RAPORT referitor la raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitatea
29.3.2017 - (2015/2283(INI))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Sajjad Karim
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitatea
Parlamentul European,
– având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 16 decembrie 2003 și versiunea mai recentă, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016,
– având în vedere Protocolul nr. 1 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,
– având în vedere Protocolul nr. 2 la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,
– având în vedere măsurile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru aplicarea articolului 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în cazul acordurilor în primă lectură,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea[1],
– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la adecvarea reglementărilor UE și la subsidiaritate și proporționalitate – al 19-lea raport privind o mai bună legiferare pe anul 2011[2],
– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2012 privind cel de al 18-lea raport cu tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (2010)[3],
– având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o mai bună legiferare, subsidiaritate și proporționalitate și o reglementare inteligentă[4],
– având în vedere Acordul de cooperare semnat la 5 februarie 2014 între Parlamentul European și Comitetul Regiunilor,
– având în vedere Raportul anual pe 2014 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2015)0315),
– având în vedere Raportul anual pe 2014 al Comitetului Regiunilor privind subsidiaritatea,
– având în vedere rapoartele bianuale ale COSAC privind Evoluțiile în procedurile și practicile Uniunii Europene relevante pentru controlul parlamentar din 19 iunie 2014, 14 noiembrie 2014, 6 mai 2015 și 4 noiembrie 2015,
– având în vedere articolele 52 și 132 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0114/2017),
A. întrucât în 2014 Comisia a primit 21 de avize motivate referitoare la 15 propuneri ale Comisiei; întrucât în total au fost înregistrate 506 contribuții, inclusiv cele din cadrul dialogului politic;
B. întrucât în 2014 trei camere parlamentare naționale (Folketing din Danemarca, Tweede Kamer din Țările de Jos și House of Lords din Regatul Unit) au prezentat rapoarte cu propuneri detaliate privind modalitățile de consolidare a rolului parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor;
C. întrucât prin intermediul Acordului de cooperare dintre Parlamentul European și Comitetul Regiunilor, semnat la 5 februarie 2014, ambele instituții s-au angajat să coopereze pentru a îmbunătăți legitimitatea Uniunii Europene;
D. întrucât la 19 mai 2015 Comisia a adoptat un pachet de măsuri privind o mai bună legiferare cu noi orientări integrate privind o mai bună legiferare, inclusiv orientări actualizate privind evaluarea subsidiarității și proporționalității în contextul evaluării impactului noilor inițiative;
E. întrucât în 2014 Unitatea de evaluare a impactului din cadrul Parlamentului European a elaborat 31 de evaluări inițiale, două evaluări detaliate și trei evaluări de impact înlocuitoare sau complementare cu privire la evaluările de impact ale Comisiei și o evaluare de impact cu privire la amendamente;
F. întrucât competențele delegate în actele legislative ale Uniunii sunt conferite în cazurile în care este nevoie de flexibilitate și eficiență, iar acestea nu pot fi asigurate prin procedura legislativă ordinară; întrucât adoptarea normelor esențiale subiectului avut în vedere este rezervată legiuitorilor;
G. întrucât subsidiaritatea și proporționalitatea sunt aspecte esențiale în contextul evaluărilor retrospective, care analizează dacă acțiunile UE produc efectiv rezultatele scontate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE.
1. salută interesul permanent pentru principiile subsidiarității și proporționalității, care constituie, potrivit tratatelor, unele dintre principiile după care se orientează Uniunea Europeană atunci când alege să acționeze și care ar trebui să fie considerate parte integrantă a procesului decizional al UE; reamintește faptul că, pentru fiecare inițiativă legislativă nouă, Tratatul obligă Comisia să verifice dacă UE are dreptul să acționeze și dacă această acțiune este justificată din motive de subsidiaritate și proporționalitate și că fiecare inițiativă este însoțită de o expunere de motive care prezintă, printre altele, modalitatea în care se conformează acestor principii;
2. subliniază că verificările subsidiarității efectuate de parlamentele naționale ale statelor membre constituie unele dintre instrumentele importante pentru reducerea așa-numitului „deficit democratic” și pentru cooperarea dintre instituțiile europene și naționale; subliniază rolul pe care parlamentele naționale îl joacă în garantarea faptului că deciziile sunt luate la nivelul cel mai eficace și cât mai aproape posibil de cetățean; subliniază că adoptarea actelor legislative necesită acordul unei largi majorități în Consiliu, format din miniștrii naționali ai tuturor statelor membre, care sunt responsabili din punct de vedere politic în fața parlamentelor lor naționale, ceea ce constituie o altă modalitate în care principiul subsidiarității este respectat pe deplin;
3. remarcă scăderea semnificativă a numărului de avize motivate primite în 2014 din partea parlamentelor naționale; subliniază, totuși, că această diminuare ar putea fi rezultatul unui număr mai scăzut de propuneri legislative din partea Comisiei; atrage atenția asupra faptului că în 2014 nicio propunere a Comisiei nu a fost supusă mecanismului de control al subsidiarității în conformitate cu Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității; reamintește că mecanismul de control al subsidiarității a fost inițiat de două ori în trecut (o dată în 2012 și o dată în 2013), ceea ce demonstrează că sistemul funcționează;
4. constată că, față de anul 2013, în 2014 numai 15 camere au emis avize motivate, ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 50 % a participării în rândul tuturor celor 41 de camere;
5. salută faptul că, în 2014, toate instituțiile UE au jucat un rol activ în asigurarea controlului respectării principiilor subsidiarității și proporționalității în conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană; remarcă cu satisfacție că dialogul politic dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale s-a intensificat, inclusiv prin diferitele vizite ale comisarilor la parlamentele naționale;
6. observă, cu toate acestea, că majoritatea avizelor formulate de parlamentele naționale provin doar de la câteva camere naționale; încurajează celelalte camere să se implice mai mult în dezbaterea europeană;
7. observă că unele parlamente naționale au constatat că, în anumite propuneri legislative ale Comisiei, justificarea subsidiarității și a proporționalității este insuficientă sau chiar inexistentă; invită Comisia să-și îmbunătățească expunerile de motive, furnizând întotdeauna o analiză detaliată, cuprinzătoare și susținută prin fapte a propunerilor sale din perspectiva subsidiarității și proporționalității, ceea ce ar ajuta parlamentele naționale să efectueze o examinare mai eficientă a acestor propuneri;
8. ia act de faptul că, în opinia Comitetului de evaluare a impactului, aproximativ 32 % dintre evaluările de impact analizate de acesta în 2014 cuprindeau analize nesatisfăcătoare ale principiului subsidiarității sau proporționalității sau ale ambelor; constată că această proporție este similară celor din anii anteriori și consideră, prin urmare, că pot fi necesare îmbunătățiri;
9. constată, în legătură cu cele de mai sus, importanța crucială a evaluărilor de impact ca instrumente de sprijinire a activității de adoptare a deciziilor în cadrul procesului legislativ și subliniază, în acest context, necesitatea luării în considerare în mod corespunzător a aspectelor referitoare la subsidiaritate și la proporționalitate; salută, în această privință, pachetul de măsuri privind o mai bună legiferare adoptat de Comisie la 19 mai 2015, care intenționează să asigure că legislația UE servește mai bine interesele cetățenilor, ceea ce, printre altele, abordează preocupările ridicate de Comitetul de evaluare a impactului privind subsidiaritatea și proporționalitatea; salută includerea unei explicații mai detaliate de către Comisie a modului în care propunerile legislative respectă obligațiile juridice ale subsidiarității și proporționalității, inclusiv în analizele sale de impact; subliniază însă că pachetul de măsuri privind o mai bună reglementare trebuie să fie folosit pentru a crea o legislație europeană solidă în domenii în care progrese reale și o valoare adăugată pot fi obținute cel mai bine la nivel european;
10. reamintește importanța rapoartelor anuale privind subsidiaritatea și proporționalitatea elaborate de Comisie; invită Comisia, în acest sens, să prezinte rapoarte anuale mai detaliate privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care să cuprindă o analiză mai aprofundată a principiului proporționalității;
11. salută rapoartele elaborate de o serie de parlamente naționale, în special de Folketing din Danemarca, Tweede Kamer din Țările de Jos și de House of Lords din Regatul Unit, ca o contribuție de valoare la dezbaterea privind rolul parlamentelor naționale în procesul decizional la nivelul UE și ia act de propunerile cuprinse în acestea; ia act de faptul că aceste rapoarte conțin idei cu privire la modul în care se poate extinde domeniul mecanismului de control al subsidiarității, sugerând că avizele motivate ar trebui să se refere și la conformitatea cu principiul proporționalității; consideră totuși că punerea în practică a acestor propuneri necesită o evaluare atentă și o revizuire a tratatelor și protocoalelor relevante, deoarece acestea nu sunt reflectate în tratatele existente; încurajează și alte parlamente naționale să își exprime punctele de vedere cu privire la rolul pe care parlamentele naționale ar trebui să îl joace în procesul decizional la nivelul UE; salută participarea parlamentelor naționale în dezbaterea europeană și le încurajează să coopereze tot mai îndeaproape între ele și cu Parlamentul European;
12. sugerează că o eventuală revizuire a tratatelor și a protocoalelor la acestea ar trebui să ia în considerare măsura în care avizele motivate ar trebui să fie limitate la examinarea temeiurilor de subsidiaritate sau ar trebui să cuprindă și evaluări ale proporționalității, la numărul adecvat de răspunsuri din partea parlamentelor naționale pentru a se declanșa mecanismul de control al subsidiarității și care ar trebui să fie efectul în cazurile în care este atins pragul pentru aceste proceduri, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Protocolul nr.2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;
13. ia act de faptul că o serie de parlamente naționale și-au exprimat interesul, în cadrul Conferinței organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii (COSAC), față de propunerea de introducere a unui mecanism de „cartonaș verde”, ca instrument de îmbunătățire a dialogului politic; este de părere că ar trebui avută în vedere introducerea acestui mecanism de „cartonaș verde”, care le-ar oferi parlamentelor naționale posibilitatea de a-i sugera Comisiei să examineze o inițiativă legislativă; sugerează, în acest context, că s-ar putea analiza numărul necesar de parlamente naționale pentru declanșarea unei astfel de proceduri, precum și amploarea impactului acesteia; subliniază faptul că eventuala introducere a acestui mecanism nu ar trebui să submineze instituțiile UE și procedura legislativă ordinară;
14. ia act de solicitarea formulată de unele parlamente naționale de a prelungi termenul de opt săptămâni care le este acordat pentru emiterea unui aviz motivat în conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr. 2; consideră, în acest sens, că ar trebui avută în vedere chestiunea perioadei adecvate în care parlamentele naționale ar trebui să emită avize motivate dacă ar solicita acest lucru din cauza unor constrângeri legate de timp, pe baza unor motive obiective justificate, cum ar fi dezastrele naturale și perioadele de vacanță, care urmează să fie convenită între parlamentele naționale și Comisie; consideră că acest lucru ar putea fi realizat printr-o acțiune politică convenită în primul rând între instituții și parlamentele naționale, fără a se provoca vreo întârziere în ce privește adoptarea legislației pertinente; subliniază că această perioadă ar trebui să respecte un echilibru just între dreptul parlamentelor naționale de a ridica obiecții din motive de subsidiaritate și eficiența cu care Uniunea ar trebui să răspundă cererilor cetățenilor; observă, în această privință, că parlamentele naționale au oportunitatea de a interveni și de a examina chestiunea respectării subsidiarității, înainte de prezentarea unei inițiative legislative de către Comisie prin cărțile verzi și cele albe sau a programului său anual de lucru; consideră că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, implicarea parlamentelor naționale în afacerile UE a crescut în mod semnificativ, inclusiv prin contacte regulate cu alte parlamente naționale;
15. consideră că dacă statele membre convin să extindă termenul acordat parlamentelor naționale pentru emiterea unui aviz motivat în conformitate cu articolul 6 din Protocolul nr.2, acest fapt ar trebui inclus într-o viitoare revizuire a tratatului; o astfel de prelungire a termenului ar putea fi prevăzută ulterior și în legislația secundară;
16. reamintește că în orice moment în cadrul procedurii de consultare sau în cadrul dialogului politic, parlamentele naționale pot exprima îndoieli referitoare la principiul subsidiarității, sub forma unui aviz adresat Comisiei;
17. le solicită parlamentelor naționale și Parlamentului European să colaboreze cu mai multă eficacitate, inclusiv prin stabilirea unor contacte informale între deputații în Parlamentul European și membrii parlamentelor naționale cu privire la domenii de politică specifice;
18. consideră că este important ca parlamentele naționale și regionale să fie sprijinite prin instrumente care să permită schimbul de informații, cum ar fi crearea unei platforme informatice care să poată fi accesată de cetățenii UE; subliniază că, în special deoarece numărul avizelor motivate primite de la parlamentele naționale în 2014 a rămas neschimbat în raport cu numărul de propuneri ale Comisiei, trebuie să fie elaborat un mecanism pentru ameliorarea participării parlamentelor naționale la procesul legislativ al UE, respectând totuși pe deplin competențele fiecărei instituții și principiul subsidiarității;
19. încurajează recurgerea la cooperare interparlamentară pentru a consolida rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ al UE; subliniază importanța unei mai bune utilizări a instrumentelor interparlamentare aflate la dispoziția parlamentelor naționale, precum COSAC, reuniunile interparlamentare organizate de Parlamentul European și Conferința interparlamentară pentru politica externă și de securitate comună și politica de securitate și apărare comună;
20. consideră că este important ca parlamentele naționale să conștientizeze în mai mare măsură rolul lor specific în procesul decizional european și să promoveze în continuare utilizarea platformei de schimburi interparlamentare a UE (IPEX), care facilitează schimbul de informații; reamintește că consultările publice organizate periodic de către Comisie ar putea fi o sursă de informații, însă acestea sunt în mare măsură neutilizate de membrii parlamentelor naționale;
21. recomandă să fie utilizată în continuare rețeaua reprezentanților parlamentelor naționale pentru a mări gradul de conștientizare a principiilor subsidiarității și proporționalității și pentru a îmbunătăți funcționarea IPEX;
22. consideră că avizele motivate emise de parlamentele naționale în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Protocolul nr. 2 trebuie luate în considerare în mod adecvat de către toate instituțiile UE în cursul procesului decizional la nivelul Uniunii și, în acest context, îndeamnă instituțiile UE să ia măsurile necesare în această privință;
23. reamintește că principiul proporționalității, consacrat în articolul 5 TUE, prevede că „acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor”; subliniază că Curtea de Justiție a statuat că principiul proporționalității „impune ca mijloacele puse în aplicare printr-o dispoziție de drept al Uniunii să fie apte să realizeze obiectivele legitime urmărite de reglementarea în cauză și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestora”;
24. invită Comisia să efectueze în mod sistematic evaluări aprofundate ale proporționalității pentru fiecare propunere legislativă, care ar trebui să includă o analiză adecvată a diferitelor opțiuni legislative aflate la dispoziția sa și o explicare de substanță a impacturilor ecologice, sociale și economice așteptate de la alternativa aleasă, precum și a efectelor sale potențiale asupra competitivității și IMM-urilor; consideră că aceste evaluări ale proporționalității ar trebui să ajute Comisia să elimine alternativele cu un impact disproporționat sau care împovărează în mod inutil persoanele, întreprinderile, în special IMM-urile, societatea civilă, angajații și alte entități implicate și ar trebui să permită o mai bună examinare a propunerilor din perspectiva proporționalității; consideră că ar putea fi luată în considerare extinderea domeniului de aplicare al avizelor motivate, astfel încât să fie inclusă și respectarea principiului proporționalității;
25. invită Comisia să evalueze, cu asistența parlamentelor naționale, posibilitatea stabilirii unor orientări fără caracter obligatoriu, care să faciliteze sarcina parlamentelor naționale de a evalua conformitatea proiectelor de acte legislative cu principiile subsidiarității și proporționalității;
26. salută declarația președinților Camerei Deputaților din Italia, Adunării Naționale din Franța, Bundestag-ului german și Camerei Deputaților din Luxemburg care au subliniat că „este nevoie de mai multă, nu de mai puțină Europă pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm, atât la nivel intern, cât și la nivel extern”.
27. reafirmă că ar putea fi introduse deja mai multe inițiative pentru îmbunătățirea și eficientizarea colaborării dintre instituțiile europene și parlamentele naționale, în special:
– propune ca avizele motivate ale parlamentelor naționale, adresate conform articolului 6 din Protocolul nr. 2 anexat la TUE și TFUE, să fie transmise colegiuitorilor fără întârziere;
– sugerează că Comisia ar putea pregăti orientări pentru avizele motivate privind subsidiaritatea, cu implicarea parlamentelor naționale și fără a submina puterea lor discreționară;
– încurajează parlamentele naționale să își împărtășească observațiile privind evaluările efectuate de Comisie;
28. consideră că Comisia, Consiliul și Parlamentul ar trebui să acorde atenția cuvenită evaluărilor privind respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității realizate de Comitetul Regiunilor, când acesta emite avize cu privire la propunerile legislative;
29. subliniază faptul că legislația ar trebui să fie ușor de înțeles și clară, să le permită părților să își înțeleagă ușor drepturile și obligațiile, să includă cerințe adecvate privind raportarea, monitorizarea și evaluarea, să evite costurile disproporționate și să fie ușor de aplicat în practică.
30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei..
- [1] Texte adoptate, P8_TA(2016)0103.
- [2] Texte adoptate, P8_TA(2014)0061.
- [3] JO C 353 E, 3.12.2013, p. 117.
- [4] JO C 51 E, 22.2.2013, p. 87.
EXPUNERE DE MOTIVE
Raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitatea indică faptul că, în 2014, Comisia a primit 21 de avize motivate din partea parlamentelor naționale privind 15 propuneri, ceea ce reprezintă o scădere de 76 % față de numărul de avize motivate primite în anul precedent (88 în 2013). Această scădere considerabilă a numărului de avize motivate nu trebuie văzută ca fiind rezultatul unei pierderi a interesului parlamentelor naționale pentru subsidiaritate, ci mai degrabă rezultând din scăderea în ansamblu a numărului de propuneri elaborate de Comisie spre sfârșitul mandatului său. Spre deosebire de 2012 și 2013, când s-a atins în fiecare an pragul „cartonașelor galbene” pentru o propunere, în 2014 nu a fost declanșat niciun mecanism de control al subsidiarității.
Raportorul consideră că principiile subsidiarității și proporționalității constituie o parte integrantă a procesului de elaborare a politicilor, pentru a se stabili dacă Uniunea Europeană poate atinge obiectivele politice mai bine decât inițiativele naționale sau regionale.
În 2014, trei camere parlamentare naționale (Folketing din Danemarca, Tweede Kamer din Țările de Jos și House of Lords din Regatul Unit) au prezentat rapoarte cu propuneri detaliate privind modalitățile de consolidare a rolului parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor. Raportorul consideră că aceste propuneri ar trebui luate în considerare în mod serios, văzându-le ca exemple ale unei disponibilități extinse a parlamentelor naționale de a se angaja mai activ în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE. Rapoartele primite de la aceste trei camere parlamentare sugerează că avizele motivate ar trebui să își extindă domeniul actual de aplicare, pentru a include și principiul proporționalității și temeiul juridic al propunerii. Ele mai propun, de asemenea, o prelungire a termenului în care parlamentele naționale pot depune avize motivate. Raportorul consideră că și celelalte parlamente naționale ar trebui să fie încurajate să își exprime punctele de vedere cu privire la rolul pe care vor să îl joace în procesul decizional la nivelul UE.
Bazându-se pe rapoarte și rezoluții anterioare, raportorul reafirmă că trebuie să se analizeze posibilitatea introducerii unui mecanism de „cartonaș roșu”, în care un număr de parlamente naționale ar putea să blocheze propuneri legislative, dacă acestea nu respectă principiul subsidiarității, cu excepția cazului în care s-ar răspunde în mod adecvat obiecțiilor ridicate, precum și posibilitatea introducerii unui mecanism de „cartonaș verde”, care le va oferi parlamentelor naționale posibilitatea de a propune introducerea, modificarea sau abrogarea unui act legislativ al Uniunii. Ambele propuneri au fost prezentate de parlamente naționale.
Raportorul consideră că în procesul decizional legislativ ar trebui să se acorde un rol mai important principiului proporționalității. În acest scop, Comisia ar trebui să efectueze evaluări aprofundate ale proporționalității în diversele alternative de care dispune, pentru a se asigura că se întreprinde doar acțiunea minimă necesară pentru atingerea obiectivelor de reglementare și ar trebui să ofere colegiuitorilor descrieri suficient de detaliate ale tuturor diferitelor alternative care au fost luate în considerare, pentru a permite o examinare mai eficace a propunerilor sale din perspectiva proporționalității. Ar trebui luată în considerare posibilitatea extinderii domeniului de aplicare al avizelor motivate, pentru a include principiul proporționalității.
În fine, raportorul observă că o verificare a respectării principiului subsidiarității nu ar trebui realizată numai la final, ci ar putea fi realizată și pe parcursul procesului legislativ, atunci când se prevede adoptarea unei modificări importante, astfel încât să se înțeleagă implicațiile unei astfel de modificări și, evident, la finalul procesului legislativ, având în vedere că este posibil ca propunerea să se fi modificat substanțial înainte de adoptarea sa.
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE (21.4.2016)
destinat Comisiei pentru afaceri juridice
referitor la Raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitate
Raportor pentru aviz: Kazimierz Michał Ujazdowski
SUGESTII
Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru afaceri juridice, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută pachetul de măsuri privind mai buna reglementare adoptat la 19 mai 2015, cu scopul de a se asigura că legislația UE va servi mai bine intereselor cetățenilor și includerea pachetul privind mai buna reglementare a unei explicații mai cuprinzătoare a modului în care propunerea satisface obligațiile legate de subsidiaritate și proporționalitate; consideră, însă, că, pentru o verificare preventivă substanțială a subsidiarității și proporționalității legislației UE și pentru a stabili dacă există vreo încălcare a principiilor subsidiarității și proporționalității sunt necesare criterii materiale simplificate;
2. sprijină o Uniune Europeană mai puternică și mai eficientă; subliniază însă că măsurile privind o mai bună reglementare trebuie să fie folosit pentru a crea o legislație europeană solidă în domenii în care progrese reale și o valoare adăugată pot fi obținute cel mai bine la nivel european, iar aceasta nu trebuie să conducă la o stare de inerție la nivel european;
3. reamintește că fiecare propunere a Comisiei este însoțită de o justificare care specifică, inter alia, în ce fel respectă inițiativa principiile subsidiarității și proporționalității;
4. subliniază cu fermitate că evaluările de impact sunt un instrument-cheie pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și pentru a promova asumarea responsabilităților; încurajează Comisia să pună un accent mai mare pe subsidiaritate și proporționalitate atunci când face evaluări de impact în cadrul orientărilor privind mai buna reglementare;
5. subliniază că adoptarea actelor juridice necesită acordul unei largi majorități în Consiliu, format din miniștrii naționali ai tuturor statelor membre, care sunt răspunzători politic în fața parlamentelor lor naționale, ceea ce constituie o altă modalitate de respectare integrală a principiului subsidiarității;
6. remarcă scăderea numărului de avize motivate primite în 2014 din partea parlamentelor naționale; ia act de opinia Comisiei, conform căreia, departe de a reflecta o scădere a interesului din partea parlamentelor naționale, această tendință este rezultatul numărului mai mic de propuneri legislative prezentate de Comisie (deoarece numărul de avize motivate a rămas neschimbat în raport cu numărul de propuneri ale Comisiei), dar ar putea oglindi și faptul că nerespectarea subsidiarității constituie rareori o problemă; încurajează însă parlamentele naționale să participe mai activ la dezbaterea europeană și să coopereze tot mai îndeaproape între ele; îi solicită Comisiei să amelioreze calitatea propriilor expuneri de motive privind subsidiaritatea și propriul angajament cu avize motivate;
7. constată, de asemenea, că față de anul 2013, în 2014 numai 15 camere au emis avize motivate, ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 50 % a participării în rândul tuturor celor 41 de camere;
8. salută faptul că, în 2014, toate instituțiile UE au jucat un rol activ în asigurarea controlului respectării principiilor subsidiarității și proporționalității în conformitate cu articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană; remarcă cu satisfacție că dialogul politic dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale s-a intensificat, inclusiv prin diferitele vizite ale comisarilor la parlamentele naționale;
9. observă, cu toate acestea, că majoritatea avizelor formulate de parlamentele naționale provenind doar de la câteva camere naționale; încurajează celelalte camere să se implice mai mult în dezbaterea europeană;
10. consideră, cu toate acestea, că este important ca parlamentele naționale și regionale să fie sprijinite prin instrumente care să permită schimbul de informații, cum ar fi crearea unei platforme informatice care să poată fi accesată de cetățenii UE; subliniază că, în special deoarece numărul avizelor motivate primite de la parlamentele naționale în 2014 a rămas neschimbat în raport cu numărul de propuneri ale Comisiei, trebuie să fie elaborat un mecanism pentru ameliorarea participării parlamentelor naționale la procesul legislativ al UE, respectând totuși pe deplin competențele fiecărei instituții și principiul subsidiarității;
11. încurajează, în acest sens, recurgerea la cooperare interparlamentară pentru a consolida rolul parlamentelor naționale în procesul legislativ al UE; subliniază importanța unei mai bune utilizări a instrumentelor interparlamentare aflate la dispoziția parlamentelor naționale, precum Conferința organelor specializate în afaceri europene, reuniunile interparlamentare organizate de Parlamentul European și Conferința pentru politica externă și de securitate comună și politica de securitate și apărare comună;
12. consideră, prin urmare, că este important ca parlamentele naționale să conștientizeze în mai mare măsură rolul lor specific în procesul decizional european și să promoveze în continuare utilizarea IPEX, care facilitează schimbul de informații; reamintește că consultările publice organizate periodic de către Comisie ar putea fi o sursă de informații, însă acestea sunt în mare măsură neutilizate de membrii parlamentelor naționale;
13. le solicită parlamentelor naționale și Parlamentului European să colaboreze cu mai multă eficacitate, inclusiv prin stabilirea unor contacte informale între deputații în Parlamentul European și membrii parlamentelor naționale cu privire la domenii de politică specifice;
14. ia act de solicitarea formulată de mai multe parlamente naționale de a prelungi termenul de opt săptămâni care le este acordat pentru emiterea unui aviz motivat în conformitate cu articolul 6 din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității; consideră că termenul de opt săptămâni de care dispun parlamentele naționale trebuie interpretat în mod flexibil, pentru a încuraja participarea mai activă a parlamentelor naționale la dezbaterea europeană; consideră că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, implicarea parlamentelor naționale în afacerile UE a crescut în mod semnificativ, inclusiv prin contacte regulate cu alte parlamente naționale; încurajează ferm parlamentele naționale să utilizeze pe deplin rolul care le este conferit de tratatele existente;
15. reamintește, în plus, că în orice moment în cadrul procedurii de consultare sau în cadrul dialogului politic, parlamentele naționale pot exprima îndoieli referitoare la principiul subsidiarității, sub forma unei declarații adresate Comisiei;
16. consideră că Comisia ar trebui să răspundă în mod corespunzător la cererea mai multor camere naționale având ca obiect o procedură de control al subsidiarității mai puternică; recomandă să fie utilizată în continuare rețeaua reprezentanților parlamentelor naționale pentru a mări gradul de conștientizare a principiilor subsidiarității și proporționalității și pentru a îmbunătăți funcționarea IPEX; sprijină cererea formulată de unele camere naționale de a juca un rol mai important, propunând ca Comisia să le răspundă parlamentelor naționale care declanșează o procedură cu cartonaș galben; opinează, în același timp, că ar fi util să se cunoască opinia Comisiei cu privire la ideea unui „cartonaș verde”.
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
20.4.2016 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
22 1 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Mercedes Bresso, Fabio Massimo Castaldo, Kostas Chrysogonos, Richard Corbett, Esteban González Pons, Danuta Maria Hübner, Ramón Jáuregui Atondo, Constance Le Grip, Jo Leinen, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Paulo Rangel, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Tapardel, Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Max Andersson, Gerolf Annemans, David McAllister, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda |
||||
|
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final |
Axel Voss |
||||
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
23.3.2017 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
20 0 2 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Kostas Chrysogonos, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Pavel Svoboda, Tadeusz Zwiefka |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Isabella Adinolfi, Daniel Buda, Angelika Niebler, Virginie Rozière, Rainer Wieland |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Eugen Freund, Maria Noichl |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
20 |
+ |
|
|
PPE S&D
ECR ALDE GUE/NGL Verts/ALE EFDD |
Daniel Buda, Angelika Niebler, Emil Radev, Pavel Svoboda, Rainer Wieland, Tadeusz Zwiefka Eugen Freund, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Maria Noichl, Virginie Rozière Sajjad Karim Jean-Marie Cavada, António Marinho e Pinto Jiří Maštálka Max Andersson, Julia Reda Isabella Adinolfi, Joëlle Bergeron |
|
|
0 |
- |
|
|
- |
- |
|
|
2 |
0 |
|
|
GUE/NGL ENF |
Kostas Chrysogonos Marie-Christine Boutonnet |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri