referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Acord între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak pentru navele care arborează pavilionul Danemarcei, al Norvegiei și al Suediei

(10711/2016 – C8-0332/2016 – 2016/0192(NLE))

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10711/2016),

–  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak pentru navele care arborează pavilionul Danemarcei, al Norvegiei și al Suediei (11692/2014),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0332/2016),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf, articolul 99 alineatul (2) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–   având în vedere Rezoluția sa fără caracter legislativ din [.....] referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea unui Acord între Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak pentru navele care arborează pavilionul Danemarcei, al Norvegiei și al Suediei,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru pescuit (A8-0321/2016),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Norvegiei.

Un acord între Danemarca, Norvegia și Suedia din 1966 privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak și Kattegat a intrat în vigoare la 7 august 1967. Acest acord, la care s-a adăugat acordul bilateral din 1980 privind pescuitul dintre Uniunea Europeană și Norvegia, permitea accesul reciproc între cele trei țări pentru a pescui până la 4 mile marine de la liniile de bază ale acestora în Skagerrak și Kattegat. În plus, acordul a stabilit că, pentru acest tip de pescuit, zona în cauză era considerată ca reprezentând mare liberă. Astfel, acordul a reglementat relația dintre state atât ca state de pavilion, cât și ca state de coastă.

Acordul din 1966 a luat în considerare caracteristicile geografice specifice ale Skagerrak și Kattegat în ceea ce privește pescuitul și a recunoscut dreptul istoric de a pescui în această zonă marină mică al pescarilor din cele trei țări în cauză. Din acest motiv, acordul din 1966 a constat în numai trei articole, dintre care primul definea zona în cauză, iar cel de-al doilea drepturile de acces și dorința de a armoniza reglementările tehnice.

Odată cu aderarea Danemarcei și a Suediei la UE în 1973 și, respectiv, 1995, Comisia a devenit responsabilă pentru gestionarea acestui acord în numele celor două state membre. Consultările cu privire la dispozițiile care decurg din respectivul acord au fost organizate în paralel cu consultările din cadrul acordului bilateral din 1980 privind pescuitul.

Acordul din 1966 a rămas în vigoare pentru o perioadă inițială de 35 de ani, până în 2002, și a fost ulterior prelungit cu două perioade de cinci ani, până în 2012.

Având în vedere evoluțiile mai recente din legislația internațională în domeniul pescuitului și, în special, odată cu introducerea Convenției Națiunilor Unite din 1982 asupra dreptului mării și a Acordului din 1995 al Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește, Norvegia a considerat că acordul existent nu este în conformitate cu dispozițiile actuale ale dreptului mării. Norvegia era preocupată în special de dispozițiile în materie de control. În plus, această țară a considerat că acordul nu este în concordanță cu principiile jurisdicției normale a statelor de coastă în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării și nu corespunde principiilor moderne de conservare și gestionare.

La 29 iulie 2009, Ministerul Afacerilor Externe din Norvegia a informat în mod oficial autoritățile daneze, guvernul depozitar al acordului, că dorește să rezilieze acordul printr-o denunțare oficială în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din acord. În consecință, acordul din 1966 a expirat la 7 august 2012.

Ulterior, Norvegia a început negocieri oficiale cu Comisia, în numele Uniunii Europene, cu scopul de a stabili un acord de înlocuire privind accesul reciproc la pescuit în zona Skagerrak și Kattegat. Acest acord nou a fost parafat la 24 octombrie 2013 și a fost semnat la 15 ianuarie 2015. Acordul este în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, precum și cu dispozițiile conexe din alte acorduri ulterioare.

Acest nou acord menține accesul exclusiv acordat reciproc navelor din Danemarca, Norvegia și Suedia la apele aflate dincolo de 4 mile marine de la liniile de bază. Acordul asigură în continuare accesul reciproc pentru cele două state membre și pentru Norvegia la apele celorlalte părți în zona Skagerrak, asigurând, în același timp, măsuri eficiente de conservare și gestionare în domeniul pescuitului în acea zonă. În plus, acesta permite măsuri de control în concordanță cu principiile jurisdicției normale a statelor de coastă, așa cum este deja cazul pentru pescuitul din Marea Nordului.

Poziția raportorului

În mod tradițional, pescarii nu pescuiesc în anumite ape: ei pescuiesc anumite stocuri de pește sau anumite specii și pescuiesc în apele unde există aceste stocuri sau specii și urmăresc speciile care migrează. Această tradiție este anterioară creării statelor și recunoașterii apelor teritoriale și, mult mai târziu, a zonelor economice exclusive.

Kattegat și Skagerrak sunt exemple tipice în acest sens. Pescarii suedezi, danezi și norvegieni au pescuit împreună în aceste ape, aceleași stocuri, încă din epoca medievală. Faptul că două dintre țări au devenit state membre nu a schimbat principiul că pescarii din cele trei țări ar trebui să se bucure de dreptul istoric de a pescui în Skagerrak și Kattegat. Este deosebit de important ca aceste drepturi istorice de pescuit să fie respectate.

Politica comună a UE în domeniul pescuitului prevede un sistem de gestionare a stocurilor de pește în apele care intră sub incidența sa și sprijină astfel drepturile istorice ale pescarilor. Acordul contribuie la sprijinirea drepturilor istorice de pescuit în această zonă și va fi, de asemenea, util pentru punerea în aplicare a PCP reformată în Kattegat și Skagerrak.

Parlamentul European ar trebui să aprobe acordul.