RAPORT referitor la e-democrația în Uniunea Europeană: potențial și provocări

16.2.2017 - (2016/2008(INI))

Comisia pentru afaceri constituționale
Raportor: Ramón Jáuregui Atondo

Procedură : 2016/2008(INI)

Stadiile documentului în şedinţă

Stadii ale documentului :

A8-0041/2017

Texte depuse :

A8-0041/2017

Dezbateri :

PV 15/03/2017 - 19
CRE 15/03/2017 - 19

Voturi :

PV 16/03/2017 - 6.10
CRE 16/03/2017 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0095

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
EXPUNERE DE MOTIVE
AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la e-democrația în Uniunea Europeană: potențial și provocări

(2016/2008(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2009)1 privind democrația electronică (e-democrația) adoptată de Comitetul de Miniștri la 18 februarie 2009 ca primul instrument juridic internațional care stabilește standardele în domeniul e-democrației,

– având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 2, 3, 6, 9, 10 și 11, și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 8-20 și 24,

– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenția europeană a drepturilor omului și Carta socială europeană,

– având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană[1],

– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării” (COM(2016)0179),

– având în vedere Indicele de dezvoltare a e-guvernării (EGDI) din 2014 al Organizației Națiunilor Unite,

– având în vedere cele trei studii intitulate „Potential and challenges of e-participation in the European Union” („Potențialul și provocările e-participării în Uniunea Europeană”), „Potential and challenges of e-voting in the European Union” („Potențialul și provocările votului electronic în Uniunea Europeană”) și „The legal and political context for setting up a European identity document” („Contextul juridic și politic pentru instituirea unui document de identitate european”) realizate de Departamentul său tematic C în 2016,

– având în vedere cele două studii ale STOA intitulate „E-public, e-participation and e-voting in Europe – prospects and challenges: final report ” („E-publicul, e-participarea și e-votarea în Europa – perspective și provocări: raportul final”), publicat în noiembrie 2011, și „Technology options and systems to strengthen participatory and direct democracy” („Opțiuni tehnologice și sisteme de consolidare a democrației participative și directe”), care va fi publicat în 2017,

– având în vedere lucrările referitoare la e-democrație din cadrul Conferinței adunărilor legislative regionale europene (CALRE), cu sprijinul sistemului de cooperare al Națiunilor Unite IT4all,

– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la „Drepturile omului și tehnologia: impactul sistemelor de intruziune și supraveghere asupra drepturilor omului în țările terțe”[2],

– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0041/2017),

A. întrucât crizele și blocajele recente din domeniile financiar, economic, politic și social afectează puternic statele membre și Uniunea în ansamblul său, într-o perioadă în care toate se confruntă cu provocări globale precum schimbările climatice, migrația și securitatea; întrucât relația cetățenilor cu politica a devenit din ce în ce mai tensionată, deoarece aceștia se îndepărtează de procesele decizionale politice și întrucât există un risc tot mai mare de nemulțumire a publicului față de politică; întrucât angajamentul și implicarea cetățenilor și a societății civile în viața democratică sunt, pe lângă transparență și informare, esențiale pentru funcționarea democrației și pentru legitimitatea și responsabilitatea fiecărui nivel al structurii de guvernanță pe mai multe niveluri a UE; întrucât există o nevoie clară de îmbunătățire a legăturii democratice dintre cetățeni și instituțiile politice;

B. întrucât, în ultimele decenii, societatea noastră s-a schimbat extrem de rapid, iar cetățenii simt nevoia să își exprime mai frecvent și mai direct opiniile privind problemele care determină viitorul societății noastre și întrucât ar fi oportun, prin urmare, ca instituțiile politice și care elaborează politici să investească în inovarea democratică;

C. întrucât prezența la vot a alegătorilor la alegerile europene este în continuă scădere din 1979, iar la alegerile din 2014 a scăzut la 42,54 %;

D. întrucât este important să se recâștige încrederea cetățenilor în proiectul european; întrucât instrumentele de e-democrație pot contribui la încurajarea unei cetățenii mai active, prin îmbunătățirea participării, transparenței și responsabilității în procesul decizional, consolidând mecanismele de supraveghere democratică și cunoștințele despre UE, pentru a face ca glasul cetățenilor să fie mai bine auzit în viața politică;

E. întrucât democrația ar trebui să evolueze și să se adapteze la schimbările și oportunitățile asociate cu noile tehnologii și instrumentele TIC, ce trebuie considerate bunuri comune care, dacă sunt corect implementate și sunt însoțite de un nivel adecvat de informare, ar putea contribui la crearea unei democrații mai transparente și mai participative; întrucât, în acest scop, fiecare persoană ar trebui să aibă posibilitatea de a învăța să utilizeze noile tehnologii;

F. întrucât progresul în materie de securitate cibernetică și de protecție a datelor este un factor esențial pentru a crește gradul de utilizare a noilor tehnologii în viața instituțională și politică și pentru a încuraja participarea cetățenilor la procesele de luare a deciziilor prin intermediul acestora;

G. întrucât noul val de noi instrumente de comunicare digitală și de platforme deschise și colaborative ar putea inspira și oferi soluții noi pentru a încuraja participarea și implicarea politică a cetățenilor, diminuând, în același timp, dezinteresul și nemulțumirea acestora față de instituțiile politice și contribuind și la creșterea nivelului de încredere, transparență și responsabilitate în sistemul democratic;

H. întrucât în ultimul său discurs privind starea Uniunii, Președintele Juncker a prezentat un pachet de măsuri menite să crească gradul de utilizare a comunicațiilor electronice, printre care și WiFi4EU și implementarea rețelelor 5G în Europa;

I. întrucât datele deschise ale administrațiilor publice au potențialul de a stimula creșterea economică, de a crește eficiența sectorului public și de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea instituțiilor europene și naționale;

J. întrucât accesul la o rețea neutră, în condiții egale, constituie o condiție necesară pentru a garanta aplicarea concretă a drepturilor fundamentale ale omului;

K. întrucât e-democrația ar putea înlesni dezvoltarea unor forme complementare de angajament, capabile să contribuie la atenuarea nemulțumirii crescânde a cetățenilor față de politica tradițională; întrucât, în plus, ea ar putea contribui la promovarea comunicării, a dialogului, a sensibilizării la Uniune, la politica și la politicile sale și a interesului față de acestea, favorizând astfel sprijinul cetățenilor pentru proiectul european și reducând așa-numitul „deficit democratic” european;

L. întrucât noile forme de participare într-un spațiu public virtual sunt inseparabile de respectarea drepturilor și a obligațiilor legate de participarea în spațiul public, printre care se numără, de exemplu, și drepturile procedurale în caz de defăimare;

M întrucât, pentru a garanta rolul de instrument democratic valabil și eficace al internetului, este indispensabil să se elimine decalajul digital și să li se ofere cetățenilor o educație corespunzătoare în domeniul mass-mediei și competențe digitale adecvate;

N. întrucât sistemele tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) se află în centrul proceselor moderne de guvernare, dar mai trebuie depuse eforturi pentru a îmbunătăți furnizarea serviciilor de e-guvernare;

O. întrucât votul electronic ar putea să ajute persoanele care locuiesc sau lucrează într-un stat membru, fără a fi cetățeni ai acestuia, sau într-o țară terță să își exercite dreptul de vot; întrucât trebuie să se asigure secretul și securitatea exprimării și înregistrării votului în procesul de vot electronic, având în vedere mai ales riscul de atacuri cibernetice,

Potențial și provocări

1. subliniază beneficiile potențiale ale e-democrației, care este definită ca fiind un sprijin și o consolidare a democrației tradiționale prin intermediul TIC și care poate completa și consolida procesele democratice prin adăugarea de elemente care permit capacitarea cetățenilor prin diferite activități online, printre care se numără și e-guvernarea, e-guvernanța, e-deliberarea, e-participarea și votul electronic (e-votarea); salută faptul că tot mai mulți cetățeni pot fi implicați în procesele democratice, cu ajutorul noilor instrumente de informare și de comunicare;

2. subliniază că Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2009)1 invită statele membre să se asigure că e-democrația „promovează, asigură și îmbunătățește transparența, responsabilitatea, capacitatea de reacție, angajamentul, deliberarea, caracterul favorabil incluziunii, accesibilitatea, participarea, subsidiaritatea și coeziunea socială”; evidențiază că recomandarea respectivă invită statele membre să elaboreze măsuri care să poată consolida drepturile omului, democrația și statul de drept;

3. subliniază că scopul e-democrației este promovarea unei culturi democratice care să îmbogățească și să consolideze practicile democratice prin furnizarea de mijloace suplimentare pentru creșterea transparenței și a participării cetățenilor, însă nu este acela de a stabili un sistem democratic alternativ în detrimentul democrației reprezentative; subliniază că doar e-democrația, de una singură, nu asigură participarea politică și că, pentru a se obține participarea politică a cetățenilor, trebuie să se aibă în vedere și un mediu non-digital, în paralel cu e-democrația;

4. subliniază importanța votului electronic și a votului la distanță prin internet, acestea fiind sisteme care pot lărgi incluziunea cetățenilor și pot facilita participarea democratică, în special în zonele marginalizate din punct de vedere geografic și social, oferind numeroase avantaje potențiale, în special tinerilor, persoanelor cu mobilitate redusă, vârstnicilor și persoanelor care trăiesc sau lucrează în permanență într-un stat membru fără a fi cetățeni ai acestuia sau într-o țară terță, cu condiția asigurării celor mai înalte standarde posibile de protecție a datelor; reamintește faptul că, la introducerea votării la distanță prin internet, statele membre trebuie să asigure transparența și fiabilitatea numărării voturilor și să respecte principiile egalității și secretului votului, accesului la vot și votului liber;

5. subliniază că este necesar ca toate procesele de interacțiune digitală să se bazeze pe principiul deschiderii instituționale, în concordanță cu îmbinarea transparenței în timp real și a participării în cunoștință de cauză;

6. subliniază și încurajează recurgerea la e-participare, ca o caracteristică esențială a e-democrației, care cuprinde trei forme de interacțiune între instituțiile și administrațiile UE, pe de o parte, și cetățeni, pe de altă parte, și anume: e-informarea, e-consultarea și procesul decizional online; recunoaște că numeroase cazuri de e-participare la nivel național, regional și local pot constitui exemple bune de moduri în care TIC pot fi utilizate în democrația participativă; încurajează statele membre să continue să dezvolte aceste practici la nivel național și local;

7. subliniază faptul că TIC contribuie la crearea unor spații de participare și deliberare, care, la rândul lor, îmbunătățesc calitatea și legitimitatea sistemelor noastre democratice;

8. subliniază că este necesar să se implice tinerii în dezbaterea politică și observă că utilizarea TIC în cadrul procedurilor democratice poate reprezenta un instrument eficace în acest scop;

9. reamintește primul exemplu european de votare online din Estonia, în cursul alegerilor cu caracter juridic obligatoriu din 2005, dar susține că, pentru ca introducerea potențială a votului electronic în statele membre să fie o reușită, va fi necesar să se aprecieze dacă se poate garanta participarea efectivă a întregii populații, și, de asemenea, să se evalueze beneficiile și provocările, precum și implicațiile abordărilor tehnologice diferite sau divergente; subliniază că existența unor conexiuni la internet sigure și de mare viteză și a unei infrastructuri sigure pentru identificarea electronică sunt premise importante pentru succesul votului electronic; subliniază că este necesar să se exploateze avantajele aduse de noile tehnologii în cadrul proceselor actuale de votare tradițională și consideră că ar putea fi înregistrate progrese importante prin schimbul de bune practici și cercetare la toate nivelurile politice;

10. pune accentul pe provocarea de a răspunde preocupărilor cetățenilor privind utilizarea instrumentelor de e-democrație; consideră că abordarea preocupărilor în materie de securitate și garantarea confidențialității sunt de importanță capitală pentru clădirea încrederii cetățenilor în arena politică digitală emergentă;

11. subliniază că procesele democratice necesită dezbateri ample la fiecare nivel al societății Uniunii, precum și control și reflecție, deoarece acestea contribuie la deliberări juste, exhaustive și raționale; avertizează că există riscul de denaturare și manipulare a rezultatului deliberărilor privind instrumentele de dezbatere online; consideră că transparența tuturor actorilor care interacționează și furnizează informații privind campaniile care pot fi promovate, direct sau indirect, pe platformele de participare digitală reprezintă cea mai bună garanție împotriva acestui risc;

12. remarcă faptul că, pentru ca o democrație să fie funcțională, încrederea cetățenilor în instituțiile și în procesele democratice este un aspect fundamental; prin urmare, subliniază că introducerea unor instrumente de e-democrație trebuie să fie însoțită de strategii de comunicare și de educare corespunzătoare;

13. subliniază că este important să se integreze e-participarea în sistemul politic, pentru a integra contribuțiile cetățenilor în procesul decizional și a asigura urmărirea acestora; remarcă faptul că lipsa de reacție din partea factorilor de decizie conduce la dezamăgire și neîncredere;

14. subliniază că utilizarea instrumentelor TIC ar trebui să fie complementară altor canale de comunicare cu instituțiile publice, cu scopul de a evita orice fel de discriminare pe motive de competențe digitale sau de lipsă de resurse și infrastructuri;

Propuneri de îmbunătățire a democrației prin intermediul TIC

15. consideră că participarea la procesele democratice se întemeiază, în primul rând, pe accesul efectiv și nediscriminatoriu la informații și cunoștințe;

16. în plus, solicită UE și statelor membre să se abțină de la adoptarea unor măsuri care nu sunt necesare, menite să restricționeze în mod arbitrar accesul la internet și exercitarea drepturilor fundamentale ale omului, cum ar fi măsurile disproporționate de cenzurare sau incriminarea exprimării legitime a criticii și a opiniilor contrare;

17. invită statele membre și UE să ofere mijloace educative și tehnice pentru consolidarea capacitării democratice a cetățenilor și îmbunătățirea competențelor TIC și să asigure alfabetizarea digitală și un acces digital în condiții de egalitate și sigur pentru toți cetățenii UE, în vederea eliminării decalajului digital (e-incluziune), în avantajul, în ultimă instanță, al democrației; încurajează statele membre să integreze dobândirea de competențe digitale în programele școlare și în formarea pe întreg parcursul vieții și să acorde prioritate programelor de formare digitală pentru persoanele în vârstă; sprijină crearea de rețele cu universități și instituții de învățământ pentru a promova cercetările asupra noilor instrumente de participare și implementarea lor; de asemenea, invită UE și statele membre să promoveze programe și politici menite să dezvolte o apreciere critică și în cunoștință de cauză a utilizării TIC;

18. propune să se avanseze în evaluarea utilizării noilor tehnologii pentru consolidarea democrației în administrațiile europene prin introducerea, ca indicatori, a unor obiective de măsurare a calității serviciilor online;

19. recomandă ca Parlamentul European, în calitate de unică instituție a Uniunii Europene aleasă în mod direct, să deschidă calea în ceea ce privește consolidarea e-democrației; în acest scop, consideră că este util să se dezvolte soluții tehnologice inovatoare, care să le permită cetățenilor să comunice în mod eficace și să își împărtășească preocupările cu reprezentanții aleși de ei;

20. încurajează simplificarea limbajelor și a procedurilor instituționale, precum și organizarea conținuturilor multimedia pentru a explica elementele esențiale ale principalelor procese decizionale, pentru a promova înțelegerea și participarea; subliniază că este necesar să se facă cunoscută această cale de acces la participarea digitală prin intermediul unor instrumente segmentate și proactive, care să permită accesul la toate documentele din dosarele parlamentare;

21. îndeamnă statele membre și UE să furnizeze infrastructură digitală de mare viteză la prețuri accesibile, în special în regiunile periferice și în zonele rurale și mai puțin dezvoltate economic, și să asigure garantarea egalității între cetățeni, acordând o atenție deosebită cetățenilor deosebit de vulnerabili și ajutându-i să dobândească competențele necesare pentru utilizarea tehnologiilor în condiții de siguranță și securitate; recomandă ca bibliotecile, școlile publice și clădirile în care sunt oferite servicii publice să fie dotate corespunzător cu o infrastructură TIC modernă și de mare viteză, care să fie accesibilă în mod egal tuturor cetățenilor, în special categoriilor celor mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap; subliniază necesitatea de a aloca resurse financiare și de formare adecvate acestor obiective; recomandă Comisiei să prevadă resurse pentru proiecte care vizează îmbunătățirea infrastructurii digitale în domeniul economiei sociale și solidare;

22. scoate în evidență faptul că femeile sunt subreprezentate la toate nivelurile procesului de decizie politică, precum și în sectoarele TIC; observă că femeile și fetele se lovesc de multe ori de stereotipuri de gen legate de tehnologiile digitale; prin urmare, invită Comisia și statele membre să investească în programe orientate, care să promoveze educația TIC și e-participarea femeilor și fetelor, mai ales a celor care provin din medii vulnerabile și marginalizate, cu ajutorul educației formale, informale și non-formale;

23. observă că, pentru a garanta accesul egal al tuturor cetățenilor la instrumentele de e-democrație, traducerea multilingvă este importantă atunci când informațiile trebuie să fie difuzate și citite de către toți cetățenii, în țările care au mai mult de o limbă oficială, și de către persoane care aparțin unor etnii diferite;

24. încurajează statele membre și UE să promoveze, să sprijine și să pună în aplicare mecanisme și instrumente care să permită participarea cetățenilor și interacțiunea lor cu administrațiile și instituțiile UE, cum ar fi platformele de externalizare spre public (crowdsourcing); subliniază că TIC ar trebui să faciliteze accesul la informații independente, transparența, responsabilitatea și participarea la procesul decizional; în acest sens, recomandă să se adapteze mai bine la provocările e-democrației toate instrumentele de comunicare și de interacțiune cu cetățenii ale Comisiei Europene, în special portalul Europe Direct; se angajează să facă toate instrumentele de monitorizare legislativă existente mai accesibile, mai ușor de înțeles, mai educative și mai interactive și invită Comisia să procedeze la fel pe propriul său site internet;

25. invită statele membre și Uniunea Europeană să revizuiască informațiile referitoare la funcționarea democrației prezentate pe site-urile lor instituționale, pentru a propune instrumente pedagogice care să faciliteze vizitarea site-urilor respective și înțelegerea conținutului acestora de către tineri și pentru a face site-urile mai accesibile pentru persoanele cu handicap;

26. încurajează administrațiile să-și îndeplinească angajamentul asumat în ceea ce privește principiul deschiderii instituționale , prin schimbări în ceea ce privește concepția strategică și cultura corporativă, bugetele și procesele de schimbare organizațională, care să fie motivate de obiectivul de a consolida democrația prin aplicarea noilor tehnologii;

27. solicită crearea unei platforme online prin intermediul căreia cetățenii să poată fi consultați sistematic înaintea luării deciziilor de către legiuitorul european, pentru o implicare mai directă a acestora în viața publică;

28. consideră că este esențial ca desfășurarea acestor noi instrumente să fie însoțită de campanii de promovare a posibilităților oferite și a valorilor civice ale responsabilității comune și participării;

29. amintește importanța inițiativei cetățenești europene ca instrument de implicare și de participare directă a publicului la viața politică a Uniunii și invită, prin urmare, Comisia, să revizuiască mecanismele de funcționare a acesteia, pentru a-i exploata întregul potențial, conform recomandărilor formulate de Parlamentul European în cadrul Rezoluției din 28 octombrie 2015 (2014/2257(INI); atrage, deci, atenția asupra simplificării și accelerării sarcinilor birocratice aferente acesteia și încurajează utilizarea mai extinsă a TIC, de exemplu, prin intermediul platformelor digitale și al altor aplicații compatibile cu dispozitivele mobile, pentru a face ca acest instrument important să fie mai ușor de utilizat și să fie cunoscut pe scară largă; consideră că utilizarea noilor tehnologii ar putea îmbunătăți, în special, sistemul de colectare a semnăturilor online, prin folosirea serviciilor de identificare și de autentificare (e-IDAS), care ar facilita primirea și schimbul de informații între cetățeni cu privire la inițiativele cetățenești existente sau potențiale, pentru ca aceștia să poată participa activ la discuții și/sau să sprijine inițiativele respective;

30. subliniază că mai multe procese ale Comisiei – cum ar fi consultările publice online, activitățile de e-participare și evaluările de impact – ar putea beneficia de o utilizare mai extinsă largă a noilor tehnologii, pentru a încuraja participarea publicului, a crește gradul de responsabilitate în cadrul acestor procese și transparența instituțiilor UE, precum și pentru a consolida guvernanța europeană; evidențiază necesitatea ca procesele de consultare publică să devină eficace și accesibile unui public cât mai vast posibil, limitând la minim barierele de natură tehnică;

31. subliniază că sunt necesare informații mai ample pentru cetățeni cu privire la platformele de e-participare existente la nivel european, național și local;

32. invită Comisia să extindă și să dezvolte e-participarea în revizuirea de la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală, care va fi lansată în 2017, și să încurajeze dezvoltarea și finanțarea unor noi instrumente legate de e-cetățenia Uniunii; în plus, recomandă Comisiei să se concentreze pe soluții cu sursă deschisă care pot fi aplicate cu ușurință pe întreaga piață unică digitală; solicită îndeosebi Comisiei să integreze reutilizarea unor proiecte anterioare, cum ar fi platforma D-CENT, proiect finanțat de UE care furnizează instrumente tehnologice pentru democrația participativă;

33. subliniază că dezvoltarea e-administrației ar trebui să fie o prioritate pentru statele membre și instituțiile UE și salută planul de acțiune al Comisiei privind e-guvernarea, ambițios și cuprinzător, pentru care va fundamental să se realizeze o punere în aplicare corectă la nivel național și coordonarea finanțării puse la dispoziție de UE, în sinergie cu agențiile și autoritățile naționale în domeniul digital; consideră că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a încuraja datele deschise și utilizarea instrumentelor TIC bazate pe software cu sursă deschisă și gratuit, atât în instituțiile UE, cât și în statele membre;

34. solicită o mai mare cooperare la nivelul UE și recomandă schimbul de bune practici pentru proiectele de e-democrație ca o modalitate de a avansa către o formă de democrație mai participativă și deliberativă și care să răspundă cerințelor și intereselor cetățenilor și să își propună să îi implice în procesele decizionale; subliniază necesitatea de a ști care sunt atitudinile cetățenilor față de implementarea votului la distanță prin internet; invită Comisia să furnizeze o evaluare independentă sau o consultare a opiniei publice privind votarea online, cu o analiză a plusurilor și minusurilor acesteia, ca opțiune suplimentară pentru exprimarea votului de către cetățeni, în vederea examinării sale de către statele membre până la sfârșitul anului 2018;

35. subliniază necesitatea de a proteja cu prioritate confidențialitatea și datele personale atunci când se folosesc instrumentele de e-democrație, precum și de a promova un mediu de internet mai sigur, în special în ceea ce privește securitatea informațiilor și a datelor, inclusiv dreptul de a fi uitat, și de a prevedea garanții împotriva softurilor de supraveghere și posibilitatea de a verifica sursele; în plus, solicită utilizarea în mai mare măsură a serviciilor digitale bazate pe elemente-cheie, cum ar fi identitatea digitală securizată și criptată, în conformitate cu Regulamentul eIDAS; promovează registrele publice digitale sigure și validarea semnăturilor electronice pentru a preveni interacțiunile multiple frauduloase, în conformitate cu standardele europene și internaționale privind drepturile omului, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene; în cele din urmă, subliniază că aspectele de securitate nu trebuie să aibă un efect disuasiv asupra incluziunii persoanelor și grupurilor în procesele democratice;

36. subliniază că este necesar să se consolideze democrația prin intermediul tehnologiei, care ar trebui utilizată într-un mediu sigur, care să fie protejat împotriva utilizării rău intenționate a instrumentelor tehnologice (de exemplu, programele automate de spam, crearea de profiluri anonime, însușirea identității) și reamintește că este necesar să se respecte standardele juridice cele mai înalte;

37. reamintește rolul esențial pe care îl joacă persoanele care semnalează nereguli – în general, prin intermediul internetului – în expunerea corupției, a fraudei, a gestionării defectuoase și a altor tipuri de fapte ilegale care amenință sănătatea și siguranța publică, integritatea financiară, drepturile omului, mediul și statul de drept, asigurând, în același timp, dreptul publicului la informare;

38. încurajează reprezentanții publici să participe activ la forumurile existente, în întregime independente, alături de cetățeni, și să utilizeze noile instrumente media și platformele IT în vederea stimulării discuțiilor și schimburilor de opinii și de propuneri cu cetățenii (e-Parlament), stabilind o legătură directă cu aceștia; invită grupurile politice ale Parlamentului European și partidele politice europene să crească numărul ocaziilor de dezbatere publică și de e-participare;

39. invită deputații europeni și celelalte instituții ale UE să continue să crească transparența activităților lor, în special în contextul politic dificil actual, și solicită autorităților publice să examineze posibilitatea creării de platforme online, care să includă ultimele instrumente informatice; încurajează reprezentanții aleși să utilizeze aceste instrumente, precum și să comunice și să inițieze un dialog real cu alegătorii și cu părțile interesate, în mod eficient, pentru a-i informa cu privire la activitățile parlamentare și la activitățile UE și, astfel, a face procesele de deliberare și cele decizionale mai deschise și a sensibiliza în mai mare măsură publicul la democrația europeană;

40. salută inițiativele Parlamentului European în domeniul e-participării; sprijină eforturile continue de consolidare a caracterului reprezentativ, legitimității și eficacității Parlamentului și îi încurajează pe deputați să folosească mai mult noile tehnologii în scopul dezvoltării acestora la întregul lor potențial, ținând cont, în același timp, de limitele necesare impuse de dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal; subliniază necesitatea unui proces de reflecție amplă cu privire la modul de îmbunătățire a utilizării TIC de către deputați, nu numai pentru inițierea unui dialog cu publicul, ci și în ceea ce privește legislația, petițiile, consultările și alte aspecte relevante pentru activitatea lor de cotidiană;

41. încurajează partidele politice de la nivel european și național să valorifice la maximum instrumentele digitale pentru a crea noi căi de promovare a democrației interne, inclusiv transparența în procesele lor de gestionare, de finanțare și de luare a deciziilor, și pentru a face posibilă o mai bună comunicare cu membrii și simpatizanții lor și cu societatea civilă, precum și participarea acestora; le încurajează, de asemenea, să fie foarte transparente și responsabile față de cetățeni; recomandă, în acest sens, să fie luate în calcul posibile modificări ale Statutului partidelor politice europene, care să includă și să promoveze practicile de participare digitală;

42. invită UE și instituțiile sale să fie mai deschise experimentării cu noi metode de e-participare, cum ar fi externalizarea spre public la nivel european și la nivel național, regional și local, luând în considerare bunele practici deja create în statele membre și, în acest scop, să lanseze proiecte-pilot; în același timp, reiterează necesitatea de a completa aceste măsuri cu campanii de sensibilizare pentru a explica posibilitățile acestor instrumente;

43. invită instituțiile europene să lanseze un proces participativ cu scopul de a elabora o Cartă europeană a drepturilor pe internet, luând ca referință, printre alte texte, Declarația drepturilor pe internet publicată de Camera Deputaților din Italia la 28 iulie 2015, pentru a promova și garanta toate drepturile ce țin de sfera digitală, printre care și dreptul efectiv de acces la rețeaua internet și neutralitatea acesteia;

44. ia act de cantitatea semnificativă de informații eterogene care pot fi găsite pe internet în prezent și subliniază că ar trebui consolidată capacitatea de gândire critică a cetățenilor, astfel încât aceștia să fie în măsură să discearnă mai bine între sursele de informații fiabile și cele nesigure; încurajează, prin urmare, statele membre să își adapteze și să își actualizeze legislația pentru a ține pasul cu evoluțiile în curs, precum și să implementeze pe deplin și să aplice legislația în vigoare privind combaterea discursului de instigare la ură atât în mediul offline, cât și în cel online, asigurând totodată respectarea drepturilor fundamentale și constituționale; subliniază că Uniunea și statele membre ar trebui să conceapă acțiuni și politici care să urmărească dezvoltarea unor abilități specifice gândirii critice și creative care să fie transferabile, dezvoltarea competențelor digitale și a educației în domeniul mass-mediei , precum și incluziunea și dorința de cunoaștere în rândul cetățenilor, în special al tinerilor, astfel încât aceștia să fie în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză și să contribuie în mod pozitiv la procesele democratice;

° °

45. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

[1] Texte adoptate, P8_TA(2015)0382.
[2] Texte adoptate, P8_TA(2015)0288.

EXPUNERE DE MOTIVE

Dezvoltarea și utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) generează schimbări profunde în societățile moderne. Este vorba despre o mare revoluție tehnologică, al cărei exponent principal este internetul, cu diferitele rețele de comunicare și de interacțiune socială asociate cu acestea. Mediul politic și, în special, nivelul de participare al cetățenilor nu au rămas neinfluențate de aceasta.

Numărul tot mai mare de noi instrumente de comunicare digitală și de platforme deschise și colaborative a creat un nou mod de comunicare, de dezbatere și de participare socială la viața publică, depășind monopolul mijloacelor de comunicare în masă tradiționale ca motoare ale relației dintre cetățeni și politică.

Aceste schimbări au loc în același timp cu creșterea nemulțumirii și a neîncrederii unor straturi extinse ale societății în democrația însăși și în funcționarea ei. Deși democrația reprezentativă este profund consolidată pe continentul nostru, credibilitatea ei a fost afectată în ultimele decenii de lipsa tot mai mare de încredere din partea publicului în modul de acțiune și în performanța instituțiilor reprezentative. Mai mulți factori explică această slăbiciune periculoasă a sistemului nostru politic. Deciziile economice adoptate uneori de organisme fără capacitate de reprezentare și departe de mediile democratice naționale provoacă un conflict major între democrația locală și guvernul supranațional. Complexitatea tehnică a acestor decizii nu este ușor de înțeles de către cetățeni. Criza financiară și economică de la nivel mondial din ultimul deceniu a provocat o devalorizare socială gravă a claselor de mijloc și a claselor muncitoare ale lumii occidentale, sporind nemulțumirea socială față de sistem. În final, corupția din unele sisteme și țări reduce drastic încrederea cetățenilor în politică și în reprezentanții săi.

Atât Uniunea Europeană, cât și statele membre sunt din ce în ce mai criticate cu privire la necesitatea de a îmbunătăți funcționarea internă a parlamentelor sau a executivelor și a administrațiilor și de a consolida mecanismele de control democratic. Cetățenii, care sunt tot mai bine informați în fiecare zi, solicită o mai mare participare și transparență în cadrul proceselor de luare a deciziilor și mai multe posibilități de interacțiune între politică și cetățeni.

În acest context, înmulțirea instrumentelor de comunicare digitală noi și de platforme deschise și colaborative poate inspira găsirea unor soluții creative și complementare pentru a crește capacitățile și performanța democrației reprezentative, îmbogățind-o cu o sursă mai mare de legitimitate. Prin democrația electronică nu se urmărește stabilirea unui sistem democratic alternativ, ci promovarea, garantarea și îmbunătățirea transparenței, a responsabilizării, a capacității de reacție, a participării, a deliberării, a incluziunii, a accesibilității, a subsidiarității și a coeziunii sociale, astfel cum se definește în Recomandarea CM/Rec(2009)1 a Consiliului Europei.

În acest principiu se disting trei concepte, deși între ele există suprapuneri evidente:

- E-guvernarea: se referă la aplicarea TIC la funcționarea sectorului public și, în special, la furnizarea electronică de informații și servicii pentru cetățeni de către autoritățile publice (de exemplu: plata unei amenzi de circulație).

- E-guvernanța: se referă la aplicarea TIC pentru stabilirea unor canale de comunicare care să permită includerea diverselor părți interesate care au ceva de spus în elaborarea politicilor publice (de exemplu: o consultare electronică a cetățenilor cu privire la oportunitatea modificării unei limitări a vitezei sau o consultare locală referitoare la buget).

- E-democrație: se referă la utilizarea TIC pentru crearea unor canale de consultare și de participare a cetățenilor (de exemplu: e-Parlament, inițiativa electronică, votul electronic, petiția electronică, consultarea electronică etc.).

Situația actuală în Uniunea Europeană

Din 2009, Comisia Europeană se axează în special pe participarea electronică (e-participarea) și pe guvernanța electronică (e-guvernarea). Comisia deja realizează consultări publice online și evaluări de impact, în special înainte de a propune acte legislative, pentru a crește participarea publicului și a îmbunătăți guvernanța europeană. Aceste procese ar putea beneficia de o utilizare mai extinsă și mai accesibilă a noilor tehnologii, cu scopul de a implica toate părțile interesate în ciclul de viață al elaborării politicilor și de a consolida guvernanța europeană.

În plus, TIC pot contribui la extinderea și dezvoltarea, pe de o parte, a guvernării electronice, ca o modalitate de trecere spre o formă de democrație mai participativă și deliberativă și, pe de altă parte, a participării digitale în cadrul Strategiei privind piața unică digitală.

Parlamentul European a publicat diferite studii („Viitorul democrației în Europa: tendințe, analize și reforme”, în 2008, și „E-public, e-participare și e-votare în Europa – Perspective și provocări”, în 2012), în care sunt analizate noile instrumente și sunt evidențiate în special dificultățile pe care le prezintă aceste instrumente.

În final, Tratatul privind Uniunea Europeană a introdus un instrument inovator al democrației participative în Uniune: inițiativa cetățenească europeană. Mecanismul, care a fost instituit în 2012, a înregistrat peste 35 de cereri, dintre care trei au reușit să atingă pragul de un milion de semnături și, prin urmare, au primit un răspuns oficial din partea Comisiei. Adoptarea noilor tehnologii ar putea facilita o mai mare difuzare a acestui instrument nou și ar putea îmbunătăți unele aspecte tehnice, cum ar fi sistemul de colectare a semnăturilor online.

E-democrație: oportunități majore sau riscuri potențiale?

Potențialul noilor tehnologii ale comunicațiilor cu privire la procesele de participare a cetățenilor la sistemul democratic este enorm și acesta ar trebui să fie considerat un bun public în serviciul unei democrații mai transparente și mai participative. Puterea sa de transformare nu trebuie să se limiteze la procesele electorale, ci trebuie să se extindă la toate aspectele participării cetățenilor în cadrul proceselor politice și, în special, la cele trei forme de interacțiune între guverne și cetățeni, în principal, informarea digitală, consultarea digitală și luarea deciziilor la nivel digital.

Această aspirație nu trebuie să excludă însă riscurile asociate acestei noi ere tehnologice și nici să uite că tehnologia nu reprezintă niciodată un scop, ci doar un mijloc de a pune în aplicare considerațiile de mai sus. Trebuie avute în vedere, în special:

- Decalajul digital: accesul la noile tehnologii reprezintă o condiție necesară pentru punerea în aplicare a potențialului său transformator în cadrul proceselor democratice; cu toate acestea, în multe țări, există încă zone care nu dispun de acces la internet și în toate societățile există o proporție foarte mare a populației care nu dispune de competențele tehnice necesare pentru utilizarea internetului („analfabetism digital”). - Frauda electorală: sistemele de vot trebuie să evite orice neregulă care poate perturba reflectarea fidelă a voinței alegătorilor.

- Protecția vieții private și a datelor cu caracter personal: întrucât securitatea absolută a datelor este imposibilă, va exista întotdeauna posibilitatea subminării protecției vieții private; acesta este un subiect deosebit de sensibil în rândul opiniei publice.

- Necesitatea de a contabiliza procesele democratice: procedurile democratice implică, în general, o amplă dezbatere și reconcilierea diferitelor puncte de vedere; internetul nu este întotdeauna spațiul ideal pentru o deliberare rațională și o aprofundare a argumentelor; activitatea online nu permite întotdeauna să se facă distincția între opinia publică și pozițiile care par a fi majoritare ca urmare a rolului pe care îl joacă utilizatorii mai activi ai internetului.

- Unele experiențe au evidențiat o tendință ascendentă de utilizare a informațiilor și a rețelelor de către interese private, ceea ce ar putea conduce la confundarea unui interes particular cu interesul general și, astfel, ar pune la îndoială etica și transparența; Cererile experților în domeniul TIC și ale grupurilor de interese cu caracter sectorial nu trebuie să prevaleze asupra nevoilor întregii societăți.

Posibile căi de progres

Experții, instituțiile, guvernele și publicul, în general, au formulat diferite sugestii și recomandări. După o amplă dezbatere cu colegii, raportorul consideră că următoarele propuneri ar putea fi incluse în raportul său și abordate deopotrivă la nivel european și național:

- având în vedere faptul că revoluția digitală este omniprezentă și va influența inevitabil viața de zi cu zi a cetățenilor, este recomandabil să se ofere mijloacele educaționale și tehnice pentru îmbunătățirea competențelor TIC, în interesul ultim al democrației;

- este, de asemenea, necesară diminuarea decalajului digital și asigurarea accesului generalizat la tehnologie pentru toți cetățenii (e-incluziune), precum și promovarea unei utilizări mai sigure a internetului, în special în ceea ce privește securitatea informațiilor și a datelor, crearea unor registre publice digitale sigure și verificarea semnăturilor digitale unice, pentru a evita interacțiunile frauduloase multiple;

- tehnologia digitală ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți consultarea publicului și evaluările de impact, ca sprijin al procesului decizional, pentru promovarea guvernanței;

- promovarea și susținerea mecanismelor care facilitează participarea și interacțiunea cetățenilor cu instituțiile și personalitățile care îi reprezintă. TIC ar trebui să faciliteze accesul la informații, transparența, ascultarea activă, dezbaterea și, prin urmare, ar putea contribui la reducerea distanței dintre cetățeni și procesele decizionale, îmbunătățindu-le pe acestea din urmă. TIC ar trebui, de asemenea, să încurajeze și responsabilizarea etc.;

- încurajarea participării active a reprezentanților publici în cadrul forurilor existente, pentru a stimula dezbaterea și schimbul de opinii și propuneri cu membrii societății civile;

- schimbul de bune practici pentru proiectele de e-democrație ca mijloc de a evolua către o democrație mai participativă și deliberativă, care să răspundă exigențelor și intereselor cetățenilor;

- crearea unor rețele de cooperare cu universitățile și instituțiile de învățământ, pentru a promova cercetarea și crearea unor noi instrumente și canale de comunicare și participare;

- promovarea cooperării la nivel european, în special în ceea ce privește transparența instituțiilor europene și implicarea cetățenilor într-un proces decizional democratic;

- noi modalități de a face partidele politice deschise și conectate cu membrii și susținătorii lor.

În concluzie, consider că este necesar să subliniez faptul că inovațiile tehnologice în sine nu vor elimina nemulțumirile cetățenilor cu privire la politică și nici nu vor genera o transformare substanțială a democrațiilor noastre. Motivele acestei crize sunt profunde și au legătură cu politicile, cu extinderea proceselor de globalizare și cu creșterea nemulțumirilor față de funcționarea sistemelor democratice europene și față de instituțiile sale. Cu toate acestea, revoluția digitală necesită o observare constantă a utilității sale reale, nu numai cu scopul de a preveni un fals optimism cu privire la avantajele sale pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în prezent democrația parlamentară, ci și de a evita apariția unor probleme noi pe care chiar TIC să nu le poată rezolva.

AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (14.10.2016)

destinat Comisiei pentru afaceri constituționale

referitor la e-democrația în Uniunea Europeană: potențial și provocări

(2016/2008(INI))

Raportoare pentru aviz: Isabella Adinolfi

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1. ia act de schimbările tehnologice continue și rapide din societatea informațională, de transformările profunde datorate acestor schimbări în sânul societății în general, în special cu privire la aspectele educaționale și cetățenești, și de provocările și oportunitățile legate de diferitele instrumente TIC, de noile mijloace de comunicare și de alte tehnologii noi; în acest context, încurajează elaborarea unor criterii de evaluare a valorii adăugate a angajamentului online;

2. constată că din ce în ce mai mulți cetățeni folosesc instrumentele TIC și noile mijloace de comunicare și tehnologii pentru a avea acces la un conținut informațional tot mai divers, pentru a face schimb de opinii și a-și face auzite vocile, reușind astfel să ia parte la viața politică și la procesele decizionale colective la nivel local, național și la nivelul UE; consideră, prin urmare, că este esențial să se consolideze incluziunea și competențele în domeniul digital, eliminând astfel decalajul digital actual, care este un obstacol major în calea exercitării unei cetățenii active;

3. reamintește că pentru a permite cetățenilor să participe la procesul decizional democratic prin intermediul instrumentelor TIC este necesar, pe de o parte, să se creeze un cadru propice din punct de vedere juridic, care să garanteze dreptul la viața privată, libertatea de exprimare și accesul la informații independente și, pe de altă parte, să se realizeze investițiile necesare pentru a permite cetățenilor să aibă acces la mijloace de comunicare adecvate și să dobândească abilități și competențe corespunzătoare în domeniul digital asigurând, astfel, accesul egal și deschis al cetățenilor la infrastructura tehnică TIC;

4. reamintește că este necesar să se instituie standarde tehnice ambițioase la nivelul întregii Uniuni, cu scopul de a reduce în mod substanțial și efectiv decalajul digital actual, ținând seama de situația specifică din diferitele state membre; subliniază nevoia de a asigura accesul egal, echitabil, sigur și incluziv al tuturor cetățenilor la internet, precum și faptul că aceștia pot accesa rețelele aferente la prețuri accesibile, garantând, în acest context, libertatea de exprimare, dreptul la viața privată și, în special, protecția datelor cu caracter personal, și asigurând respectarea principiului neutralității rețelelor și accesul egal la servicii publice online și la servicii de identificare electronică; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să aibă în vedere toate barierele fizice, geografice și sociale relevante care îngrădesc participarea online a cetățenilor, indiferent situația socială și personală și de venitul acestora, acordând o atenție deosebită în acest context zonelor mai puțin accesibile și evitând orice formă de discriminare, potrivit dispozițiilor articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale;

5. remarcă folosirea tot mai intensă a platformelor de comunicare socială pentru socializare și comunicare, precum și în sectoarele creative și culturale; constată că folosirea extensivă a TIC în viața de zi cu zi și integrarea sa în viața modernă a cetățenilor presupun promovarea participării la mediul digital a persoanelor de toate vârstele și depășirea decalajului digital în UE;

6. consideră că instrumentele TIC și noile mijloace de comunicare și tehnologii au o importanță crucială și vor juca un rol tot mai important, în asociere cu canalele de comunicare offline, în ceea ce privește intensificarea sentimentului de apartenență la UE al cetățenilor, încurajarea angajamentului civic și a incluziunii sociale, precum și în ceea ce privește transmiterea unor informații și cunoștințe echilibrate în legătură cu UE și cu istoria, valorile și drepturile sale fundamentale, pentru a stimula gândirea critică și dezbaterea publică constructivă cu privire la Uniunea Europeană;

7. ia act de faptul că e-democrația are potențialul de a spori sentimentul de apartenență la UE în rândul cetățenilor, ceea ce este deosebit de important în actualul climat eurosceptic;

8. ia act de cantitatea semnificativă de informații eterogene care pot fi găsite pe internet în prezent și subliniază că ar trebui consolidată capacitatea de gândire critică a cetățenilor, astfel încât aceștia să fie în măsură să discearnă mai bine între sursele de informații fiabile și cele nesigure; încurajează, prin urmare, statele membre să își adapteze și să își actualizeze legislația pentru a ține pasul cu evoluțiile în curs și să implementeze pe deplin și să aplice legislația în vigoare privind combaterea discursului de instigare la ură atât în mediul offline, cât și în cel online, asigurând totodată respectarea drepturilor fundamentale și constituționale; subliniază că Uniunea și statele membre ar trebui să elaboreze strategii și politici care să urmărească dezvoltarea unor abilități specifice gândirii critice și creative care să fie transferabile, precum și a competențelor în domeniul digital și al mijloacelor de comunicare în masă, promovând totodată incluziunea și dorința de cunoaștere în rândul cetățenilor, în special al tinerilor, astfel încât aceștia să fie în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză și să contribuie în mod pozitiv la procesele democratice;

9. observă că, pe lângă faptul că oferă un acces larg la diferite surse de informare, instrumentele TIC facilitează, de asemenea, răspândirea unor conținuturi de slabă calitate care pot fi greu de delimitat de sursele serioase, de încredere și îi pot induce în eroare pe cetățeni; de aceea, subliniază nevoia crucială a unei pregătiri corespunzătoare pentru cetățeni în domeniul mijloacelor de comunicare în masă, mai ales pentru tineri;

10. face apel la prudență, deoarece dezbaterile politice online produc adesea păreri excesiv de polarizate și pot fi predispuse la discursuri de incitare la ură, în timp ce vocile moderate sunt adesea trecute cu vederea;

11. recunoaște faptul că e-democrația poate avea un impact pozitiv doar atunci când cetățenii sunt bine informați, dețin competențele necesare pentru a fi critici față de informațiile eronate și părtinitoare și au capacitatea de a identifica tentativele de propagandă;

12. recunoaște că riscurile și dezideratele menționate mai sus constituie o provocare majoră pentru profesori și educatori, atât în cadrul mediilor de învățare formale, cât și al celor non-formale și informale; invită, prin urmare, Uniunea și statele sale membre să sporească investițiile în educația și dezvoltarea pe tot parcursul vieții, combinând metodele de formare online și offline, stimulând învățarea reciprocă, schimbul de bune practici și dezvoltarea capacităților și creând oportunități adecvate pentru ca predarea și procesul de învățare să fie inovatoare, incluzive și nediscriminatorii;

13. subliniază că UE și statele sale membre ar trebui să promoveze, mai ales la nivel regional și local, programele de învățare pe tot parcursul vieții bazate pe TIC atât în ceea ce privește competențele digitale, cât și implicarea și participarea civică, inițiind în acest scop măsuri și politici adecvate, inclusiv activități de cercetare, și asigurând faptul că toate aceste măsuri sunt accesibile cu ușurință categoriilor celor mai vulnerabile ale populației, inclusiv femeilor și fetelor, cetățenilor LGBTI, persoanelor cu dizabilități, minorităților și altor grupuri defavorizate; subliniază că aceste programe ar trebui concepute și utilizate în interesul tuturor cetățenilor și ar trebui, în același timp, să abordeze hărțuirea pe internet, stigmatizarea și toate celelalte forme de violență în mediul online, precum și problema excluderii din viața politică și să sensibilizeze cetățenii cu privire la aceste aspecte, evitând totodată diviziunile și discriminarea în cadrul societății;

14. scoate în evidență faptul că femeile sunt sub-reprezentate la toate nivelurile procesului de decizie politică, precum și în sectoarele TIC; observă că femeile și fetele se lovesc de multe ori de stereotipuri de gen legate de tehnologiile digitale; prin urmare, invită Comisia și statele membre să investească în programe speciale care să promoveze educația TIC și participarea la mediul electronic a femeilor și fetelor, mai ales a celor care provin din medii vulnerabile și marginalizate, cu ajutorul educației formale, informale și non-formale;

15. pune în evidență importanța fundamentală a asigurării participării la mediul digital a persoanelor de toate vârstele și invită Comisia să valorifice pe deplin, în acest scop, potențialul instrumentelor TIC și al noilor tehnologii și mijloace de comunicare, pentru a stimula o dinamică pozitivă în mediul online, care să contribuie la dezvoltarea umană, la promovarea păcii și la respectarea drepturilor omului; consideră de asemenea, în acest context, că instrumentele de e-democrație pot contribui la reducerea deficitului democratic și pot pune capăt declinului participării democratice în UE, facilitând participarea și contribuția cetățenilor la activitatea din sfera publică; solicită să se elaboreze inițiative care să se adreseze cu prioritate generației tinere și, deopotrivă, vârstnicilor, deoarece ambele categorii sunt afectate de decalajul dintre generații; solicită să se depună eforturi pentru a pune bazele unei abordări critice cu privire la utilizarea acestor tehnologii, cu scopul de a proteja cetățenii și în special copiii de toate riscurile aferente;

16. reamintește că implicarea mai profundă a cetățenilor în procesele aferente politicilor europene poate da un nou impuls susținerii acestora față de Uniunea Europeană, reducând, în același timp, așa-numitul „deficit democratic” al Uniunii; subliniază, așadar, potențialul instrumentelor de e-democrație în acest context, recunoscând, totodată, limitările lor inerente datorate cerințelor, atât la nivel tehnic (nivel ridicat de răspândire a internetului, conectivitate Wi-Fi la scară largă, conexiune internet de mare viteză etc.), cât și la nivel practic (cunoștințe și abilități în domeniul digital și al mijloacelor de comunicare în masă, limbi disponibile etc.);

17. consideră că este esențial ca Uniunea și statele membre să inițieze un proces strategic de reflecție pentru a putea elabora și lansa instrumente de e-democrație care pot pune la dispoziție o gamă mai variată de surse de difuzare a unor informații independente și fiabile, care promovează modelele de învățare deschise și inovatoare, ținând cont de diversitatea culturală și lingvistică a Europei și de interesele specifice ale grupurilor minoritare, care pot ameliora calitatea dezbaterilor publice, pot încuraja participarea civică la procesele decizionale, stimulând o implicare activă în politică a cetățenilor prin mecanisme participative și de democrație directă capabile să consolideze și să completeze, dacă este cazul, democrația reprezentativă;

18. observă că, pentru a garanta accesul egal al cetățenilor la instrumentele de e-democrație, traducerea multilingvă este importantă în cazul în care informațiile difuzate trebuie să poată fi citite de către toți cetățenii, în țările care au mai mult de o limbă oficială, sau de către persoane care aparțin unor etnii diferite;

19. atrage atenția asupra faptului că, deși instrumentele de e-democrație ar putea facilita implicarea cetățenilor în procesele europene, ele nu înlocuiesc instrumentele democratice tradiționale, iar rezultatele lor nu ar trebui să fie considerate drept expresia reprezentativă a opiniei cetățenilor în ansamblu;

20. subliniază faptul că instrumentele de e-democrație sunt esențiale pentru a promova responsabilitatea, transparența și buna guvernanță în administrația publică, lărgind sfera dezbaterii publice, deoarece acestea le permit cetățenilor să se implice, în calitate de cititori și editori („wreaders”), într-un dialog interactiv pe scena politică locală, națională și europeană; consideră că, pentru a stimula în mod efectiv implicarea cetățenilor și a consolida încrederea acestora, este necesară o schimbare în cultura guvernamentală, în sensul asigurării unui nivel sporit de responsabilitate și al consolidării mecanismelor de control; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure faptul că procesele legislative, de decizie politică și de consultare a părților interesate devin mai transparente, mai accesibile, mai digitalizate, mai consultative, mai incluzive, mai fiabile, mai responsabile și mai oneste, oferind posibilități de control direct și de monitorizare activă a activității reprezentanților aleși de către cetățeni și asociații;

21. subliniază că, potrivit analizei realizate de OCDE, există trei dimensiuni ale e-democrației, mai precis informarea, consultarea și participarea activă; ia act de faptul că, prin urmare, aceasta necesită o cultură guvernamentală, o cultură organizațională, competențe specifice, norme definite și proceduri pentru participare, precum și implicarea efectivă în procesul de luare a deciziilor;

22. consideră că e-democrația poate crește transparența procesului de luare a deciziilor în cadrul democrației reprezentative și poate avea un impact pozitiv asupra încrederii cetățenilor în reprezentanții lor aleși;

23. subliniază că provocările în materie de securitate pe care le implică instrumentele de e-democrație ar trebui abordate în mod rezonabil și proporțional, prin intermediul unor mecanisme de control transparente, sigure și partajate, concepute după modelul măsurilor preventive care sunt deja necesare în mediul offline, cu referire specială la necesitatea de a preveni fraudele electorale și manipularea rezultatelor votului online, precum și la nevoia de a respecta dreptul la viață privată al cetățenilor și de a asigura protecția datelor lor personale împotriva acțiunilor abuzive, a softurilor terțe de supraveghere și a altor interferențe;

24. constată că transparența, securitatea și existența unor mecanisme de control democratic pe parcursul întregii proceduri de e-democrație sunt esențiale pentru a garanta dreptul cetățenilor la viață privată și dreptul de a nu fi supravegheați;

25. invită Comisia să dezvolte și să pună în aplicare proiecte-pilot specifice, astfel cum se prevede în agenda digitală, și să continue în același timp să acorde sprijin prin intermediul altor fonduri și programe relevante ale Uniunii, cum ar fi Europa pentru cetățeni, punând accentul în mod deosebit pe promovarea și consolidarea sistemelor de cetățenie europeană responsabilă și activă, cu scopul de a transforma cu adevărat democrația într-o experiență socială și politică care trebuie învățată, trăită și asumată;

26. invită Comisia să sprijine în continuare inițiativele care vizează promovarea și consolidarea sistemelor de cetățenie europeană responsabilă și activă, în special prin programe precum Erasmus +, Mecanismul pentru interconectarea Europei, prin fondurile structurale și de investiții europene și prin programele Orizont 2020 și Europa creativă; solicită, în acest scop, consolidarea și îmbunătățirea platformelor e-twinning, European Schoolnet și e-teaching și a programelor care promovează cetățenia activă, cum ar fi Serviciul european de voluntariat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	11.10.2016
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 2 0
Membri titulari prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Jill Evans, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final	Therese Comodini Cachia, Ilhan Kyuchyuk, Emma McClarkin, Hannu Takkula
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Marco Affronte

REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	9.2.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	15 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Richard Corbett, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Helmut Scholz, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel
Membri supleanți prezenți la votul final	Max Andersson, Diane Dodds, Sylvie Goulard, Enrique Guerrero Salom, Jérôme Lavrilleux, Rainer Wieland
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Ramón Luis Valcárcel Siso

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

15	+
ALDE	Sylvie Goulard, Maite Pagazaurtundúa Ruiz
EFDD	Isabella Adinolfi
GUE/NGL	Helmut Scholz, Barbara Spinelli
PPE	Jérôme Lavrilleux, György Schöpflin, Ramón Luis Valcárcel Siso, Rainer Wieland
S&D	Richard Corbett, Enrique Guerrero Salom, Ramón Jáuregui Atondo, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel
VERTS/ALE	Max Andersson

1	-
NI	Diane James

0	0

	Corectarea voturilor
+
-
0

Aviz juridic - Politica de confidențialitate