RAPORT referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017

14.2.2017 - (2016/2306(INI))

Comisia pentru afaceri economice și monetare
Raportor: Gunnar Hökmark
Raportor pentru aviz (*):
Jean-Paul Denanot, Comisia pentru bugete
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

Amendamente

• 001-005 (PDF - 406 KB)
• 001-005 (DOC - 56 KB)
• 006-007 (PDF - 396 KB)
• 006-007 (DOC - 51 KB)
• 008-008 (PDF - 385 KB)
• 008-008 (DOC - 39 KB)

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017

(2016/2306(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2), articolele 126 și 136 și Protocolul nr. 12 la tratat,

–  având în vedere Protocolul (nr. 1) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul (nr. 2) la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice[1],

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre[2],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro[3],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv[4],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice[5],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro[6],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro[7],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară[8],

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind analiza anuală a creșterii pentru 2016 din 15 ianuarie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la raportul privind sustenabilitatea finanțelor publice pentru 2015 din 8 martie 2016,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 17-18 martie 2016,

–  având în vedere declarația Eurogrupului din 9 septembrie 2016 cu privire la principiile comune pentru îmbunătățirea repartizării cheltuielilor,

–  având în vedere Raportul anual al BCE pentru 2015,

–  având în vedere previziunile economice europene din toamna 2016 publicate de Comisia Europeană la 9 noiembrie 2016,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 ianuarie 2015, intitulată „Utilizarea optimă a flexibilității în cadrul normelor prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere” (COM(2015)0012),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind Analiza anuală a creșterii pentru 2017 (COM(2016)0725),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind recomandarea de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2016)0727),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016, intitulată „Către o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro” (COM(2016)0727),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 noiembrie 2016 privind „Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2017” (COM(2016)0728),

–  având în vedere dezbaterea cu parlamentele naționale în contextul ediției din 2017 a Săptămânii Parlamentare Europene,

–  având în vedere raportul intitulat „Finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 octombrie 2015 privind măsurile care trebuie întreprinse în vederea finalizării Uniunii economice și monetare (COM(2015)0600),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 iunie 2015 referitoare la evaluarea cadrului de guvernanță economică: bilanț și provocări;[9]

–  având în vedere Raportul anual pe 2015 elaborat de Monitorul European al Restructurărilor din cadrul Eurofound,

–  având în vedere comunicatul liderilor G20, emis în urma Summitului de la Hangzhou din 4-5 septembrie 2016,

–  având în vedere Declarația Președintelui BCE la cea de-a 34-a reuniune a Comitetului Monetar și Financiar Internațional din 7 octombrie 2016,

–  având în vedere acordul COP 21 adoptat la 12 decembrie 2015 în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului European al Regiunilor privind semestrul european 2016 și analiza anuală a creșterii pentru 2017 (12 octombrie 2016),

–  având în vedere Raportul anual pe 2015-2016 privind IMM-urile europene,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 26 august 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, precum și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0039/2017),

A.  întrucât economia Uniunii Europene se redresează într-un ritm lent și prezintă, în general, un ritm moderat de creștere, care se caracterizează însă prin variații la nivelul statelor membre;

B.  întrucât creșterea reală a PIB-ului în exercițiul 2016 a fost estimată de Comisia Europeană la 1,8 % pentru UE și la 1,7 % pentru zona euro, iar pentru exercițiul 2017 la 1,6 % și, respectiv, 1,7 % și întrucât pentru exercițiul 2016 nivelul datoriei publice este estimat la 86,0 % în UE și la 91,6 % în zona euro; întrucât ar urma ca deficitul din zona euro să scadă până la 1,7 % din PIB în 2016 și până la 1,5 % în 2017 și 2018;

C.  întrucât cheltuielile de consum constituie în prezent forța motrice principală a creșterii și se anticipează că vor rămâne ca atare și în 2017; întrucât, în comparație cu nivelul investițiilor înregistrat perioada anterioară crizei, Europa se confruntă în continuare cu un deficit de investiții considerabil;

D.  întrucât rata ocupării forței de muncă la nivelul UE înregistrează o creștere continuă, dar inegală și nu suficient de rapidă, rata șomajului scăzând în zona euro la 10,1 % în 2016, insuficient pentru a reduce în mod semnificativ șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată;

E.  întrucât redresarea piețelor forței de muncă și creșterea sunt în continuare fragile și se realizează într-un ritm diferit de la un stat membru la altul și întrucât este necesar să fie promovată convergența ascendentă în UE;

F.  întrucât creșterea a fost stimulată într-un grad important de politici monetare neconvenționale, care nu pot dura la nesfârșit; întrucât acest lucru evidențiază necesitatea unei abordări de politică tridirecționale, bazate pe investiții favorabile creșterii, pe reforme structurale durabile și pe gestionarea responsabilă a finanțelor publice, asigurând în acest context punerea în aplicare consecventă a Pactului de stabilitate și creștere în statele membre și respectarea deplină a clauzelor de flexibilitate aferente acestuia;

G.  întrucât, în cazul anumitor state membre, nivelul datoriei publice și al celei private este în continuare foarte ridicat, depășind pragul de 60 % din PIB, stabilit în cadrul PSC;

H.  întrucât, în urma evaluării proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2017 ale statelor membre din zona euro, Comisia nu a identificat neconcordanțe majore între aceste PPB și dispozițiile PSC, însă a constatat, în mai multe cazuri, că ajustările fiscale planificate sunt sau riscă să fie insuficiente față de cele cerute de PSC;

I.  întrucât evaluările Comisiei privind proiectul de plan bugetar al statelor membre din zona euro pentru 2017 constată că numai nouă state membre îndeplinesc cerințele din cadrul PSC;

G.  întrucât viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale statelor membre ale UE este o chestiune de interes pentru egalitatea între generații;

K.  întrucât amploarea datoriei publice poate fi afectată atât de datoriile contingente, cât și de datoriile implicite;

L.  întrucât unele state membre înregistrează excedente foarte mari de cont curent și macrodezechilibrele europene sunt încă mari;

M.  întrucât proiectul european necesită în continuare importante eforturi de investiții din partea sectorului public și a celui privat, în special în domeniul educației, al cercetării, al TIC și al inovării, precum și noi locuri de muncă, oportunități de afaceri și întreprinderi, în scopul de a-și materializa potențialul de creștere și de a elimina „deficitul investițional” ce caracterizează perioada actuală, în care nivelul investițiilor este inferior celui înregistrat înainte de criză; întrucât în acest scop este nevoie în special de o îmbunătățire a cadrului normativ;

N.  întrucât nivelul ridicat al creditelor neperformante rămâne o provocare serioasă într-o serie de state membre; întrucât se remarcă o revenire treptată a tendinței de creștere a creditării, însă aceasta se află încă la un nivel inferior celui de dinaintea crizei;

O.  întrucât, pentru a îmbunătăți nivelul insuficient de competitivitate globală a UE și a intensifica creșterea economică a acesteia, este necesar să se asigure o mai bună punere în aplicare a noului mix de politici, realizarea unor reforme structurale inteligente în statele membre și finalizarea pieței unice;

P.  întrucât economiile cu regimuri de faliment mai punitive sunt defavorabile potențialei creșteri în valoare adăugată și ocupare a forței de muncă și, din acest motiv, este necesar să se pună în aplicare pe deplin principiul celei de a doua șanse prevăzut în Small Business Act de către toate statele membre;

Q.  întrucât competitivitatea europeană depinde în mare măsură și de elemente care nu sunt legate de prețuri, ci vizează inovarea, tehnologia și capacitățile organizaționale, mai degrabă decât exclusiv prețurile, costurile și salariile;

R.  întrucât Directiva privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale a fost concepută pentru a ajuta societățile care se confruntă cu costuri ridicate sau chiar cu falimentul din cauza întârzierii efectuării plăților de către societăți private și publice; întrucât evaluarea ex-post externă a relevat faptul că entitățile publice din peste jumătate din toate statele membre nu respectă nici acum limita de plată de 30 de zile impusă prin lege; întrucât raportul a identificat faptul că statele membre în care au fost inițiate programe de ajustare au dificultăți în aplicarea directivei, plata promptă a facturilor curente trebuind să fie echilibrată de rambursarea datoriilor acumulate,

1.  salută analiza anuală a creșterii pentru 2017 realizată de Comisie, în care se reafirmă strategia unui triunghi virtuos constând din investiții publice și private, reforme structurale echilibrate din punct de vedere social și finanțe publice responsabile și solicită ca acest mix de politici să fie pus în aplicare mai eficient; împărtășește ideea potrivit căreia este necesar un progres mai rapid în adoptarea reformelor, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, pentru a asigura locuri de muncă și creștere economică și a sprijini, astfel, redresarea economică; regretă, prin urmare, rata de implementare foarte scăzută a recomandărilor specifice fiecărei țări, care a scăzut de la 11 % în 2012 la doar 4 % în 2015; subliniază că statele membre vor trebui să își intensifice eforturile de reformă dacă doresc să revină la creșterea economică și să creeze locuri de muncă; sprijină efortul depus de Comisie pentru a realiza obiectivul prioritar de creștere a ratei de ocupare a forței de muncă și de stimulare a creșterii economice și a investițiilor pentru Uniune;

2.  constată dependența actuală excesivă de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE) și observă faptul că politica monetară nu poate stimula de una singură creșterea în absența investițiilor și a unor reforme structurale durabile;

3  împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia zona euro ar trebui să se bazeze tot mai mult pe cererea internă; consideră că o cerere internă mai susținută ar fi putea contribui mai eficient la creșterea sustenabilă a zonei euro;

4.  constată că creșterea continuă și în 2016, cu ritm moderat, la un nivel superior celui de dinainte de criză, dar subliniază în același timp că această creștere modestă trebuie privită în perspectiva unei politici monetare excepționale, rămânând în continuare slabă și inegală între statele membre; constată cu îngrijorare că ratele de creștere a PIB-ului și a productivității rămân sub potențialul deplin și că, prin urmare, nu este momentul abandonării luptei, această redresare moderată necesitând eforturi continue pentru a putea contribui la o economie mai rezistentă prin dinamizarea creșterii economice și stimularea ocupării forței de muncă ;

5.  constată că referendumul din Regatul Unit a creat incertitudini pentru economia și piețele financiare europene; ia act de incertitudinea politică creată de rezultatul recentelor alegeri prezidențiale din Statele Unite ale Americii și de faptul că aceasta va afecta, conform previziunilor, economia europeană, nu în ultimul rând în ceea ce privește relațiile comerciale internaționale;

6.  observă cu preocupare reacția ostilă împotriva globalizării și creșterea protecționismului;

7.  constată că, deși rata globală a șomajului scade treptat, în timp ce rata de ocupare este în creștere, persistă provocări structurale în multe state membre; constată că ratele șomajului de lungă durată și ale șomajului în rândul tinerilor rămân ridicate; subliniază că, pentru a combate aceste deficiențe structurale, este necesar ca în statele membre să se introducă reforme ale pieței muncii care să fie favorabile incluziunii, cu respectarea deplină a dialogului social;8.  subliniază că rata de investiții în UE și în zona euro este încă mult sub nivelul de dinainte de criză; subliniază faptul că acest deficit de investiții trebuie să fie compensat prin investiții publice și private și relevă faptul că doar investițiile focalizate pot aduce rezultate vizibile într-un interval de timp scurt și la o scară corespunzătoare; este de acord cu Comisia că nivelurile scăzute ale costurilor de finanțare înregistrate în prezent favorizează realizarea anticipată a investițiilor publice programate, în special în domeniul infrastructurii;

Investiții

7.  este de acord cu Comisia că accesul la finanțare și consolidarea pieței unice sunt esențiale pentru ca întreprinderile să inoveze și să se dezvolte; subliniază faptul că noile cerințe de capital și de lichiditate, deși necesare pentru a spori reziliența sectorului bancar, nu ar trebui să submineze capacitatea băncilor de a credita economia reală; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a stimula accesul IMM-urilor la finanțare; solicită, așadar, Comisiei să își intensifice eforturile în vederea îmbunătățirii mediul de finanțare;

8.  subliniază că investițiile private și publice în capitalul uman și în infrastructură sunt extrem de importante; consideră că este foarte necesar să fie facilitate investițiile în domenii precum educația, inovarea și cercetarea și dezvoltarea, care reprezintă factori decisivi pentru o economie europeană mai competitivă;

9.  salută propunerea Comisiei de extindere a duratei și de dublare a cuantumului Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); subliniază că acoperirea geografică și sectorială trebuie îmbunătățită semnificativ dacă se dorește atingerea obiectivelor stabilite în regulament; subliniază că FEIS ar trebui, de asemenea, să atragă finanțare pentru proiectele cu o dimensiune transfrontalieră, în mod echilibrat în întreaga Uniune; subliniază importanța unei coordonări îmbunătățite între statele membre, Comisie și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții;

10.  invită statele membre și Comisia să accelereze și să maximizeze utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) astfel încât să profite de toate motoarele de creștere internă și să promoveze convergența ascendentă;

11.  constată că un sistem financiar credibil și instituțiile sale sunt esențiale pentru atragerea de investiții în economia europeană și pentru creșterea acesteia; subliniază că siguranța și stabilitatea sistemului financiar actual au crescut în raport cu nivelul de dinainte de criză; constată, cu toate acestea, că anumite probleme urgente rămân nerezolvate, cum ar fi stocul de credite neperformante acumulate în timpul crizei financiare;

12.  subliniază că o uniune a piețelor de capital pe deplin funcțională poate, pe termen mai lung, să ofere finanțare alternativă pentru IMM-uri, pe lângă cea oferită de sectorul bancar, și să aducă surse de finanțare mai diversificate pentru economie în general; invită Comisia să-și accelereze lucrările privind uniunea piețelor de capital în vederea asigurării unei alocări mai eficiente a capitalului pe întreg teritoriul UE, îmbunătățind profunzimea piețelor de capital din UE, sporind diversificarea pentru investitori, stimulând investițiile pe termen lung și utilizând pe deplin instrumentele financiare inovatoare ale UE destinate să sprijine accesul IMM-urilor la piețele de capital; subliniază că finalizarea uniunii piețelor de capital nu ar trebui să submineze realizările de până în prezent, ci ar trebui să asigure, în definitiv, avantaje pentru cetățenii europeni;

13  subliniază că este nevoie de creșterea finanțării investițiilor; solicită un sistem financiar funcțional în cadrul căruia creșterea stabilității și instituțiile transfrontaliere existente să poată facilita crearea lichidităților și a pieței, în special pentru IMM-uri; constată, de asemenea, în această privință că întreprinderi cu o creștere puternică au probleme legate de accesul la finanțare; solicită Comisiei să identifice și să pună în aplicare proiecte care să sprijine și să atragă investiții bazate pe piață pentru astfel de întreprinderi; subliniază că reformele care vizează structura bancară nu trebuie să împiedice crearea de lichidități;

14.  încurajează realizarea treptată și integrală a uniunii bancare și dezvoltarea uniunii piețelor de capital, cu scopul de a mări reziliența sectorului bancar, a contribui la stabilitatea financiară, a crea un mediu stabil pentru investiții și creștere și a evita fragmentarea pieței financiare a zonei euro; subliniază, în acest context, principiul răspunderii și accentuează faptul că riscurile morale trebuie evitate, în special pentru a proteja cetățenii; solicită respectarea normelor comune existente;

15.  subliniază că investițiile publice și private sunt esențiale pentru a permite tranziția către o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon; reamintește angajamentele Uniunii Europene, în special cele asumate în Acordul de la Paris, privind finanțarea implementării tehnologiilor curate, extinderea utilizării energiilor din surse regenerabile, creșterea eficienței energetice și reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră;

16.  subliniază că pentru a avea investiții fiabile este nevoie de un cadru de reglementare stabil care să permită rentabilitatea acestora; consideră că norme previzibile, administrații publice eficiente și transparente, sisteme judiciare eficiente, condiții de concurență echitabile și sarcini administrative reduse sunt factori esențiali pentru atragerea investițiilor; subliniază faptul că 40 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2016 vizează piedici din calea investițiilor la eliminarea cărora pot contribui autoritățile locale și regionale; invită, în plus, Comisia să ia măsurile necesare pe baza consultării publice „Cadrul juridic al UE pentru servicii financiare”, pentru a reduce birocrația, a simplifica reglementarea și a îmbunătăți mediul de finanțare;

17.  recunoaște potențialul neexploatat de creștere a productivității și de investiții care ar putea fi valorificat dacă normele privind piața unică ar fi puse în aplicare integral, iar piețele de produse și servicii ar fi mai bine integrate; reamintește importanța recomandărilor specifice fiecărei țări pentru că indică domeniile-cheie de acțiune din statele membre;

18.  este de acord cu Comisia că beneficiile comerțului nu sunt întotdeauna recunoscute în dezbaterile publice și subliniază că comerțul internațional poate fi o sursă importantă de locuri de muncă pentru europeni și o contribuție esențială la creștere; reafirmă că peste 30 de milioane de locuri de muncă au la bază în prezent exporturile din UE; subliniază că acordurile comerciale internaționale nu ar trebui să submineze standardele de reglementare, sociale și de mediu europene, ci mai degrabă să consolideze standardele globale;

19.  ia act cu îngrijorare de faptul că cota UE în fluxurile globale de investiții străine directe s-a redus semnificativ de la începutul crizei; invită Comisia și statele membre să-și intensifice eforturile de îmbunătățire a mediului de afaceri pentru investiții, printre altele prin aplicarea integrală și asigurarea respectării legislației UE privind piața unică; este de acord cu faptul că sunt necesare progrese mai rapide în adoptarea unor reforme structurale sustenabile, în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări, pentru a spori competitivitatea UE, pentru a promova un mediu favorabil întreprinderilor (în special IMM-urilor) și investițiilor, pentru a asigura creștere economică și locuri de muncă, precum și pentru a favoriza convergența ascendentă între statele membre;

20.  insistă asupra necesității de a proteja capacitățile de investiții pe termen lung ale instituțiilor financiare și rentabilitatea produselor de economisire cu risc scăzut și a pensiilor pe termen lung, pentru a nu pune în pericol sustenabilitatea dispozițiilor privind economiile și pensiile cetățenilor europeni;

21.  subliniază faptul că reformele structurale sustenabile trebuie să fie completate de investiții pe termen mai lung în educație, cercetare, inovare și capital uman, mai ales în educație și formare profesională menite să furnizeze noi competențe și cunoștințe; consideră că parteneriatele dintre factorii de decizie politică, legiuitori, cercetători, producători și inovatori pot fi, de asemenea, considerate instrumente de promovare a investițiilor, de creare a unei creșteri inteligente și sustenabile și de completare a programelor de investiții;

Reforme structurale

22.  este de acord că reformele structurale sustenabile pe piețele de bunuri și servicii și în ceea ce privește piețele incluzive din domeniul muncii, sănătății, locuințelor și pensiilor, rămân o prioritate în statele membre, pentru a sprijini eficient redresarea, a soluționa problema nivelului ridicat al șomajului, a stimula competitivitatea, concurența loială și potențialul de creștere și a mări eficiența sistemelor de cercetare și inovare, fără a diminua drepturile lucrătorilor, protecția consumatorilor sau standardele de mediu;

23.  consideră că s-a dovedit că o piață a muncii productivă și care funcționează corect, împreună cu un nivel adecvat de protecție socială, se redresează mai rapid după o criză economică; invită statele membre să reducă segmentarea piețelor forței de muncă, să crească participarea pe piața muncii și să perfecționeze competențele, inclusiv punând un accent mai puternic pe formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții pentru a consolida capacitatea de inserție profesională și productivitatea; constată că unele state membre au în continuare mare nevoie de reforme pentru a avea o piață a forței de muncă mai rezistentă și mai incluzivă;

24.  subliniază importanța lansării sau continuării punerii în aplicare a unor reforme structurale coerente și sustenabile pentru atingerea stabilității pe termen mediu și lung; subliniază faptul că UE și statele sale membre nu pot concura doar în ceea ce privește costurile generale sau costurile forței de muncă, ci trebuie să investească mai mult în cercetare, inovare și dezvoltare, în educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor, atât la nivel național, cât și european;

25.  se declară îngrijorat cu privire la efectele evoluțiilor demografice asupra finanțelor publice și creșterii sustenabile, condiționate, printre altele, de natalitatea scăzută, de societățile în curs de îmbătrânire, de emigrare și de afluxul de refugiați; subliniază mai ales impactul populației în curs de îmbătrânire asupra sistemelor de sănătate și de pensii din UE; constată că, din cauza structurilor demografice diferite, efectele acestor evoluții vor varia între statele membre, dar avertizează că costurile de finanțare deja previzibile vor avea un impact puternic asupra finanțelor publice;

26.  reamintește că un alt factor important pentru asigurarea sustenabilității sistemelor de pensii este obținerea și menținerea unei rate de ocupare ridicate; subliniază, de asemenea, în acest context, importanța unei mai bune utilizări a competențelor migranților în vederea adaptării la nevoile pieței forței de muncă;

27.  constată că statele membre cheltuiesc în prezent între 5 și 11 % din PIB-ul lor pe asistența medicală, procent care se preconizează că va crește semnificativ în următoarele decenii din cauza schimbărilor demografice; îndeamnă Comisia să-și concentreze eforturile pe cheltuieli rentabile pentru îngrijire medicală de înaltă calitate și pe accesul universal la aceasta, prin intermediul cooperării și al schimbului de bune practici la nivelul UE și prin abordarea problemei sustenabilității sistemelor de sănătate de calitate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări;

28.  salută faptul că, în medie, rata șomajului în rândul tinerilor este în scădere, deși aceasta este în continuare prea ridicată; constată însă că există în continuare diferențe puternice între statele membre, care impun reforme continue pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața forței de muncă, asigurându-se astfel echitatea între generații; subliniază, în acest sens, importanța Garanției pentru tineret și solicită finanțarea constantă de către UE a acestui program esențial; este de acord cu Comisia în ceea ce privește faptul că statele membre trebuie să ia mai multe măsuri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, în special în ceea ce privește creșterea eficacității Garanției pentru tineret;

29.  subliniază importanța unei evoluții salariale responsabile și favorabile creșterii, care să asigure un bun standard de viață, în concordanță cu productivitatea, și care să țină seama de competitivitate, precum și importanța unui dialog social real, pentru o economie socială de piață care funcționează corect;

30.  este de acord cu faptul că fiscalitatea trebuie să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă; solicită reformarea sistemelor fiscale, pentru a rezolva problema nivelului ridicat al sarcinii fiscale asupra muncii în Europa, a îmbunătăți procesul de colectare a impozitelor, a combate evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală și a face ca sistemele fiscale să fie mai simple, mai echitabile și mai eficiente; subliniază necesitatea unei mai bune coordonări a practicilor administrative în domeniul fiscalității; solicită o transparență mai mare între statele membre în domeniul impozitării societăților comerciale;

Responsabilitatea bugetară și structura finanțelor publice

31.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, sustenabilitatea bugetară rămâne o prioritate, iar provocările nu mai sunt la fel de puternice ca în perioada de vârf a crizei și pot să nu mai reprezinte pe termen scurt o sursă majoră de riscuri pentru zona euro în ansamblu;

32.  ia act, de asemenea, de faptul că, potrivit Comisiei, mai există totuși provocări și persistă unele efecte ale crizei, precum și unele deficiențe structurale, care trebuie soluționate pentru a se evita riscurile pe termen lung;

33.  subliniază faptul că toate statele membre au obligația să respecte Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) și să respecte în totalitate prevederile acestuia privind flexibilitatea; subliniază, în acest sens, și importanța Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța (TSCG) și solicită Comisiei să prezinte o evaluare cuprinzătoare a experienței sale în ceea ce privește punerea în aplicare a tratatului, evaluare ce va sta la baza măsurilor necesare care trebuie luate în conformitate cu TUE și cu TFUE pentru a include esența acestui tratat în cadrul juridic al UE;

34.  constată că, în timp ce șase state membre mai fac încă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), nivelul mediu al deficitului public a scăzut și se preconizează că acesta va rămâne sub 2% în 2016 și va continua să scadă în următorii ani; observă, de asemenea, că se preconizează ca numai două state membre să facă obiectul PDE în 2017; observă că, în unele cazuri, creșterea considerabilă a datoriei din ultimii ani s-a datorat, printre altele, recapitalizării bancare și creșterii economice reduse; subliniază că, atunci când vor începe să crească din nou ratele dobânzilor, ar putea să se intensifice și dificultățile ce îngreunează ameliorarea situației finanțelor publice;

35.  subliniază rolul Comisiei în calitatea sa de gardian al tratatelor; subliniază necesitatea unei evaluări obiective și transparente a punerii în aplicare și a măsurilor de asigurare a aplicării legislației convenite de comun acord;36.  insistă să nu existe diferențe în modul în care sunt tratate statele membre; observă că numai o politică bugetară care respectă și aplică legislația Uniunii va asigura credibilitatea și încrederea în rândul statelor membre și va reprezenta piatra de temelie pe care se va finaliza UEM și se va câștiga încrederea piețelor financiare;

37.  invită Comisia și Consiliul să formuleze cât mai precis recomandările bugetare din cadrul componentei preventive și corective a PSC, pentru a spori transparența și forța executorie a recomandărilor; subliniază necesitatea de a include în recomandări, în cadrul componentei preventive, atât termenul-limită pentru obiectivul pe termen mediu specific fiecărei țări, cât și ajustarea bugetară necesară pentru realizarea sau menținerea acestuia;

38.  consideră că dezechilibrele macroeconomice din cadrul statelor membre trebuie tratate în conformitate cu procedură privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), prin eforturi la care trebuie să participe toate statele membre, utilizându-se rezultatele reformelor și investițiile pertinente; subliniază că fiecare stat membru trebuie să-și îndeplinească sarcinile ce îi revin în acest context; observă că excedentele importante de cont curent presupun posibilitatea ca să existe o cerere internă mai ridicată; subliniază că nivelurile ridicate ale datoriei publice și private reprezintă o vulnerabilitate importantă și că sunt necesare politici bugetare responsabile și niveluri de creștere mai mari pentru reducerea mai rapidă a acestei datorii;

39.  constată că, deși situația finanțelor publice s-a îmbunătățit în ultimii ani, evaluarea proiectelor de planuri bugetare (PPB) pentru 2017 arată că situația din opt state membre ar putea să nu fie conformă; consideră că traiectoriile convenite de ajustare bugetară trebuie respectate;

40.  salută reducerea deficitelor publice medii și a datoriilor publice medii, dar este de acord că această perspectivă agregată ascunde importante disparități între statele membre; insistă ca perspectivele agregate să fie întotdeauna analizate împreună cu bugetele individuale și subliniază necesitatea asigurării unor politici bugetare solide înainte ca ratele dobânzilor să înceapă să crească; consideră că trebuie realizată o convergență ascendentă, mai ales în cazul statelor membre din zona euro;

Orientarea bugetară din zona euro

41.  observă că, potrivit perspectivei economice din toamna 2016, publicată de Comisie, orientarea bugetară din zona euro a trecut în 2015 de la restrictivă la neutră și se așteaptă să devină ușor expansionistă până la finele perioadei vizate de perspectivă; ia act, de asemenea, de poziția Comisiei conform căreia realizarea deplină a cerințelor bugetare prevăzute în recomandările specifice fiecărei țări ale Consiliului va conduce, în medie, la o orientare bugetară ușor restrictivă pentru întreaga zonă euro în 2017 și 2018, precum și de apelul lansat de Comisie în favoarea unei orientări bugetare expansioniste, deși recunoaște existența unor constrângeri economice și juridice în calea acesteia;

42.  consideră drept o evoluție importantă comunicarea Comisiei privind orientarea bugetară pozitivă; salută intenția urmărită de această comunicare de a contribui la o coordonare mai bună a politicilor economice din zona euro și de a scoate în evidență oportunitățile de stimulare bugetară ce există în statele membre care au această capacitate; subliniază că cerințele bugetare se bazează pe norme bugetare convenite de comun acord; reamintește că statele membre au obligația să respecte PSC, indiferent de recomandările agregate; observă că există opinii divergente privind potențialul și nivelul unui obiectiv agregat al orientărilor bugetare; salută eforturile depuse constant de Consiliul bugetar european cu privire la această chestiune;

43.  consideră că îmbunătățirea structurii bugetelor publice este unul dintre factorii determinanți care poate să asigure respectarea normelor bugetare ale UE și să permită finanțarea cheltuielilor indispensabile, constituirea de provizioane pentru situații neprevăzute și investiții de stimulare a creșterii și, în final, finanțarea cheltuielilor mai puțin importante, precum și să contribuie la utilizarea mai eficientă și mai responsabilă a fondurilor publice; reamintește că structura bugetelor naționale este stabilită la nivel național, cu luarea în considerare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

44.  remarcă faptul că dezbaterea referitoare la o alocare inteligentă a cheltuielilor publice și la prioritățile în materie de politici are loc periodic cu privire la bugetul UE și că o astfel de evaluare critică este indispensabilă și pentru bugetele naționale, pentru a îmbunătăți calitatea bugetelor publice pe termen mediu și lung și pentru a evita reducerile bugetare lineare;

45.  salută procesul aflat în curs privind revizuirea cheltuielilor publice și încurajează statele membre să evalueze în mod critic calitatea și structura bugetelor proprii; sprijină eforturile de îmbunătățire a calității și eficienței cheltuielilor publice, inclusiv prin redirecționarea cheltuielilor neproductive către investiții de stimulare a creșterii;

46.  consideră că bugetul UE ar putea contribui la reducerea presiunii asupra bugetelor naționale dacă ar colecta resurse proprii, în loc să depindă în mod considerabil de contribuțiile naționale;

47.  salută discuțiile tematice purtate și standardele de bune practici adoptate de Eurogrup, cum ar fi cele legate de revizuirea cheltuielilor, în cadrul ciclului semestrial pentru 2016; invită Comisia și Eurogrupul să le facă mai eficace și mai transparente;

48.  invită Comisia și Consiliul să formuleze recomandările specifice fiecărei țări astfel încât să poată fi măsurate progresele realizate, mai ales în cazul în care recomandarea de politică vizează în mod repetat același domeniu de politică și/sau în cazul în care caracterul reformei necesită implementarea acesteia pe parcursul mai multor cicluri semestriale;

Coordonarea politicilor naționale și răspunderea democratică

49.  subliniază importanța dezbaterii în parlamentele naționale a rapoartelor de țară, a recomandărilor specifice fiecărei țări, a programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate și punerea acestora în aplicare în mod mai accentuat;

50.  consideră că, pentru îmbunătățirea implementării recomandărilor specifice fiecărei țări, sunt necesare priorități clar definite la nivel european și dezbateri publice autentice la nivel național, regional și local, ceea ce va duce la o mai bună asumare a responsabilității aferente implementării acestora; invită statele membre să implice în mod structurat autoritățile locale și regionale, având în vedere impactul și dificultățile resimțite în statele membre la nivel subnațional, pentru a se îmbunătăți punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări;

51.  îndeamnă Comisia să inițieze negocieri în vederea unui acord interinstituțional privind guvernanța economică; insistă ca prin acest acord interinstituțional să se garanteze, în cadrul stabilit de tratate, că structura semestrului european permite un control parlamentar semnificativ și regulat al acestui proces, în special în ceea ce privește prioritățile analizei anuale a creșterii și recomandările pentru zona euro;

Contribuțiile sectoriale la Raportul pe 2017 privind AAC

Bugetele

52.  consideră că bugetul UE ar putea oferi o valoare adăugată investițiilor și reformelor structurale din statele membre dacă se asigură o mai mare sinergie între instrumentele existente și o corelare cu bugetele statelor membre; consideră, prin urmare, că analiza anuală a creșterii (AAC), fiind un document important de politică care stabilește bazele programelor naționale de reformă, ale recomandărilor specifice fiecărei țări și ale planurilor de implementare, ar trebui să servească drept linie directoare pentru statele membre și pentru elaborarea bugetelor naționale, astfel încât să fie introduse soluții comune care să fie vizibile în bugetele naționale și să fie corelate cu bugetul UE;

53.  reamintește că îmbunătățirea sistemelor de colectare a TVA și a taxelor vamale ar trebui să constituie una dintre prioritățile absolute ale tuturor statelor membre; salută propunerea Comisiei privind crearea de către UE a unei liste negre a paradisurilor fiscale, a cărei aplicare ar trebui să prevadă sancțiuni penale cu scopul de a soluționa problema societăților multinaționale care se sustrag de la plata impozitelor;

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

54.  subliniază că utilizarea mai rațională și mai eficientă a resurselor, reducerea dependenței de energia furnizată din exterior și introducerea unor metode de producție sustenabile, bazate pe cerințe îmbunătățite de proiectare a produselor și pe practici de consum mai sustenabile, implică promovarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă, implementarea efectivă a țintelor internaționale și a obiectivelor de mediu ale Uniunii, precum și diversificarea surselor de venit, în contextul responsabilității bugetare și al competitivității economice; consideră că semestrul european ar trebui să includă și un proces de raportare cu privire la eficiența energetică și la interconectivitate, pe baza obiectivelor stabilite la nivelul UE;

55.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor statelor membre, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.

• [1]  JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
• [2]  JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
• [3]  JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
• [4]  JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
• [5]  JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
• [6]  JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
• [7]  JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
• [8]  JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
• [9]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0238.

OPINIE MINORITARĂ

depusă în conformitate cu articolul 52a alineatul (4) din Regulamentul de procedură

Miguel Viegas, Fabio De Masi, Paloma López Bermejo, Miguel Urbán Crespo, Marisa Matias, Rina Ronja Kari, Matt Carthy

Acest raport promovează reformele structurale și un rol minor pentru stat și apără pactul de stabilitate și tratatul bugetar. Acest raport consideră că aprofundarea reformelor neoliberale și a financializării, inclusiv prin intermediul uniunii piețelor de capital, reprezintă soluția pentru stagnarea economică a UE, și nu majorarea cheltuielilor publice și a salariilor și extinderea protecției sociale, care au fost distruse de măsurile de austeritate. În plus, în raport se exprimă o îngrijorare cu privire la decizia de a nu se aplica sancțiuni Portugaliei și Spaniei.

Raportul nu ține seama de realitate: moneda euro și cadrul de guvernanță economică s-au dovedit ineficace în soluționarea crizei financiare, economice și sociale și dăunează UE de aproape un deceniu, fiind totodată responsabile de declanșarea și de exacerbarea acestei crize. Moneda euro și cadrul de guvernanță economică au servit ca instrumente pentru impunerea unui program neoliberal: privatizare și dereglementare, reforme structurale, pierderea drepturilor sociale și a drepturilor lucrătorilor, reducerea veniturilor lucrătorilor și a măsurilor de bunăstare publică.

Moneda euro și cadrul de guvernanță economică au condus la aprofundarea divergențelor dintre statele membre și a inegalităților în materie de venituri, deci la reducerea coeziunii teritoriale, sociale și economice.

Prin urmare, lansăm un îndemn de a se abroga:

·pactul bugetar,

·Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța și

·semestrul european.

AVIZ al Comisiei pentru bugete (*) (25.1.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017

(2016/2306(INI))

Raportor pentru aviz (*): Jean-Paul Denanot

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că bugetul UE ar putea oferi o valoare adăugată investițiilor și reformelor structurale din statele membre dacă se introduce o mai mare sinergie cu instrumentele existente și o corelare cu bugetele statelor membre; consideră, prin urmare, că analiza anuală a creșterii (AAC), fiind un document important de politică care stabilește bazele programelor de reformă naționale, recomandări specifice fiecărei țări și planuri de implementare, ar trebui să servească drept linie directoare pentru statele membre și pregătirea bugetelor naționale, pentru a introduce soluții comune vizibile în bugetele naționale, corelate cu bugetul UE;

2.  este de acord cu faptul că mecanismele de stabilitate sunt esențiale și reamintește că implementarea criteriilor stabilite de Pactul de stabilitate și creștere și conformitatea cu acesta ar trebui să fie o prioritate pentru statele membre; apreciază folosirea la maximum a clauzelor de flexibilitate existente, pentru a sprijini creșterea investițiilor și reformele structurale și pentru a aborda amenințările în materie de securitate și fluxurile de refugiați;

3.  reamintește că îmbunătățirea sistemelor de colectare a TVA și a taxelor vamale ar trebui să constituie una din prioritățile absolute ale tuturor statelor membre; salută propunerea Comisiei de a crea o listă neagră a paradisurilor fiscale la nivelul UE, a cărei aplicare ar trebui să prevadă sancțiuni penale cu scopul de a soluționa problema multinaționalelor care se sustrag de la plata impozitelor; salută propunerea Comisiei de a crea o bază fiscală consolidată comună a societăților, care ar trebui să stimuleze activitățile transfrontaliere, să reducă evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă; reamintește necesitatea de a introduce o reformă a sistemului de resurse proprii care să ducă la o adevărată reformă a sistemului de finanțare a UE fără să mărească povara fiscală suportată de cetățeni;

4.  consideră că creșterea economică este încă insuficientă pentru a crea locurile de muncă de care UE are nevoie urgentă, în special pentru tineri, și că este necesar să se încurajeze creșterea investițiilor publice și private în infrastructură, educație și formare, precum și în IMM-uri și să se promoveze acțiunile de combatere a șomajului, cum ar fi Garanția pentru tineret; salută noul impuls acordat Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (ILMT), care presupune încă 500 milioane EUR la rubrica specifică alocată ILMT, la care se adaugă 1 miliard EUR din Fondul social european pentru perioada 2017-2020, ceea ce va permite câtorva state membre eligibile pentru ILMT să investească mai mult din fondurile FSE în măsuri destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor;

5.  salută propunerea Comisiei de a extinde și a dezvolta Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) în ceea ce privește durata și capacitatea financiară; subliniază că consolidarea FEIS este importantă pentru a repune investițiile pe calea durabilității pe termen lung, pentru a furniza în continuare rezultate concrete și a le da promotorilor de proiecte siguranța că vor mai putea pregăti proiecte după perioada investiției inițiale; se așteaptă la noi îmbunătățiri în domeniile adiționalității, acoperirii geografice și sectoriale și transparenței; subliniază potențialele sinergii între FEIS și fondurile structurale și de investiții europene (ESI), în special în privința contribuției lor la coeziunea teritorială; le cere instituțiilor europene și naționale să implice mai inteligent autoritățile locale și regionale pentru a rezolva problema capacității reduse de generare de proiecte și a capacității de împrumutare din unele state membre;

6.  reafirmă ideea că investițiile și stimularea investițiilor în inovare și TIC ar trebui să fie o politică economică centrală la nivelul UE pentru a genera creștere sustenabilă;

7.  consideră că sistemul bancar trebuie să aibă o mai mare responsabilitate pentru a garanta investiții pe termen lung dar și stabilitatea piețelor financiare;

8.  subliniază că este important ca politicile de investiții ale UE să fie echitabile și coerente, capabile să genereze creștere în întreaga Uniune Europeană dar și să faciliteze reducerea decalajelor existente între statele membre;

9.  este convins că IMM-urile și noile întreprinderi sunt esențiale pentru dezvoltarea viitoare a economiei UE și reafirmă necesitatea unor politici de investiții și fiscale mai hotărâte care să urmărească stimularea în continuare a acestora;

10.  este convins că politica monetară, dacă este susținută de o politică bugetară corespunzătoare, poate impulsiona dezvoltarea economică, creșterea sustenabilă și crearea de locuri de muncă;

11.  consideră că evoluțiile demografice diferite dintre țările Uniunii Europene ar trebui să le dea statelor membre un semnal de alarmă privind necesitatea de a pune deficitele publice în perspectivă;

12.  reamintește că utilizarea fondurilor ESI este supusă condițiilor macroeconomice; fiind conștient de corelația dintre buna guvernanță economică și capacitatea de absorbție, solicită Comisiei să încurajeze utilizarea fondurilor ESI pentru a implementa recomandările specifice fiecărei țări prin prelungirea perioadei de ajustare fiscală, prilej cu care fondurile ESI sunt folosite ca o măsură de sprijin pentru implementarea reformelor structurale și obținerea unei creșteri a investițiilor;

13.  subliniază că, în comparație cu alte piețe mari precum SUA, UE dispune de norme fiscale stricte, legislație neuniformă de la un stat membru la altul și un număr mare de diverse limitări care reprezintă obstacole în calea progresului, soluțiilor inovatoare și creșterii; prin urmare, invită Comisia ca, înainte de analiza anuală a creșterii, să poarte o discuție mai detaliată cu statele membre pe marginea activităților și normelor comune care trebuie stabilite la nivelul UE pentru a susține schimbul de cunoștințe, experiență, tehnologii, inovare, dezvoltare și o creștere rapidă a întreprinderilor noi.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	25.1.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	27 2 3
Membri titulari prezenți la votul final	Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Victor Negrescu, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken
Membri supleanți prezenți la votul final	Jean-Paul Denanot, Ivana Maletić, Marco Valli
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Paul Brannen, Ulrike Lunacek

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (25.1.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017

(2016/2306(INI))

Raportor pentru aviz: Nuno Melo

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că dezbaterea privind semestrul european are o deosebită importanță, având în vedere necesitatea de a găsi un nou model de dezvoltare a reformelor structurale și a investițiilor selective în domenii strategice, trecând la un model economic care îmbină dezvoltarea industrială cu durabilitatea mediului; reiterează, prin urmare, faptul că dimensiunea de mediu ar trebui să joace un rol complet în cadrul procesului semestrului european, alături de dimensiunile economică și socială;

2.  regretă că, în UE, redresarea rămâne lentă și fragilă, ceea ce scoate în evidență necesitatea de a accelera reformele structurale, de a încuraja investițiile și de a crea o economie mai competitivă;

3.  salută faptul că analiza anuală a creșterii pentru 2017 menționează în mod clar că economia circulară se numără printre prioritățile economice generale ale UE;

4.  subliniază că schimbările climatice reprezintă fără îndoială o provocare foarte serioasă la nivel global și că acțiunile rapide ar trebui să rămână o prioritate pentru UE; subliniază, în acest context, importanța Acordului de la Paris adoptat în decembrie 2015 în cadrul COP 21, o etapă importantă la nivel mondial pentru consolidarea tranziției colective mondiale către o societate cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice; subliniază că acordul stabilește un obiectiv calitativ de reducere pe termen lung a emisiilor, ceea ce corespunde obiectivului de menținere a creșterii temperaturii globale sub 2°C și de continuare a eforturilor pentru a se menține această creștere la 1,5°C; invită, prin urmare, Comisia să țină seama, în recomandările sale specifice fiecărei țări, de necesitatea ca statele membre să investească în proiecte energetice cu emisii reduse de carbon pentru a atinge obiectivele stabilite în Acordul de la Paris; subliniază că tranziția eficace la o societate cu emisii reduse de carbon presupune efectuarea unor investiții majore în domenii strategice precum energia, gestionarea deșeurilor, transporturile și clădirile; solicită, în acest context, alocarea de fonduri pentru investiții durabile în cadrul viitorului regulament „FEIS 2”;

5.  invită Comisia să utilizeze semestrul european ca instrument de realizare a angajamentelor UE stabilite în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și, în special, să includă în acest proces politici și măsuri eficace care să abordeze schimbările climatice, producția și consumul durabile, securitatea alimentară și biodiversitatea;

6.  reamintește că asigurarea unei creșteri sustenabile, a protecției climei și a creării de locuri de muncă în UE presupune o utilizare mai inteligentă și mai sustenabilă a resurselor noastre, trecerea de la impozitarea muncii la taxarea poluării mediului, eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili și reducerea dependenței de importurile de materii prime; consideră că accentul ar trebui să se pună pe aplicarea ierarhiei deșeurilor, în primul rând pentru a sprijini implementarea măsurilor de prevenire a deșeurilor, reciclarea mai frecventă și reutilizarea produselor; remarcă faptul că, potrivit estimărilor, economia circulară ar putea însemna economii de aproximativ 600 de miliarde de euro pe an pentru întreprinderile din UE; prin urmare, în scopul accelerării tranziției UE către o economie circulară, își reiterează apelul de a include principiile economiei circulare în semestrul european și de a introduce un indicator principal privind eficiența resurselor și securitatea aprovizionării cu materii prime esențiale; subliniază necesitatea unor investiții mai solide în tehnologiile ecologice verificate în vederea realizării obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere durabilă și a obiectivelor pentru 2030 în materie de climă și energie;

7.  subliniază importanța reformei în curs a legislației în materie de deșeuri pentru a promova tranziția economiei europene către un model circular;

8.  subliniază că o utilizare mai bună și mai eficientă a resurselor, reducerea dependenței de energia externă și introducerea producției sustenabile, bazată pe cerințe îmbunătățite de proiectare a produselor și pe modele de consum mai sustenabile, implică promovarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă, implementarea efectivă a țintelor internaționale și a obiectivelor de mediu ale Uniunii, precum și diversificarea surselor de venit, într-un context de responsabilitate fiscală și competitivitate economică; consideră că semestrul european ar trebui să includă și un raport cu privire la eficiența energetică și la interconectivitate, pe baza obiectivelor stabilite la nivelul UE;

9.  subliniază că, potrivit unui studiu desfășurat de Comisie în 2012, dacă legislația UE în domeniul deșeurilor ar fi pusă pe deplin în aplicare, Europa ar putea realiza economii în valoare de 72 de miliarde de euro pe an, cifra de afaceri a sectorului gestionării și reciclării deșeurilor ar crește cu 42 de miliarde de euro și s-ar crea 400 000 de locuri de muncă până în 2020; reamintește că reducerea cantității de deșeuri și asigurarea respectării legislației în acest domeniu ar trebui considerate o prioritate absolută;

10.  subliniază că statele membre trebuie să își reformeze sistemele fiscale pentru a sprijini creșterea și normele echitabile între întreprinderi; subliniază, în acest sens, rolul taxelor de mediu, al reformării taxelor de mediu și al programelor de reorientare a impozitării ca factori esențiali care facilitează tranziția la o economie verde, deoarece pot declanșa ecoinovarea, care generează bogăție și locuri de muncă și contribuie la îmbunătățirea mediului și la reducerea consumului de energie și de resurse;

11.  invită Comisia să integreze obiectivele de dezvoltare durabilă în procesul semestrului european;

12.  subliniază necesitatea unui set de indicatori mai cuprinzători pentru a evalua măsurile adoptate de statele membre cu privire la contribuția lor la realizarea obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, în special a obiectivului de reducere la jumătate a deșeurilor alimentare până în 2030; subliniază că țintele stabilite în obiectivele de dezvoltare durabilă trebuie să fie integrate în mod corespunzător în politicile interne și externe ale Uniunii;

13.  reamintește că, la nivelul UE, se poate observa o tendință de creștere a numărului locurilor de muncă în industria ecologică; subliniază că reducerea suplimentară a consumului de energie și de resurse ar putea conduce la crearea de locuri de muncă suplimentare, în special în sectorul izolațiilor, al tehnologiilor pompelor de căldură, al vehiculelor propulsate electric și al tehnologiilor de irigare agricolă eficientă din punctul de vedere al utilizării apei, precum și în sectorul reciclării și în sectoarele dependente de resurse;

14.  salută decizia Comisiei de a crea un grup de experți la nivel înalt în domeniul finanțelor durabile; subliniază că sunt necesare reforme pentru finanțe durabile pentru a sprijini investițiile în tehnologiile curate și implementarea lor, pentru a se asigura că sistemul financiar poate să finanțeze creșterea într-un mod durabil pe termen lung și pentru a contribui la crearea unei economii circulare, cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice, în conformitate cu comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Uniunea piețelor de capital - Accelerarea reformelor”;

15.  constată că mai multe proiecte aprobate pentru a fi finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) sunt orientate către infrastructură și inovare în domeniul mediului și al sănătății; subliniază, însă, necesitatea de a spori disponibilitatea fondurilor verzi prin intermediul FEIS;

16.  subliniază că investițiile efective în sănătate și educație, inclusiv promovarea sănătății și prevenirea bolilor, sunt esențiale pentru a le oferi cetățenilor acces egal la serviciile de sănătate, precum și pentru stabilitate, durabilitate, prosperitate economică și pentru promovarea creșterii, producând rezultate în domeniile productivității, ofertei de forță de muncă, capitalului uman și al cheltuielilor publice; reamintește că cheltuielile pentru serviciile de sănătate sunt investiții realizate în vederea asigurării unor societăți mai sănătoase, mai sigure, mai productive și mai competitive; subliniază importanța durabilității sectorului sănătății, care joacă un rol important în economia generală, deoarece reprezintă 8 % din totalul forței de muncă din Europa și 10 % din PIB-ul UE;

17.  subliniază necesitatea de a crea un sistem durabil de împărtășire a cunoștințelor în domeniul evaluării tehnologiei medicale și menționează că obiectivul evaluării tehnologiei medicale este de a soluționa problemele referitoare la proprietățile tehnologiilor medicale, inclusiv siguranța, eficacitatea, eficiența, aplicabilitatea, indicațiile, costurile, rentabilitatea și consecințele sociale, etice și economice ale utilizării lor;

18.  recomandă încă o dată ca principiile economiei circulare să fie integrate în recomandările specifice fiecărei țări;

19.  subliniază importanța dialogului structurat și sistematic la nivel național în vederea îmbunătățirii asumării recomandărilor specifice fiecărei țări de către toate părțile interesate din sistemul de sănătate; subliniază, prin urmare, necesitatea unei evaluări mai cuprinzătoare a funcționării sistemelor de sănătate la nivelul UE; încurajează statele membre să utilizeze dovezile colectate în procesul de elaborare a politicilor și să facă schimb de cele mai bune practici în vederea reducerii diferențelor și inegalităților în materie de sănătate între statele membre, dar și în interiorul acestora;

20.  subliniază necesitatea unei evaluări mai cuprinzătoare a sistemelor de sănătate în cadrul semestrului european, ținând seama nu doar de dimensiunea fiscală, ci și de aspectele accesului, eficacității și calității în sectorul de sănătate european;

21.  subliniază că ar trebui să se examineze în mod adecvat costurile legate de asistența medicală suportate de statele membre din cauza situațiilor de urgență, care exercită o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate, cum ar fi migranții și refugiații care sosesc în UE în condiții care impun acordarea unor îngrijiri medicale imediate, că asistența medicală necesară este esențială atât pentru protecția drepturilor omului, cât și pentru reducerea riscurilor cu scopul de a proteja cetățenii UE împotriva unei posibile expuneri la boli endemice în țările de origine ale migranților și că sarcina costurilor aferente ar trebui, prin urmare, luată în considerare în mod corespunzător la evaluarea bugetelor statelor membre.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	24.1.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	52 5 8
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Josu Juaristi Abaunz, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Julia Reid, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final	Renata Briano, Herbert Dorfmann, James Nicholson, Stanislav Polčák, Gabriele Preuß, Tiemo Wölken
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Xabier Benito Ziluaga, Richard Corbett, Sander Loones, Kosma Złotowski

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (25.1.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2017

(2016/2306(INI))

Raportor pentru aviz: Krzysztof Hetman

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută analiza anuală a creșterii pentru 2017 realizată de Comisie, ca parte importantă a procesului european de redresare bazat pe o strategie de investiții, pe reforme structurale, pe crearea de locuri de muncă și pe gestionarea responsabilă a finanțelor publice, cu scopul de a promova în continuare niveluri mai ridicate de creștere economică și de a consolida redresarea economică și convergența UE în sens ascendent;

2.  este îngrijorat că se mai observă încă dezechilibre macroeconomice și un grad insuficient de convergență, mai ales în zona euro;

3.  este îngrijorat de aplicarea sporadică a recomandărilor specifice fiecărei țări în procesul de redresare economică a UE, precum și de decalajul considerabil observat la nivelul UE în ceea ce privește investițiile, fapt ce pune în pericol potențialul de creștere al UE pe termen lung; solicită, prin urmare, statelor membre să își asume angajamente ambițioase cu privire la implementarea reformelor structurale și la reducerea ponderii datoriei în PIB și a deficitului lor bugetar, pentru a promova creșterea economică și a crea locuri de muncă; consideră că statele membre ar trebui să fie în principal responsabile de implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări și de alegerea modalității optime de realizare a acestui lucru; subliniază rolul autorităților locale și regionale și al altor părți interesate vizate, precum și rolul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) în sprijinirea acestor reforme structurale, a creării de locuri de muncă și a investițiilor; invită Comisia să analizeze posibilitatea implicării autorităților locale și regionale în semestrul european, atunci când acest lucru este pertinent;

4.  solicită adoptarea unor politici ale semestrului european care să vizeze promovarea cererii interne, pentru a se asigura o reziliență superioară a economiei europene în contextul înrăutățirii perspectivelor mondiale și al reducerii cererii de la nivel mondial;

5.  ia act de obiectivul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), conceput să sprijine proiecte de investiții cu grad ridicat de risc în scopul consolidării potențialului de creștere economică bazată pe locuri de muncă de calitate și pe productivitate; se declară preocupat însă de enormul dezechilibru între UE15 (91% din finanțare) și UE13 (9% din finanțare) în ceea ce privește recurgerea la acest fond; ia act de propunerea Comisiei de consolidare a sinergiilor și complementarităților între FEIS și fondurile ESI, precum și de asigurare a unei asistențe tehnice mai specifice la nivel local și regional, pentru a atenua divergențele de pe piața unică, oferind tuturor regiunilor șansa de a-și dezvolta potențialul, și pentru a îmbunătăți acoperirea geografică a FEIS pe întreg teritoriul UE; invită BEI și Comisia să asigure o distribuție a fondurilor care să se bazeze pe o analiză financiară prudentă, fiind evaluat corect fondul cererilor de finanțare; subliniază însă că nu există suficiente informații cu privire la impactul FEIS asupra creării de locuri de muncă; subliniază, în acest context, că FEIS trebuie să completeze fondurile ESI și nu ar trebui în niciun caz să submineze rolul politicii de coeziune ca politică principală de investiții a Uniunii, care apropie mai mult UE de cetățenii săi; invită Comisia să propună noi măsuri care să asigure reducerea și o mai bună echilibrare a acestei discrepanțe;

6.  împărtășește opinia Comisiei conform căreia platforma de consiliere trebuie consolidată pentru a-i permite să funcționeze la un nivel mai local și mai regional, pentru a îmbunătăți cooperarea acesteia cu băncile naționale de promovare și pentru a-i permite să devină un instrument util, care să-i ajute pe promotorii de proiecte să dezvolte proiecte mai bune, în special pentru regiunile sau sectoarele în care sunt necesare capacități tehnice și de intervenție de proximitate suplimentare; solicită Comisiei să promoveze o utilizare mai amplă a FEIS de către autoritățile locale și regionale din întreaga UE, în special prin intermediul platformelor de investiții; în acest sens, invită Comisia să distribuie informații și să abordeze lipsa actuală a capacității administrative și instituționale la nivel subnațional; invită Comisia și statele membre să valorifice FEIS și fondurile ESI pe deplin și în conformitate cu Strategia Europa 2020, pentru a reduce deficitul de investiții ce se înregistrează în Uniunea Europeană;

7.  subliniază că, în contextul semestrului european și al eforturilor de simplificare a politicii de coeziune, cum ar fi activitățile desfășurate de Grupul operativ pentru o mai bună implementare, statele membre trebuie să își intensifice măsurile de realizare a reformelor structurale necesare și a tuturor celorlalte măsuri care sprijină respectiva implementare, inclusiv consolidarea capacității instituționale, pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă prin înlăturarea obstacolelor cu care se confruntă beneficiarii politicii de coeziune; subliniază, însă, că este necesar să se asigure o coordonare între prioritățile Uniunii Europene și nevoile naționale, regionale și locale; subliniază importanța condiționalităților ex-ante pentru îmbunătățirea procesului de consolidare a capacităților din statele membre; subliniază necesitatea de a intensifica comunicarea rezultatelor către cetățenii europeni, pentru a îmbunătăți vizibilitatea valorii adăugate europene;

8.  reiterează necesitatea de accelerare a implementării fondurilor ESI în perioada de programare financiară 2014-2020; deși recunoaște că statele membre ar trebui să fie în continuare responsabile pentru desemnarea programelor, consideră că trebuie adoptate recomandări personalizate pe baza analizei deficiențelor de implementare, care ar trebui incluse în procesul de formulare a recomandărilor specifice fiecărei țări; invită Comisia să participe la un dialog strâns cu statele membre pentru a elabora aceste măsuri;

9.  subliniază că, pentru a răspunde mai bine provocărilor economice și a stimula creșterea economică, trebuie să se acorde statelor membre un nivel mai ridicat de flexibilitate cu privire la implementare atunci când se recurge la clauzele de investiții; împărtășește, în acest context, opinia Curții de Conturi Europene, potrivit căreia achizițiile publice, deși reprezintă o problemă permanentă, trebuie să fie abordate și la nivelul Comisiei, care ar trebui să acționeze ca promotor al îmbunătățirilor în acest domeniu;

10.  salută înghețarea propunerii Comisiei de suspendare a unor plăți din fondurile ESI destinate Spaniei și Portugaliei, ca urmare a criticii constructive din partea Parlamentului prin care acesta a demonstrat concludent că propunerea în cauză este inutilă, critică ce se bazează pe o evaluare a Comisiei conform căreia ambele țări înregistrează progrese în sensul realizării obiectivelor de reducere a deficitelor; împărtășește opinia Comisiei conform căreia zona euro trebuie să adopte o abordare mai colectivă, care să țină seama de diferențele bugetare dintre diferitele state membre; reamintește, în acest sens, rolul Comisiei ca gardian al tratatelor; se așteaptă, de asemenea, ca Comisia să prezinte raportul privind aplicarea articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, prevăzut pentru 2017, care să țină seama de avizul Parlamentului exprimat în cadrul dialogului structurat din 2016;

11.  salută declarația Comisiei privind importanța investițiilor în cunoaștere, inovare, educație și TIC ca factori ai creșterii economice; sprijină adoptarea politicilor care asigură un acces de bază la conectivitate pentru fiecare cetățean al Uniunii;

12.  consideră că Planul de investiții pentru Europa își va îndeplini obiectivele numai dacă se va asigura participarea mai semnificativă a IMM-urilor, a autorităților locale și a altor actori de la nivelul cetățeanului; invită BEI și Comisia să se asigure că aceste părți interesate pot să elaboreze și să finalizeze cu succes cereri de finanțare a proiectelor, că dispun de asistență adecvată și că nu sunt expuse unor sarcini normative inutile; constată, în special, impactul pozitiv pe care îl poate avea dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității pentru a se face auzite vocile actorilor locali;

13.  salută asistența acordată IMM-urilor prin intermediul ferestrei pentru IMM-uri și al inițiativei pentru IMM-uri din cadrul FEIS; este încurajat de redresarea înregistrată în prezent de sectorul IMM-urilor după criza financiară din 2008; invită Comisia să coopereze cu statele membre pentru a asigura abordarea sectoarelor cu probleme, inclusiv creșterea lentă a numărului de angajați din cadrul IMM-urilor și stagnarea creșterii în sectoarele producției, construcțiilor și comerțului cu amănuntul;

14.  consideră că accesul la finanțare rămâne principala provocare pentru IMM-urile în curs de dezvoltare; constată că sectorul bancar comercial, reglementat în principal de statele membre, rămâne principala sursă de finanțare pentru majoritatea IMM-urilor; constată, prin urmare, că statele membre vor rămâne principalii actori în ceea ce privește redresarea sectorului IMM-urilor, iar Comisia ar trebui să se asigure că măsurile sale asigură un sprijin efectiv.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	24.1.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	31 6 0
Membri titulari prezenți la votul final	Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan
Membri supleanți prezenți la votul final	Petras Auštrevičius, Ivana Maletić, Dimitrios Papadimoulis, Maurice Ponga, Laurențiu Rebega, Bronis Ropė, Iuliu Winkler

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	13.2.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	34 13 1
Membri titulari prezenți la votul final	Gerolf Annemans, Burkhard Balz, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Jonás Fernández, Neena Gill CBE, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Philippe Lamberts, Olle Ludvigsson, Ivana Maletić, Marisa Matias, Gabriel Mato, Bernard Monot, Luigi Morgano, Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Molly Scott Cato, Pedro Silva Pereira, Theodor Dumitru Stolojan, Kay Swinburne, Paul Tang, Michael Theurer, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Cora van Nieuwenhuizen, Miguel Viegas, Jakob von Weizsäcker, Sotirios Zarianopoulos
Membri supleanți prezenți la votul final	Bas Eickhout, Doru-Claudian Frunzulică, Thomas Mann, Siegfried Mureșan, Maria João Rodrigues, Renato Soru, Romana Tomc, Lieve Wierinck, Roberts Zīle
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Klaus Buchner, Ingeborg Gräßle, Monica Macovei, Petri Sarvamaa

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

34	+
ALDE	Michael Theurer, Lieve Wierinck, Cora van Nieuwenhuizen
ECR	Monica Macovei
NI	Renato Soru
PPE	Burkhard Balz, Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Ivana Maletić, Thomas Mann, Gabriel Mato, Siegfried Mureșan, Petri Sarvamaa, Theodor Dumitru Stolojan, Romana Tomc, Tom Vandenkendelaere
S&D	Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Jonás Fernández, Doru-Claudian Frunzulică, Neena Gill CBE, Roberto Gualtieri, Cătălin Sorin Ivan, Olle Ludvigsson, Luigi Morgano, Maria João Rodrigues, Pedro Silva Pereira, Paul Tang, Jakob von Weizsäcker

13	-
ECR	Stanisław Ożóg, Pirkko Ruohonen-Lerner, Kay Swinburne
EFDD	Marco Valli
ENF	Gerolf Annemans, Bernard Monot
GUE/NGL	Marisa Matias, Miguel Viegas
NI	Sotirios Zarianopoulos
Verts/ALE	Klaus Buchner, Bas Eickhout, Philippe Lamberts, Molly Scott Cato

1	0
ECR	Roberts Zīle

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri