referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/34/UE în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători și guvernanța infrastructurii feroviare

(11199/1/2016 – C8-0426/2016 – 2013/0029(COD))

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (11199/1/2016 – C8-0426/2016),

–  având în vedere avizele motivate, prezentate în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, de către Senatul Franței, Parlamentul Lituaniei, Camera Deputaților din Marele Ducat al Luxemburgului, Senatul Țărilor de Jos, Camera Reprezentanților din Țările de Jos și Parlamentul Suediei, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2013(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 octombrie 2013(2),

–  având în vedere poziția sa în primă lectură(3) referitoare la propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0029),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 76 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru transport și transport (A8-0371/2016),

1.  aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2.  constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

4.  încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 327, 12.11.2013, p. 122. (2) JO C 356, 5.12.2013, p. 92. (3) Texte adoptate, P7_TA(2014)0147.

1. Pilonul de piață al celui de-al patrulea pachet feroviar

Pilonul de piață al celui de-al patrulea pachet feroviar cuprinde trei propuneri legislative:

1.  o propunere de modificare a Directivei 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european, în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători și guvernanța infrastructurii feroviare;

2.  o propunere de modificare a Regulamentului nr. 1370/2007 în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători;

3.  o propunere de abrogare a Regulamentului nr. 1192/69 privind standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare.

2. Propunerea Comisiei de modificare a Directivei 2012/34/UE

Propunerea legislativă în cauză, denumită și „Directiva privind guvernanța”, a avut, în special, următoarele obiective:

a)  Deschiderea pieței serviciilor de transport feroviar intern de călători, cu obiectivul de a intensifica presiunea concurențială asupra piețelor feroviare naționale, sporind astfel cantitatea și îmbunătățind calitatea serviciilor de transport de călători. Serviciile de transport feroviar de marfă și de călători sunt deschise concurenței din 2007 și, respectiv, 2010, de la adoptarea pachetelor feroviare anterioare. Propunerea trebuie examinată împreună cu modificările propuse ale Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 și, în acest context, are obiectivul de a mări eficiența finanțării publice a serviciilor de transport de călători.

b)  Consolidarea guvernanței administratorilor de infrastructură, cu obiectivul de a garanta egalitatea de acces la infrastructură. Acest obiectiv ar trebui realizat prin înlăturarea conflictelor de interese care afectează deciziile administratorului de infrastructură în privința accesului la piață, precum și prin eliminarea posibilităților de subvenționare încrucișată între administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare care există în cadrul structurilor integrate. De asemenea, propunerea are obiectivul de a garanta că toate funcțiile administratorului de infrastructură vor fi gestionate în mod coerent. În sfârșit, propunerea urmărește să consolideze coordonarea dintre administratorii de infrastructură și operatorii feroviari, pentru a răspunde mai bine necesităților pieței și a stimula cooperarea transfrontalieră dintre administratorii de infrastructură.

Aceste schimbări ar trebui să crească nivelul concurenței, să garanteze transparența financiară și condiții de finanțare echitabile. Accesul egal pe piață și numărul tot mai mare de operatori ar trebui să genereze în cele din urmă noi activități comerciale și o creștere a traficului. Intensificarea concurenței și specializarea actorilor de pe piață ar trebui, de asemenea, să aibă un efect pozitiv asupra productivității și a eficienței, ducând la creșterea investițiilor în infrastructurile de transport feroviar.

Grație „accesului liber” și procedurilor competitive de atribuire a contractelor de servicii publice, ar trebui să fie posibilă o deschidere mai mare a pieței, astfel cum a fost deja cazul în cadrul pieței de transport internațional de marfă și de călători, existând dovezi pe piața mai matură a transportului de mărfuri că s-a înregistrat o cotă de piață mai mare pentru transportul feroviar.

Creșterea concurenței ar trebui să stimuleze atractivitatea sectorului feroviar, care ar răspunde astfel în mai mare măsură nevoilor clienților, iar operatorii feroviari ar putea concura cu alte sectoare ale transportului. Transportul feroviar ar deveni mai competitiv și ca urmare a dezvoltării în continuare a serviciilor de transport de călători de mare viteză, mărindu-și cota de piață și contribuind la realizarea obiectivelor legate de schimbările climatice.

Dezvoltarea activităților feroviare ar trebui, de asemenea, să atragă după sine creșterea cererii de lucrători calificați în sectorul feroviar și de operatori ai infrastructurilor de servicii feroviare și, de asemenea, a cererii de material rulant, creând astfel noi locuri de muncă în industria producătoare de echipament feroviar.

3. Negocieri interinstituționale

În urma adoptării, la 26 februarie 2014, a poziției în primă lectură a Parlamentului European, negocierile interinstituționale (în vederea obținerii unui acord timpuriu în a doua lectură) au avut loc din octombrie 2015 până în aprilie 2016, sub președințiile luxemburgheză și neerlandeză ale Consiliului. După șase runde de triloguri, echipa de negociere a Parlamentului a ajuns la un acord cu președinția Consiliului la 19 aprilie 2016.

Textul acordului a fost prezentat Comisiei pentru transport și turism (TRAN) și a fost aprobat la 12 iulie 2016. Pe baza aprobării de către comisie, președintele Comisiei TRAN, în scrisoarea sa adresată președintelui Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER I), a indicat că va recomanda plenului să aprobe poziția Consiliului în primă lectură fără amendamente, cu condiția ca aceasta să fie conformă cu acordul la care au ajuns cele două instituții. În urma verificării juridice și lingvistice, Consiliul și-a adoptat poziția în prima lectură la 17 octombrie 2016, în conformitate cu acordul.

4. Principalele realizări ale Parlamentului European

Parlamentul a avut un rol esențial în încheierea unui acord global cu Consiliul menit să asigure imparțialitatea și independența administratorilor de infrastructură și deschiderea pieței feroviare. În special, printre realizările Parlamentului se numără următoarele:

  au fost introduse garanții pentru a asigura imparțialitatea și independența administratorului de infrastructură, prin consolidarea dispozițiilor cu privire la: mandatele duble, funcțiile esențiale, gestionarea traficului și planificarea întreținerii, externalizarea și partajarea funcțiilor administratorului de infrastructură, transparența financiară;

  statele membre ar trebui să instituie un cadru național privind evaluarea conflictelor de interese. În acest cadru, organismele de reglementare ar trebui să ia în considerare toate interesele personale de natură financiară, economică sau profesională care ar putea influența în mod necorespunzător imparțialitatea administratorului de infrastructură;

  au fost stabilite norme speciale care reglementează accesul serviciilor de transport de călători de mare viteză la infrastructura feroviară a Uniunii, cu scopul de a dezvolta piața pentru serviciile de transport de călători de mare viteză și de a promova competitivitatea acesteia, în beneficiul pasagerilor; noile norme respective, prevăzute la articolul 11 litera (a), precizează că accesul serviciilor de transport de călători de mare viteză trebuie să facă obiectul exclusiv cerințelor adoptate de organismul de reglementare în conformitate cu articolul respectiv. Având în vedere articolul 11a, raportorul subliniază că statele membre nu pot limita accesul serviciilor de transport de călători de mare viteză la infrastructura feroviară a Uniunii în temeiul articolului 11 alineatul (1).

  aspecte sociale: o întreprindere feroviară care solicită o licență sau persoanele responsabile de administrarea respectivei întreprinderi trebuie să nu fi fost condamnate pentru infracțiuni grave care rezultă din obligațiile care decurg din convențiile colective cu caracter obligatoriu. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze dacă sunt necesare măsuri legislative privind certificarea personalului de bord din sectorul feroviar;

   au fost create mecanisme obligatorii de coordonare între administratorii de infrastructură și întreprinderile feroviare;

  rolul Rețelei europene a administratorilor infrastructurii a fost consolidat, fiind stabilite mecanisme pentru a asigura evaluarea comparativă a performanței acestora;

  competențele organismelor de reglementare au fost consolidate și a fost introdus un mecanism de cooperare în ceea ce privește coordonarea deciziilor luate de două sau mai multe organisme de reglementare privind serviciile feroviare internaționale sau infrastructura binațională;

  dezvoltarea pieței sistemelor comune de informații și de emitere a biletelor directe a fost tratată în mod prioritar, cu scopul de a asigura un transport multimodal și transfrontalier de călători mai eficient; Comisia monitorizează evoluțiile pieței feroviare legate de introducerea sistemelor de acest tip și, până în 2022, prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport, însoțit, dacă este cazul, de propuneri legislative.

5. Recomandare

Având în vedere că poziția în primă lectură a Consiliului este conformă cu acordul la care s-a ajuns în cadrul negocierilor interinstituționale, raportorul recomandă aprobarea sa fără modificări.