insuficiente și inadecvate, nu includ o definiție detaliată a ceea ce constituie conflict de interese și nu permit, prin urmare, Parlamentului să evalueze în mod corespunzător, echitabil și consecvent existența unui conflict de interese existent sau potențial în ceea ce îl privește pe comisarul desemnat, și nici cu privire la capacitatea sa de a își exercita mandatul în conformitate cu Codul de conduită al comisarilor;

L.  reamintește că, în conformitate cu punctul 1.6 din Codul de conduită al comisarilor, un membru al Comisiei nu trebuie să intervină în domeniile care țin de portofoliul său atunci când are un interes personal, mai ales interese familiale sau financiare care ar putea aduce atingere independenței acestuia;

M.  reamintește că Comisia este principalul responsabil pentru alegerea naturii și amplorii informațiilor care trebuie incluse în declarațiile de interese ale membrilor săi; întrucât, prin urmare, este de competența Comisiei să asigure cu precizie gradul de transparență necesar pentru buna desfășurare a procedurii de numire a comisarilor desemnați;

N.  întrucât, în conformitate cu punctul 5 din Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, Parlamentul European îi poate solicita președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată unui membru al Comisiei; întrucât, în conformitate cu punctul 7 din acordul menționat anterior, președintele Comisiei este obligat să informeze Parlamentul în cazul redistribuirii responsabilităților între membrii Comisiei pentru a permite consultarea parlamentară referitoare la respectivele schimbări;

O.  întrucât, în general, se poate considera că actualele declarații privind interesele financiare ale membrilor Comisiei aduc o îmbunătățire în raport cu tratarea declarațiilor în perioada 2008-2009, dar nu au lipsit nici cazurile în care a fost nevoie de clarificări ulterioare ale unora dintre declarațiile privind interesele;

P.  întrucât este regretabil faptul că Codul de conduită al comisarilor, adoptat în 2011, nu abordează suficient mai multe dintre recomandările Parlamentului menite să aducă îmbunătățiri, în special în legătură cu declarațiile privind interesele financiare ale membrilor Comisiei, restricțiile privind funcțiile ocupate după încetarea mandatului și întărirea autorității Comitetului ad-hoc pe probleme de etică răspunzător de evaluarea conflictelor de interese; întrucât, în acest context, nu ar trebui uitate nici pozițiile adoptate de Parlament cu privire la schimbările și îmbunătățirile aduse procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

Q.  întrucât unul dintre pilonii guvernanței europene constă din accentuarea componentei etice și a transparenței în cadrul instituțiilor UE, pentru a mări încrederea cetățenilor în ele, cu deosebire în lumina mandatului politic mai cuprinzător conferit Comisiei în urma Tratatului de la Lisabona,

Observații generale

1.  reamintește faptul că verificarea declarațiilor de interese financiare ale comisarilor are ca scop să garanteze că comisarii desemnați sunt în măsură să își îndeplinească mandatele în mod pe deplin independent și să asigure un nivel maxim de transparență și de responsabilitate din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din TUE, cu articolul 245 din TFUE și cu Codul de conduită al comisarilor; consideră, în acest sens, că acest exercițiu nu ar trebui limitat la numirea noii Comisii, ci ar trebui să se desfășoare și în cazul unui loc vacant, apărut în urma unei demisii, pensionări obligatorii sau a unui deces al unui comisar, în cazul aderării unui nou stat membru sau în cazul unei modificări substanțiale a portofoliului sau a intereselor financiare ale unui comisar;

2.  este de părere că evaluarea unui posibil conflict de interese trebuie să se bazeze pe elemente concludente, obiective și relevante și să țină cont de portofoliul comisarului desemnat;

3.  subliniază că un conflict de interese este definit ca „orice situație de amestec între un interes public și interese publice și private care ar putea afecta sau care pare că ar putea să afecteze îndeplinirea independentă, imparțială și obiectivă a unei sarcini”;

4.  confirmă faptul că Comisia pentru afaceri juridice este competentă și responsabilă să efectueze o analiză substanțială a declarațiilor de interese financiare prin intermediul unei examinări aprofundate care să evalueze dacă conținutul declarației de interese financiare a unui comisar desemnat este exact, dacă respectă criteriile și principiile prevăzute de tratate și de Codul de conduită sau dacă acesta ar putea implica un conflict de interese și trebuie să fie în măsură să propună Președintelui Comisiei înlocuirea comisarului în cauză; invită, prin urmare, Comisia să furnizeze toate instrumentele și informațiile factuale pentru a permite Comisiei pentru afaceri juridice să efectueze o analiză completă și obiectivă;

5.  consideră că este esențial ca Comisia pentru afaceri juridice să dispună de timp suficient pentru a asigura că această evaluare detaliată este eficace;

6.  reamintește faptul că Comisia pentru afaceri juridice examinează chestiunile referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor desemnați cu respectarea celui mai înalt grad de confidențialitate, asigurând, în același timp, conformitatea cu principiul transparenței, prin publicarea concluziilor sale odată ce acestea au fost elaborate;

7.  consideră că în afară de timpul alocat întrebărilor pe care Comisia pentru afaceri juridice dorește să le pună comisarului desemnat, în cazul în care observă un posibil conflict de interese, ar trebui să i se acorde dreptul de a continua audierea și a obține clarificările necesare;

Procedura de examinare a declarațiilor privind interesele financiare înainte de audierea comisarilor desemnați

8.  reamintește că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese, pe baza unei analize substanțiale a declarației de interese financiare, constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă(6);

9.  opinează, în acest sens, că, în lipsa unei astfel de confirmări sau în cazul în care Comisia pentru afaceri juridice constată existența unui conflict de interese, procedura de numire a comisarului desemnat se suspendă;

10.  consideră că este oportun să se aplice următoarele orientări pentru examinarea declarațiilor de interese financiare de către Comisia pentru afaceri juridice:

a)  în cazul în care, în timpul examinării declarației de interese financiare, Comisia pentru afaceri juridice, în temeiul documentelor prezentate, consideră că declarația este exactă, completă și nu cuprinde nicio informație care să indice un conflict de interese real sau potențial legat de portofoliul comisarului desemnat, președintele acesteia trimite o scrisoare prin care confirmă că nu există niciun conflict de interese comisiilor competente pentru audiere sau comisiilor implicate în cazul în care este vorba de o procedură desfășurată în cursul mandatului comisarului;

b)  în cazul în care Comisia pentru afaceri juridice consideră că declarația privind interesele financiare a unui comisar desemnat cuprinde informații incomplete sau contradictorii sau că examinarea acestora necesită informații suplimentare, solicită, în baza Regulamentului de procedură(7) și a Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(8), comisarului desemnat să furnizeze fără întârzieri nejustificate informațiile respective și ia o decizie după primirea și analizarea corespunzătoare a informațiilor în cauză; Comisia responsabilă pentru afaceri juridice poate decide, atunci când este cazul, să îl invite pe comisarul desemnat pentru o audiere;

c)  în cazul în care Comisia pentru afaceri juridice constată existența unui conflict de interese pe baza declarației de interese financiare sau în urma primirii unor informații suplimentare furnizate de comisarul desemnat, pregătește recomandări vizând să pună capăt conflictului de interese; aceste recomandări pot cuprinde renunțarea la interesele financiare în cauză, fiind aduse modificări portofoliului comisarului desemnat de către Președintele Comisiei; în cazuri mai grave, dacă nicio altă recomandare nu este în măsură să ofere o soluție la conflictul de interese, în ultimă instanță, comisia competentă pentru afaceri juridice poate concluziona cu privire la incapacitatea comisarului desemnat să își exercite funcția în conformitate cu tratatul și cu Codul de conduită; Președintele Parlamentului îl întreabă pe Președintele Comisiei ce alte măsuri intenționează cel din urmă să adopte;

Procedura de examinare a declarațiilor privind interesele financiare în cursul mandatului

11.  subliniază obligația fiecărui comisar de a se asigura că declarația sa de interese este actualizată imediat ce apare o schimbare în ceea ce privește interesele sale financiare și îi solicită, în acest sens, Comisiei să informeze fără întârziere Parlamentul cu privire la orice modificare care determină existența unui conflict de interese sau a unui potențial conflict de interese;

12.  consideră, prin urmare, că declarația de interese financiare trebuie să includă interesele sau activitățile prezente sau trecute din ultimii doi ani care sunt de natură profesională, personală, familială, sau una legată de proprietate, în conformitate cu portofoliul oferit; de asemenea, aceasta trebuie să țină seama de faptul că interesul poate fi legat de un avantaj pentru persoana în cauză sau pentru un terț și că acesta poate fi, de asemenea, de natură morală, materială sau financiară;

13.  consideră că orice modificare a intereselor financiare ale unui comisar în cursul mandatului sau orice redistribuire a responsabilităților între membrii Comisiei constituie o situație nouă în ceea ce privește posibila existență a unui conflict de interese; este, așadar, de părere că această situație ar trebui să facă obiectul unei proceduri de examinare de către Parlament în condițiile prevăzute la punctul 10 din prezenta rezoluție și la punctul (2) din Anexa XVI (Orientări pentru aprobarea Comisiei) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

14.  reamintește că, în conformitate cu articolul 246 al doilea paragraf din TFUE, Parlamentul este consultat în cazul înlocuirii unui comisar în cursul exercitării mandatului; consideră că această consultare constă în mod necesar, printre altele, în verificarea absenței conflictelor de interese în conformitate cu punctul 10 din această rezoluție, precum și cu dispozițiile referitoare la competențele Parlamentului European în cazul unei modificări în componența colegiului comisarilor sau a unei modificări substanțiale de portofoliu în cursul mandatului său, prevăzute de Anexa XVI (Orientări pentru aprobarea Comisiei) din Regulamentul său de procedură(9) ;

15.  consideră că, în cazul în care se constată un conflict de interese în cursul unui mandat iar Președintele Comisiei nu urmează recomandările Parlamentului pentru a face să înceteze conflictul de interese, în conformitate cu procedura stabilită la punctul 10 din prezenta rezoluție, Comisia pentru afaceri juridice poate recomanda Parlamentului să solicite Președintelui Comisiei să retragă încrederea acordată comisarului respectiv, în conformitate cu articolul 17 alineatul (6) din TUE și, dacă este cazul, Parlamentul solicită Președintelui Comisiei să acționeze în conformitate cu articolul 245 al doilea paragraf din TFUE, în vederea decăderii din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente;

Codul de conduită al comisarilor

16.  ia act de faptul că Codul de conduită pentru comisari adoptat la 20 aprilie 2011 privind imparțialitatea, integritatea, transparența, diligențele, probitatea, responsabilitatea și discreția aduce îmbunătățiri în raport cu codul precedent, adoptat în 2004, sub aspectul declarațiilor privind interesele financiare, deoarece cerințele în materie de dezvăluire au fost extinse și la partenerii comisarilor și pentru că declarația de interese trebuie să fie revizuită atunci când datele se schimbă sau cel puțin în fiecare an;

17.  subliniază că credibilitatea declarației de interese financiare depinde de exactitatea formularului prezentat comisarului desemnat; consideră că sfera actuală de cuprindere a declarațiilor de interese ale comisarilor este prea restrânsă, iar dispozițiile explicative sunt echivoce; solicită, prin urmare, Comisiei să revizuiască codul de conduită cât mai curând posibil pentru a garanta că declarațiile de interese oferă Comisiei pentru afaceri juridice informații precise cu care aceasta își poate justifica în mod clar decizia;

18.  consideră că, pentru a se obține o imagine mai completă a situației financiare a comisarului care completează declarația, declarațiile de interese financiare menționate la punctele 1.3 - 1.5 din Codul de conduită al comisarilor ar trebui să includă toate interesele și activitățile financiare ale comisarului desemnat și ale soțului/soției sau partenerului/partenerei acestuia și nu ar trebui în niciun caz să se limiteze la cele „care ar putea constitui un conflict de interese”;

19.  consideră că interesele familiale menționate la punctul 1.6 din Codul de conduită al comisarilor ar trebui să fie incluse în declarațiile de interese financiare; în acest sens, invită Comisia să identifice instrumente echitabile, care să permită definirea intereselor familiale de natură a crea un conflict de interes;

20.  consideră că, pentru a extinde și îmbunătăți normele privind conflictele de interese, declarațiile de interese ar trebui să includă, de asemenea, detalii privind orice relație contractuală a comisarilor desemnați care ar putea crea un conflict de interese în exercitarea funcțiilor lor;

21.  deplânge faptul că Codul de conduită nu codifică în mod corespunzător cerința formulată la articolul 245 din TFUE, și anume aceea ca comisarii să respecte, „pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje”;

22.  deplânge faptul că Codul de conduită nu stabilește cerințe privind cesionarea, în pofida faptului că astfel de cerințe constituie un standard în orice sistem etic; consideră că reglementarea cu maximă urgență a acestui aspect constituie o prioritate;

23.  remarcă faptul că Codul de conduită nu stipulează un cadru de timp concret pentru depunerea declarațiilor înainte de audierea comisarilor desemnați în Parlament; consideră că această cerință constituie un aspect esențial al revizuirii procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

24.  deplânge faptul că Comisia nu furnizează periodic date cu privire la implementarea Codului de conduită al comisarilor, în special în legătură cu declarațiile de interese ale acestora, și consideră că codul de conduită trebuie modificat, astfel încât să prevadă plângeri sau sancțiuni pentru încălcări, cu excepția abaterilor grave, conform celor menționate la articolele 245 și 247 din TFUE;

25.  deplânge, îndeosebi, răspunsul negativ dat de Președintele Comisiei la solicitarea Ombudsmanului European de a-și publica proactiv deciziile cu privire la autorizarea activităților de după încheierea mandatului a foștilor comisari, precum și avizele comitetului de etică ad-hoc; subliniază că simpla publicare a proceselor verbale ale reuniunilor Comisiei nu este suficientă pentru a le oferi Parlamentului și societății civile posibilitatea de a-și face o idee despre interpretarea practicată în legătură cu „conflictele de interese potențiale” și despre politicile în materie de integritate dezvoltate în această privință de Comitetul ad-hoc pe probleme de etică;

26.  evidențiază faptul că foștilor comisari li se interzice, pe o perioadă de 18 luni, să intervină pe lângă membrii Comisiei Europene și pe lângă personalul acestora în interesul întreprinderii, clientului sau angajatorului lor în legătură cu chestiuni de care au fost răspunzători, dar sunt îndrituiți, după ce părăsesc Comisia, la o indemnizație tranzitorie foarte generoasă, de 40 până la 65 % din salariul lor de bază final, pe o perioadă de trei ani;

27.  salută faptul că codul de conduită a introdus o prevedere legată de realocarea dosarelor între membrii Comisiei în cazul unor eventuale conflicte de interese, însă deplânge faptul că:

(a)  nu există o definiție detaliată a elementelor constitutive ale unui conflict de interese;

(b)  prevederea se limitează la aspecte ce fac parte din portofoliul comisarului relevant și, în felul acesta, ignoră îndatoririle acestuia ca membru al unui colegiu;

(c)  nu există criterii pe baza cărora Președintele să hotărască realocarea, și nici un cadru obligatoriu de informare a Parlamentului, sau vreo altă procedură care să fie instituită în cazul în care un comisar nu notifică un conflict de interese sau se angajează în vreo activitate incompatibilă cu natura îndatoririlor sale;

28.  îi solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență Codul de conduită al comisarilor din 2011, luând în considerare recomandările formulate de Parlament în rezoluțiile sale recente și evoluția standardelor generale în materie de etică și transparență care li se aplică tuturor instituțiilor UE; recomandă ca Comisia să-și modifice Codul de conduită al comisarilor, astfel încât să asigure:

(a)  că comisarii își declară toate interesele financiare, inclusiv activele și pasivele ce depășesc 10 000 EUR;

(b)  le solicită comisarilor să-și declare toate interesele (ca acționari, membri în consiliile de administrație ale unor întreprinderi, consilieri și consultanți, membri ai unor fundații asociate etc.) legate de toate întreprinderile în care s-au implicat, inclusiv interesele membrilor de familie apropiați, precum și modificările care au survenit la data la care a fost comunicată candidatura lor;

(c)  că membrii de familie ai comisarului care sunt, direct sau indirect, în întreținere comunică aceleași date ca soțiile sau partenerii;

(d)  că comisarii clarifică pe deplin obiectivele organizațiilor în care sunt implicați ei personal și/sau soția și/sau copiii lor aflați în întreținere, pentru a se stabili dacă există vreun conflict de interese;

(e)  că comisarii își dezvăluie calitatea de membru în orice organizații neguvernamentale, societăți secrete sau asociații care își ascund existența și care desfășoară activități menite să interfereze cu exercitarea funcțiilor organismelor publice;

(f)  că comisarii și membrii familiei lor aflați în întreținere își dezvăluie calitatea de membru în orice organizații neguvernamentale și comunică orice donații făcute ONG-urilor în valoare de peste 500 EUR;

(g)  ca Codul de conduită să fie modificat, în acord cu articolul 245 din TFUE, în sensul de a prelungi restricțiile privind angajarea comisarilor după încheierea mandatului, până la doi ani;

(h)  ca Codul de conduită să includă cerințe specifice privind cesionarea;

(i)  că comisarii desemnați își depun declarațiile în limitele unui termen specific, astfel ca Comitetul ad-hoc pe probleme de etică să-și poată prezenta în fața Parlamentului opiniile cu privire la conflictele de interese potențiale la termen și cu suficient de mult timp înainte de a fi audiați în Parlament;

(j)  că comisarii nu se întâlnesc decât cu reprezentanți ai grupurilor de interese care figurează în registrul de transparență, care cuprinde informații cu privire la persoanele care încearcă să influențeze elaborarea politicilor în instituțiile UE;

(k)  că comisarii prezintă, atunci când sunt nominalizați, o declarație semnată prin care confirmă că se vor prezenta în fața oricăror comisii parlamentare în legătură cu activitățile în care se implică pe durata mandatului lor;

(l)  că declarația este publicată într-un format compatibil cu datele deschise, astfel încât să poată fi prelucrată cu ușurință prin intermediul bazelor de date;

(m)  că procedura de realocare a dosarelor în caz de conflict de interese este îmbunătățită sub aspectul luării în considerare a îndatoririlor comisarului ca membru al colegiului, introducând criterii privind integritatea și discreția pe baza cărora Președintele să hotărască realocarea dosarelor, implementând o procedură obligatorie și sancțiuni pentru cazurile în care un comisar nu furnizează informații cu privire la un eventual conflict de interese și introducând o procedură obligatorie pentru informarea Parlamentului în legătură cu cazurile menționate mai sus;

(n)  că Comisia raportează anual cu privire la implementarea Codului de conduită al comisarilor și prevede proceduri de formulare a plângerilor și sancțiuni nu doar în cazul unor abateri grave, ci și în caz de nerespectare a cerințelor, în special în legătură cu declararea intereselor financiare;

(o)  că sunt definite criterii de conformitate cu articolul 245 din TFUE, care le impune comisarilor îndatorirea de a se comporta cu onestitate și discreție în ceea ce privește acceptarea, după încetarea mandatului lor, a anumitor nominalizări sau beneficii;

(p)  că deciziile privind autorizarea activităților de după încetarea mandatului ale foștilor comisari, precum și avizele Comitetului ad-hoc pe probleme de etică sunt publicate proactiv;

(q)  că Comitetul ad-hoc pe probleme de etică este alcătuit din experți independenți, care nu au avut ei înșiși calitatea de comisar;

(r)  că Comitetul ad-hoc pe probleme de etică întocmește și publică un raport anual cu privire la activitățile sale, care poate include orice recomandări privind îmbunătățirea Codului de conduită sau a implementării acestuia, după cum va considera oportun;

29.  îi solicită Comisiei să inițieze negocieri cu Parlamentul European, pentru a introduce modificări care s-ar putea dovedi necesare în Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană;

30.  invită Comisia pentru afaceri constituționale să introducă în Regulamentul de procedură al Parlamentului, în special în anexa XVI la acesta, modificările care s-ar putea dovedi necesare pentru punerea în aplicare a prezentei rezoluții;

31.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0096.

(2)

JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0287.

(4)

C(2011)2904.

(5)

Partener stabil în cadrul unei uniuni consensuale, astfel cum este definit în Regulamentul nr. 2278/69 (JO L 289, 17.11.1969) și la articolul 1 alineatul (2) litera (c) din anexa VII la Statutul funcționarilor.

(6)

A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014.

(7)

A se vedea Anexa XVI din Regulamentul de Procedură, pct. 1, lit. a).

(8)

A se vedea punctul 3 secțiunea a II-a din Acordul – cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană.

(9)

A se vedea punctul (2) din Anexa XVI din Regulamentul de procedură al Parlamentului European.


EXPUNERE DE MOTIVE

Context

Anexa XVI la Regulamentul de procedură al Parlamentului privind orientările pentru aprobarea Comisiei prevede că „Parlamentul poate solicita toate informațiile relevante pentru luarea unei decizii cu privire la aptitudinile comisarilor desemnați. Parlamentul se așteaptă la divulgarea în întregime a informațiilor privind interesele financiare ale acestora. Declarațiile de interese ale comisarilor desemnați se trimit spre examinare comisiei competente pentru chestiuni juridice”.

Din păcate, această prevedere nu cuprinde detalii asupra amplorii exacte a examinării de către Comisia pentru afaceri juridice, în special în ceea ce privește întrebarea dacă această examinare trebuie să se limiteze la o analiză formală a informațiilor furnizate sau dacă aceasta trebuie, dimpotrivă, să fie o analiză aprofundată. Ca urmare a dificultăților practice pe care le implică o dispoziție atât de puțin detaliată - dificultăți care s-au dovedit a fi deosebit de importante în procedura de numire a ultimei Comisii Europene - coordonatorii Comisiei pentru afaceri juridice au decis să solicite clarificări din partea Comisiei pentru afaceri constituționale, care este competentă, printre altele, pentru interpretarea Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

Interpretarea recomandată de Comisia pentru afaceri constituționale a fost adoptată în ședință plenară la 28 aprilie 2015. Textul acesteia este următorul:

„Examinarea de către comisia competentă pentru afaceri juridice a declarației privind interesele financiare ale unui comisar desemnat constă nu numai în a verifica dacă declarația a fost completată în mod corespunzător, ci și în a evalua dacă din conținutul declarației se poate deduce existența unui conflict de interese. Comisia competentă pentru audiere este cea care decide apoi dacă să solicite sau nu informații suplimentare din partea comisarului desemnat.”

Această interpretare confirmă că analiza trebuie să fie aprofundată, dar stabilește că este în sarcina comisiei competente pentru audiere de a adresa întrebări suplimentare.

Dimpotrivă, în Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la procedurile și practicile legate de audierile comisarilor - concluziile care se impun în urma experienței din 2014, Parlamentul a subliniat rolul Comisiei pentru afaceri juridice, în măsura în care acesta „consideră că ar trebui ameliorat controlul, de către Comisia pentru afaceri juridice, al declarațiilor de interese financiare ale comisarilor desemnați; [...]; consideră că confirmarea de către Comisia pentru afaceri juridice a absenței conflictelor de interese pe baza unei analize substanțiale a declarației de interese financiare constituie o condiție prealabilă indispensabilă pentru organizarea audierii de către comisia competentă” (punctul (4)).

Parlamentul „consideră [...] că este important ca Comisia pentru afaceri juridice să emită, în lunile următoare, orientări sub formă de recomandări sau un raport din proprie inițiativă, pentru a facilita procesul de reformă a procedurilor legate de declarațiile de interese ale comisarilor; ” (punctul 13)

Pentru a răspunde la această invitație a plenului, Comisia pentru afaceri juridice a solicitat posibilitatea de a adopta un raport din proprie inițiativă pe această temă.

Poziția raportorului

Raportorul propune să se definească domeniul de aplicare al examinării declarațiilor de interese efectuată de către Comisia pentru afaceri juridice. În acest scop, el dorește să abordeze atât procedurile interne ale Parlamentului European pentru numirea noii Comisii Europene și pentru durata mandatului său, precum și obligațiile în materie de transparență ce incumbă membrilor Comisiei.

În general, raportorul confirmă poziția Parlamentului potrivit căreia verificarea absenței conflictelor de interese nu poate fi pusă pe același plan cu evaluarea competențelor candidatului și că ea trebuie, prin urmare, să constituie o condiție prealabilă pentru audiere. În plus, el consideră că conceptul de „conflict de interese” trebuie să se limiteze strict la elementele obiective și verificabile și să fie numai în legătură cu un anumit portofoliu.

El conchide, de aceea, că rolul Comisiei pentru afaceri juridice este atât de a evalua existența unui potențial conflict de interese, cât și, după caz, de a face recomandări pentru a se pune capăt acestuia. Printre aceste recomandări se pot număra renunțarea la anumite interese financiare sau modificarea portofoliului. Pentru a efectua cu bine această examinare, el consideră că Comisia pentru afaceri juridice trebuie, în cazul unei declarații îndoielnice, incomplete sau contradictorii, să solicite informații suplimentare.

Raportorul consideră, de asemenea, că verificarea declarațiilor de interese financiare și, în sens mai larg, a potențialelor conflicte de interese în ce-i privește pe membrii Comisiei trebuie să se extindă dincolo de procedura de numire a Comisiei. Ca atare, consideră că orice modificare substanțială a intereselor financiare ale unui comisar în cursul mandatului sau orice redistribuire a responsabilităților între membrii Comisiei constituie o situație nouă în ceea ce privește posibila existență a unui conflict de interese și, prin urmare, ar trebui să facă obiectul unei proceduri de verificare de către Parlament.

Raportorul se adresează, de asemenea, Comisiei Europene. Într-adevăr, aceasta este responsabila supremă pentru selectarea informațiilor care trebuie incluse în declarațiile de interese ale membrilor săi. Prin urmare, raportorul îi propune Comisiei o serie de amendamente la Codul său de conduită și la declarațiile de interese care să garanteze că acestea din urmă includ suficiente informații pentru a putea evalua interesele financiare ale comisarilor; el propune ca Parlamentul să fie informat cu privire la orice modificări aduse.

Raportorul consideră, de asemenea, că Comisia pentru afaceri constituționale ar trebui să fie invitată să introducă în Regulamentul de procedură al Parlamentului European, în special în anexa XVI la acesta, modificările care s-ar putea dovedi necesare pentru punerea în aplicare a orientărilor identificate în raport.


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (28.9.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri juridice

referitor la declarațiile de interese ale comisarilor - Orientări

(2016/2080(INI))

Raportoare pentru aviz: Ingeborg Gräßle

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, îndeosebi, articolul 245 din acesta;

A.  întrucât, în general, se poate considera că actualele declarații privind interesele financiare ale membrilor Comisiei aduc o îmbunătățire în raport cu tratarea declarațiilor în perioada 2008-2009, dar nu au lipsit nici cazurile în care a fost nevoie de clarificări ulterioare ale unora dintre declarațiile privind interesele;

B.  întrucât este regretabil faptul că Codul de conduită al comisarilor, adoptat în 2011, nu abordează suficient mai multe dintre recomandările Parlamentului menite să aducă îmbunătățiri, în special în legătură cu declarațiile privind interesele financiare ale membrilor Comisiei, restricțiile privind funcțiile ocupate după încetarea mandatului și întărirea autorității Comitetului ad-hoc pe probleme de etică răspunzător de evaluarea conflictelor de interese; întrucât, în acest context, nu ar trebui uitate nici pozițiile adoptate de Parlament cu privire la schimbările și îmbunătățirile aduse procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

C.  întrucât unul dintre pilonii guvernanței europene constă din accentuarea componentei etice și a transparenței în cadrul instituțiilor UE, pentru a mări încrederea cetățenilor în ele, cu deosebire în lumina mandatului politic mai cuprinzător conferit Comisiei în urma Tratatului de la Lisabona;

Îmbunătățiri aduse în temeiul Codului de conduită din 2011

1.  ia act de faptul că Codul de conduită pentru comisari adoptat la 20 aprilie 2011 (C(2011)2904) privind imparțialitatea, integritatea, transparența, diligențele, probitatea, responsabilitatea și discreția aduce îmbunătățiri în raport cu codul precedent, adoptat în 2004, sub aspectul declarațiilor privind interesele financiare, deoarece cerințele în materie de dezvăluire au fost extinse și la partenerii comisarilor și pentru că declarația de interese trebuie să fie revizuită atunci când datele se schimbă sau cel puțin în fiecare an;

Măsuri subsecvente recomandărilor CONT

2.  denunță faptul că Codul de conduită din 2011 nu s-a oprit asupra tuturor recomandărilor din 2 martie 2011(1) ale Comisiei pentru control bugetar1 din cadrul Parlamentului și relevă, în particular, că comisarilor ar trebui să li se ceară să-și declare toate activele sau interesele financiare și nu numai acele interese sau active „care pot crea un conflict de interese în exercitarea atribuțiilor lor”, că nu există nicio cerință privind declararea datoriilor și obligațiilor și că copiilor aflați în întreținere nu li se cere să furnizeze aceleași informații ca soțiile;

3.  subliniază, în particular, că, în lipsa unui cadru normativ sau a unei definiții clare, care să-i orienteze, este de așteptat ca comisarii să aprecieze ei înșiși ce anume ar putea crea un conflict de interese, în special având în vedere rolul de gardian al tratatelor al Comisiei;

Implementarea Comisiei Europene

4.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că studiul actualizat purtând titlul "Codul de conduită al comisarilor - îmbunătățirea eficacității și a eficienței" (IP/D/CONT/IC/2014-053), care a scos la iveală mai multe deficiențe legate de declarațiile de interese ale actualilor membrii ai Comisiei, mai ales:

(a)  în ceea ce privește descrierea posturilor ocupate în ultimii zece ani în cadrul unor fundații sau organizații similare, deoarece scopul organizației nu este suficient de clar pentru a evalua dacă există eventuale conflicte de interese;

(b)  în ceea ce privește descrierea naturii "altor activități profesionale";

(c)  în ceea ce privește declararea acțiunilor, capitalurilor sau altor proprietăți deținute sau drepturi care reprezintă active și a alte active necorporale;

(d)  în ceea ce privește bunurile imobile, dat fiind că comisarii declară bunuri imobile constând din locuințe destinate să fie utilizate exclusiv de proprietar în pofida faptului că acest tip de bunuri imobile sunt exceptate și nu trebuie declarate;

Subliniază că nu trebuie trase concluzii pripite, care nu pot fi confirmate faptic, pe baza unei analize cuprinzătoare a seturilor de date colectate până în prezent;

5.  deplânge faptul că Codul de conduită nu codifică în mod corespunzător cerința formulată la articolul 245 din TFUE, și anume aceea ca comisarii să respecte, „pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje.”

6.  deplânge faptul că Codul de conduită nu stabilește cerințe privind cesionarea, în pofida faptului că astfel de cerințe constituie un standard în orice sistem etic; consideră că reglementarea cu maximă urgență a acestui aspect constituie o prioritate;

7.  remarcă faptul că Codul de conduită nu stipulează un cadru de timp concret pentru depunerea declarațiilor înainte de audierea comisarilor desemnați în Parlament; consideră că această cerință constituie un aspect esențial al revizuirii procedurii de audiere a comisarilor desemnați;

8.  regretă faptul că declarațiile nu sunt publicate decât în format PDF, care este dificil de plasat într-o bază de date electronică;

9.  regretă faptul că Comisia nu furnizează date cu privire la implementarea Codului de conduită al comisarilor, în special în legătură cu declarațiilor de interese ale acestora, și consideră că Codul de conduită trebuie modificat, astfel încât să prevadă plângeri sau sancțiuni pentru încălcări, cu excepția abaterilor grave, conform celor menționate la articolele 245 și 247 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

10.  regretă, îndeosebi, răspunsul negativ dat de Președintele Comisiei la solicitarea Ombudsmanului European de a-și publica proactiv deciziile cu privire la autorizarea activităților de după încheierea mandatului a foștilor comisari, precum și avizele comitetului de etică ad-hoc; subliniază că simpla publicare a proceselor verbale ale reuniunilor Comisiei nu este suficientă pentru a le oferi Parlamentului și societății civile posibilitatea de a-și face o idee despre interpretarea practicată în legătură cu „conflictele de interese potențiale” și despre politicile în materie de integritate dezvoltate în această privință de Comitetul de etică ad-hoc;

11.  evidențiază faptul că foștilor comisari li se interzice, pe o perioadă de 18 luni, să intervină pe lângă membrii Comisiei Europene și pe lângă personalul acestora în interesul întreprinderii, clientului sau angajatorului lor în legătură cu chestiuni de care au fost răspunzători, dar sunt îndrituiți, după ce părăsesc Comisia, la o indemnizație tranzitorie foarte generoasă, de 40 până la 60 % din salariul lor de bază final, pe o perioadă de trei ani;

12.  salută faptul că Codul de conduită a introdus o prevedere legată de realocarea dosarelor între membrii Comisiei în cazul unor eventuale conflicte de interese, însă regretă că:

(a)  nu există o definiție detaliată a elementelor constitutive ale unui conflict de interese;

(b)  prevederea se limitează la aspecte ce fac parte din portofoliul comisarului relevant și, în felul acesta, ignoră îndatoririle acestuia ca membru al unui colegiu;

(c)  nu există criterii pe baza cărora Președintele să hotărască realocarea, și nici un cadru obligatoriu de informare a Parlamentului, sau vreo altă procedură care să fie instituită în cazul în care un comisar nu notifică un conflict de interese sau se angajează în vreo activitate incompatibil cu natura îndatoririlor sale;

Recomandări

13.  scoate în evidență faptul că lipsa oricărui conflict de interese trebuie să constituie o condiție prealabilă esențială ce trebuie îndeplinită înainte de audierea comisarilor și că formularele pentru declarațiile de interese financiare trebuie să fie completate și puse la dispoziția comisarilor înainte de a fi audiați în cadrul comisiei competente a Parlamentului European, precum și că ele trebuie revizuite cel puțin o dată pe an și de fiecare dată când informațiile în cauză sunt modificate;

14.  îi solicită Comisiei, deoarece îi incumbă, în ultimă instanță, obligația de a asigura nivelul de transparență necesar funcționării corespunzătoare a procedurii de numire a comisarilor, să aducă îmbunătățiri substanțiale formularelor pentru declarațiile de interese financiare ale comisarilor, astfel ca Parlamentul să poată face evaluări exacte, în primul rând cu privire la existența, sau inexistența unor conflicte de interese reale sau potențiale ale comisarilor și, în al doilea rând, cu privire la capacitatea lor de a-și îndeplini mandatul;

15.  îi solicită Comisiei să revizuiască în regim de urgență Codul de conduită a pentru comisari din 2011, luând în considerare recomandările formulate de Parlament în rezoluțiile sale recente și de evoluția standardelor generale în materie de etică și transparență care li se aplică tuturor instituțiilor UE; recomandă ca Comisia să-și modifice Codul de conduită al comisarilor, astfel încât să asigure:

(a)  că comisarii își declară toate interesele financiare, inclusiv activele și pasivele ce depășesc 10 000 EUR;

(b)  le solicită comisarilor să-și declare toate interesele (ca acționari, membrii în consiliile de administrație ale unor societăți, consilieri și consultanți, membri ai unor fundații asociate etc.) legate de toate societățile în care s-au implicat, inclusiv interesele membrilor de familie apropiați, precum și modificările care au survenit la data la care a fost comunicată candidatura lor;

(c)  că membrii de familie ai comisarului care sunt, direct sau indirect, în întreținere comunică aceleași date ca soțiile sau partenerii/le;

(d)  că comisarii clarifică pe deplin obiectivele organizațiilor în care sunt implicați ei personal și/sau soția și/sau copiii lor aflați în întreținere, pentru a se stabili dacă există vreun conflict de interese;

(e)  că comisarii își dezvăluie calitatea de membru în orice organizații neguvernamentale, societăți secrete sau asociații care își ascund existența, desfășoară activități menite să interfereze cu exercitarea funcțiilor organismelor publice și comunică orice donații făcute ONG-urilor în valoare de peste 500 EUR;

(f)  că comisarii și membrii familiei lor aflați în întreținere își dezvăluie calitatea de membru în orice organizații neguvernamentale și comunică orice donații făcute ONG-urilor în valoare de peste 500 EUR;

(g)  ca Codul de conduită să fie modificat, în acord cu articolul 245 din TFUE, în sensul de a prelungi restricțiile privind angajarea comisarilor după încheierea mandatului, până la doi ani;

(h)  ca Codul de conduită să includă cerințe specifice privind dezinvestirea;

(i)  că comisarii desemnați își depun declarațiile în limitele unui termen specific, astfel ca comitetul de etică ad-hoc să-și poată prezenta în fața Parlamentului opiniile cu privire la conflictele de interese potențiale la termen și cu suficient de mult timp înainte de a fi audiați în Parlament;

(j)  că comisarii nu se întâlnesc decât cu reprezentanți ai grupurilor de interese care figurează în registrul de transparență, care cuprinde informații cu privire la persoanele care încearcă să influențeze elaborarea politicilor în instituțiile UE;

(k)  că comisarii prezintă, atunci când sunt nominalizați, o declarație semnată prin care confirmă că se vor prezenta în fața oricăror comisii parlamentare în legătură cu activitățile în care se implică pe durata mandatului lor;

(l)  că declarația este publicată într-un format compatibil cu datele deschise, astfel încât să poată fi procesată cu ușurință prin intermediul bazelor de date;

(m)  că Comisia revizuiește secțiunea 1.3 din Codul de conduită, care stipulează că comisarii trebuie să declare orice active sau interese financiare care ar putea crea un conflict de interese în exercitarea îndatoririlor lor și, în special, cu privire la definiția conflictelor de interese, pentru a asigura că toate interesele financiare și reglementările legate de acestea sunt definite în mod clar și îi îndrumă atât pe comisarii desemnați, cât și pe comisarii în exercițiu, cu privire la modul în care să aplice pe deplin și integral secțiunea 1.3 din Codul de conduită;;

(n)  că procedura de realocare a dosarelor în caz de conflict de interese este îmbunătățită sub aspectul luării în considerare a îndatoririlor comisarului ca membru al colegiului, introducând criterii privind integritatea și discreția pe baza cărora Președintele să hotărască realocarea dosarelor, implementând o procedură obligatorie și sancțiuni pentru cazurile în care un comisar nu furnizează informații cu privire la un eventual conflict de interese și introducând o procedură obligatorie pentru informarea Parlamentului în legătură cu cazurile menționate mai sus;

(o)  că Comisia raportează anual cu privire la implementarea Codului de conduită al comisarilor și prevede proceduri de formulare a plângerilor și sancțiuni nu doar în cazul unor abateri grave, cu și în caz de nerespectare a cerințelor, în special în legătură cu declararea intereselor financiare.

(p)  că sunt definite criterii de conformitate cu articolul 245 din TFUE, care le impune comisarilor îndatorirea de a se comporta cu onestitate și discreție în ceea ce privește acceptarea, după încetarea mandatului lor, a anumitor nominalizări sau beneficii;

(q)  că deciziile privind autorizarea activităților de după încetarea mandatului ale foștilor comisari, precum și avizele comitetului de etică ad-hoc sunt publicate proactiv;

(r)  că Comitetul de etică ad-hoc este alcătuit din experți independenți, care nu au avut ei înșiși calitatea de comisar;

(s)  că Comitetul de etică ad-hoc întocmește și publică un raport anual cu privire la activitățile sale, care poate include orice recomandări privind îmbunătățirea Codului de conduită sau a implementării acestuia, după cum va considera oportun;

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

26.9.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Dennis de Jong, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Verónica Lope Fontagné, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Cătălin Sorin Ivan, Andrey Novakov, Julia Pitera, Richard Sulík

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Edouard Ferrand

(1)

Scrisoare din partea dlui De Magistris, președintele Comisiei pentru control bugetar, adresată dlui Lehne, președintele Conferinței președinților de comisie.


REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

13.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

0

0

Membri titulari prezenți la votul final

Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Sergio Gaetano Cofferati, Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Constance Le Grip, Virginie Rozière

Notă juridică - Politica de confidențialitate