RAPORT referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    15.12.2016 - (2016/2148(INI))

    Comisia pentru dezvoltare regională
    Raportor: Lambert van Nistelrooij
    Raportor pentru aviz (*):
    Georgi Pirinski, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
    (*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

    Procedură : 2016/2148(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A8-0385/2016

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    (2016/2148(INI))

    Parlamentul European,

    –  având în vedere articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „RDC”)[1],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006[2],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului[3],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului[4],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană[5],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări[6],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[7],

    –  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice[8],

    –  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere – Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

    –  având în vedere Rezoluția sa din 11 mai 2016 referitoare la accelerarea punerii în aplicare a politicii de coeziune[9],

    –  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la sinergiile pentru inovare: fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și alte fonduri europene în domeniul inovării și programe ale UE[10],

    –  având în vedere Rezoluția din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020[11],

    –  având în vedere concluziile Consiliului din 26 februarie 2016 privind investiții în locuri de muncă și în creștere - valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene,

    –  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 mai 2016 privind Comunicarea Comisiei intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere – Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene (COM(2015)0639),

    –  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8-9 iulie 2016 intitulat „Rezultatul negocierilor privind acordurile de parteneriat și programele operaționale”,

    –  având în vedere cel de-al șaselea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială (COM(2014)0473),

    –  având în vedere studiul Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) din iunie 2016, intitulat „Maximizarea sinergiilor dintre fondurile structurale și de investiții europene și alte instrumente ale UE pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020”,

    –  având în vedere studiul Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) din septembrie 2016, intitulat „Evaluarea raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC”,

    –  având în vedere analiza Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) din septembrie 2016, intitulată „Instrumente financiare în perioada de programare 2014-2020: primele experiențe ale statelor membre”,

    –  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

    –  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0385/2016),

    A.  întrucât politica de coeziune reprezintă o parte semnificativă a bugetului UE, însumând aproximativ o treime din toate cheltuielile;

    B.  întrucât, cu un buget de 454 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt principalul instrument al politicii de investiții a UE și o sursă vitală de investiții publice în numeroase state membre, având ca rezultat asigurarea unui număr mai mare de locuri de muncă, a creșterii și a investițiilor în toată UE, precum și reducerea disparităților la nivel regional și local, pentru a promova incluziunea economică, socială și teritorială;

    C.  întrucât acordurile de parteneriat (AP) stau la baza raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3), prezentat de Comisie;

    D.  întrucât negocierile pentru AP și programele operaționale (PO) pentru perioada 2014-2020 au constituit un exercițiu modernizat, bine ajustat și intensiv, cu un nou cadru pentru performanțe, condiționalități ex-ante și concentrare tematică, dar au dus, de asemenea, la întârzieri grave în ceea ce privește inițierea efectivă a punerii în aplicare a politicii de coeziune și din cauza deficiențelor de capacitate administrativă a câtorva regiuni și state membre, procesul fiind încetinit și mai mult de procedura de desemnare a autorităților de management;

    E.  întrucât este de necontestat faptul că, din cauza adoptării târzii a cadrului de reglementare, la sfârșitul anului 2013, ca urmare a negocierilor îndelungate și a ajungerii cu întârziere la un acord privind CFM, programele operaționale nu au putut fi adoptate la timp; întrucât, prin urmare, implementarea PO a demarat lent, influențând, astfel, adoptarea politicii în teren;

    F.  întrucât au fost stabilite dispoziții comune pentru toate cele cinci fonduri ESI, consolidându-se astfel relația dintre acestea;

    G.  întrucât politica de coeziune se confruntă în perioada actuală cu numeroase provocări politice și economice, care decurg din criza financiară, care a dus la o scădere a investițiilor publice în multe state membre, ceea ce a făcut ca fondurile ESI și cofinanțarea de către statele membre să rămână principalul instrument de investiții publice în multe state membre, precum și din criza migrației;

    H.  întrucât în perioada de programare 2014-2020, politica de coeziune se caracterizează printr-o abordare mai focalizată a politicilor prin intermediul concentrării tematice și susținând prioritățile și obiectivele Uniunii;

    I.  întrucât, în această perioadă de programare, fondurile ESI sunt mai puternic orientate spre rezultate și clădite pe un mediu de investiții care permite o mai mare eficacitate;

    J.  întrucât trebuie să existe o mai bună aliniere a investițiilor realizate în cadrul politicii de coeziune cu prioritățile Strategiei UE 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cu semestrului european;

    K.  întrucât Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare a contribuit la eliminarea blocajelor și recuperarea întârzierilor în ceea ce privește alocarea fondurilor,

    Difuzarea rezultatelor, comunicarea și vizibilitatea

    1.  ia act de faptul că Europa trece printr-o etapă dificilă pe plan economic, social și politic, astfel încât este nevoie mai mult ca oricând de o politică de investiții eficientă, orientată către creștere economică și ocuparea forței de muncă, apropiată de cetățeni și mai bine adaptată cerințelor teritoriale specifice, care ar trebui să urmărească combaterea șomajului și a inegalităților sociale în cadrul Uniunii, creând valoare adăugată europeană; consideră că, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor săi, UE trebuie să inițieze procese de ajustare pentru a îndeplini cerințele stabilite la articolul 9 din TFUE;

    2.  ia act de faptul că politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 a fost revizuită în profunzime, necesitând o schimbare de mentalitate și de metode de lucru la toate nivelurile de guvernanță, inclusiv în ceea ce privește coordonarea orizontală și implicarea părților interesate, precum și, în măsura posibilului, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității; subliniază că recentele reforme orientate spre viitor și exemplare sunt adesea ignorate, iar politica de coeziune este încă adesea percepută ca o politică tradițională de cheltuieli, mai degrabă decât ca o politică de dezvoltare și investiții cu rezultate concrete;

    3.  observă că comunicarea privind proiectele în domeniul politicii de coeziune ar trebui să se concentreze în principal pe valoarea adăugată europeană, pe solidaritate și pe vizibilitatea poveștilor de succes, subliniind, în același timp, importanța schimbului de bune practici și trăgând învățăminte din proiectele care nu reușesc să își îndeplinească obiectivele; insistă asupra necesității de a moderniza și a intensifica comunicarea pe tema fondurilor ESI; insistă asupra necesității de a identifica și implementa noi instrumente de comunicare a rezultatelor politicii de coeziune. consideră că este necesar să se investească în sisteme regionale de informații și culegere de date, în cadrul unui efort continuu de a crea și actualiza bazele de date, ținând seama de nevoile, particularitățile și prioritățile locale și regionale, ca în cazul platformei deja existente S3, fapt care i-ar permite publicului interesat să verifice cu adevărat valoarea adăugată europeană a proiectelor;

    4.  subliniază faptul că, pentru a îmbunătăți comunicarea privind fondurile ESI și vizibilitatea acestora, trebuie pus un accent mai puternic pe participarea părților interesate și a beneficiarilor și pe implicarea cetățenilor în elaborarea și punerea în aplicare a politicii de coeziune într-un mod semnificativ; în plus, îndeamnă Comisia, statele membre, regiunile și orașele să comunice mai mult cu privire atât la realizările politicii de coeziune, cât și la învățămintele care trebuie trase și să prezinte un plan de acțiune coordonat și specific;

    Concentrarea tematică

    5.  salută concentrarea tematică, deoarece s-a dovedit a fi un instrument util pentru crearea unei politici focalizate și pentru o eficacitate sporită pentru prioritățile UE și Strategia UE 2020, intensificând procesul transformării cunoștințelor în inovații, locuri de muncă și creștere economică; invită, prin urmare, statele membre și autoritățile regionale și locale să ia decizii clare în ceea ce privește prioritățile în materie de investiții, să selecteze proiecte numai pe baza priorităților stabilite pentru fondurile ESI și să recurgă la procese de punere în aplicare raționalizate și eficiente;

    6.  remarcă faptul că o analiză a concentrării tematice ar trebui să evidențieze modul în care alegerile strategice ale statelor membre și alocarea resurselor pentru obiectivele tematice satisfac nevoile specifice ale teritoriilor; regretă că acest aspect este mai puțin evident în raportul Comisiei întocmit în temeiul articolului 16;

    7.  consideră că rezultatele și beneficiile politicii de coeziune trebuie să fie expuse într-o manieră mai eficace, nu în ultimul rând pentru a restabili încrederea în proiectul european;

    8.  insistă ca politica de coeziune să continue să prezinte o concentrare tematică, permițând totodată un grad de flexibilitate suficient pentru a ține seama de nevoile specifice fiecărei regiuni, în special de nevoile specifice ale regiunilor mai puțin dezvoltate, după cum se prevede în regulamente; solicită continuarea investirii de fonduri ESI în regiunile aflate în tranziție, pentru a menține rezultatele obținute cu ajutorul resurselor și eforturilor deja investite;

    9.  subliniază, în special, că ar trebui să se aibă în vedere condițiile din regiunile urbane sau rurale, din așa-numitele „regiuni rămase în urmă” și din regiunile cu handicapuri naturale sau geografice permanente și ar trebui să se elaboreze politici de sprijin corespunzătoare pentru dezvoltarea acestor regiuni, care, în absența politicii de coeziune, este posibil să nu fi putut ajunge din urmă regiunile mai dezvoltate; invită Comisia să urmărească și să extindă strategii de punere în aplicare a unei agende urbane, împreună cu autoritățile locale și cu regiunile metropolitane, gândite ca centre de creștere ale UE; reamintește, în acest context, că este important să existe suficientă flexibilitate pentru ca statele membre și regiunile să sprijine noile provocări în materie de politici, cum ar fi cele legate de imigrare (având în vedere, în același timp, obiectivele inițiale și încă relevante ale politicii de coeziune și nevoile specifice ale regiunilor), precum și dimensiunea digitală a politicii de coeziune înțeleasă într-un sens larg (inclusiv TIC și aspectele legate de accesul în bandă largă, care sunt legate de finalizarea pieței unice digitale); atrage atenția asupra strategiei privind uniunea energetică, strategiei privind economia circulară și angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, întrucât fondurile ESI au un rol important de jucat în ceea ce privește implementarea acestora;

    10.  consideră că ar trebui să se acorde mai multă atenție zonelor subregionale, cu acumulări considerabile de provocări, aflate adesea în zone de sărăcie, în comunități segregate și în cartiere defavorizate, cu o suprareprezentare a grupurilor marginalizate, precum cele de romi;

    11.  sprijină trecerea treptată de la concentrarea asupra proiectelor mari legate de infrastructură la axarea pe stimularea economiei bazate pe cunoaștere, a inovării și a incluziunii sociale, precum și pe consolidarea capacității și autonomizarea actorilor, inclusiv a celor din societatea civilă, în ceea ce privește politica de coeziune, ținând totodată seama de caracteristicile specifice ale regiunilor mai puțin dezvoltate care au încă nevoie de sprijin în domeniul dezvoltării infrastructurii și pentru care soluțiile bazate pe piață nu sunt întotdeauna viabile, având de asemenea în vedere faptul că ar trebui să existe flexibilitate pentru a permite fiecărui stat membru să investească în funcție de prioritățile sale, astfel cum se prevede în acordurile de parteneriat, pentru a-și promova dezvoltarea economică, socială și teritorială;

    12.  consideră că fondurile ESI, inclusiv în special programele de cooperare teritorială europeană, ar trebui să fie folosite pentru crearea și promovarea unor locuri de muncă de calitate și a unor sisteme de învățare pe tot parcursul vieții și de calificare/reconversie profesională de calitate, inclusiv pentru infrastructura școlară, pentru a le permite lucrătorilor să se adapteze în bune condiții la realitățile în schimbare ale mediului profesional și pentru a stimula creșterea sustenabilă, competitivitatea și dezvoltarea și prosperitatea comune, cu obiectivul de a edifica o Europă sustenabilă, incluzivă și echitabilă din punct de vedere social, punând totodată accentul pe zonele cel mai puțin dezvoltate și pe sectoarele care se confruntă cu probleme structurale și sprijinind grupurile cele mai vulnerabile și expuse din societate, în special tinerii (alături de programe precum ERASMUS+) și persoanele care au mai puține competențe sau sunt mai puțin calificate, promovând un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă prin intermediul economiei circulare și prevenind abandonul școlar timpuriu; atrage atenția asupra faptului că FSE este un instrument care sprijină punerea în aplicare a politicilor de interes public;

    13.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și al femeilor și cel din zonele rurale, rămâne la un nivel foarte ridicat în numeroase state membre, în pofida tuturor eforturilor, iar politica de coeziune trebuie să ofere răspunsuri și la această problemă; recomandă Comisiei să acorde mai multa atenție impactului politicii de coeziune asupra promovării ocupării forței de muncă și reducerii șomajului; în acest context, ia act de faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) a fost integrată în 34 de programe finanțate din FSE desfășurate în cele 20 de state membre eligibile, ceea ce le permite tinerilor să beneficieze de măsurile YEI pentru a dobândi competențe și calificări; este totuși preocupat de întârzierea cu care s-a început punerea în aplicare a YEI și de modul în care Garanția pentru tineret este pusă în aplicare în anumite regiuni; îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile pentru a obține rezultate substanțiale și concrete rapid și cu succes în urma fondurilor investite, în special în ceea ce privește fondurile puse la dispoziție sub formă de plăți în avans, precum și să se asigure că YEI este pusă în aplicare corect și să asigure condiții de muncă decente pentru lucrătorii tineri; solicită, în special, să se țină seama de nevoile reale ale comunității de afaceri atunci când sunt folosite fondurile ESI pentru a răspunde necesităților în materie de formare, cu scopul de a crea oportunități reale de ocupare a forței de muncă și a ajunge la ocuparea forței de muncă pe termen lung; consideră că lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, incluziunea socială și viitoarele provocări demografice cu care Europa se confruntă în prezent și se va confrunta în viitorul pe termen mediu ar trebui să fie domeniile principale asupra cărora să se concentreze politica de coeziune; solicită continuarea YEI după 2016, pentru a sprijini eforturile de combatere a șomajului în rândul tinerilor, realizându-se totodată o analiză aprofundată a funcționării acestei inițiative, care va permite efectuarea ajustărilor necesare pentru a-i spori eficacitatea;

    14.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că, în cazul Garanției pentru tineret, care în perioada 2014-2020 va beneficia de o finanțare totală de 12,7 miliarde EUR asigurată de FSE și de YEI, și care, în virtutea acestei finanțări, este deja considerată drept principala forță motrice în sprijinul eforturilor de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia nu a realizat o analiză costuri-beneficii, aceasta fiind procedura standard pentru toate inițiativele importante ale Comisiei; constată, prin urmare, că există un deficit de informații cu privire la costul global potențial asociat punerii în aplicare a garanției la nivelul UE, iar Curtea de Conturi Europeană a subliniat că există riscul ca finanțarea totală să nu fie suficientă;

    15.  subliniază importanța comunicării, în special a comunicării digitale, prin care un număr cât mai mare de tineri pot avea acces la informații referitoare la posibilitățile de a beneficia de asistența cofinanțată prin fondurile UE pentru a găsi cursuri de formare, stagii sau un loc de muncă; solicită să se intensifice activitățile de comunicare cu scopul de a promova portaluri precum DROP’PIN și EURES și de a spori oportunitățile de mobilitate de care beneficiază tinerii în cadrul pieței interne, domeniu considerat cel mai important potențial nevalorificat pentru combaterea șomajului în UE;

    16.  invită Comisia să se asigure că statele membre respectă Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap atunci când pun în aplicare proiecte susținute din fonduri ESI, incluzând obiectivul promovării trecerii de la traiul instituționalizat la cel în comunitate pentru persoanele cu dizabilități;

    17.  reamintește că finalizarea rețelei centrale TEN-T este una din prioritățile politicii de transport europene, iar fondurile ESI sunt un instrument foarte important pentru punerea în aplicare a acestui proiect; subliniază necesitatea de a exploata potențialul fondurilor ESI pentru a conecta capacitățile oferite de rețelele TEN-T centrale și globale cu infrastructura de transport regională și locală; recunoaște rolul important jucat de Fondul de coeziune în procesul de îmbunătățire a infrastructurii și a conectivității în Europa și insistă asupra necesității de a menține acest fond în noul cadru financiar post-2020;

    18.  subliniază că multimodalitatea transportului ar trebui să fie un criteriu esențial în evaluarea proiectelor de infrastructură finanțate prin fondurile ESI, dar că acesta nu ar trebui să fie unicul criteriu utilizat pentru a evalua proiectele propuse, în special în cazul statelor membre cu nevoi importante în materie de investiții în domeniul infrastructurii de transport;

    19.  subliniază necesitatea menținerii meseriilor tradiționale, inclusiv a meșteșugurilor tradiționale și a competențelor asociate, precum și necesitatea instituirii unor strategii de stimulare a dezvoltării antreprenoriatului în acest domeniu, cu scopul de a conserva identitatea culturală a sectorului meseriilor tradiționale; reamintește importanța susținerii activității legate de formarea profesională și mobilitatea tinerilor artizani, bărbați și femei;

    Condiționalități ex ante

    20.  subliniază că monitorizarea eficace a condiționalităților ex-ante este necesară pentru a înregistra eforturile și realizările; consideră că condiționalitățile ex ante, în special cea referitoare la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3), și-au dovedit utilitatea și propune ca acestea să fie îmbunătățite în continuare; subliniază că ar trebui să de acorde o mai mare atenție consolidării microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii;

    21.  atrage atenția asupra faptului că un procent semnificativ din condiționalitățile ex ante nu au fost încă îndeplinite; solicită, prin urmare, o analiză a situației actuale și adoptarea unor măsuri specifice pentru remedierea acestei situații, fără a compromite absorbția optimă a fondurilor sau a diminua eficiența politicii de coeziune;

    Întocmirea bugetului în funcție de performanțe

    22.  subliniază că cadrul de reglementare pentru perioada 2014-2020 și acordurile de parteneriat au dus la o abordare puternic orientată spre rezultate în programele de coeziune și că această abordare poate fi un exemplu și pentru alte părți ale cheltuielilor bugetare ale UE; salută introducerea indicatorilor comuni, care ar permite măsurarea și compararea rezultatelor; consideră că trebuie să continue activitatea de elaborare a indicatorilor, pentru a îmbunătăți dovezile privind cheltuielile din fondurile ESI și a optimiza selecția proiectelor;

    23.  subliniază că o inovație importantă a fost introducerea concentrării tematice, potrivit căreia investițiile se concentrează pe obiective și priorități specifice, care corespund indicatorilor de performanță și obiectivelor convenite în mod expres pentru toate temele;

    24.  reamintește că pentru fiecare stat membru a fost introdusă o rezervă de performanță, care constă în 6 % din resursele alocate fondurilor ESI; reamintește că, pe baza rapoartelor naționale din 2017 și a evaluării performanței din 2019, rezerva urmează să fie alocată doar programelor și priorităților care și-au atins obiectivele de etapă; solicită flexibilitate în lansarea de noi angajamente din rezerva de performanță atunci când programele și-au atins obiectivele și reperele în anii următori; solicită Comisiei să evalueze dacă rezerva de performanță creează într-adevăr valoare adăugată sau a condus la creșterea birocrației;

    Semestrul european

    25.  ia act de faptul că, în cadrul procesului de programare, statele membre au considerat că peste două treimi din recomandările specifice fiecărei țări care au fost adoptate în 2014 sunt relevante pentru investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune și salută faptul că au fost avute în vedere la stabilirea priorităților de programare; recunoaște că, în viitorul apropiat, recomandările specifice fiecărei țări ar putea să antreneze modificări ale programelor finanțate din fondurile ESI, asigurând sprijin pentru reformele structurale în statele membre; subliniază că recomandările specifice fiecărei țări și programele naționale de reformă (PNR) constituie o legătură clară între fondurile ESI și procesele semestrului european;

    26.  subliniază importanța stabilirii unei legături echilibrate între politica de coeziune și semestrul european, întrucât ambele vizează atingerea acelorași obiective în cadrul Strategiei Europa 2020, fără a aduce atingere îndeplinirii obiectivelor de coeziune socială, economică și teritorială în vederea reducerii disparităților, astfel cum se stabilește prin tratate; consideră că ar trebui reanalizat raționamentul care stă la baza suspendării fondurilor ESI în cazul abaterii de la obiectivele vizate de semestrul european, întrucât aceasta ar putea fi contraproductivă pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

    Sinergii și instrumente financiare

    27.  ia act de faptul că cadrul de reglementare pentru fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 sprijină instrumentele financiare; subliniază, totuși, că utilizarea granturilor este încă indispensabilă; constată că pare să se pună accent pe o trecere treptată de la granturi la împrumuturi și garanții; subliniază că această tendință a fost consolidată de Planul de investiții pentru Europa și de recent instituitul Fond european pentru investiții strategice (FEIS); observă, de asemenea, că utilizarea abordării multifond pare în continuare dificilă; subliniază, având în vedere complexitatea acestor instrumente, importanța vitală a acordării de sprijin adecvat instituțiilor locale și regionale în formarea funcționarilor responsabili de gestionarea lor; reamintește că instrumentele financiare au putea oferi soluții pentru utilizarea eficientă a bugetului UE, contribuind alături de granturi la realizarea de investiții pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă sustenabile;

    28.  subliniază că se urmărește o agendă diferită pentru FEIS, prezentate ca o poveste de succes în ceea ce privește punerea în aplicare și rezultatele rapide sub forma operațiunilor existente, în pofida deficiențelor semnificative, cum ar fi absența adiționalității; în acest context, solicită Comisiei să prezinte date specifice privind impactul FEIS în ceea ce privește creșterea și ocuparea forței de muncă și după evaluare să prezinte învățăminte pentru a permite valorificarea cu mai mult succes a fondurilor ESI pentru noua perioadă de programare, începând cu 2021; solicită, pe lângă avizul nr. 2/2016 al Curții de Conturi Europene,[12] o analiză a contribuțiilor FEIS la obiectivele fondurilor ESI și un bilanț al realizărilor FEIS în ceea ce privește prioritățile sale;

    29.  remarcă, totuși, lipsa de dovezi cu privire la efectele și rezultatele obținute de instrumentele financiare și legătura vagă dintre aceste instrumente financiare și obiectivele și prioritățile generale ale UE;

    30.  observă că raportul Comisiei Europene întocmit în temeiul articolului 16 oferă puține informații despre coordonarea și sinergiile între diferite programe și cu instrumentele altor domenii de politică și, în special, nu a prezentat întotdeauna date fiabile referitoare la rezultatele preconizate ale programelor aferente FSE și YEI; subliniază că existența unui regulament comun pentru cele cinci fonduri ESI a accentuat sinergia între acestea, inclusiv în cadrul celui de-al doilea pilon, al politicii agricole comune; este convins că ar trebui consolidate sinergiile cu alte politici și instrumente, inclusiv cu FEIS și cu alte instrumente financiare, pentru a maximiza impactul investițiilor; subliniază că normele privind ajutoarele de stat se aplică fondurilor ESI, dar nu și FEIS și programului Orizont 2020 și acest lucru cauzează probleme în ceea ce privește creșterea nivelului de sinergie între fonduri, programe și instrumente; subliniază faptul că, pentru a asigura complementaritatea și sinergia necesare între FEIS, instrumentele financiare și fondurile ESI, chestiunea normelor privind ajutoarele de stat ar trebui examinată în continuare pentru a fi clarificată, simplificată și adaptată în consecință; solicită Comisiei să ofere orientări cuprinzătoare autorităților de management privind combinarea FEIS cu instrumentele de gestiune partajată și directă, inclusiv cu fondurile ESI, cu Mecanismul pentru interconectarea Europei și cu programul Orizont 2020;

    31.  susține continuarea utilizării echilibrate a instrumentelor financiare atunci când acestea aduc valoare adăugată și nu aduc atingere sprijinului tradițional din cadrul politicii de coeziune; subliniază, totuși, că aceasta ar trebui să aibă loc numai după o evaluare atentă a contribuției instrumentelor financiare la obiectivele politicii de coeziune; subliniază că toate regiunile trebuie să mențină o gamă variată de surse de finanțare, subsidiile rămânând instrumentele cele mai potrivite în anumite sectoare pentru atingerea obiectivelor legate de creștere și ocuparea forței de muncă; solicită Comisiei să propună stimulente pentru a se asigura că autoritățile de management sunt pe deplin informate cu privire la posibilitățile de utilizare a instrumentelor financiare și la domeniul acestora de aplicare, precum și să analizeze costurile de gestionare ale granturilor și ale asistenței rambursabile implementate în cadrul programelor cu gestiune partajată sau centralizată; subliniază faptul că norme clare, consecvente și focalizate privind instrumentele financiare, menite să contribuie la simplificarea procesului de elaborare și implementare pentru administratorii fondurilor și beneficiarii acestora sunt esențiale pentru îmbunătățirea punerii lor în aplicare într-un mod eficace; atrage atenția asupra raportului din proprie inițiativă intitulat „Combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE”;

    Simplificarea

    32.  observă că unul dintre obiectivele principale ale perioadei de programare 2014-2020 este continuarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI și ia act de faptul că simplificarea este unul dintre factorii principali ai unui acces îmbunătățit la finanțare;

    33.  salută faptul că actualul cadru de reglementare modernizat pentru fondurile ESI oferă noi posibilități de simplificare în privința normelor de eligibilitate comune, a opțiunilor simplificate privind costurile și a e-guvernanței; cu toate acestea, regretă faptul că comunicarea Comisiei privind articolul 16 alineatul (3) din RDC nu include nicio informație specifică în privința utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri; subliniază că este nevoie să se depună în continuare eforturi pentru a se valorifica pe deplin potențialul opțiunilor simplificate în materie de costuri în ceea ce privește atenuarea sarcinii administrative; observă că este încă nevoie de măsuri semnificative de simplificare, atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management, punându-se accentul pe achizițiile publice, gestionarea proiectelor și audituri în timpul operațiunilor și după încheierea acestora;

    34.  invită Comisia să realizeze o evaluare continuă a sarcinilor administrative, incluzând în special aspecte precum timpul, costurile și formalitățile administrative aferente finanțării din partea UE atât sub forma granturilor, cât și a instrumentelor financiare, pe baza rezultatelor din perioada 2007-2013 și începutul noii perioade în 2014;

    35.  recomandă, pentru viitoarea perioadă de programare care începe în 2021, ca la toate nivelurile de guvernanță să se depună eforturi pentru instituirea unui sistem de audit unic, eliminând dublarea controalelor între diferitele niveluri de guvernare; îndeamnă Comisia să clarifice sfera și statutul juridic al orientărilor existente la nivelul fondurilor ESI, precum și să elaboreze, în strânsă colaborare cu autoritățile de management și cu toate nivelurile relevante ale autorităților de audit, o interpretare comună a aspectelor legate de audit; reiterează faptul că este nevoie de măsuri suplimentare în materie de simplificare, inclusiv în special în ceea ce privește programele care vizează tinerii, prin introducerea, printre altele, a unui plus de proporționalitate în controale; salută rezultatele preliminare ale activității Grupului la nivel înalt privind simplificarea, constituit de către Comisie;

    36.  recomandă stabilirea de proceduri standard pentru elaborarea de programe operaționale și pentru gestionare, în special în ceea ce privește numeroasele programe de cooperare teritorială;

    Capacitatea administrativă

    37.  ia act de faptul că statele membre au culturi administrative și niveluri de performanță diferite în cadrul politicii lor, iar condiționalitățile ex ante ar trebui să contribuie la depășirea acestora; insistă asupra nevoii de a consolida capacitatea administrativă ca prioritate în cadrul politicii de coeziune și al exercițiului semestrului european îndeosebi în statele membre cu absorbție redusă a fondurilor; constată că este necesar să se ofere asistență tehnică, profesională și practică statelor membre, regiunilor și localităților în timpul depunerii cererilor de finanțare; salută rezultatele obținute de instrumentul JASPERS și reiterează faptul că planificarea precară a investițiilor conduce la întârzieri semnificative în finalizarea proiectelor și la utilizarea ineficientă a fondurilor;

    38.  subliniază că demararea lentă a unor programe, lipsa capacității de gestiune pentru proiecte complexe, întârzierile înregistrate în finalizarea proiectelor, încărcătura birocratică din statele membre, supra-reglementarea și erorile în procedurile de achiziție publică sunt principalele obstacole în calea implementării politicii de coeziune; consideră că este esențial să se identifice și să se simplifice procesele și procedurile inutil de complexe din cadrul gestiunii partajate, care creează o povară suplimentară pentru autorități și pentru beneficiari; subliniază că trebuie constant îmbunătățită, monitorizată și consolidată capacitatea administrativă; prin urmare, consideră că, în acest sens, trebuie exploatate soluții funcționale și flexibile de e-guvernanță și este nevoie de informare și coordonare îmbunătățite în rândul statelor membre; în plus, subliniază nevoia de a pune mai mult accentul pe formarea personalului din administrație;

    39.  subliniază că cadrele de reglementare, condițiile și soluțiile adaptate (cum ar fi mecanismul de schimb între diferitele regiuni, TAIEX REGIO PEER 2 PEER) care vizează simplificarea pot răspunde nevoilor și provocărilor cu care se confruntă diferite regiuni într-un mod mai eficient în ceea ce privește capacitatea administrativă;

    Cooperarea teritorială europeană

    40.  subliniază, mai ales din punctul de vedere al reducerii decalajelor dintre regiunile de frontieră, valoarea adăugată europeană a cooperării teritoriale europene, care ar trebui să se reflecte într-o creștere a nivelului creditelor pentru acest obiectiv al politicii de coeziune, care ar trebui să fie introdus de îndată ce este posibil; în același timp, solicită statelor membre să pună la dispoziție cofinanțarea necesară; subliniază necesitatea de a menține acest instrument, ca unul dintre elementele centrale ale politicii de coeziune după anul 2020;

    41.  subliniază importanța strategiilor macroregionale, instrumente care s-au dovedit utile pentru dezvoltarea cooperării teritoriale și dezvoltarea economică a zonelor vizate; subliniază rolul decisiv al autorităților locale și regionale în reușita măsurilor incluse în aceste strategii;

    42.  recomandă o utilizare mai intensivă a instrumentului juridic al GECT, modificat și extins, ca temei juridic pentru cooperarea teritorială;

    43.  propune crearea unei legături permanente între RIS3 și cooperarea interregională la nivelul întregii UE, de preferință sub forma unui element permanent al programului INTERREG;

    44.  subliniază că noțiunea de orientare spre rezultate presupune ca programele INTERREG să asigure o cooperare la nivel de proiect de înaltă calitate și adaptarea metodelor și criteriilor de evaluare pentru a ține seama de natura specifică a fiecărui program; invită Comisia, statele membre și autoritățile de management să colaboreze și să facă schimb de informații și bune practici pentru a se asigura că orientarea spre rezultate este aplicată și direcționată într-un mod cât mai eficient, ținând seama de specificul cooperării teritoriale europene;

    45.  subliniază potențialul utilizării instrumentelor financiare în cadrul programelor INTERREG care, prin completarea granturilor, contribuie la susținerea IMM-urilor și la dezvoltarea cercetării și inovării, prin creșterea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă, favorizarea obținerii unor rezultate mai bune și sporirea eficacității proiectelor;

    46.  regretă gradul scăzut de conștientizare al opiniei publice și vizibilitatea insuficientă a programelor de cooperare teritorială europeană și solicită o mai bună comunicare a rezultatelor proiectelor finalizate; solicită Comisiei, statelor membre și autorităților de management să creeze mecanisme și platforme instituționalizate extinse de cooperare, pentru a asigura o mai mare vizibilitate și o sensibilizare mai accentuată a opiniei publice; solicită Comisiei să prezinte realizările programelor și proiectelor de cooperare teritorială europeană de până acum;

    Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri

    47.  salută codul de conduită convenit în timpul negocierilor privind actuala perioadă de finanțare, care prezintă standardele minime pentru un parteneriat funcțional; observă că acest cod a îmbunătățit punerea în aplicare a principiului parteneriatului în majoritatea statelor membre, însă regretă faptul că multe state membre au centralizat o mare parte din negocieri și din punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale; subliniază nevoia unei implicări active a autorităților locale și regionale și a altor părți interesate în toate etapele și, prin urmare, solicită să se garanteze pe viitor participarea lor reală la procesul de negociere și de punere în aplicare, în conformitate cu structurile specifice ale țărilor; consideră că supracentralizarea și lipsa încrederii au jucat, de asemenea, un rol în întârzierea implementării fondurilor ESI, unele state membre și autorități de management fiind mai puțin dispuse să atribuie autorităților locale și regionale o responsabilitate mai mare pentru gestionarea fondurilor UE;

    48.  subliniază că sunt necesare clarificări din partea Comisiei cu privire la performanța statelor membre și regiunilor în ceea ce privește principiile de la articolul 5 din RDC, punându-se accentul pe modalitățile în care guvernul poate fi încurajat să aplice pe deplin principiul parteneriatului; subliniază faptul că proprietatea comună este o condiție prealabilă pentru o mai bună recunoaștere a politicii de coeziune a UE;

    49.  sprijină noua abordare a Comisiei de creare a unor grupuri de lucru speciale, adică a unor echipe de proiect cu scopul de a asigura o mai bună gestionare a fondurilor ESI în statele membre și solicită dezvoltarea în continuare a acestei abordări;

    50.  subliniază că viitoarea politică de coeziune trebuie să includă măsuri de sprijin pentru a-i ajuta pe refugiați să se integreze cu succes pe piața forței de muncă din UE, promovând astfel creșterea economică și contribuind la garantarea siguranței generale în UE;

    Viitoarea politică de coeziune

    51.  subliniază că fondurile ESI contribuie la PIB, la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică în statele membre, elemente esențiale care trebuie avute în vedere în cel de-al 7-lea raport privind coeziunea, care urmează să fie prezentat în 2017; subliniază, în plus, că investițiile substanțiale în regiunile mai puțin dezvoltate contribuie și la PIB-ul statelor membre mai dezvoltate; este de părere că, în cazul în care guvernul Regatului Unit invocă articolul 50 din TUE, cel de-al 7-lea raport privind coeziunea ar trebui să țină cont și de efectele posibile ale „Brexit-ului” asupra politicii structurale;

    52.  consideră că PIB ar putea să nu fie singurul indicator legitim pentru a asigura o distribuție echitabilă a fondurilor și că necesitățile teritoriale specifice și importanța priorităților convenite ale programului pentru dezvoltarea domeniilor acestuia ar trebui să fie luate în considerare atunci când se iau decizii privind viitoarea alocare; consideră că este important ca, în viitor, să fie luată în discuție introducerea unor noi indicatori dinamici, pe lângă PIB; observă că multe regiuni din Europa se confruntă cu rate ridicate ale șomajului și cu scăderea populației; invită Comisia să reflecteze la dezvoltarea și introducerea unui „indicator demografic”;

    53.  reamintește că o pondere semnificativă din investițiile publice se realizează la nivel local și regional; subliniază că Sistemul european de conturi (SEC) nu trebuie să limiteze posibilitatea autorităților locale și regionale de a realiza investițiile necesare, întrucât acest lucru ar împiedica statele membre să își achite cota lor de cofinanțare pentru proiectele eligibile pentru finanțare din fondurile structurale, și astfel acestea nu ar putea folosi această importantă sursă de finanțare pentru a contribui la găsirea unei soluții pentru ieșirea din criza economică și relansarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; încurajează cu fermitate Comisia să reexamineze abordarea strict anuală a SEC, astfel încât cheltuielile publice finanțate prin fondurile ESI să fie considerate investiții de capital, și nu doar o datorie sau cheltuieli de funcționare;

    54.  subliniază că cooperarea teritorială europeană care servește principiul mai general al coeziunii teritoriale, introdus prin Tratatul de la Lisabona, ar putea fi îmbunătățită; prin urmare, încurajează toate părțile interesate implicate în negocierile privind viitoarea politică, să consolideze această dimensiune a coeziunii teritoriale; invită Comisia să acorde importanța necesară cooperării teritoriale europene în cadrul celui de-al 7-lea raport privind coeziunea;

    55.  consideră că trebuie menținută concentrarea tematică pe viitor, întrucât și-a dovedit viabilitatea; se așteaptă ca Comisia să furnizeze o prezentare generală a realizărilor datorate concentrării tematice în cadrul politicii de coeziune;

    56.  este convins că viitoarea politica de coeziune orientată spre performanță trebuie să se bazeze pe date și indicatori adecvați pentru măsurarea eforturilor, pe rezultatele și efectele obținute și pe experiența la nivel regional și local în domeniu (întocmirea bugetului în funcție de performanțe, condiționalități ex ante și concentrarea tematică), deoarece aceasta oferă orientări practice clare pentru autoritățile locale și regionale – inclusiv pentru cele care până acum nu au încercat să aplice această abordare – cu privire la punerea în aplicare a principiilor sale;

    57.  subliniază că în viitor va fi nevoie de o absorbție mai rapidă a fondurilor disponibile și de o creștere mai echilibrată a cheltuielilor pe parcursul ciclului de programare, inclusiv pentru a evita utilizarea frecventă a „proiectelor retrospective”, adesea menite să evite dezangajarea automată la sfârșitul perioadei de programe; consideră că, după adoptarea regulamentului general și a regulamentului specific fondului, punerea în aplicare a programelor operaționale în următoarea perioadă de finanțare, începând cu 2021, va putea începe mai rapid, deoarece statele membre vor avea deja experiența unei politici orientate spre performanță, în urma eforturilor depuse pentru politica de coeziune în perioada 2014-2020; subliniază, în acest sens, că statele membre ar trebui să evite întârzierile în numirea autorităților de management pentru programele operaționale;

    58.  insistă ca procesul legislativ pentru adoptarea următorului CFM să se încheie până la finalul anului 2018, astfel încât cadrul de reglementare pentru viitoarea politică de coeziune să poată fi adoptat la scurt timp după aceea și să poată intra în vigoare fără întârziere la 1 ianuarie 2021;

    59.  consideră că politica de coeziune trebuie să includă în continuare toate statele membre și toate regiunile europene și că simplificarea accesului la fondurile europene este o condiție prealabilă esențială a succesului politicii;

    60.  consideră că spiritul inovării și specializării inteligente, alături de dezvoltarea sustenabilă, trebuie să rămână un vector important al politicii de coeziune; subliniază că specializarea inteligentă ar trebui să fie un mecanism principal pentru viitoarea politică de coeziune;

    61.  subliniază existența unui risc ridicat de acumulare a cererilor de plată din cadrul rubricii 1b în a doua parte a actualului CFM și solicită ca, până la sfârșitul actualei perspective, să se pună anual la dispoziție un nivel suficient de credite de plată pentru a se evita o nouă acumulare de facturi neplătite; subliniază, în acest sens, necesitatea ca cele trei instituții ale UE să elaboreze de comun acord un nou plan comun de plăți pentru perioada 2016-2020, care ar trebui să prevadă o strategie clară pentru a răspunde tuturor nevoilor de plată până la sfârșitul actualului CFM;

    62.  recomandă Comisiei să analizeze impactul real al investirii fondurilor ESI pe parcursul perioadei de programare anterioare și gradul de îndeplinire a obiectivelor europene prin fondurile investite și să tragă concluzii cu privire la experiențele pozitive și negative, ca punct de plecare pentru a adăuga valoare procesului investițional;

    63.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

    • [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
    • [2]  JO L 347, 20.12.2013, p. 289.
    • [3]  JO L 347, 20.12.2013, p. 470.
    • [4]  JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
    • [5]  JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
    • [6]  JO L 347, 20.12.2013, p. 303.
    • [7]  JO L 149, 20.5.2014, p. 1.
    • [8]  JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
    • [9]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0217.
    • [10]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0311.
    • [11]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.
    • [12]  Avizul nr. 2/2016 al Curții de Conturi Europene referitor la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) 2015/1017 și evaluarea Comisiei care îl însoțește în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr 2015/1017.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Europa trece printr-o etapă dificilă, atât pe plan economic, cât și pe plan politic, astfel încât este nevoie mai mult ca oricând de o politică de investiții decentă, apropiată de cetățeni. La 14 decembrie 2015, Comisia a prezentat Comunicarea COM(2015)0629, intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene”. Această comunicare răspunde cerinței prevăzute la articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC).

    În prezent, Parlamentul European evaluează comunicarea Comisiei în prezentul raport de punere în aplicare.

    Cu un buget de 454 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă principalul instrument al politicii de investiții a Uniunii Europene (UE). Ca urmare a crizei financiare, investițiile publice au scăzut considerabil, făcând ca fondurile ESI și cofinanțarea de către statele membre să fie principalul instrument de investiții publice în majoritatea statelor membre. Pentru unele state membre, fondurile ESI reprezintă între 60 % și 80 % din totalul investițiilor publice în statul membru. Prin urmare, devine esențială maximizarea impactului acestui instrument fundamental de investiții.

    Raportorul remarcă faptul că principalele teme ale comunicării privind proiectele noastre nu ar trebui să fie numai cele referitoare la cheltuieli și contabilitate, ci, de asemenea, să vizeze valoarea adăugată europeană și vizibilitatea succeselor înregistrate de Europa. În continuare, raportorul insistă asupra necesității de a moderniza și a intensifica comunicarea pe tema fondurilor ESI.

    Ori de câte ori proiecte interesante și inovatoare primesc finanțare europeană pentru a reuși, acest lucru ar trebui comunicat pe scară largă cetățenilor europeni. Prin urmare, comunicarea pe tema fondurilor ESI ar trebui modernizată și intensificată.

    Un element important în vederea viitoarei politici de coeziune este echilibrul dintre obiectivele semestrului european și ale recomandărilor specifice fiecărei țări și obiectivele politicii de coeziune (coeziune economică, socială și teritorială), complementaritatea acestora trebuind analizată mai bine.

    Una dintre noutățile care au fost introduse în RDC pentru perioada de programare 2014-2020 este reprezentată de condiționalitățile ex ante. Condiționalitățile ex ante au fost introduse pentru a îmbunătăți condițiile de investiții din Uniunea Europeană și regiunile sale. În comunicarea sa, Comisia declară că 75 % dintre condiționalitățile ex ante erau îndeplinite în momentul aprobării programelor, ceea ce înseamnă că 750 dintre acestea nu erau îndeplinite. Până la mijlocul lunii iulie, acest număr a scăzut până la 500.

    Raportorul se așteaptă ca în 2017 să primească rapoarte ale satelor membre privind progresele înregistrate și detalii/analize de mai bună calitate referitoare la progresele globale în ceea ce privește realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special a obiectivelor de etapă, precum și funcționarea condiționalităților ex ante.

    În ceea ce privește ideea mai generală a orientării către performanță a politicii, o îmbunătățire importantă a fost introducerea concentrării tematice, prin intermediul căreia investițiile se concentrează pe obiective și priorități specifice, care corespund indicatorilor și obiectivelor convenite în mod expres pentru tema respectivă. Concentrarea tematică contribuie în mod clar la cele 10 priorități ale Comisiei Europene.

    Prin urmare, politica de coeziune ar trebui să continue să prezinte o concentrare tematică, permițând totuși un anumit grad de flexibilitate pentru a ține seama de nevoile specifice fiecărei regiuni. Raportorul subliniază în acest context, în special, că ar trebui să se aibă în vedere condițiile din regiunile evident urbane sau rurale, din așa-numitele regiuni rămase în urmă și din regiunile cu anumite handicapuri naturale sau geografice permanente (regiunile cele mai nordice cu o densitate foarte scăzută a populației și regiunile transfrontaliere, insulare, montane, sau ultraperiferice). De asemenea, raportorul reamintește că este important să ne amintim de noile provocări în materie de politici, cum ar fi imigrația, precum și de dimensiunea digitală a politicii de coeziune înțeleasă într-un sens larg (inclusiv, de exemplu, TIC și aspectele legate de accesul în bandă largă, care sunt legate de finalizarea pieței unice digitale). Un punct important care trebuie evidențiat în acest sens este strategia privind uniunea energetică, întrucât fondurile ESI joacă un rol important, din mai multe puncte de vedere, în implementarea acesteia.

    Simplificarea este un factor important pentru accesul la finanțare. Cu toate acestea, în ceea ce privește acest lucru, este regretabil că beneficiarii se confruntă încă cu multe obstacole și există încă multe proceduri complicate.

    Deși RDC oferă mai multe posibilități privind utilizarea instrumentelor financiare și o abordare multifond, sunt necesare măsuri suplimentare în materie de simplificare, precum și sinergii cu instrumente de politică ale UE cu orientare similară. Cadrul de reglementare pentru fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 sprijină utilizarea crescută a instrumentelor financiare. Această tendință a fost consolidată de Planul de investiții pentru Europa și în special de recent instituitul Fond european pentru investiții strategice (FEIS). În prezent, se pune accentul pe o trecere treptată de la granturi la împrumuturi și garanții, în timp ce utilizarea abordării multifond pare a fi în continuare dificilă.

    FEIS, dar și instrumentele pentru IMM-uri, au fost convenite foarte târziu în cursul procesului de negociere, motiv pentru care statele membre nu au ținut suficient seama de aceste instrumente în programele lor. Până în prezent, au fost demarate 64 de proiecte de investiții și au fost semnate 185 de acorduri de finanțare pentru IMM-uri cu intermediari în cadrul FEIS, utilizându-se 12 miliarde EUR, fapt care a generat investiții noi în valoare de 100 miliarde EUR.

    În ceea ce privește cooperarea teritorială europeană, trebuie subliniat faptul că aceasta este contestată de cel puțin un factor important care nu este de natură strict politică, juridică sau economică. Multe regiuni din Europa se confruntă cu schimbări demografice, precum și cu scăderea numărului de locuitori în zonele rurale, din cauză că tinerii pleacă din zonele rurale către orașe datorită numeroaselor oportunități pe care acestea le oferă, în comparație cu zonele rurale.

    Statele membre ar trebui să implementeze instrumentele necesare consolidării continue a capacității administrative, de exemplu prin dezvoltarea soluțiilor de e-guvernare funcționale și flexibile.

    Nu în ultimul rând, este important să se atragă atenția asupra faptului că procentul ridicat de erori din cadrul politicii de coeziune provine parțial din impactul altor politici, cum ar fi achizițiile publice, ajutoarele de stat etc.

    AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (17.10.2016)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    (2016/2148(INI))

    Raportor pentru aviz (*): Georgi Pirinski

    (*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

    SUGESTII

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  este surprins și îngrijorat că, în locul raportului prevăzut la articolul 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC), Comisia a prezentat doar o comunicare cu privire la negocierile acordurilor de parteneriat și ale programelor operaționale, care nu are un efect semnificativ, nu include o analiză și nu respectă cerințele de la articolul 16 alineatul (3);

    2.  consideră că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) trebuie să fie folosite pentru crearea și promovarea unor locuri de muncă de calitate și pentru promovarea unor sisteme de învățare pe tot parcursul vieții și de (re)calificare de calitate care să le permită lucrătorilor să se adapteze în bune condiții la realitățile în schimbare ale mediului profesional, pentru stimularea creșterii sustenabile, competitivității și dezvoltării și a prosperității împărtășite, cu obiectivul de a edifica o Europă sustenabilă, incluzivă și echitabilă din punct de vedere social, punând un accent deosebit pe zonele cel mai puțin dezvoltate și pe sectoarele care se confruntă cu probleme structurale și sprijinind grupurile cele mai vulnerabile și expuse din societate, în special tinerii și persoanele mai puțin calificate, precum și promovând un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă prin intermediul economiei circulare și al energiilor regenerabile; atrage atenția asupra faptului că Fondul social european nu este în totalitate un instrument orientat către investiții, ci, mai curând, un instrument care sprijină punerea în aplicare a politicilor de interes public, precum și consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă;

    3.  ia act de rezultatele preconizate în acordurile de parteneriat și programele operaționale, însă regretă faptul că, în Comunicarea COM(2015)0639, Comisia nu a prezentat întotdeauna date fiabile privind rezultatele preconizate ale programelor FSE și YEI, și nici informații detaliate privind îndeplinirea cerinței referitoare la cota minimă de resurse alocate FSE [articolul 92 alineatul (4) din RDC] și la nivelul minim de alocare pentru incluziunea socială; invită statele membre și autoritățile regionale și locale să aleagă calea justă în ceea ce privește deciziile referitoare la prioritățile în materie de investiții și la selecția proiectelor bazându-se numai pe prioritățile clare stabilite pentru fondurile ESI și să recurgă la procese de punere în aplicare raționalizate și eficiente pentru a realiza obiectivele politicii de coeziune, având în vedere că rezultatele s-au situat de prea multe ori sub nivelul așteptărilor; reamintește că o abordare ascendentă ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv; reamintește că este nevoie de politici mai eficace și mai eficiente, pentru a evita suprapunerile, redundanța, povara administrativă distructivă și incoerențele;

    4.  este serios îngrijorat și dezamăgit din cauza adoptării tardive a programelor operaționale din cadrul Fondului social european (FSE) și îndeamnă atât statele membre, cât și Comisia Europeană să accelereze punerea în aplicare a programelor operaționale; este de opinie că multiplele noutăți introduse în perioada 2014-2020 conduc la dificultăți administrative în ciuda eforturilor de simplificare; speră că Comisia a tras învățăminte din acest lucru, astfel încât să prevină producerea unor întârzieri similare în viitor, dar și să aducă îmbunătățiri monitorizării punerii în aplicare a fondurilor ESI cu scopul de a asigura eficacitatea și transparența acestora;

    5.  subliniază caracterul prioritar al provocărilor pe care FSE trebuie să le soluționeze, acesta fiind reflectat de suma de 86,4 miliarde EUR alocată măsurilor finanțate din FSE în cadrul obiectivelor tematice relevante, în conformitate cu Strategia Europa 2020;

    6.  ia act de faptul că inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) a fost integrată în 34 de programe finanțate din FSE desfășurate în cele 20 de state membre eligibile, ceea ce le va permite tinerilor șomeri să beneficieze de măsurile YEI pentru a-și găsi locuri de muncă sau a-și îmbunătăți abilitățile și calificările; este totuși preocupat de întârzierea cu care s-a început punerea în aplicare a YEI, precum și de modul în care Garanția pentru tineret este pusă în aplicare în anumite regiuni; îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile pentru a obține rezultate substanțiale și tangibile rapid și cu succes din fondurile investite, în special în ceea ce privește fondurile puse la dispoziție sub formă de plăți în avans, precum și să se asigure că YEI este pusă în aplicare corect și să asigure condiții de muncă decente pentru lucrătorii tineri; solicită, în special, ca investițiile realizate din fondurile ESI pentru a răspunde necesităților în materie de formare să țină seama de nevoile reale ale comunității de afaceri, cu scopul de a crea oportunități reale de ocupare a forței de muncă;

    7.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că, în cazul Garanției pentru tineret, care în perioada 2014-2020 va beneficia de o finanțare totală de 12,7 miliarde EUR asigurată de Fondul social european și de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, și care, în virtutea acestei finanțări, este deja considerată drept principala forță motrice în sprijinul eforturilor de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia nu a realizat o analiză costuri-beneficii, aceasta fiind procedura standard pentru toate inițiativele importante ale Comisiei; constată, prin urmare, că există un deficit de informații cu privire la costul global potențial asociat punerii în aplicare a garanției la nivelul UE și, după cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană, există riscul ca suma totală pusă la dispoziție să nu fie suficientă;

    8.  invită Comisia să simplifice procedurile referitoare la utilizarea finanțării menite să sprijine ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, astfel încât să fie facilitată crearea de noi structuri și să se garanteze faptul că un număr cât mai mare de oameni beneficiază de măsurile vizate;

    9.  subliniază importanța comunicării, în special a comunicării digitale, prin care un număr cât mai mare de tineri pot avea acces la informații referitoare la posibilitățile de a beneficia de asistența cofinanțată prin fondurile UE, menită să îi sprijine în identificarea posibilităților de formare profesională, a stagiilor și în căutarea unui loc de muncă; solicită să se intensifice activitățile de comunicare cu scopul de a promova portaluri precum DROP’PIN și EURES și de a spori oportunitățile de mobilitate de care beneficiază tinerii în cadrul pieței interne, având în vedere faptul că acest domeniu este considerat cel mai important potențial nevalorificat pentru combaterea șomajului în UE;

    10.  solicită continuarea YEI după 2016, pentru a sprijini eforturile de combatere a șomajului în rândul tinerilor, realizându-se totodată o analiză aprofundată a funcționării acestei inițiative, care va permite efectuarea ajustărilor necesare pentru a spori eficacitatea sa;

    11.  solicită Comisiei să se asigure că se îndeplinesc în totalitate obiectivele specifice ale programelor finanțate din FSE legate de obiectivele principale ale Strategiei Europa 2020 și de bugetul alocat pentru cheltuielile destinate incluziunii sociale, care se ridică la 20 % din FSE, monitorizând îndeaproape punerea în aplicare corectă a acțiunilor programate;

    12.  subliniază că, în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări, este necesar să se acorde o atenție sporită aspectelor sociale și celor legate de ocuparea forței de muncă, formare și administrația publică și îndeamnă statele membre să se concentreze în mai mare măsură asupra investițiilor realizate din FSE și din alte fonduri ESI atunci când abordează aceste aspecte;

    13.  regretă faptul că nu s-au făcut progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 referitoare la ocuparea forței de muncă și la combaterea sărăciei; își exprimă preocuparea deosebită cu privire la faptul că rezultatele cele mai slabe se înregistrează în regiunile mai puțin dezvoltate sau în regiunile în tranziție;

    14.  subliniază că fondurile UE nu ar trebui utilizate doar pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ci și pentru a putea realiza un număr mai mare de îmbunătățiri structurale și de investiții în economia reală; subliniază că trebuie să se realizeze o evaluare bazată pe date cuantificabile a eficienței și eficacității fondurilor deja investite, punând accentul în mod deosebit pe evaluarea efectelor asupra creării de locuri de muncă;

    15.  insistă asupra faptului că fondurile ESI îi oferă Uniunii Europene o oportunitate importantă de a finanța mai multe proiecte în domeniul C&D, în care Uniunea a fost depășită cu mult de concurenții săi, iar utilizarea acestei opțiuni ar avea un impact asupra creării de locuri de muncă sustenabile și de calitate; solicită Comisiei să sprijine rolul jucat de fondurile ESI în promovarea activităților de cercetare și inovare în cadrul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii;

    16.  îi recomandă Comisiei să se angajeze activ în mobilizarea fondurilor ESI în scopul creării de locuri de muncă într-un cadru economic cu emisii reduse de dioxid de carbon și de substanțe poluante;

    17.  solicită continuarea investițiilor în fondurile structurale în regiunile aflate în tranziție, pentru a nu întrerupe efectele produse de mijloacele și eforturile care au fost deja puse în aplicare;

    18.  subliniază că implicarea activă a partenerilor sociali și a altor actori relevanți din cadrul societății civile atât în procesul de dezvoltare, cât și în punerea în aplicare a proiectelor aflate în desfășurare facilitează în mare măsură îndeplinirea obiectivelor acordurilor de parteneriat și ale programelor operaționale; pledează pentru o mai mare implicare a partenerilor sociali în cadrul grupului la nivel înalt de experți independenți însărcinați cu monitorizarea simplificării fondurilor structurale și de investiții europene pentru beneficiarii acestora;

    19.  salută faptul că acordurile de parteneriat evidențiază posibilitățile de coordonare și sinergiile existente între FSE, pe de o parte, și alte fonduri ESI și programe ale UE (EaSI, FEAD, FEG, Erasmus+, Life+ și Orizont 2020) sau instrumente naționale, pe de altă parte; relevă faptul că FSE, ca instrument separat, nu poate soluționa problemele complexe care afectează piața muncii, educația și politicile sociale și subliniază că, deși se preconizează că perioada următoare va fi marcată de creștere economică, se estimează că rata ocupării forței de muncă în Europa va rămâne sub nivelul înregistrat în 2008; solicită în mod insistent Comisiei și statelor membre să asigure o coordonare și o complementaritate holistică între diferitele instrumente, pentru a evita suprapunerile și a garanta eficacitatea și eficiența investițiilor realizate și obținerea unor rezultate mai bune;

    20.  invită Comisia să depună, de asemenea, eforturi pentru a armoniza definițiile și normele aplicabile, cu scopul de a asigura o coerență sporită între diferitele fonduri și instrumente.

    21.  constată că măsurile finanțate din FSE generează numai rareori venituri în mod direct și că subvențiile reprezintă, prin urmare, instrumentul adecvat pentru realizarea acestor venituri, în timp ce anumite instrumente financiare, cum ar fi împrumuturile și garanțiile, ar putea constitui un instrument complementar util pentru anumite intervenții ale FSE care ar putea avea un efect de pârghie;

    22.  subliniază că este important ca investițiile din FSE să devină mai atractive pentru beneficiari, prin utilizarea unor opțiuni simplificate privind costurile și salută majorarea de la 7% la 35% a sumelor acoperite de opțiunile simplificate privind costurile, majorare preconizată pentru perioada 2014-2020; invită Comisia să își continue eforturile în acest domeniu, pentru a utiliza pe scară mai largă opțiunile simplificate; invită statele membre să reducă obstacolele de natură birocratică pentru a asigura o punere în aplicare mai eficace a FSE;

    23.  invită Comisia să depună eforturi pentru a asigura un nivel sporit de simplificare pentru beneficiari și o orientare mai precisă pentru a le permite acestora să-și îndeplinească obiectivele, ținând seama de nevoile și de particularitățile specifice ale statelor membre; invită, de asemenea, statele membre să depună eforturi în acest domeniu;

    24.  subliniază necesitatea de a garanta existența unei capacități administrative suficiente înainte de a realiza investițiile, având în vedere faptul că un volum mai mare de fonduri UE nu este direct asociat cu o creștere economică mai accentuată; există un punct din care randamentele încep să scadă, iar fondurile suplimentare nu conduc la o creștere economică mai accentuată;

    25.  recomandă Comisiei să dezvolte și să lanseze un portal ușor de utilizat care să descrie în mod concis toate posibilitățile de finanțare existente la nivelul UE și care să conțină linkuri către site-urile de internet ale fiecărui program individual;

    26.  invită Comisia și statele membre să se asigure că resursele alocate asistenței tehnice la inițiativa Comisiei se concentrează exclusiv pe acordarea de sprijin pentru depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare a FSE/YEI și pentru creșterea eficienței și eficacității investițiilor realizate din fondurile ESI, inclusiv prin îmbunătățirea ratelor de absorbție, precum și pe îndeplinirea în totalitate a condiționalităților ex ante rămase; subliniază faptul că este important să se soluționeze problema risipei de fonduri în contextul execuției fondurilor UE și așteaptă cu interes rezultatele reformei fondurilor structurale și de investiții, în special a condiționalității ex ante;

    27.  invită Comisia să analizeze atent impactul real al investițiilor realizate din fondurile UE pe parcursul perioadei de programare anterioare și să tragă concluzii în legătură cu rezultatele pozitive și negative ale acordurilor de parteneriat și ale programelor operaționale; consideră că aceleași măsuri ar trebui adoptate în legătură cu perioada de programare viitoare; este necesar să se creeze un portal care să conțină sinteze ale datelor statistice referitoare la proiectele deja aprobate, pentru a evita prezentarea unor informații fragmentate.

    REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    12.10.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    43

    2

    7

    Membri titulari prezenți la votul final

    Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Morten Løkkegaard, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Deirdre Clune, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Neoklis Sylikiotis, Flavio Zanonato

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Raymond Finch

    VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    43

    +

    ALDE

     

    EFDD

    GUE/NGL

    Verts/ALE

    PPE

     

    S&D

    Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Morten Løkkegaard, Yana Toom, Renate Weber

    Laura Agea

    Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, João Pimenta Lopes, Neoklis Sylikiotis

    Jean Lambert, Terry Reintke, Tatjana Zdanoka

    David Casa, Deirdre Clune, Danuta Jazłowiecka, Dieter-Lebrecht Koch, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc

    Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

    2

    -

    EFDD

    NI

    Raymond Finch

    Lampros Fountoulis

    7

    0

    ECR

    ENF

    Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská, Mara Bizzotto

    Dominique Martin

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri

    AVIZ al Comisiei pentru bugete (11.10.2016)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    (2016/2148(INI))

    Raportor pentru aviz: Daniele Viotti

    SUGESTII

    Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  este îngrijorat de întârzierile la nivelul adoptării programelor operaționale și al desemnării autorităților de management, de plată și de certificare în cadrul politicii de coeziune, fapt care a condus la o demarare lentă a proiectelor și la un nivel extrem de scăzut de absorbție a fondurilor politicii de coeziune în primii trei ani ai actualei perioade de programare; consideră că trebuie depuse cele mai mari eforturi pentru a garanta că noile programe vor demara fără nicio întârziere la începutul fiecărei perioade de programare și solicită, în acest context, încheierea în timp util a unui acord privind următorul cadru financiar multianual (CFM);

    2.  subliniază existența unui risc ridicat de acumulare a cererilor de plată din cadrul rubricii 1b în a doua parte a actualului CFM și solicită ca, până la sfârșitul actualei perspective, să se pună anual la dispoziție un nivel suficient de credite de plată pentru a se evita acumularea unor noi facturi neplătite; subliniază, în acest sens, necesitatea ca cele trei instituții ale UE să elaboreze de comun acord un nou plan comun de plăți pentru perioada 2016-2020, care ar trebui să prevadă o strategie clară pentru a răspunde tuturor nevoilor de plată până la sfârșitul actualului CFM;

    3.  ia act de contribuția fondurilor ESI la sprijinirea punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări; subliniază că articolul 23 din Regulamentul privind dispozițiile comune trebuie folosit doar în ultimă instanță și că trebuie să se asigure implicarea deplină a Parlamentului încă din primele etape; ia act, în acest context, de propunerea Comisiei privind instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale, care va fi finanțat în parte printr-un transfer în beneficiul programului al unor fonduri de asistență tehnică în temeiul politicii de coeziune;

    4.  subliniază că, în cadrul actualului CFM, se pune mai mult accentul pe performanța fondurilor ESI; consideră că viitorul cadru de performanță din următoarea perspectivă ar trebui să se bazeze pe rezultatele unei evaluări aprofundate a funcționării dispozițiilor actuale;

    5.  ajunge la concluzia că pot fi realizate câștiguri importante în materie de eficiență și de performanță a bugetului UE prin simplificarea fondurilor ESI atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management, în special la nivelul depunerii cererilor (achiziții publice), al punerii în aplicare (gestionarea proiectelor) și al controlului (audituri pe durata și după încheierea proiectelor); solicită Comisiei să încurajeze Grupul de experți la nivel înalt să nu își limiteze activitatea, ci să o desfășoare în spiritul explorării unor soluții noi și neconvenționale;

    6.  constată că instrumentele financiare joacă un rol mai important în actualul CFM ca formă de finanțare complementară în comparație cu subvențiile și granturile; consideră însă că acestea nu ar trebui să înlocuiască granturile în calitatea lor de instrument central al fondurilor ESI; subliniază că punerea lor în aplicare trebuie să fie efectivă, transparentă și să facă întotdeauna obiectul unui control parlamentar complet, fără a aduce atingere unității bugetului UE;

    7.  așteaptă ca, în cel mai scurt timp, Comisia să-i prezinte Parlamentului o evaluare detaliată a complementarității, adiționalității și sinergiei realizate până în prezent între fondurile ESI și FEIS și solicită să se ia măsuri pentru a se asigura existența unor sinergii și a unei coerențe depline între fondurile ESI și alte instrumente ale UE;

    8.  salută rezultatele și progresele semnificative ale actualelor operațiuni FEIS; consideră că revizuirea Regulamentului privind FEIS va constitui o oportunitate de îmbunătățire a performanței FEIS, printre altele prin: acordarea, prin intermediul unei asistențe tehnice pe teren, a posibilității pentru regiunile neparticipante de a genera cereri și activități de proiect echilibrate din punct de vedere regional; punerea la dispoziția autorităților de management a unor orientări cuprinzătoare privind combinarea FEIS cu instrumentele de gestiune partajată și directă; accelerarea creării unor platforme de investiții în statele membre, care să constituie un punct de intersecție a fondurilor publice și a finanțării private; reechilibrarea investițiilor sectoriale, în special având în vedere cele mai mari deficite de investiții; aprobarea unor proiecte de investiții cu un profil de risc mai ridicat; și furnizarea unor date și informații complete privind evoluția componentei pentru IMM-uri, inclusiv utilizarea produselor financiare de către acestea;

    9.  subliniază că adoptarea unei reacții adecvate la migrație a devenit una dintre principalele provocări pentru Europa; subliniază contribuția pe care ar putea să o aducă fondurile ESI în acest context, mai ales având în vedere resursele financiare în general reduse ale bugetului UE; încurajează statele membre să folosească finanțarea din cadrul politicii de coeziune pentru a promova integrarea refugiaților și a solicitanților de azil în societate; solicită Comisiei să permită, dacă este necesar, o modificare rapidă a programelor operaționale în acest scop;

    10.  solicită Comisiei să informeze autoritatea bugetară cu privire la eventualele consecințe bugetare ale Brexitului asupra fondurilor ESI în UE-27 în cadrul actualei perioade de programare.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    11.10.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    29

    5

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Jean-Paul Denanot, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Ernest Maragall, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Auke Zijlstra

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Derek Vaughan

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Daniela Aiuto, Edouard Ferrand, Afzal Khan

    AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (12.10.2016)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)

    (2016/2148(INI))

    Raportor pentru aviz: Kosma Złotowski

    SUGESTII

    Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  ia act de importanta contribuție adusă de fondurile structurale și de investiții europene la construirea unei rețele de transport europene moderne, eficiente, sigure și cu emisii scăzute; subliniază necesitatea complementarității și a obținerii unor sinergii mai importante în cadrul procesului de execuție a fondurilor UE, pentru a promova finanțarea combinată și pentru a spori efectul de levier al instrumentelor financiare ale UE în sectorul transporturilor; observă că este necesar să se intensifice eforturile și să se instituie comitete de monitorizare mixte pentru a consolida sinergiile dintre fondurile ESI, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Fondul european pentru investiții strategice și programul Orizont 2020 în sectorul transporturilor; subliniază că este necesar să se țină seama de diferitele nevoi ale statelor membre și regiunilor în cadrul acestor fonduri și rețele;

    2.  subliniază că fondurile structurale și de investiții europene au devenit principala – și, în țările afectate puternic de criză, – o sursă importantă de investiții și că acestea pot fi considerate nu doar un instrument esențial de eliminare a disparităților din infrastructura de transport la nivel regional și național pentru promovarea coeziunii sociale și teritoriale, ci și o pârghie esențială pentru a garanta continuitatea activității întreprinderilor și a locurilor de muncă în sectorul transportului și turismului; subliniază faptul că cofinanțarea proiectelor legate de infrastructura de transport ar trebui să fie orientată către reducerea numărului de accidente din trafic și reducerea la minimum a costurilor externe;

    3.  subliniază importanța participării cetățenilor, a transparenței și sustenabilității planurilor generale de transport naționale, precum și a planurilor de mobilitate urbană sustenabilă și coordonarea acestora la nivel național și la nivelul UE, în special între statele membre învecinate, în finalizarea planurilor de transport transfrontaliere și a secțiunilor transfrontaliere lipsă și instituirea unei viziuni coerente de dezvoltare a diferitelor moduri de transport; invită statele membre să îmbunătățească coordonarea dintre planurile lor naționale de transport și obiectivele și termenele-limită aferente TEN-T; îndeamnă Comisia să creeze un mecanism specific care să permită îmbunătățirea coordonării dintre planificarea stabilită la nivelul UE și planurile naționale;

    4.  subliniază nevoia utilizării fondurilor structurale și de investiții europene, în sinergie cu Mecanismul pentru interconectarea Europei și Fondul european pentru investiții strategice, pentru acoperirea lacunelor și eliminarea blocajelor care există între proiectele de infrastructură finalizate și care acționează ca o frână în calea îmbunătățirii coeziunii economice și sociale, în special în regiunile transfrontaliere și regiunile ultraperiferice prevăzute la articolul 349 din TFUE, inclusiv conexiunile feroviare regionale dezafectate sau abandonate (legăturile lipsă); reamintește că fondurile ESI pot fi utilizate pentru investiții în mobilitatea inteligentă și în sistemele de transport inteligente (STI), în special pentru transportul public sustenabil în orașe și regiuni;

    5.  subliniază faptul că este necesar să se adopte de urgență măsuri pentru a maximiza contribuția fondurilor structurale la realizarea obiectivelor Agendei urbane a UE; invită Comisia să aloce fonduri adecvate pentru a sprijini planurile de mobilitate urbană sustenabilă și proiectele de transport public și terminale de transport durabile, accesibile, sigure și intermodale; evidențiază faptul că este important să existe un program teritorial integrat de investiții pentru a construi o rețea de transport public extinsă, eficientă din punct de vedere energetic și adaptată nevoilor pasagerilor;

    6.   constată că este necesar să se ofere asistență tehnică, profesională și practică statelor membre, regiunilor și localităților în timpul depunerii cererilor de finanțare și pe perioada planificării și implementării proiectelor de infrastructură care prezintă cele mai mari nevoi de capital, pentru a garanta o calitate și costuri optime în scopul remedierii problemei legate de lipsa de expertiză din statele membre; observă că, pentru a asigura o repartiție echitabilă și eficace a finanțării, este necesar ca nivelul de cunoaștere cu privire la instrumentele de finanțare ale UE și la procedurile de punere în aplicare conexe din statele membre să fie îmbunătățit cu sprijinul Comisiei; salută rezultatele obținute de instrumentul JASPERS și reiterează faptul că planificarea precară a investițiilor conduce la întârzieri semnificative în finalizarea proiectelor și la utilizarea ineficientă a fondurilor;

    7.  reamintește că definitivarea axelor principale ale rețelei TEN-T este una din prioritățile politicii de transport europene și că fondurile structurale și de investiții sunt un instrument foarte important în finalizarea acestui proiect; subliniază necesitatea de a exploata potențialul fondurilor structurale și de investiții europene pentru a asigura conectarea capacităților oferite de rețelele TEN-T centrale și cuprinzătoare cu infrastructura de transport regională și locală; recunoaște rolul important jucat de Fondul de coeziune în procesul de îmbunătățire a infrastructurii și a conectivității în Europa și insistă asupra necesității de a menține acest fond în noul cadru financiar post-2020;

    8.  invită Comisia să țină seama de principalele caracteristici ale investițiilor pe termen lung în infrastructura de transport; subliniază că investițiile în infrastructura de transport sustenabilă necesită o contribuție publică substanțială și ar putea fi mai puțin atractive pentru sectorul privat, din cauza randamentului prea scăzut sau incert al investițiilor;

    9.  reamintește că fondurile alocate pentru finanțarea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) au fost diminuate în mod semnificativ în scopul recapitalizării Fondului european pentru investiții strategice; reamintește că transportul rămâne una dintre principalele priorități ale Fondului european pentru investiții strategice și solicită ca aceste fonduri să fie utilizate pentru finanțarea proiectelor de infrastructură de transport durabile, cu un accent special pe infrastructura feroviară; solicită ferm ca, în contextul revizuirii cadrului financiar multianual, să se adopte măsuri pentru a neutraliza efectul reducerilor aplicate MIE în scopul finanțării programului FEIS; atrage atenția asupra posibilității de a combina instrumentele financiare puse la dispoziție de FEIS cu fondurile ESI într-un proiect unic;

    10.  subliniază că multimodalitatea transportului ar trebui să fie un criteriu esențial în evaluarea proiectelor de infrastructură finanțate prin fondurile structurale și de investiții europene, dar că acesta nu ar trebui să reprezinte criteriul unic utilizat pentru a evalua proiectele propuse, în special în cazul statelor membre cu nevoi importante în materie de investiții în domeniul infrastructurii de transport;

    11.  subliniază că finanțarea prin politica de coeziune, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea durabilă și punerea în funcțiune a unor tehnologii inovatoare sunt extrem de importante pentru construirea și dezvoltarea infrastructurii de transport în țările Europei Centrale și de Est, precum și în alte țări, în special în regiunile mai puțin dezvoltate; solicită asigurarea resurselor necesare și menținerea nivelului de finanțare în următorul cadru financiar multianual și, de asemenea, menținerea sprijinului pentru proiectele de interconectare și de investiții care sunt axate pe modernizarea căilor de transport rutiere, feroviare și navigabile;

    12.  reamintește că fondurile structurale și de investiții europene și Mecanismul pentru interconectarea Europei sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a zonelor maritime, în special în regiunile ultraperiferice, pentru a compensa lipsa de legături maritime dintre regiunile insulare și piața internă; relevă, prin urmare, importanța punerii la dispoziție a resurselor necesare pentru dezvoltarea căilor navigabile maritime și a infrastructurii maritime;

    13.  solicită să se depună eforturi mai susținute cu scopul de a reduce risipa și de a asigura cheltuirea mai eficientă a fondurilor structurale și de investiții europene atunci când acestea sunt mobilizate în beneficiul infrastructurii aeroportuare;

    14.  constată existența unor diferențe majore în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și utilizare a transportului pe căi navigabile interioare în statele membre; subliniază necesitatea utilizării fondurilor ESI pentru a reduce aceste disparități;

    15.  ia act de existența unor obstacole administrative importante la accesarea fondurilor structurale și de investiții europene, mai ales pentru IMM-uri; subliniază că excluderea fondurilor ESI din domeniul de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat va facilita accesul la fondurile ESI pentru IMM-uri și întreprinderile locale care se confruntă cu obstacole administrative majore; subliniază că fondurile structurale și de investiții sunt deosebit de importante în scopul facilitării investițiilor în infrastructurile mici și mijlocii de la nivel local și regional, care joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor; solicită să se asigure o mai mare flexibilitate în elaborarea orientărilor și în evaluarea proiectelor de infrastructură finalizate care au beneficiat de finanțare din această sursă; solicită o mai mare flexibilitate în ceea ce privește concentrarea tematică în stabilirea priorităților de investiții din fondurile ESI, ținând cont de faptul că această concentrare tematică nu ar trebui să limiteze capacitatea autorităților locale de a investi în infrastructura de transport; subliniază că trebuie adoptate măsuri specifice pentru a simplifica formalitățile administrative;

    16.  subliniază necesitatea de a sprijini procesul de digitalizare a sistemului de transport și, în acest context, subliniază că este important să se asigure finanțarea necesară pentru IMM-uri;

    17.  subliniază faptul că principiul concentrării tematice pe baza căruia sunt stabilite prioritățile de investiții ale fondurilor ESI ar putea limita capacitatea autorităților locale de a investi în infrastructurile de transport, în special în regiunile mai dezvoltate, în care cel puțin 80 % din resursele Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) disponibile la nivel național sunt alocate acțiunilor prevăzute de două sau mai multe dintre obiectivele tematice 1, 2, 3 și 4 ale cadrului strategic comun (CSC); solicită, așadar, Comisiei să acorde regiunilor un grad mai mare de flexibilitate pentru a decide care sunt prioritățile asupra cărora se vor concentra; subliniază că obiectivul 7 al CSC, „Promovarea sistemelor de transport sustenabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore” ar trebui considerat o prioritate de prim rang a FEDR;

    18.  consideră că pentru țările care se confruntă cu probleme economice este foarte dificil să cofinanțeze proiectele europene ca urmare a stricteții cu care sunt puse în aplicare dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere la calcularea deficitului public; îndeamnă Comisia să dea dovadă de mai multă flexibilitate în evaluarea investițiilor naționale pentru cofinanțarea angajamentelor din cadrul proiectelor europene de transport din cadrul rețelei TEN-T atunci când se calculează deficitul public;

    19.  solicită o mai bună informare și cooperare cu statele membre, în vederea consolidării capacității administrative a Fondurilor structurale și de investiții europene, pentru ca administrațiile locale și naționale care gestionează aceste fonduri să fie cât mai eficiente;

    20.  solicită o mai bună integrare a autorităților locale și regionale, precum și a partenerilor sociali din sectorul transporturilor, în procesul de elaborare a planurilor de transport generale și directoare la nivel național și de alocare a resurselor către proiectele de infrastructură, în special în regiunile transfrontaliere;

    21.  sugerează să se includă în semestrul european un capitol dedicat monitorizării coerenței dintre investițiile naționale în infrastructura de transport și obiectivele TEN-T;

    22.  consideră că ar trebui găsiți indicatori care să asigure o distribuire echitabilă a fondurilor europene, care să țină seama și de necesitățile teritoriale specifice; reamintește că doar cooperarea teritorială europeană și distribuirea inteligentă a fondurilor pot îmbunătăți dezvoltarea eficientă a transporturilor.

    REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    11.10.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    40

    4

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Georg Mayer, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Knut Fleckenstein, Maria Grapini

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Olle Ludvigsson

    AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (14.10.2016)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    (2016/2148(INI))

    Raportoare pentru aviz: Viorica Dăncilă

    SUGESTII

    Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  ia act de comunicarea Comisiei referitoare la negocierile privind acordurile de parteneriat și programele operaționale, elaborată în temeiul articolului 16 alineatul (3) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC);

    2.  consideră că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care includ Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), sunt instrumente de investiții esențiale și constituie principalul instrument de finanțare care impulsionează dezvoltarea rurală în multe state membre; subliniază că existența unei complementarități și adiționalități între aceste două fonduri este esențială pentru crearea condițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică în zonele rurale; subliniază că POSEI este responsabil în principal pentru crearea de locuri de muncă directe și indirecte în sectorul agricol pentru regiunile ultraperiferice și sprijină ferm actualizarea bugetului acestuia pentru a răspunde caracteristicilor și constrângerile specifice ale acestor regiuni în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 349 din TFUE;

    3.  subliniază cât de important este ca nevoile de dezvoltare din zonele rurale să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul acordurilor de parteneriat, iar dispozițiile acordurilor de parteneriat din acest domeniu să fie transpuse în diferitele programe operaționale din cadrul politicii de coeziune;

    4.  consideră că zonele rurale, în special zonele cel mai puțin dezvoltate, pot aduce o contribuție importantă la creșterea ocupării forței de muncă și reducerea sărăciei, prin stimularea investițiilor în inovare și educație, astfel încât acestea să devină mai competitive și să garanteze astfel reînnoirea generațiilor; consideră, prin urmare, că, pentru a garanta creșterea economică în zonele rurale, trebuie evitată tăierea sau înghețarea finanțării alocate acestor zone; respinge orice înghețare sau reducere a ajutorului acordat din fondurile ESI, ca aplicare de sancțiuni pentru nerespectarea obiectivelor de deficit excesiv, fără a lua în considerare impactul socioeconomic al acestor măsuri;

    5.  subliniază că fondurile ESI ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale, și în special la promovarea extinderii rețelelor în bandă largă, dezvoltarea și modernizarea sectorului agroalimentar și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-urile din acest sector; consideră că multe dintre instrumentele actuale ale PAC ar trebui utilizate pentru a pune în aplicare cu succes și eficient investiții direcționate;

    6.  subliniază rolul agriculturii în furnizarea de locuri de muncă și în conservarea spațiului rural;

    7.  subliniază că noul FEADR se bazează pe perioadele de programare anterioare, incluzând un anumit grad de flexibilitate pentru a răspunde mai eficient nevoilor teritoriale specifice și extinzând obiectivele astfel încât să includă șase priorități ale UE pentru dezvoltarea rurală, împărțite în 18 domenii de atenție, toate contribuind la cele trei obiective transversale privind inovarea, mediul și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea; subliniază că stimularea inovării tehnologice și sociale în următoarele perioade financiare este esențială pentru o agricultură europeană sustenabilă și competitivă; subliniază, de asemenea, faptul că fondurile ESI ar trebui să vizeze în primul rând investițiile care sunt de natură să sporească ciclurile economice;

    8.  reamintește contribuția importantă a FEADR la protecția climei și obiectivul de a cheltui cel puțin 20 % din bugetul UE în domeniul politicii privind schimbările climatice;

    9.  subliniază importanța FEADR pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici și mijlocii;

    10.  regretă că bugetul alocat inițial pilonului II în perioada de programare actuală a fost de 99,6 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o reducere drastică în termeni reali față de perioada precedentă; subliniază valoarea adăugată a finanțărilor prin fonduri multiple și insistă asupra armonizării regulilor cu privire la sinergia fondurilor;

    11.  este preocupat de durata procesului de adoptare a programelor de dezvoltare rurală (PDR); se așteaptă ca Comisia și statele membre, precum și regiunile să fi extras învățăminte în urma acestui proces, astfel încât să prevină producerea unor întârzieri similare în viitor; atrage atenția asupra faptului că întârzierile înregistrate în adoptarea programelor PDR și întârzierea acordării plăților către fermieri contribuie la adâncirea crizei sectorului agricol și invită Comisia și statele membre să instituie măsuri tranzitorii care să asigure accesul fermierilor la finanțare;

    12.  subliniază că adoptarea târzie a programelor de dezvoltare rurală a întârziat în mod inevitabil publicarea anunțurilor privind anumite măsuri și submăsuri și că acest lucru a cauzat inconveniente considerabile pentru agricultori;

    13.  consideră că unul dintre motivele întârzierilor constă în faptul că programele de dezvoltare rurală, deoarece trebuie să cuprindă mai multe niveluri și grade diferite de detaliu, sunt redactate în termeni foarte fragmentari și că aceasta se adaugă la lucrările pe care le implică gestionarea practică a asistenței, ceea ce contravine obiectivelor dorite, de simplificare și de claritate în ceea ce privește normele;

    14.  consideră că ar trebui să se acorde prioritate în programul de dezvoltare rurală pentru proiectele propuse care au un impact direct asupra dezvoltării agricole, având grijă să se asigure că acest program nu include proiecte care, deși sunt destinate zonelor rurale, ar putea fi incluse în alte programe europene;

    15.  subliniază încă o dată rolul important jucat de tineri și de femei în zonele rurale; regretă că în Europa în medie doar 28 % din exploatațiile agricole sunt conduse de femei, în vreme ce antreprenoriatul feminin este, din punct de vedere social, economic și ecologic, un pilon important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale; observă că, în special în zonele rurale, femeile și tinerii fac parte din categoriile cele precare cu un grad de șomaj foarte ridicat; subliniază importanța programelor de dezvoltare rurală care sprijină ocuparea forței de muncă în agricultură, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate pentru tineri și femei; solicită Comisiei să sprijine și să încurajeze accesul femeilor din mediul rural la piața muncii ca o prioritate în viitoarele lor politici de dezvoltare; solicită statelor membre ca în implementarea programelor de dezvoltare rurală să integreze și să promoveze pe deplin dimensiunea de gen, iar o atenție particulară sa fie acordată proiectelor ce vizează integrarea tineretului, fapt ce încurajează desfășurarea de către aceștia a unei activități în sectorul agricol ca o carieră, facilitând schimbul de generații;

    16.  reamintește că zonele rurale din UE se confruntă cu o serie de probleme de lungă durată, cum ar fi depopularea, îmbătrânirea populației rămase, lipsa serviciilor sociale și alte probleme de natură socioeconomică, care ar trebui considerate ca o prioritate fundamentală în politicile europene de coeziune finanțate cu fondurile ESI;

    17.  salută alocarea de către statele membre și regiuni a unor sume mai importante pentru măsurile de mediu și pentru investițiile fizice vizând creșterea competitivității și dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale; speră că aceste măsuri, împreună cu serviciile pe care administratorii rurali le oferă în beneficiul politicii privind schimbările climatice și al strategiei în domeniul biodiversității vor avea un efect de durată și o puternică influență economică, promovând adiționalitatea eficientă dintre diferitele fonduri; subliniază importanța introducerii instrumentului de gestionare a riscurilor în cadrul FEADR și invită statele membre să sprijine înființarea fondurilor mutuale și a primelor de asigurare în vederea eliminării vulnerabilităților din sectorul agricol; constată, de asemenea, că pentru a asigura productivitatea și, prin urmare, competitivitatea pe termen lung, acest lucru depinde foarte mult de investițiile în aspectele de mediu din agricultură și de gestionarea durabilă a solului, a apei și a biodiversității, cum ar fi prevenirea eroziunii solului, circuitul eficient al nutrienților, o polenizare optimă, crearea stratului superficial al solului și integrarea agrosilviculturii și a gestionării sustenabile a pădurilor pentru construirea capacității de rezistență la schimbările climatice și pentru dezvoltarea în continuare a unei bioeconomii puternice; observă că agricultorii sunt mai puțin capabili să investească ei înșiși în aceste tipuri de măsuri atât timp cât veniturile lor sunt diminuate în situația economică actuală, fapt ce face ca finanțarea UE și cea a statelor membre să fie esențială pentru a se putea oferi un răspuns provocărilor tot mai mari, precum productivitatea viitoare, prosperitatea, securitatea alimentară și schimbările climatice;

    18.  solicită Comisiei să garanteze un acces la finanțare mai ușor și echilibrat din punct de vedere geografic, acordând o prioritate deosebită întreprinderilor și cooperativelor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere structural, precum și proiectelor care încearcă să promoveze coeziunea teritorială și interconectarea zonelor rurale;

    19.  subliniază că este necesar să se consolideze în mod semnificativ măsurile aferente fondurilor destinate dezvoltării rurale care sunt menite să sprijine inovarea și investițiile în tehnologiile emergente și agricultura de precizie, pentru a spori competitivitatea întreprinderilor europene din zonele rurale;

    20.  susține faptul că proiectele finanțate în cadrul programelor de dezvoltare rurală trebuie să răspundă efectiv nevoii de a genera creștere economică și locuri de muncă și invită Comisia și autoritățile de management să elaboreze evaluări ex ante și ex post privind valoarea adăugată și impactul economic și social al proiectelor și acțiunilor finanțate;

    21.  solicită Comisiei să asigure mecanisme de corelare a prețurilor de producție și de vânzare și să se asigure astfel că principalii beneficiari ai finanțărilor PAC sunt producătorii agricoli;

    22.  consideră că unele state membre și regiuni nu au profitat pe deplin de FEADR, din cauza creșterii gradului de complexitate și înăspririi cerințelor de control impuse de Comisie, și, prin urmare, solicită introducerea unui sistem centralizat, digital la nivel european, care să permită identificarea unor aspecte contabile; solicită Comisiei să se asigure că toate părțile sunt informate în timp util cu privire la reînnoirea structurii FEADR și să faciliteze în mod activ utilizarea și vizibilitatea acestor fonduri;

    23.  subliniază importanța unor ajustări la fondurile ESI, care vor consolida aplicabilitatea acestora în regiunile ultraperiferice, stimulând economia și ocuparea forței de muncă la nivel local în aceste zone, care sunt caracterizate de îndepărtare, dispersie și suprafață redusă, și care necesită, prin urmare, o atenție deosebită în ceea ce privește crearea și menținerea locurilor de muncă;

    24.  ia act de faptul că unele state membre sau regiuni, uneori cele cu cea mai mare nevoie de dezvoltare rurală, nu promovează participarea la sisteme, și, în unele cazuri, nu oferă nici măcar sistemele care sunt necesare pe teritoriile lor;

    25.  invită Comisia să își consolideze rolul în schimbul și difuzarea celor mai bune practici între statele membre și regiuni în ceea ce privește utilizarea FEADR;

    26.  îndeamnă statele membre, regiunile și Comisia să implementeze eficient și pe deplin FEADR și să evite reglementarea excesivă și adăugarea de proceduri ce pot fi evitate; subliniază faptul că serviciile de consiliere orientate și monitorizarea și asistența continue sunt esențiale în programele operaționale pentru sprijinirea fermierilor, a silvicultorilor și a comunităților rurale pentru punerea în aplicare eficientă și transparentă; invită Comisia să simplifice în continuare PAC, fără a diminua domeniul de aplicare al programelor de dezvoltare rurală și, astfel, să reducă sarcinile administrative și birocratice inutile fără a compromite obiectivele politicilor, iar atunci când este fezabil și necesar, să adapteze legislația de bază în acest sens, pentru a permite un acces rapid și facil la finanțarea europeană, în special pentru exploatațiile agricole mici, în vederea îndeplinirii obiectivelor PAC; invită Comisia și statele membre să asigure alocarea de resurse suficiente îndeplinirii cu succes a condițiilor ex ante rămase; își exprimă îngrijorarea asupra faptului că birocrația excesivă și complexitatea regulilor reduc gradul de atractivitate al finanțărilor prin PAC; speră că această simplificare va fi realizată fără întârziere;

    27.  salută crearea de către Comisie a Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor structurale și de investiții europene, cu scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii acestor fonduri, printre care FEADR; speră că rapoartele grupului vor face posibilă identificarea de modalități practice pentru simplificarea suplimentară a fondurilor europene și pentru a le face mai ușor de accesat;

    28.  subliniază că, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în UE, reformele structurale necesare trebuie să se efectueze, iar birocrația trebuie redusă;

    29.  este preocupat de faptul că măsurile menite să îi ajute pe agricultori să gestioneze riscurile și să înființeze grupuri de producători nu au fost incluse în numeroase programe care ar putea sprijini agricultorii să reacționeze mai bine la creșterea volatilității pieței;

    30.  consideră că Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală are cunoștințele tehnice necesare și o privire generală asupra aspectelor rurale și agricole, fiind astfel un administrator firesc al programelor de dezvoltare rurală, și îndeamnă Comisia să asigure ocuparea adecvată a posturilor pentru a se garanta implementarea și auditul PAC în mod corespunzător;

    31.  subliniază că realizarea cu succes a obiectivelor acordurilor de parteneriat și ale programelor operaționale este puternic facilitată de participarea activă a agenților de la nivel local și regional și a grupurilor de acțiune locală (GAL), precum și a altor părți interesate relevante din teren, de exemplu cooperativele, asociațiile comerciale și organizațiile de producători, asigurând integrarea cu succes a proiectelor în zonele locale respective și administrarea lor eficace; salută succesul instrumentelor de dezvoltare locală sub responsabilitatea comunității (DRLC) și expertiza GAL-urilor în gestionarea proiectelor la nivel local; invită Comisia și autoritățile de management din cadrul programelor de dezvoltare rurală să consulte părțile interesate în mod regulat, de la planificarea programelor de dezvoltare rurală până la punerea lor în aplicare;

    32.  invită Comisia să adopte un set de orientări pentru a prezenta industriei agroalimentare posibilitățile de finanțare disponibile în cadrul fondurilor ESI, în combinație cu noul Fond european pentru investiții strategice;

    33.  invită Comisia să depună, de asemenea, eforturi pentru a armoniza definițiile și normele aplicabile, cu scopul de a asigura o coerență sporită între diferitele fonduri și instrumente;

    34.  solicită luarea de măsuri pentru a spori gradul de sensibilizare a statelor membre cu privire la necesitatea de a stimula mecanisme de formare inițială și continuă în agricultură, cu resursele Fondului social european, utilizând, de asemenea, programe precum Garanția pentru tineret, de exemplu.  REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    13.10.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    36

    3

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Daniel Buda, Nicola Caputo, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Diane Dodds, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Anja Hazekamp, Esther Herranz García, Jan Huitema, Elisabeth Köstinger, Urszula Krupa, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Giulia Moi, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Jens Rohde, Bronis Ropė, Jasenko Selimovic, Czesław Adam Siekierski, Marc Tarabella, Marco Zullo

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Angélique Delahaye, Karin Kadenbach, Hannu Takkula, Estefanía Torres Martínez, Ramón Luis Valcárcel Siso, Miguel Viegas

    AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (14.10.2016)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului întocmit în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC

    (2016/2148(INI))

    Raportor pentru aviz: Nikolaos Chountis

    SUGESTII

    Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  reamintește că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) sunt principalele instrumente financiare utilizate în cadrul politicii de coeziune a UE pentru a atinge obiectivul de a construi o Uniune mai prosperă, mai echilibrată și mai solidară, precum și obiectivele emblematice ale Strategiei Europa 2020 referitoare la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, deoarece ele contribuie la îmbunătățirea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE; subliniază că obiectivul fondurilor ESI este de a veni în sprijinul investițiilor strategice în domenii-cheie precum infrastructura, educația, cercetarea și inovarea; subliniază perspectivele pe care le oferă utilizarea eficientă a fondurilor ESI, în special a Fondului social european (FSE), cu scopul de a oferi soluții la problema șomajului structural și de lungă durată, a promova incluziunea socială și o mai bună educație pentru toți cetățenii, în special pentru tinerii cu un nivel redus de calificare, pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și pentru cei care provin din medii defavorizate; salută, în acest sens, faptul că s-au luat măsuri pentru a consolida rolul FSE în cadrul perioadei de programare 2014-2020, deoarece asigurarea unui acces egal la educație formală și non-formală de calitate, la formare profesională și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții reprezintă una dintre prioritățile cheie pentru a realiza o convergență veritabilă și a reduce decalajele și inegalitățile socioeconomice dintre statele membre, regiunile și teritoriile Uniunii Europene; subliniază că, în acest scop, sistemele de educație publică ușor accesibile, performante și finanțate corespunzător și locurile de muncă durabile și de înaltă calitate pentru tineri au o importanță crucială pentru ca impactul măsurilor să fie resimțit la nivelul tuturor segmentelor societății europene;

    2.  regretă că nivelul global al CFM 2014-2020 este inferior față de cel al CFM 2007-2013; subliniază că într-o perioadă de austeritate și de ajustări fiscale extreme, presiunea asupra bugetelor statelor membre crește; precizează faptul că această presiune a condus la scăderea finanțării publice pentru educație în anumite state membre și a generat o rată ridicată și persistentă a șomajului, în special în rândul tinerilor;

    3.  încurajează statele membre să valorifice la maximum flexibilitatea crescută și abordarea orientată către rezultate ce caracterizează politica de coeziune în contextul actualei perioade de programare pentru a spori valoarea adăugată a acesteia; subliniază necesitatea de a adopta măsuri pentru a optimiza modul de utilizare a fondurilor ESI prin intermediul investițiilor în infrastructura relevantă, cu scopul de a promova solidaritatea, crearea de locuri de muncă și ocuparea durabilă a forței de muncă, educația, cultura și sportul, a asigura furnizarea de servicii publice de înaltă calitate, justiția de mediu și reducerea șomajului și a excluziunii sociale; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că o posibilă suspendare a plăților efectuate din fondurile ESI ar afecta în mod negativ statele membre care se confruntă cu dificultăți și trebuie să facă față unor reduceri bugetare semnificative în sectorul educației și al culturii;

    4.  constată că fondurile ESI vizează domenii de activitate care contribuie la instituirea unui mediu favorabil creării de locuri de muncă, cum ar fi educația, formarea și industriile culturale și creative, prin suplimentarea bugetelor naționale și compensarea reducerii nivelului de investiții;

    5.  cere statelor membre să folosească fondurile ESI la întregul lor potențial, luând măsurile necesare pentru a crește valoarea adăugată a proiectelor lor și asigurând că acestea sunt orientate în mai mare măsură spre rezultate, precum și oferind informații suficiente și adecvate potențialilor beneficiari, inclusiv celor din sectorul educației, culturii și sportului;

    6.  subliniază că, conform rezultatelor Monitorului educației și formării din 2015, se evidențiază necesitatea stringentă de a îmbunătăți caracterul incluziv, calitatea și relevanța educației în UE pentru a asigura creșterea sustenabilă, a stimula productivitatea, a soluționa șomajul structural și de durată, a promova mobilitatea echitabilă și a favoriza incluziunea socială; solicită în acest sens statelor membre să promoveze și să sprijine proiectele care se axează pe sprijinirea sistemelor de educație, a profesorilor, formatorilor și persoanelor care învață, indiferent de grupa de vârstă, mai ales a celor care aparțin unor grupuri vulnerabile și dezavantajate, utilizând în mod eficient resursele disponibile în cadrul fondurilor ESI, mai ales FSE, completate de alte instrumente ale UE, cum ar fi Erasmus+ și programele de cooperare teritorială europeană;

    7.  reamintește că două milioane de întreprinderi vor fi sprijinite în mod direct de fondurile ESI pentru stimularea competitivității și a capacității lor de cercetare și inovare; salută faptul că circa 15 milioane de gospodării vor avea acces la rețeaua în bandă largă de mare viteză grație finanțării de la Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în timp ce aproape 20 de milioane de persoane din zona rurală vor beneficia de infrastructură sau de servicii TIC noi sau îmbunătățite cu sprijinul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR);

    8.  subliniază importanța fondurilor structurale și de investiții pentru îmbunătățirea infrastructurii preșcolare, școlare și universitare în vederea îmbunătățirii calității formării și modernizării sistemelor de educație și formare pentru a se oferi tinerilor competențele și calificările ce le vor permite să-și găsească o slujbă și pentru a permite forței de muncă să-și îmbunătățească competențele și calificările;

    9.  subliniază că sursele de energie regenerabilă au un imens potențial de inovare și creare de locuri de muncă, având în vedere faptul că utilizarea lor este asociată cu eforturi de creștere a eficienței resurselor și a eficienței energetice; solicită Comisiei să elaboreze o strategie energetică și de mediu specifică în cadrul politicii de dezvoltare regională, care să contribuie, totodată, la îmbunătățirea educației și a ofertei de locuri de muncă;

    10.  consideră că este necesară o strategie de investiții mai amplă, care să acopere întregul ciclu de educație și formare, cuprinzând toate componentele procesului de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv formarea la locul de muncă și învățarea formală și non-formală; având în vedere faptul că „O mai bună educație” este una dintre prioritățile de prim rang ale Fondului social european, încurajează statele membre să acorde toată atenția necesară acestui obiectiv, canalizând investițiile către o educație incluzivă care ține seama de schimbările societale, pentru a asigura un acces și oportunități egale pentru toți;

    11.  recunoaște faptul că rolul jucat de microîntreprinderi și de IMM-uri în sectoarele culturale și creative este tot mai important din perspectiva stimulării investițiilor, a creșterii economice, a inovării și a ocupării forței de muncă și evidențiază totodată rolul lor cheie, pe lângă ONG-uri, rețele și platforme culturale, în menținerea și promovarea diversității culturale și lingvistice, precum și a unei game largi de arte și meșteșuguri tradiționale; recunoaște că cultura și inovarea reprezintă factori esențiali pentru a ajuta regiunile să atragă investiții, să sprijine talentele creative și să promoveze coeziunea socială, contribuind astfel la dezvoltarea locală, pe care autoritățile locale și regionale sunt cele mai în măsură să o sprijine;

    12.  solicită intensificarea investițiilor în domeniul educației, al incluziunii sociale, al învățământului profesional și al învățării pe tot parcursul vieții, atât pentru a îmbunătăți relevanța sistemelor de educație și formare profesională, cât și pentru a facilita tranziția de la educație la muncă și învățarea pe tot parcursul vieții; subliniază necesitatea unei finanțări concentrate pentru prevenirea abandonului școlar timpuriu și pentru asigurarea unui acces egal la educație de calitate;

    13.  încurajează statele membre să valorifice pe deplin flexibilitatea crescută existentă în cadrul actualei politici de coeziune pentru a putea reacționa mai bine la nevoile și specificitățile locale și regionale, inclusiv în sectorul educației, al culturii și al sportului;

    14.  subliniază faptul că este important să se utilizeze o abordare mai cuprinzătoare și holistică în ceea ce privește cultura, care să țină seama de contribuția semnificativă a acesteia la educație și formare, la dezvoltarea socială și economică inovativă și la incluziunea socială; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să îmbunătățească vizibilitatea rolului jucat de sectorul cultural în stimularea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii și să încurajeze proiecte culturale în acest sens, inclusiv proiecte transfrontaliere care să contribuie la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale;

    15.  observă importanța Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), având în vedere faptul că aceasta poate rezolva problema persistentă a nivelului ridicat al șomajului în rândul tinerilor, care rămâne peste 40 % în mai multe state membre; solicită Comisiei ca, în contextul execuției fondurilor structurale și de investiții europene, să promoveze infrastructuri care să creeze noi locuri de muncă de calitate și protecție socială pentru tineri; îndeamnă statele membre să pună în aplicare pe deplin Garanția pentru tineret, pe baza unei cooperări strânse între serviciile de ocupare a forței de muncă și sistemul de învățământ;

    16.  subliniază potențialul industriilor culturale și creative (ICC) în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că promovarea în continuare a sectorului cultural și a celui de creație, precum și investițiile în aceste sectoare pot contribui substanțial la investiții, la creșterea economică, la inovare și la ocuparea forței de muncă; invită, așadar, Comisia să aibă în vedere oportunitățile speciale oferite de sectorul cultural și creativ (SCC) în ansamblul său, inclusiv de ONG-uri și de asociațiile mici, de exemplu în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

    17.  constată existența unor dificultăți crescute în ocuparea locurilor de muncă vacante din cauza necorelării competențelor lucrătorilor cu nevoile de pe piața forței de muncă; subliniază că problemele legate de necorelarea competențelor cu nevoile de pe piața forței de muncă, de mobilitatea geografică limitată și de practicile asociate muncii precare trebuie să fie abordate prin fondurile ESI și solicită o mai strânsă cooperare între instituțiile de învățământ superior, organismele de formare și IMM-uri în ceea ce privește accesarea acestor fonduri;

    18.  solicită Comisiei să se asigure că statele membre respectă Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap la implementarea proiectelor susținute din fonduri ESI;

    19.  constată cu satisfacție că printre obiectivele pachetului legislativ privind fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada 2014-2020 se numără și promovarea transferului persoanelor cu handicap din mediul instituționalizat către viața în comunitate și solicită Comisiei să se asigure că statele membre respectă dispozițiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap atunci când pun în aplicare fondurile ESI în acest sens;

    20.  subliniază faptul că statele membre ar trebui să își onoreze angajamentul asumat de a asigura un acces mai bun la servicii de internet în bandă largă de bună calitate, în special la rețele wi-fi publice, acest lucru fiind extrem de important pentru regiunile rurale și puțin locuite; invită statele membre și regiunile să identifice prioritățile lor de investiții în domeniul TIC; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească accesibilitatea și transparența și să asigure o simplificare accelerată a procedurilor aplicabile în ceea ce privește mobilizarea fondurilor ESI în sectorul TIC;

    21.  subliniază necesitatea menținerii meseriilor tradiționale, inclusiv a meșteșugurilor tradiționale și a competențelor asociate, precum și necesitatea instituirii unor strategii de stimulare a antreprenoriatului în acest domeniu, cu scopul de a conserva identitatea culturală a sectorului meseriilor tradiționale; reamintește importanța susținerii formării profesionale la locul de muncă și a mobilității tinerilor artizani;

    22.  subliniază că actuala criză a migrației ridică multe provocări pentru sistemele de educație și formare ale statelor membre gazdă; solicită instituțiilor UE să asigure statelor membre flexibilitatea necesară și o finanțare adecvată, prin intermediul fondurilor ESI și al altor fonduri și programe ale Uniunii, și solicită, de asemenea, statelor membre să valorifice pe deplin oportunitățile și fondurile existente pentru a pune în aplicare proiecte care sprijină în mod substanțial integrarea refugiaților, a migranților și a solicitanților de azil în sistemele de educație și formare profesională; consideră că accesul la învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv la învățare non-formală și la formare profesională, are potențialul unui instrument eficient pentru incluziunea activă a refugiaților, a migranților și a solicitanților de azil, precum și pentru integrarea lor pe piața europeană a muncii și în societatea europeană; subliniază, în acest context, rolul important al autorităților locale și regionale;

    23.  subliniază faptul că infrastructura culturală are un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale și asupra coeziunii la nivel local, regional și național; solicită Comisiei să revizuiască plafonul de 5 milioane EUR pentru infrastructura culturală cu ocazia adoptării Regulamentului Omnibus, inclusiv Regulamentul privind FEDR, să prevadă un plafon maxim pentru proiectele culturale de 10 milioane EUR pentru toate proiectele (nu doar pentru siturile UNESCO) și să aibă în vedere costurile eligibile ale proiectelor, nu neapărat costurile totale ale acestora;

    24.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți coordonarea și a facilita și optimiza sinergiile dintre fondurile ESI și alte fonduri și programe ale Uniunii pentru a asigura un impact mai ridicat și o mai mare eficiență și pentru a stimula creșterea durabilă și ocuparea forței de muncă în UE; solicită să se asigure continuitatea investițiilor realizate din fondurile structurale în regiunile aflate în tranziție, pentru a nu întrerupe efectele pozitive care au fost deja obținute.

    REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    11.10.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    26

    2

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Therese Comodini Cachia, Ilhan Kyuchyuk, Emma McClarkin, Hannu Takkula

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Marco Affronte

    REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

    Data adoptării

    29.11.2016

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    32

    5

    2

    Membri titulari prezenţi la votul final

    Pascal Arimont, Franc Bogovič, Steeve Briois, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Olaf Stuger, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Daniel Buda, James Carver, Elena Gentile, Ivana Maletić, Dan Nica, James Nicholson, Bronis Ropė

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Vladimir Urutchev, Boris Zala