RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a acordului între Uniunea Europeană și Republica Kiribati privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

    15.11.2016 - (12092/2015 – C8-0253/2016 – 2015/0200(NLE)) - ***

    Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
    Raportoare: Mariya Gabriel

    Procedură : 2015/0200(NLE)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A8-0334/2016
    Texte depuse :
    A8-0334/2016
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a acordului între Uniunea Europeană și Republica Kiribati privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

    (12092/2015 – C8-0253/2016 – 2015/0200(NLE))

    (Procedura de aprobare)

    Parlamentul European,

    –  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12092/2015),

    –  având în vedere proiectul de acord între Uniunea Europeană și Republica Kiribati privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere (12091/2015),

    –  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) litera (a) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0253/2016),

    –  având în vedere articolul 99 alineatul (1) primul și al treilea paragraf și alineatul (2), precum și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

    –  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0334/2016),

    1.  aprobă încheierea acordului;

    2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și Republicii Kiribati.

    JUSTIFICARE SUCCINTĂ

    Cadrul relațiilor și dispozițiile generale ale acordului

    Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Kiribati sunt reglementate prin acordul de parteneriat dintre grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, denumit „Acordul de la Cotonou”.

    În contextul modificării Regulamentului (CE) nr. 539/2001 prin Regulamentul (UE) nr. 509/2014 al Parlamentului European și al Consiliului, Republica Kiribati a fost deplasată la anexa II, în care figurează lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză pentru trecerea frontierelor exterioare ale statelor membre. Regulamentul nr. 539/2001 modificat se aplică tuturor statelor membre, cu excepția Irlandei și a Regatului Unit.

    După adoptarea regulamentului menționat, la 20 mai 2014, Consiliul a adoptat, la 9 octombrie 2014, o decizie prin care Comisia este autorizată să inițieze negocieri pentru încheierea acordului bilateral dintre Uniunea Europeană și Republica Kiribati. Negocierile au fost inițiate la 17 decembrie 2014 și finalizate la 10 iunie 2015. Semnarea acestui acord a avut loc la 23 iunie 2016, la Bruxelles. De la această dată, acordul se aplică în mod provizoriu, în așteptarea aprobării Parlamentului European. La 4 iulie 2016, Consiliul a decis să solicite Parlamentului să aprobe acordul.

    Acordul semnat prevede un regim de deplasare fără obligația de a deține viză în beneficiul cetățenilor Uniunii și al resortisanților Republicii Kiribati care călătoresc pe teritoriul celeilalte părți contractante pentru o ședere de maximum 90 de zile în cursul oricărei perioade de 180 de zile. De exonerarea de obligația de a deține viză beneficiază toate categoriile de persoane (titulari ai unui pașaport simplu, diplomatic, de serviciu/oficial sau special) care călătoresc, indiferent din ce motiv, cu excepția exercitării unei activități remunerate.

    Justificarea raportoarei

    Acest acord de exonerare de obligația de a deține viză de scurtă ședere constituie un progres în direcția adâncirii relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Kiribati, care capătă o însemnată semnificație politică în cadrul Acordului de la Cotonou, ca mijloc suplimentar de consolidare a relațiilor economice și culturale și de intensificare a dialogului politic pe diverse teme, inclusiv drepturile omului și libertățile fundamentale.

    Raportoarea remarcă faptul că acordul de exonerare de obligația de a deține viză va putea avea efecte pozitive, simplificând condițiile de călătorie pentru antreprenori, facilitând investițiile și turismul. Economia Republicii Kiribati se bazează în mare parte pe agricultură, în special pe sectorul pescuitului, și pe servicii, care reprezintă 25 % și, respectiv, 66 % din PIB. Licențele de pescuit sunt o sursă majoră de venituri pentru țară, asigurând 23-30 % din veniturile publice. Turismul este încă foarte limitat — 4 000 de turiști pe an — și este concentrat în insulele Line. În ceea ce privește investițiile și schimburile comerciale cu Kiribati, ele rămân reduse, atât ca valoare, cât și în termeni relativi. În prezent, UE negociază un Acord de parteneriat economic global cu 14 țări din regiunea Pacificului, dintre care face parte și Republica Kiribati. Raportoarea remarcă faptul că acordul de exonerare de obligația de a deține viză este o dovadă suplimentară a angajamentului nostru în regiune, în vederea unui parteneriat consolidat.

    Din punct de vedere politic, guvernul Kiribati a înregistrat progrese semnificative în îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în domeniul drepturilor omului și în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite la nivel internațional, cum ar fi realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Printre progresele înregistrate, adoptarea planului de acțiune 2011-2021 pentru eliminarea violențelor sexuale și bazate pe gen din Kiribati este un pas important și reflectă eforturile actuale ale țării de a se conforma dispozițiilor Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei. Prin urmare, acordul este un semn pozitiv de susținere a acestei țări, care să ne permită să urmăm un dialog politic echilibrat, regulat și aprofundat cu privire la aceste chestiuni, care rămân prioritare pentru Uniune.

    În ceea ce privește mobilitatea, datele disponibile arată că rata de refuz al vizelor pentru resortisanții din Kiribati este foarte scăzută. Cu toate acestea, este dificil pentru ei să depună cererile de viză, deoarece consulatele statelor din zona Schengen sunt situate foarte departe. În 2014 și 2015, în Uniunea Europeană nu s-au înregistrat arestări ale unor resortisanți din Kiribati aflați în situație ilegală, nici refuzuri de intrare la frontierele Uniunii, nici decizii de returnare. De altfel, nu s-a depus nicio cerere de azil din partea vreunui resortisant al acestei țări. Această țară nu reprezintă așadar nicio amenințare în termeni de migrație neregulamentară, fluxuri migratorii, securitate sau ordine publică.

    În fine, raportoarea subliniază factorul – ce nu este de neglijat – pe care exonerarea de obligația de a deține viză îl constituie pentru apropierea dintre popoarele europene și cele din zona Pacificului. Acordul de exonerare de la obligația de a deține viză le permite cetățenilor nu numai să beneficieze pe deplin și în mod concret de parteneriatul ACP-UE, ci și să participe la acesta călătorind cu costuri economice și practice reduse.

    Raportoarea salută în acest sens rolul jucat de membrii Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, care au contribuit în mare măsură la încheierea acestui acord care, în plus, va facilita participarea lor la întrunirile APP ACP-UE.

    Punerea în aplicare și monitorizarea acordului

    În privința punerii în aplicare și a măsurilor luate în urma acordului, raportoarea invită Comisia Europeană să observe eventualele evoluții legate de criteriile care au condus, inițial, la mutarea din anexa I în anexa II a Regulamentului (UE) nr. 509/2014. Printre aceste criterii se numără nu numai imigrația clandestină, ordinea publică și securitatea, ci și relațiile externe ale Uniunii cu țările terțe în cauză, inclusiv – în special – considerentele legate de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

    În afară de aceasta, raportoarea invită Comisia Europeană și autoritățile din Kiribati să vegheze la deplina reciprocitate a exonerării de obligația de a deține viză, care trebuie să permită egalitatea de tratament a tuturor cetățenilor, în special între toți cetățenii Uniunii.

    Raportoarea atrage atenția asupra faptului că, în cadrul Comitetului mixt de gestionare a acordului (articolul 6), Uniunea Europeană este reprezentată doar de Comisia Europeană. În calitate de instituție aleasă direct de cetățenii europeni și de apărător al democrației, drepturilor omului și principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, Parlamentul European ar putea fi implicat în activitatea Comitetului mixt. Raportoarea Parlamentului European încurajează din nou Comisia Europeană să revizuiască componența comitetelor mixte de gestionare a viitoarelor acorduri.

    De asemenea, raportoarea își pune întrebări în legătură cu practica semnării unor acorduri de exonerare de la obligația de a deține viză și a punerii acestora în aplicare cu titlu provizoriu înainte de a fi aprobate de Parlamentul European. Raportoarea remarcă faptul că această practică tinde să reducă marja de manevră a Parlamentului European și că ea este cu atât mai problematică cu cât Parlamentul nu este informat pe măsură ce negocierile bilaterale progresează.

    **

    Dispoziții speciale

    În cuprinsul considerentelor din acordul încheiat se ține cont de situația specială a Regatului Unit și Irlandei. Regatul Unit și Irlanda nu participă, prin urmare, la acordul încheiat și nu intră sub incidența dispozițiilor acestuia.

    Asocierea strictă a Norvegiei, Islandei, Elveției și Liechtensteinului la punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen este, de asemenea, evocată într-o declarație comună, anexată la acord. Declarația încurajează autoritățile acestor țări să încheie cât mai curând cu Republica Kiribati acorduri bilaterale de exonerare de obligația de a deține viză de scurtă ședere în condiții analoage celor din prezentul acord.

    Acordul cuprinde dispoziții privind aplicarea sa teritorială: în ceea ce privește Franța și Țările de Jos, dispozițiile acordului nu se aplică decât teritoriilor europene ale acestor două state membre.

    **

    În fine, raportoarea le recomandă membrilor Comisiei parlamentare pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să sprijine raportul de față, iar Parlamentului European să îl aprobe.

    PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ÎN FOND

    Titlu

    Acordul dintre Uniunea Europeană și Republica Kiribati privind exonerarea de obligația de a deține viză de scurtă ședere

    Referințe

    12092/2015 – C8-0253/2016 – COM(2015)04382015/0200(NLE)

    Data sesizării

    4.7.2016

     

     

     

    Comisie competentă în fond

    Data anunțului în plen

    LIBE

    7.7.2016

     

     

     

    Comisii sesizate pentru aviz

    Data anunțului în plen

    AFET

    7.7.2016

     

     

     

    Avize care nu au fost emise

    Data deciziei

    AFET

    13.10.2015

     

     

     

    Raportori

    Data numirii

    Mariya Gabriel

    26.10.2015

     

     

     

    Examinare în comisie

    12.10.2016

    8.11.2016

     

     

    Data adoptării

    8.11.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    42

    4

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Martina Anderson, Gerard Batten, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Mariya Gabriel, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Jussi Halla-aho, Barbara Kudrycka, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Roberta Metsola, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Udo Voigt, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Vilija Blinkevičiūtė, Kostas Chrysogonos, Carlos Coelho, Pál Csáky, Miriam Dalli, Daniel Dalton, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Ska Keller, Miltiadis Kyrkos, Jeroen Lenaers, Ulrike Lunacek, Andrejs Mamikins, Axel Voss

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Maria Noichl

    Data depunerii

    15.11.2016

    VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

    42

    +

    ALDE

    Nathalie Griesbeck, Cecilia Wikström

    ECR

    Daniel Dalton, Jussi Halla-aho, Helga Stevens

    GUE

    Martina Anderson, Malin Björk, Kostas Chrysogonos, Cornelia Ernst

    PPE

    Michał Boni, Carlos Coelho, Pál Csáky, Rachida Dati, Mariya Gabriel, Kinga Gál, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Csaba Sógor, Traian Ungureanu, Axel Voss, Tomáš Zdechovský

    S&D

    Vilija Blinkevičiūtė, Caterina Chinnici, Miriam Dalli, Tanja Fajon, Ana Gomes, Miltiadis Kyrkos, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Maria Noichl, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

    VERTS/ALE

    Ska Keller, Ulrike Lunacek, Judith Sargentini, Bodil Valero

    4

    -

    EFDD

    Gerard Batten, Kristina Winberg, Beatrix von Storch

    NI

    Udo Voigt

    0

    0

     

     

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri