Procedură : 2016/2150(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0331/2016

Texte depuse :

A8-0331/2016

Dezbateri :

PV 24/11/2016 - 6
CRE 24/11/2016 - 6

Voturi :

PV 24/11/2016 - 8.9
CRE 24/11/2016 - 8.9
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2016)0452

RAPORT     
PDF 604kWORD 62k
15.11.2016
PE 587.504v02-00 A8-0331/2016

referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015

(2016/2150(INI))

Comisia pentru petiții

Raportor: Notis Marias

PR_INI_AnnOmbud

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015

(2016/2150(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015,

–  având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European, din 9 martie 1994, privind statutul și condițiile generale de exercitare a funcțiilor de Ombudsman(1),

–  având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlamentul European la 6 septembrie 2001,

–  având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–  având în vedere principiile de transparență și integritate în activitățile de lobby, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 220 alineatul (2) a doua și a treia teză din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0331/2016),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2015 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului la 3 mai 2016, iar Ombudsmanul, Emily O’Reilly, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții la Bruxelles, la 20 iunie 2016;

B.  întrucât articolul 15 din TFUE prevede că, pentru promovarea unei bune guvernanțe și garantarea participării societății civile, instituțiile, organele, organismele și agențiile Uniunii să acționeze în spiritul celei mai stricte respectări a principiului deschiderii.

C.  întrucât articolul 24 din TFUE prevede că „orice cetățean al Uniunii se poate adresa Ombudsmanului instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 228 din TFUE”;

D.  întrucât, în temeiul articolului 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

E.  întrucât articolul 258 din TFUE stabilește rolul Comisiei ca gardian al tratatelor; întrucât neexercitarea sau omisiunea de a exercita această responsabilitate ar putea fi considerată un caz de administrare defectuoasă; 

F.  întrucât, în temeiul articolului 298 din TFUE, instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE „sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă” și întrucât același articol prevede, în acest scop, adoptarea unei legislații secundare specifice, sub forma regulamentelor, aplicabile tuturor domeniilor administrației UE;

G.  întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor și organelor Uniunii”;

H.  întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor sau organelor comunitare, cu excepția Curții de Justiție și a Tribunalului de Primă Instanță în exercitarea funcțiilor lor jurisdicționale”;

I.  întrucât Biroul Ombudsmanului European, instituit prin Tratatul de la Maastricht, și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare în 2015 și a tratat 48 840 de plângeri din 2005;

J.  întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru Flash din octombrie 2015 privind drepturile pe care le implică cetățenia UE, 83% dintre cetățenii europeni sunt la curent cu faptul că un cetățean al UE are dreptul de a adresa o plângere Comisiei Europene, Parlamentului European sau Ombudsmanului European;

K.  întrucât Ombudsmanul European definește administrarea defectuoasă ca administrarea necorespunzătoare sau incorectă, care apare atunci când o instituție sau un organism public nu acționează în conformitate cu legislația, cu o normă sau cu un principiu obligatorii, nu respectă principiile de bună administrare sau încalcă drepturile omului;

L.  întrucât Codul bunei conduite administrative are drept scop prevenirea apariției cazurilor de administrare defectuoasă; întrucât utilitatea acestui instrument este limitată, dat fiind caracterul său neobligatoriu;

M.  întrucât opacitatea în ceea ce privește dosarele care implică un impact major asupra modelului socioeconomic al UE și, de asemenea, adesea, au implicații majore în domeniul sănătății publice și mediului, tinde să genereze neîncredere în rândul cetățenilor și al opiniei publice, în general;

N.  întrucât avertizorii de integritate joacă un rol esențial în dezvăluirea cazurilor de administrare defectuoasă și, în anumite cazuri, chiar și a cazurilor de corupție politică; întrucât aceste cazuri subminează în mod grav calitatea democrației noastre; întrucât avertizorii de integritate se confruntă adesea cu probleme serioase după aceea și sunt prea adesea expuși unor consecințe personale negative la mai multe niveluri, nu numai pe plan profesional, dar și pe plan penal; întrucât, în lipsa unor garanții suplimentare, aceste experiențe cunoscute din trecut ar putea să descurajeze persoanele să urmeze calea etică a avertizării de integritate în viitor;

O.  întrucât, în 2014, Biroul Ombudsmanului European a atins un nivel de respectare de 90% a deciziilor și/sau recomandărilor sale, un nivel cu 10% mai ridicat decât în 2013;

P.  întrucât, în ceea ce privește anchetele inițiate de Ombudsman în 2015, pot fi identificate următoarele teme principale: transparența în cadrul instituțiilor UE, chestiunile de ordin etic, participarea cetățenilor la procesul decizional al UE, normele UE privind concurența și drepturile fundamentale;

Q.  întrucât Comisia pentru petiții este membru activ al Rețelei europene a Ombudsmanilor; întrucât, în această calitate, Comisia a primit 42 de plângeri de la Ombudsmanul european pentru tratament suplimentar sub formă de petiții;

1.  aprobă raportul anual pentru anul 2015 prezentat de Ombudsmanul European;

2.  o felicită pe dna Emily O’Reilly pentru excelenta sa activitate și pentru eforturile sale neobosite având ca scop să îmbunătățească calitatea serviciilor oferite cetățenilor de către administrațiile europene; recunoaște importanța transparenței ca element fundamental al câștigării încrederii și al bunei administrări, acest lucru fiind subliniat, de asemenea, de procentul ridicat de plângeri privind transparența (22,4 %), plasând această temă pe primul loc; recunoaște rolul anchetelor strategice în asigurarea unei bune administrații și sprijină pe cele efectuate de Biroul Ombudsmanului European în acest domeniu până în prezent;

3.  salută eforturile continue ale Ombudsmanului European de a spori transparența în cadrul negocierilor privind TTIP prin propuneri adresate Comisiei Europene; salută publicarea, drept rezultat, de către Comisie a numeroase documente legate de negocierile privind TTIP, promovând, astfel, transparența ca unul dintre cei trei piloni ai noii strategii comerciale a Comisiei; reafirmă necesitatea unei transparențe depline și ameliorate în acordurile internaționale precum TTIP, CETA și altele, conform solicitărilor a numeroși cetățeni preocupați care s-au adresat Comisiei pentru petiții; solicită eforturi mai susținute și mai ample în acest sens pentru a proteja încrederea cetățenilor europeni;

4.  reamintește că Regulamentul 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei se bazează pe principiul „celui mai larg acces posibil”; subliniază, prin urmare, că transparența și accesul deplin la documentele deținute de instituțiile UE trebuie să reprezinte norma, pentru a asigura că cetățenii își pot exercita pe deplin drepturile lor democratice; subliniază că, după cum a hotărât deja Curtea de Justiție a UE, excepțiile de la această regulă trebuie interpretate în mod corespunzător, ținând seama de interesul public major pentru dezvăluirea conținutului și cerințele democrației, pentru implicarea mai activă a cetățenilor în procesul decizional, pentru legitimitatea guvernării, pentru eficiență și pentru responsabilitatea față de cetățeni;

5.  încurajează Comisia Europeană și statele membre să capaciteze Ombudsmanul European cu competența de a emite o declarație de nerespectare a Regulamentului 1049/2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei de către diferite instituții UE, cu condiția ca aceste documente să nu intre în domeniul de aplicare al articolului 9 alineatul (1) din acest regulament; sprijină ideea ca Ombudsmanul să fie capacitat să ia o decizie cu privire la punerea la dispoziție a documentelor pertinente, în urma unei anchete în caz de nerespectare;

6.  regretă faptul că revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 este blocată; consideră că ar trebui realizate progrese fără întârziere, având în vedere că regulamentul nu mai reflectă situația juridică actuală sau practicile instituționale;

7.  recunoaște nevoia de transparență în procesul decizional al UE și sprijină inițierea unei anchete de către Ombudsmanul European în cazul negocierilor informale între cele trei instituții principale ale UE („trialoguri”) și lansarea unei consultări publice în materie; sprijină publicarea documentelor din cadrul trialogurilor, ținând seama în mod corespunzător de dispozițiile articolului 4 din Regulamentul 1049/2001;

8.  regretă faptul că Comisia de anchetă a Parlamentului privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor (EMIS) a primit numai o parte din documentație din partea Comisiei, documentație redactată în așa fel încât anumite informații considerate de către Comisie a nu fi pertinente lipseau; invită Comisia să asigure gradul cel mai înalt de precizie în activitatea sa și o transparență deplină cu privire la documentația furnizată, respectând pe deplin principiul cooperării loiale, pentru a garanta că comisia EMIS își poate exercita pe deplin și în mod eficace competențele sale de anchetă;

9.  sprijină Ombudsmanul European în hotărârea sa de a face în așa fel încât activitățile Băncii Centrale Europene să devină mai transparente și să respecte un standard ridicat al administrării, în special în calitate de membră a troicii și cvadripartidei care supraveghează programele de consolidare fiscală în statele membre ale UE; salută decizia BCE de a publica listele reuniunilor membrilor Comitetului său executiv; sprijină noile principii directoare pentru angajamentele de a susține cuvântări și stabilirea unei „perioade de acalmie” în ceea ce privește informațiile sensibile pentru piață înainte de reuniunile Consiliului guvernatorilor.

10.  ia act de statutul BCE, atât în calitate de autoritate monetară, cât și ca membru consultativ al troicii și al cvadripartidei și invită Ombudsmanul European să protejeze interesele unei bune administrări a uneia dintre cele mai importante autorități financiare;

11.  solicită o mai mare transparență în reuniunile Eurogrupului, dincolo de măsurile deja luate de președintele acestuia în urma unei intervenții a Ombudsmanului European;

12.  aprobă ancheta Ombudsmanului privind componența și transparența activității grupurilor de experți ale Comisiei; ia act de eforturile Comisiei de a deschide aceste grupuri publicului și subliniază faptul că este nevoie de mai multe măsuri pentru asigurarea unei transparențe depline; reiterează invitația sa adresată Consiliului, inclusiv organismelor sale pregătitoare, de a se alătura registrului lobby-iștilor mai curând posibil și să îmbunătățească transparența activității lor;

13.  sprijină eforturile Ombudsmanului de a face activitatea de lobbying mai transparentă; regretă reticența Comisiei de a publica informații detaliate cu privire la reuniunile cu reprezentanții lobbyiștilor care reprezintă industria tutunului; îndeamnă Comisia să mărească la maximum transparența activităților sale, astfel încât publicul să aibă mai multă încredere în activitatea sa;

14.  invită Comisia să pună la dispoziția publicului toate informațiile privind influența lobby-ului într-un format ușor accesibil, gratuit și pe deplin inteligibil pentru public, prin intermediul unei baze de date online centralizate unice;

15.  solicită Comisiei să prezinte, în anul 2017, o propunere privind un registru al lobbyiștilor, pe deplin obligatoriu și care să urmărească eliminarea tuturor lacunelor și realizarea unui registru pe deplin obligatoriu al tuturor lobbyiștilor;

16.  sprijină eforturile de a pune în aplicare orientările privind transparența activităților de lobbying care s-ar aplica nu numai instituțiilor UE, dar și administrațiilor naționale;

17.  subliniază îngrijorarea cetățenilor în ceea ce privește tratarea de către Comisie a plângerilor privind procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; evidențiază faptul că dreptul la bună administrare, astfel cum este consacrat la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, include obligația de a furniza o motivare suficientă în cazurile în care Comisia decide să nu inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție; salută ancheta strategică a Ombudsmanului European referitoare la chestiuni sistemice întâmpinate în cadrul proiectului Pilot UE;

18.  salută deschiderea anchetei Ombudsmanului (cauza OI/5/2016/AB) cu privire la tratarea de către Comisie a plângerilor legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul procedurilor EU Pilot în rolul său de gardian al tratatelor; reamintește solicitările formulate anterior de Comisia pentru petiții privind asigurarea accesului la documente ale EU Pilot și din cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, deoarece petițiile duc în mod frecvent la inițierea unei astfel de proceduri;

19.  salută continuarea anchetelor Ombudsmanului European în cazurile de tip „ușă turnantă” în cadrul Comisiei; ia act de faptul că, în urma acestor anchete, Comisia a furnizat un volum mai mare de informații cu privire la numele înalților funcționari care au părăsit instituția pentru a lucra în sectorul privat; încurajează o publicare mai frecventă a numelor și a altor date privind astfel de persoane; își exprimă speranța că alte instituții și agenții europene vor urma acest exemplu; salută disponibilitatea Comisiei de a publica informații cu privire la activitățile profesionale ale foștilor comisari ulterioare mandatului acestora; își exprimă profunda preocupare cu privire la faptul că fostul președinte al Comisiei, dl Barroso, a fost numit consilier și președinte neexecutiv al Goldman Sachs International;

20.  reamintește că conflictul de interese are un domeniu de aplicare mai larg decât cazurile de tip „ușă turnantă”; subliniază că eliminarea în mod eficace a tuturor surselor de conflict de interese este esențială pentru realizarea unei bune administrații și pentru a asigura credibilitatea procesului decizional politic și tehnic; consideră că trebuie să se acorde o atenție deosebită la nivelul UE, pe baza unor standarde ridicate și a unor măsuri concrete care să nu lase nicio îndoială cu privire la vreun conflict de interese, în ce privește numirea candidaților pentru posturi în instituțiile, agențiile și organele Uniunii;

21.  salută faptul că, în 2015, toate instituțiile UE au introdus norme interne privind protecția avertizorilor de integritate, în conformitate cu articolul 22 literele (a)-(c) din Statutul funcționarilor, încurajând, astfel, o formă reglementată de avertizare de integritate; observă că protecția avertizorilor de integritate împotriva represaliilor ar putea fi mai eficace; solicită, în acest scop, adoptarea de norme comune pentru încurajarea avertizării de integritate și introducerea unor garanții și măsuri de protecție minime pentru avertizorii de integritate;

22.  solicită o directivă privind avertizarea de integritate, care să stabilească procedurile și canalele corespunzătoare pentru a denunța toate formele de administrare defectuoasă, precum și garanții minime adecvate și protecție juridică la toate nivelurile pentru persoanele implicate;

23.  salută introducerea unui mecanism de depunere a plângerilor pentru cazurile de posibilă încălcare a drepturilor fundamentale în cadrul Frontex, în urma unei anchete în curs a Ombudsmanului privind practicile utilizate de Frontex și de statele membre în returnările comune forțate ale migranților aflați în situație neregulamentară; salută includerea unui astfel de mecanism în cadrul noului Regulament privind Paza europeană de frontieră și de coastă;

24.  felicită Ombudsmanul European pentru faptul că anchetează respectarea de către statele membre a Cartei drepturilor fundamentale atunci când pun în aplicare acțiuni finanțate din fonduri ale UE, cum ar fi proiectele care instituționalizează persoanele cu handicap în loc să le integreze în societate; îndeamnă Ombudsmanul European să continue anchetele pentru a asigura transparența și valoarea adăugată a proiectelor;

25.  salută cooperarea între Ombudsman și Parlamentul European în cadrul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, în special în ceea ce privește solicitarea de punere integrală în aplicare a convenției la nivelul UE și de alocare a unor resurse suficiente în acest sens; își reafirmă sprijinul deplin pentru punerea în aplicare a convenției și invită Comisia și statele membre să aplice punerea integrală în aplicare a convenției la nivelul UE;

26.  sprijină eforturile Ombudsmanului legate de tratarea cazurilor de discriminare, a drepturilor minorităților și a drepturilor persoanelor în vârstă la seminarul organizat de Rețeaua europeană a Ombudsmanilor pe tema „Ombudsmanii împotriva discriminării”;

27.  sprijină eforturile Ombudsmanului de a imprima un caracter imparțial procesului decizional al Comisiei în materie de concurență;

28.  ia act de faptul că dreptul cetățenilor de a avea un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor UE este acum mai important ca niciodată; salută orientările propuse de Ombudsman pentru o mai bună funcționare a inițiativei cetățenești europene (ICE), în special în cazul în care este vorba de o argumentație solidă a Comisiei în ce privește respingerea ICE; recunoaște, totuși, că există deficiențe semnificative care trebuie abordate și soluționate cu scopul de a spori eficiența ICE; afirmă că asocierea mai largă a cetățenilor la stabilirea politicilor UE va spori credibilitatea instituțiilor europene;

29.  ia act cu satisfacție de dialogul continuu și de relațiile strânse ale Ombudsmanului cu o întreagă serie de instituții ale UE, inclusiv cu Parlamentul European, precum și cu alte agenții, în vederea asigurării cooperării și coeziunii administrative; salută, de asemenea, eforturile Ombudsmanului de a asigura o comunicare continuă și deschisă cu Comisia pentru petiții;

30.  recunoaște necesitatea ca agențiile UE să respecte aceleași standarde ridicate de transparență, responsabilitate și etică, ca toate celelalte instituții; ia act cu satisfacție de activitatea importantă desfășurată de Ombudsmanul European în mai multe agenții din întreaga UE; sprijină propunerea înaintată Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) că solicitanții să demonstreze că au făcut tot posibilul pentru a evita testarea pe animale și să furnizeze informații privind modul de a evita testarea pe animale;

31.  sprijină recomandările Ombudsmanului potrivit cărora Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară ar trebui să își revizuiască normele și procedurile privind conflictele de interese pentru a asigura consultări și participare publice corespunzătoare;

32.  reamintește că Ombudsmanul are, de asemenea, atribuția, deci și datoria, de a controla activitatea Parlamentului în cadrul eforturilor sale de a asigura buna administrare pentru cetățenii UE;

33.  solicită o actualizare reală a Codului de bună conduită administrativă prin adoptarea unui regulament obligatoriu pe această temă în cursul prezentului mandat;

34.  invită Ombudsmanul European să adauge la viitoarele rapoarte anuale o clasificare a plângerilor care depășesc mandatul Biroului Ombudsmanului, deoarece acest lucru ar oferi deputaților în Parlamentul European o imagine de ansamblu a problemelor cu care se confruntă cetățenii UE. 

35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și avocaților poporului sau organelor competente similare din statele membre.

(1)

JO L 113, 4.5.1994, p. 15.


EXPUNERE DE MOTIVE

La 3 mai 2016, Ombudsmanul European, dna Emily O'Reilly, a prezentat Raportul său anual pe 2015 Președintelui Parlamentului, dl Martin Schulz. Ea și-a prezentat raportul în cadrul reuniunii Comisiei pentru petiții a Parlamentului European, la 20 iunie 2016.

Raportul este prezentat în același format atractiv ca și raportul precedent din 2014, care evidențiază principalele chestiuni și prezintă informații importante cu privire la inițiativele și acțiunile Ombudsmanului European, la utilizarea rețelelor sociale în scopul promovării Ombudsmanului și la acțiunile corespunzătoare desfășurate de către instituțiile europene. Acesta este însoțit de informații și statistici detaliate în aproximativ aceleași domenii ca și anul trecut, permițând și o comparație directă și ușoară. Din păcate, raportul a fost publicat pe site-ul internet al Ombudsmanului European numai în limba engleză, fapt care limitează numărul de posibili cititori până când toate celelalte versiuni lingvistice sunt disponibile.

Mandatul Ombudsmanului European este definit la articolul 228 din TFUE, care permite Biroului acestuia să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia.

Dreptul de a adresa o plângere Ombudsmanului European este prevăzut la articolul 24 din TFUE și la articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest drept este, de asemenea, unul dintre drepturile fundamentale acordate cetățenilor statelor membre prin intermediul cetățeniei UE.

Ombudsmanul ajută persoanele, întreprinderile și asociațiile care se confruntă cu probleme de administrare defectuoasă în cadrul unei instituții a Uniunii. Administrare defectuoasă este definită ca fiind „administrarea necorespunzătoare sau incorectă, care apare atunci când o instituție nu acționează în conformitate cu legislația, nu respectă principiile de bună administrare sau încalcă drepturile omului.” În același timp, articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale prezintă buna administrare ca pe un drept al cetățenilor UE, generând astfel obligații atât pentru administrațiile naționale, cât și pentru cele ale UE.

În 2015, Biroul Ombudsmanului European a ajutat 17 033 de cetățeni europeni, dintre care 13 966 de cazuri (81,99 %) au fost soluționate prin oferirea de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul internet al Ombudsmanului European, 2 077 de cazuri (12,19 %) au fost tratate ca plângeri și 1 060 de cazuri (6,22 %) au fost solicitări de informații care au primit răspuns din partea serviciilor Ombudsmanului European. În comparație cu anul precedent, cetățenii care au fost ajutați au fost în mod semnificativ mai puțini în 2015 (23 072 în 2014, o reducere de 26,17 %); numărul de plângeri a fost același, însă procentul de plângeri în 2015 din numărul total de cazuri a fost mai ridicat în 2015 (12,19 %) decât în 2014 (9,01 %).

Cu excepția ajutorării cetățenilor, Ombudsmanul European servește interesului public ajutând instituțiile UE să îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le furnizează. Pe lângă investigarea plângerilor, Ombudsmanul poate, de asemenea, iniția anchete din proprie inițiativă.

În anul de referință, Ombudsmanul a deschis 261 de anchete pe baza plângerilor, precum și 17 anchete din proprie inițiativă și a închis 261 de anchete bazate pe plângeri și 16 de anchete din proprie inițiativă. Opt dintre aceasta din urmă au fost anchete strategice privind aspecte importante, cum ar fi transparența în contextul TTIP, denunțarea neregulilor, inițiativa cetățenească europeană, drepturile fundamentale în politica de coeziune a UE și operațiunile de returnare forțată desfășurate de Frontex. Trebuie observată, de asemenea, deschiderea a șase inițiative strategice (urmărirea unor subiecte importante fără o anchetă), printre care se numără transparența BCE, activitățile profesionale ale foștilor comisari după încheierea mandatului, precum și Fondul pentru azil, migrație și integrare.

În ceea ce privește țările de origine a acestor plângeri, Spania este aflată pe primul loc cu 322 de plângeri, urmată de Germania (234), Polonia (172), Belgia (179) și Regatul Unit (146). Faptul că multe plângeri provin dintr-un anumit stat membru nu este echivalent cu un număr proporțional de anchete deschise. De exemplu, cifrele pe anul 2015 arată că în legătură cu cele 149 de plângeri provenind din Belgia au fost inițiate 35 de anchete, în timp ce cele 323 de plângeri provenind din Spania au avut ca rezultat inițierea a numai 27 de anchete.

În ceea ce privește instituțiile care fac obiectul anchetelor Ombudsmanului, Comisia Europeană se clasează pe primul loc, cu peste jumătate din cazuri (55,6%). Agențiile UE urmează cu 11,5 %. Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) se clasează în mod clar pe locul al treilea (10%), alte organisme urmează pe locul doi, cu 9,2%, iar Parlamentul European se află pe locul al cincilea cu 8% din plângeri. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se află pe ultimele două poziții cu 4,6% și, respectiv, 1,9%. În comparație cu 2014, instituțiile în cauză au rămas aceleași, însă clasamentul lor s-a modificat: În 2015, Parlamentul European a generat mai multe anchete decât SEAE.

Primele trei teme care au făcut obiectul anchetelor Ombudsmanului în 2015 au fost solicitările de informații și accesul la documente (cu alte cuvinte, transparența), chestiunile de ordin instituțional și cele legate de politici, urmate îndeaproape de Comisie în calitate de gardian al tratatelor. Toate cele trei au făcut obiectul unui număr similar de anchete. Alte teme (în ordinea pertinenței) se referă la procedurile privind componența și selecția, administrația și Statutul funcționarilor și, în cele din urmă, atribuirea de contracte de achiziții și de subvenții. În 2014, temele au fost același; cu toate acestea, ierarhizarea acestora a fost diferită, chestiunile instituționale și politice fiind mai puțin frecvente decât Comisia în calitate de gardian al tratatelor.

În 2015, Ombudsmanul a inițiat acțiuni în cazul unui număr de 1 946 de plângeri primite. În 971 de cazuri, serviciile au oferit consiliere sau au transferat cazul (de exemplu, unui membru al Rețelei europene a Ombudsmanilor sau Comisiei pentru petiții a PE), în 726 de cazuri reclamantul a fost informat că nu i se poate oferi consiliere suplimentară, iar în 249 de cazuri a fost deschisă o anchetă.

Capitolul 11 din Raportul anual prezintă pe scurt procedurile urmate de Ombudsmanul European în tratarea cazurilor. Anchetele strategice fac parte din activități; cu toate acestea, tratarea plângerilor constituie sarcina principală; acestea sunt întotdeauna prezentate în scris, pe suport de hârtie sau în format electronic. Plângerile care depășesc competența Ombudsmanului sunt transmise autorității competente sau altor servicii care ar putea fi de ajutor. Plângerile inadmisibile sunt respinse, trimițându-se reclamanților o justificare scrisă și o propunere de soluționare alternativă a litigiului. În cazul în care se lansează o anchetă ca urmare a unei plângeri, se ia o decizie cu privire la faptul dacă plângerea poate fi soluționată într-un mod eficient. În caz contrar, este necesară o anchetă completă, care poate fi încheiată prin propunerea unei soluții sau printr-un proiect de recomandare privind o posibilă cale de a corecta administrarea defectuoasă. În cele din urmă, în cazul în care nu se poate ajunge la o soluție, poate fi publicat un comentariu critic.

Ombudsmanul European a lansat la sfârșitul anului 2015 o reexaminare a procedurii de mai sus în vederea creșterii eficienței și a impactului. Procedurile revizuite sunt așteptate cu interes în 2016, când se va desfășura consultarea cu Parlamentul European.

În cazul a 145 de anchete închise de Ombudsman în 2015 (52,3% din total) obiectul plângerii a fost soluționat de instituția în cauză sau s-a convenit asupra unei soluții amiabile. În 79 de cazuri (28,5%) nu s-a constatat administrare defectuoasă, în 59 de cazuri (19,5%) nu au existat motive pentru cercetări suplimentare, iar în 30 de cazuri (10,8%) s-a constatat administrare defectuoasă. În șase cazuri (2,2%) au fost luate alte măsuri. În comparație cu anul precedent, trebuie remarcată creșterea semnificativă a plângerilor soluționate (de la 33,3% în 2014), precum și numărul mai mare de cazuri în care nu s-a constatat o administrare defectuoasă (19,0% în 2014). În același timp, numărul plângerilor în cazurile în care nu era justificată continuarea anchetei s-au redus drastic (40,8 % în 2014).

În cazurile în care poate fi stabilită o administrare defectuoasă, Ombudsmanul European poate încheia investigația cu un comentariu critic sau cu un proiect de recomandare.

Un comentariu critic este formulat atunci când nu mai este posibilă eliminarea situației de administrare defectuoase de către instituție, administrarea defectuoasă nu are implicații generale sau nu mai este necesară monitorizarea în continuare de către Ombudsman. Ombudsmanul poate, de asemenea, formula un comentariu critic atunci când consideră că un proiect de recomandare nu ar fi eficace, sau în cazurile în care instituția în cauză nu acceptă un proiect de recomandare, dar cazul de administrare defectuoasă nu justifică întocmirea unui raport special pentru Parlament. Un comentariu critic are, cu toate acestea, rolul unei confirmări pentru petiționar că plângerea sa a fost justificată și îi indică în mod clar instituției în cauză care a fost greșeala, pentru a evita în viitor o astfel de acțiune.

Comentariile suplimentare reprezintă un instrument pe care Ombudsmanul îl utilizează atunci când, pe durata procesului de soluționare a unui caz, identifică o oportunitate de îmbunătățire a calității administrației. Comentariile suplimentare ale Ombudsmanului nu sunt destinate să critice instituția în cauză, dar ar trebui considerate drept orientări și sugestii privind modul în care instituția poate îmbunătăți calitatea serviciului prestat.

Se întocmește un proiect de recomandare în cazurile în care este posibilă eliminarea cazului de administrare defectuoasă de către instituția în cauză sau în cazurile în care administrarea defectuoasă este gravă ori are implicații generale. În cazul unui proiect de recomandare, instituția în cauză este obligată prin tratat să-i transmită Ombudsmanului un aviz detaliat, în termen de trei luni.

În cazul în care o instituție, o agenție sau organ ale UE nu răspunde în mod satisfăcător unui proiect de recomandare, Ombudsmanul poate redacta și trimite Parlamentului European un raport special. Raportul special reprezintă instrumentul de ultimă instanță la îndemâna Ombudsmanului și constituie ultima acțiune pe care acesta o întreprinde în soluționarea unui caz de plângere. Din acest moment, Parlamentul este acela care decide cu privire la eventualele măsuri ulterioare, cum ar fi redactarea unei rezoluții. Rapoartele speciale se supun Comisiei pentru petiții, competentă în ceea ce privește relațiile cu Ombudsmanul.

În 2015, Ombudsmanul a adresat instituțiilor comentarii critice în 19 de cazuri. În 11 cazuri au fost redactate proiecte de recomandări, iar acestea au fost acceptate parțial sau integral de instituție.

Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu omologii săi din statele membre. Această cooperare se desfășoară în cadrul Rețelei europene a Ombudsmanilor (REO), care include Ombudsmanii naționali și regionali, comisiile pentru petiții sau organele similare ale statelor membre și ale Uniunii Europene, ale țărilor candidate la aderarea la UE, precum și ale altor țări din Spațiul Economic European și/sau Spațiul Schengen. Comisia pentru petiții a Parlamentului este membru cu drepturi depline al rețelei, care în prezent cuprinde 94 de birouri situate în 36 de țări.

Anul 2015 a fost un an crucial pentru rețea, având în vedere că Ombudsmanul European a inițiat o reformă a REO pentru a o face să devină mai vizibilă și relevantă pentru cetățenii europeni. Pe lângă tratarea cazurilor care depășesc sfera de competență a Ombudsmanului (din 512 de astfel de cazuri în 2015, 470 dosare au fost înaintate către alți Ombudsmani și 42 către PETI), care a fost procedura consacrată până în prezent, membrii rețelei au acum posibilitatea cooperării consolidate, și anume să efectueze anchete paralele cu Ombudsmanul (ca în cazul returnării forțate a migranților ilegali), să discute despre anumite cazuri (cum ar fi ancheta privind Fondul pentru azil, migrație și integrare) și să se consulte reciproc cu privire la aspecte mai largi (de exemplu, privind transparența activităților de lobbying, cu scopul de a pregăti orientări privind această temă adresate administrațiilor naționale și ale UE). De asemenea, membrii au în vedere organizarea unui seminar anual pe teme-cheie și îmbunătățirea procedurilor interne privind transmiterea solicitărilor naționale de informații referitoare la legislația UE, din cadrul rețelei către instituțiile competente. Reuniunea anuală a REO a avut loc la Varșovia, în aprilie 2015, pe tema discriminării.

Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap prevede instituirea unui cadru al UE însărcinat cu promovarea, protejarea și monitorizarea punerii în aplicare a Convenției. Ombudsmanul European, Comisia pentru petiții a Parlamentului și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a acestuia, Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Comisia Europeană (care și-a exprimat intenția de a se retrage din acest cadru) și Forumul european al persoanelor cu handicap sunt membri ai acestui cadru. Ombudsmanul European are sarcina de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și de a asigura că administrația UE își cunoaște responsabilitățile legate de aceste drepturi. Persoanele care consideră că o instituție UE nu acționează în conformitate cu CPRD au dreptul de a se adresa Ombudsmanului pentru măsuri reparatorii. În prezent, este în curs o reformă a cadrului juridic în urma examinării sale de către Comitetul de experți al CPRD ONU; Ombudsmanul European este implicat în mod activ în acest proces de reformă.

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune separată a bugetului UE. Bugetul pe 2015 al Ombudsmanului s-a ridicat la 10 346 105 EUR.

Comisia pentru petiții ia act de evoluțiile actuale din anchetele strategice și de inițiativele întreprinse de Ombudsmanul European, atât în cele care continuă din 2015 în anul următor, cât și în cele care sunt în prezent deschise ca urmare a realizărilor anterioare. Printre acestea se numără transparența în ce privește trialogurile, desecretizarea documentelor, o mai mare transparență a activităților Consiliului European și Consiliului UE, precum și prevenirea posibilelor conflicte de interese ale consilierilor speciali. Salutăm eforturile Ombudsmanului European în ceea ce privește instituirea transparenței în diverse instituții sau organisme UE, luarea unor decizii care ar putea avea un impact asupra cetățenilor europeni atunci când aceștia iau decizii privind chestiuni economice și monetare (cum ar fi Eurogrupul) sau oferirea de finanțare statelor membre în condiții foarte stricte sau cu încheierea unor memorandumuri de înțelegere (precum Mecanismul european de stabilitate).


REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

9.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

21

9

0

Membri titulari prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Soledad Cabezón Ruiz, Andrea Cozzolino, Pál Csáky, Miriam Dalli, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Peter Jahr, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Edouard Martin, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Julia Pitera, Sofia Sakorafa, Eleni Theocharous, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Urszula Krupa, Demetris Papadakis, Ángela Vallina, Rainer Wieland

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Tiziana Beghin, Ernest Urtasun, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Aviz juridic - Politica de confidențialitate