RAPORT referitor la cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen

28.2.2017 - (2016/2295(IMM))

Comisia pentru afaceri juridice
Raportoare: Laura Ferrara

Procedură : 2016/2295(IMM)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0047/2017
Texte depuse :
A8-0047/2017
Dezbateri :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen

(2016/2295(IMM))

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Marine Le Pen, transmisă la 5 octombrie 2016 de către Jean-Jaques URVOAS, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez al Justiției), în cadrul unei proceduri de anchetă împotriva lui Marine Le Pen în fața Tribunalului din Nanterre, pentru difuzarea, pe contul Twitter al acesteia, a unor imagini islamiste cu caracter violent,

–  în urma audierii lui Jean-François Jalkh care o reprezenta pe Marine Le Pen, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013[1],

–  având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0047/2017),

A.  întrucât autoritățile judiciare franceze au solicitat ridicarea imunității lui Marine Le Pen, deputată în Parlamentul European și președintă a Frontului Național (FN), în contextul unei acțiuni în justiție motivate de difuzarea prin intermediul contului Twitter al acesteia a unor imagini cu caracter violent care reprezintă execuția a trei ostatici de către gruparea teroristă Daesh și însoțite de comentariul „Iată ce este Daesh”, la data de 16 decembrie 2015, în urma unui interviu la postul de radio RMC în cadrul căruia ascensiunea FN era comparată cu acțiunea grupului terorist Daesh;

B.  întrucât, din jurisprudența Parlamentului European, reiese că imunitatea unui deputat în acest Parlament poate fi ridicată atunci când remarcile și/sau imaginile în litigiu nu au o legătură directă sau clară cu exercitarea, de către deputatul urmărit, a atribuțiilor sale de deputat în Parlamentul European și nu constituie expresia unor opinii sau voturi exprimate în aceeași calitate în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene și al articolului 26 din Constituția Republicii Franceze;

C.  întrucât, de asemenea, articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind imunitățile și privilegiile Uniunii Europene stipulează că membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

D.  întrucât difuzarea unor imagini violente care sunt susceptibile să aducă atingere demnității umane este o infracțiune prevăzută și sancționată în temeiul articolelor 227-24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez;

E.  întrucât articolul 6-1 din Legea franceză nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 Pour la Confiance dans l’Économie numérique (Lege privind încrederea în economia digitală), care transpune Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”), face referire la activitățile prestatorilor de servicii ale societății informaționale, și nu la activități cu caracter individual;

F.  întrucât, în pofida faptului că imaginile publicate de către Marine Le Pen sunt accesibile tuturor prin intermediul motorului de căutare Google și au fost transmise online pe scară largă după difuzarea inițială, caracterul lor violent este susceptibil să aducă atingere demnității umane;

G.  întrucât ștergerea celor trei fotografii a fost solicitată de către familia ostaticului James Foley la 17 decembrie 2015, cu alte cuvinte, după intervenția autorităților judiciare și întrucât, în urma acestei cereri, Marine Le Pen a șters numai fotografia lui James Foley;

H.  întrucât ritmul desfășurării procedurii judiciare inițiate împotriva lui Marine Le Pen corespunde ritmului tipic de desfășurare a procedurilor referitoare la presă și la alte mijloace mass-media, nu există motive de a suspecta existența unui caz de fumus persecutionis și anume o situație în care, prin indicii sau aparențe, pare că există o intenție de persecutare a unei persoane;

I.  întrucât articolul 26 din Constituția Republicii Franceze prevede că niciun membru al Parlamentului nu poate fi pus sub urmărire penală, arestat, sau supus oricărei alte măsuri privative sau restrictive de libertate, fără autorizarea Parlamentului;

J.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să se pronunțe cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului și nici asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale a actelor care îi sunt imputate,

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Marine Le Pen;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților competente ale Republicii Franceze și lui Marine Le Pen.

  • [1]  Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

EXPUNERE DE MOTIVE

I.  ÎN FAPT

În cursul ședinței din 24 octombrie 2016, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, că, la 5 octombrie 2016, primise o scrisoare din partea lui Jean-Jacques Urvoas, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez al Justiției), prin care se solicita ridicarea imunității lui Marine Le Pen. În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri juridice.

Procedura de anchetă împotriva lui Marine Le Pen a fost inițiată de către autoritățile judiciare franceze ca urmare a difuzării pe contul Twitter al lui Marine Le Pen a trei imagini cu caracter violent care sunt susceptibile să aducă atingere demnității umane și arătau executarea a trei ostatici de către gruparea teroristă Daesh la 16 decembrie 2015. Cele trei fotografii, neestompate, îi arătau pe James Foley, ostatecul american decapitat, pe pilotul iordanian Moaz Al-Kazabeh, ars de viu într-o cușcă și pe soldatul sirian Fadi Ammar Zidan, zdrobit când mai era încă în viață de șenilele unui tanc. Fotografiile erau însoțite de un comentariu al lui Marine Le Pen: „Iată ce este Daesh!”. Publicarea lor a survenit în urma unui interviu din aceeași zi realizat de Jean-Jacques BOURDIN cu politologul Gilles KEPEL pe postul RMC, în cursul căruia s-a realizat o comparație între expansiunea Frontului Național și acțiunea DAESH. Astfel, Marine Le Pen, înainte de a publica fotografiile controversate, a publicat următoarea observație: „Paralela pe care a făcut-o în această dimineață Jean-Jacques Bourdin între ISIS și FN este o scăpare inacceptabilă. El trebuie să-și retragă cuvintele obscene.”

Informat cu privire la fapte și la constatările realizate, Parchetul din Nanterre a solicitat Biroului central pentru combaterea criminalității legate de tehnologiile informației și comunicării (OCLCTIC) să închidă ancheta și să îi transmită documentele aferente întregii proceduri în scopul sesizării Brigăzii de combatere a delincvenței (BRDP) din Paris.

A doua zi, la 17 decembrie 2015, familia ostaticului James Foley a cerut ștergerea celor trei fotografii. Marine Le Pen a șters doar fotografia lui James Foley, afirmând următoarele: „Nu știam că era vorba despre o fotografie a lui James Foley. Aceasta este accesibilă tuturor pe Google. În această dimineață, am aflat că familia sa ne cere să o ștergem. Evident că am șters-o imediat.”

La 5 ianuarie 2016, Marine Le Pen a fost convocată la o audiere în fața serviciilor BRDP. La 4 ianuarie 2016, David Dassa-Le Deist, avocatul lui Marine Le Pen, a informat anchetatorii că clienta său nu avea să dea curs acestei convocări și că intenționa „să răspundă, dacă era cazul și în conformitate cu normele legale, numai în fața unui judecător”.

La 21 ianuarie 2016, procurorul Catherine Denis a inițiat o anchetă preliminară pentru difuzarea de imagini cu caracter violent susceptibile să aducă atingere demnității umane — infracțiune prevăzută și sancționată în temeiul articolelor 227-24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez.

La 31 martie 2016, Marine Le Pen a fost convocată la un prim interogatoriu pe data de 29 aprilie 2016 la ora 10.30. Într-o scrisoare din data de 28 aprilie 2016, avocatul David Dassa-Le Deist aducea la cunoștința Tribunalului că Marine Le Pen nu avea să compară în ziua următoare, prevalându-se de imunitatea de care beneficia în calitate de deputat în Parlamentul European și ținând seama de faptul că era vorba de acțiuni care puneau în cauză libertatea de exprimare a acesteia. El a mai adăugat: Pot să vă asigur că nu contest jurisdicția dumneavoastră, ci acțiunile Parchetului care intenționează, în legătură cu un subiect atât de important, să amenințe libertatea de exprimare a unui deputat francez.”

La 30 august 2016, vicepreședintele responsabil cu ancheta, Carole Bochter, transmitea procurorului general de pe lângă Curtea de apel din Versailles, prin intermediul procurorului Republicii de pe lângă la Tribunalul din Nanterre, cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Marine Le Pen.

La 7 septembrie 2016, procurorul general Marc Robert, transmitea originalul cererii de ridicare a imunității parlamentare a lui Marine Le Pen Păstrătorului sigiliilor (ministerul francez al Justiției), Jean Jacques Urvoas.

La 5 octombrie 2016, Păstrătorul sigiliilor (ministrul francez al Justiției), Jean-Jacques Urvoas, transmitea Președintelui Parlamentului European, dl Martin Schulz, cererea procurorului general de pe lângă Curtea de apel din Versailles vizând ridicarea imunității parlamentare a lui Marine Le Pen pentru a putea da curs anchetei cu privire la faptele care îi sunt imputate acesteia.

II.  ÎN DREPT

a)  Dispoziții aplicabile de drept european

Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

„Articolul 8

Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării funcțiilor lor.

Articolul 9

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază:

a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală.

Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât și la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.”

Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct.

„Articolul 6.2

Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în temeiul Protocolului din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene. Parlamentului European.

Concluziile Hotărârii Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10

„Articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatele UE, FUE și CEEA, trebuie interpretat în sensul că o declarație efectuată de un deputat european în afara incintei Parlamentului European și care a condus la declanșarea urmăririi penale în statul membru de origine sub aspectul infracțiunii de denunțare calomnioasă nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare care să fie apărată de imunitatea prevăzută la această dispoziție decât atunci când această declarație corespunde unei aprecieri subiective care prezintă o legătură directă și evidentă cu exercitarea unor asemenea funcții. Este de competența instanței de trimitere să stabilească dacă aceste condiții au fost îndeplinite în cauza principală.”

b)  Dispoziții de drept francez

Constituția Republicii Franceze

„Articolul 26

Niciun membru al Parlamentului nu poate fi pus sub urmărire penală, cercetat, arestat, deținut sau judecat pentru opiniile sau voturile exprimate în exercitarea atribuțiilor sale oficiale.

Niciun membru al Parlamentului nu poate fi arestat sau supus oricărei alte măsuri privative sau restrictive de libertate, aplicate pentru infracțiuni grave și alte delicte majore, decât cu autorizarea biroului Camerei al cărei membru este. Această autorizare nu este necesară în caz de infracțiune comisă în flagrant delict sau de condamnare definitivă.

Pe durata sesiunii, arestarea, măsurile privative sau restrictive de libertate ori urmărirea penală a unui membru al Parlamentului sunt suspendate, dacă acest lucru este solicitat de Camera din care face parte.

Camera interesată se reunește de drept în ședințe suplimentare pentru a permite, dacă este cazul, aplicarea alineatului menționat mai sus.”

Codul Penal francez

„Articolul 227-24

Producerea, transportul sau distribuirea, prin orice mijloace și pe orice suport de mesaje cu caracter violent care incită la terorism, pornografie, sau sunt de natură a aduce atingere gravă demnității umane sau a incita minorii să se dedea la acte care îi pun într-o situație de pericol fizic, sau comercializarea unui astfel de mesaj, se pedepsește cu trei ani de închisoare și o amendă de 75 000 EUR în cazul în care acest mesaj este susceptibile să fie văzut sau vizionat de către un minor.

În cazul în care infracțiunile prevăzute la prezentul articol sunt comise prin intermediul presei scrise sau audiovizuale, dispozițiile legale specifice care reglementează aceste chestiuni sunt aplicabile în scopul stabilirii persoanelor responsabile.”

„Articolul 227-29

Persoanele fizice condamnate pentru infracțiunile prevăzute în prezentul capitol fac de asemenea obiectul următoarelor sancțiuni suplimentare:

1. Interzicerea drepturilor civice, civile și de familie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 131-26;

2. Suspendarea pentru o perioadă de cel mult cinci ani a permisului de conducere, suspendarea putând fi limitată la conducerea în afara activității profesionale;

3. Anularea permisului de conducere cu interdicția de a solicita eliberarea unui nou permis de conducere pentru o perioadă de cel mult cinci ani;

4. Interdicția, pentru o perioadă de cel mult cinci ani, de a părăsi teritoriul Republicii Franceze;

5. Confiscarea obiectului care a fost utilizat sau era destinat a fi utilizat la comiterea infracțiunii sau care este un produs al infracțiunii;

6. Interdicția, fie permanentă, fie pe o perioadă de cel mult zece ani, de a exercita o activitate profesională sau voluntară care implică un contact periodic cu minorii;

7. Obligația de a efectua un stagiu de răspundere părintească, în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolul 131-35-1;

8. Pentru infracțiunile prevăzute la articolele 227-2 și 227-16, interdicția, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 131-27 fie de a deține funcții publice, fie de a exercita activitatea profesională sau socială în cursul sau din cauza căreia a fost săvârșită infracțiunea, fie de a exercita o profesie comercială sau industrială, de a conduce, administra, gestiona sau controla, în orice calitate, în mod direct sau indirect, pe cont propriu sau în contul altei persoane, o activitate comercială sau industrială sau o societate comercială. Aceste interdicții pot fi aplicate cumulativ.”

„Articolul 227-31

Persoanele condamnate pentru infracțiunile prevăzute la articolele 227-22 până la 227-27 pot fi, de asemenea, condamnate la o supraveghere socio-judiciară prevăzută la articolele 131-36-1 până la 131-36-13.”

Legea nr. 2004-575 din 21 iunie 2004, Pour la Confiance dans l'Économie Numérique (Legea privind încrederea în economia digitală)

„Articolul 1, IV

În conformitate cu dispozițiile articolului 1 din legea nr. 86-1067 din 30 septembrie 1986 privind libertatea de comunicare, comunicarea publică prin mijloace electronice este liberă.

Exercitarea acestei libertăți poate fi restricționată doar în măsura în care este necesar, pe de o parte, pentru respectarea demnității umane, a libertății și proprietății celorlalți, a caracterului pluralist al exprimării curentelor de gândire și de opinie și, pe de altă parte, pentru protejarea ordinii publice, pentru îndeplinirea cerințelor legate de apărarea națională și a obligațiilor serviciului public, pentru limitările tehnice inerente ale mijloacelor de comunicare, precum și pentru necesitatea dezvoltării producției audiovizuale de către serviciile audiovizuale.

„Comunicare către public” prin mijloace electronice se referă la orice punere la dispoziție către public sau categorii de public, printr-un procedeu de comunicație electronică, a semnelor, semnalelor, textelor scrise, imaginilor, sunetelor sau mesajelor de toate tipurile care nu au caracterul de corespondență privată.

„Comunicare către public” se referă la transmiterea, în urma unei cereri individuale, de date digitale care nu constituie corespondență privată, printr-un procedeu de comunicație electronică, permițând un schimb reciproc de informații între emitent și destinatar.

„E-mail” înseamnă orice mesaj sub formă de text, sub formă vocală, sau conținând sunete sau imagini, trimis prin intermediul unei rețele publice de comunicații, stocate pe un server de rețea sau în echipamentul terminal al destinatarului până la deschiderea sa de către acesta.”

„Articolul 6-1

În cazul în care necesitățile luptei împotriva incitării la comiterea de acte teroriste sau la apologia unor astfel de acte, în conformitate cu articolul 421-2-5 din Codul penal, sau împotriva difuzării de imagini sau de reprezentări ale unor minori în temeiul articolului 227-23 din Codul Penal justifică acest lucru, autoritatea administrativă poate solicita oricărei persoane menționate la articolul 6 alineatul (III) din prezenta lege sau persoanelor menționate la articolul 6 alineatul (I) punctul (2) să elimine orice conținut care contravine articolelor 421-2-5 și 227-23. În același timp, aceasta informează persoanele menționate la articolul 6 alineatul (I) punctul (1) din prezenta lege.

În cazul în care conținutul nu este retras în termen de 24 de ore, autoritatea administrativă poate notifica persoanelor menționate la punctul (1), lista adreselor de e-mail ale serviciilor publice online de comunicare cu publicul care contravin articolelor 421-2-5 și 227-23. Atunci, aceste persoane trebuie să împiedice fără întârziere accesul la aceste adrese. Cu toate acestea, în absența punerii la dispoziție, de către persoana menționată la articolul 6 alineatul (III), a informațiilor menționate la alineatul (III), autoritatea administrativă poate proceda la notificarea prevăzută în prima teză a prezentului paragraf fără să fi cerut anterior retragerea conținuturilor în condițiile prevăzute în prima teză a primul paragraf din prezentul articol.

Autoritatea administrativă transmite cererile de retragere și lista menționate în primul și, respectiv, al doilea paragraf unei persoane calificate desemnată de Comisia națională pentru tehnologia informației și libertăți civile (CNIL) pentru durata mandatului său în această comisie. Aceasta nu poate fi desemnată dintre persoanele menționate la articolul 13 alineatul (I) punctul (1) din Legea nr. 78-17 din 6 ianuarie 1978 privind tehnologia informației, fișierele de date și libertățile. Persoana calificată se asigură de regularitatea cererilor de retragere și de condițiile de stabilire, de actualizare, de transmitere, de comunicare și de utilizare a listei. În cazul în care se constată o neregularitate, acesta poate, în orice moment, să recomande autorității administrative să îi pună capăt. În cazul în care autoritatea administrativă nu dă curs recomandării, persoana în cauză se poate adresa instanței administrativ competente printr-o procedură de măsuri provizorii de urgență sau printr-o cerere.

Autoritatea administrativă poate, de asemenea, să notifice adresele electronice al căror conținut contravine articolelor 421-2-5 și 227-23 din Codul penal motoarelor de căutare sau anuarelor, care iau măsurile adecvate pentru a pune capăt referențierii serviciului de comunicare public online. Se aplică procedura prevăzută la al treilea paragraf din prezentul articol.

Persoana calificată menționată la al treilea paragraf publică anual un raport de activitate privind condițiile de exercitare și rezultatele activității sale, care specifică mai ales numărul de cereri de retragere, numărul de conținuturi care au fost retrase, motivele retragerii și numărul de recomandări adresate autorității administrative. Acest raport este transmis guvernului și parlamentului.

Normele detaliate de aplicare a prezentului articol se stabilesc prin decret, inclusiv, după caz, compensațiile pentru costurile suplimentare dovedite care rezultă din obligațiile impuse operatorilor.

Orice nerespectare a obligațiilor prevăzute în prezentul articol se pedepsește cu sancțiunile prevăzute la articolul 6 alineatul (6) punctul (1) din prezenta lege.”

III.  CONSIDERENTE/JUSTIFICARE

În conformitate cu articolele 227-24, 227-29 și 227-31 din Codul penal francez care prevăd și sancționează infracțiunea de difuzare a unor imagini violente care pot afecta demnitatea umană, autoritățile judiciare franceze au solicitat ridicarea imunității lui Marine Le Pen, deputată în Parlamentul European și președintă a FN, ca urmare a publicării, pe contul Twitter al acesteia, a trei imagini reprezentând execuția a trei ostatici de către gruparea teroristă Daesh și însoțite de comentariul „Iată ce este Daesh”, la 16 decembrie 2015, în urma unui interviu la postul de radio RMC în cadrul căruia ascensiunea FN fusese comparată cu acțiunea grupării teroriste Daesh.

În primul rând, deși imaginile în cauză sunt accesibile tuturor prin intermediul motorului de căutare Google și au fost transmise online pe scară largă după difuzarea inițială, caracterul lor violent, susceptibil să aducă atingere demnității umane, este incontestabil și, în consecință, publicarea acestora este un act care poate fi pedepsit în temeiul dreptului penal.

În plus, articolul 6-1 din Legea franceză nr. 2004-575 din 21 iunie 2004 Pour la Confiance dans l'Économie Numérique, care prevede că nu se intentează o procedură penală împotriva unui furnizor de servicii ale societății informaționale în cazul în care imaginile cu caracter violent sunt retrase în termen de 24 de ore de la primirea notificării privind necesitatea retragerii din partea autorității competente, se referă în mod specific numai la activitatea furnizorilor de servicii ale societății informaționale, și nu la activitățile cu caracter privat/individual - astfel cum pare să fie cea din cazul de față. În acest sens, ar trebui subliniat, de asemenea, faptul că Le Pen a șters numai fotografia executării ostaticului James Foley, și nu și celelalte două imagini.

În sfârșit, având în vedere faptul că ritmul desfășurării procedurii judiciare inițiate împotriva lui Marine Le Pen corespunde ritmului tipic de desfășurare a procedurilor referitoare la presă și la alte mijloace mass-media, nu există motive de a suspecta existența unui caz de fumus persecutionis și anume o situație în care, prin indicii sau aparențe, pare că există o intenție de persecutare a unei persoane.

IV.  CONCLUZII

Pe baza considerațiilor de mai sus și în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de procedură, după examinarea motivelor în favoarea și împotriva ridicării imunității unui deputat, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să ridice imunitatea parlamentară a lui Marine Le Pen.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

28.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

3

0

Membri titulari prezenți la votul final

Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Laura Ferrara, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Heidi Hautala, Virginie Rozière, Tiemo Wölken