Procedură : 2016/2016(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0138/2017

Texte depuse :

A8-0138/2017

Dezbateri :

PV 26/04/2017 - 20
CRE 26/04/2017 - 20

Voturi :

PV 27/04/2017 - 5.64
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0195

RAPORT     
PDF 719kWORD 77k
31.3.2017
PE 593.957v02-00 A8-0138/2017

referitor la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice

(2016/2016(INI))

Comisia pentru pescuit

Raportoare: Ulrike Rodust

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice

(2016/2016(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care regiunilor ultraperiferice (RUP) li se conferă un statut special și care prevede adoptarea unor „măsuri specifice” care permit punerea integrală în aplicare a tratatelor și a politicilor comune,

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție în cauzele conexate C-132/14 - C-136/14 privind interpretarea articolului 349 din TFUE, prin care se subliniază că articolul 349 permite nu numai derogarea de la aplicarea tratatelor, ci și de la aplicarea actelor de drept derivat,

–  având în vedere articolul 174 și articolele următoare din TFUE, care stabilesc drept obiectiv coeziunea economică, socială și teritorială și definesc instrumentele financiare structurale necesare pentru a atinge acest obiectiv,

–  având în vedere articolul 43 din TFUE,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în special articolele 8, 11, 13, 41, precum și, îndeosebi, articolele 70-73,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1046/2014 al Comisiei din 28 iulie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în ceea ce privește criteriile de calculare a costurilor suplimentare suportate de operatorii implicați în pescuitul, acvacultura, prelucrarea și comercializarea anumitor produse pescărești și de acvacultură provenite din regiunile ultraperiferice,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2015/531 al Comisiei din 24 noiembrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului prin identificarea costurilor eligibile pentru sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în scopul îmbunătățirii condițiilor de igienă, sănătate, siguranță și lucru pentru pescari, al protecției și refacerii biodiversității și ecosistemelor marine, al atenuării efectelor schimbărilor climatice și al sporirii eficienței energetice a navelor de pescuit,

–  având în vedere ansamblul comunicărilor Comisiei Europene pe tema RUP, în special comunicarea din 20 iunie 2012 întitulată „Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (COM(2012)0287),

–  având în vedere ansamblul rezoluțiilor sale referitoare la RUP, în special Rezoluția sa din 26 februarie 2014 referitoare la dezvoltarea optimă a potențialului regiunilor ultraperiferice prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1385/2013 al Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 850/98 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009, (UE) nr. 1379/2013, (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, ca urmare a schimbării statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană,

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/238 a Consiliului din 10 februarie 2015 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Republica Seychelles privind accesul navelor de pescuit care arborează pavilionul Seychelles la apele și la resursele biologice marine aparținând Mayotte, care se află sub jurisdicția Uniunii Europene,

–  având în vedere Primul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 24 septembrie 2010 privind impactul reformei POSEI din 2006 (COM(2010)0501),

–  având în vedere Rezoluția sa din ZZ/LL/2017 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la inovarea și diversificarea pescuitului costier artizanal în regiunile dependente de pescuit(2) și Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la normele comune pentru punerea în aplicare a dimensiunii externe a PCP, inclusiv a acordurilor în domeniul pescuitului(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2016 referitoare la situația specială a insulelor(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 noiembrie 2012 referitoare la pescuitul costier la scară mică, pescuitul artizanal și reforma politicii comune în domeniul pescuitului(5),

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 21 octombrie 2008 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 639/2004 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice ale Comunității(6), care sugerează extinderea derogării aplicabile RUP cu încă trei ani, până în 2011,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1207/2008 al Consiliului din 28 noiembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 639/2004 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice ale Comunității, care dispune extinderea derogării aplicabile RUP cu încă trei ani, până în 2011,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 791/2007 al Consiliului din 21 mai 2007 de instituire a unui regim de compensare a costurilor suplimentare apărute la comercializarea anumitor produse pescărești din regiunile ultraperiferice Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Guyana Franceză și Réunion, în special articolul 8, care dispune că „până la 31 decembrie 2011 [...], Comisia prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European cu privire la punerea în aplicare a planului de compensare, însoțit, dacă este necesar, de propuneri legislative”,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 639/2004 al Consiliului din 30 martie 2004 privind gestionarea flotelor de pescuit înregistrate în regiunile ultraperiferice ale Comunității,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

–  având în vedere Comunicarea comună nr, 49/2016 a Comisiei din 10 noiembrie 2016 întitulată „Guvernanța internațională a oceanelor: o agendă pentru viitorul oceanelor noastre”,

–  având în vedere Raportul special nr. 11/2015 al Curții de Conturi din 20 octombrie 2015 intitulat „Sunt acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului bine gestionate de către Comisie?”,

–  având în vedere planurile de acțiune ale regiunilor ultraperiferice pentru programarea fondurilor europene 2014-2020,

–  având în vedere contribuțiile comune și documentele cu caracter tehnic și politic ale Conferinței președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană și, în special, declarația finală a celei de a 21-a Conferințe a președinților regiunilor ultraperiferice din Uniunea Europeană din 22 și 23 septembrie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru dezvoltare regională (A6-0138/2017),

A.  întrucât din cauza poziției geografice a regiunilor ultraperiferice (RUP), situate în Caraibi, Oceanul Indian și Oceanul Atlantic, teritoriile Uniunii Europene sunt situate în diverse bazine marine și continente, iar RUP se învecinează cu mai multe țări terțe;

B.  întrucât, în ultimii ani, presiunea activităților de pescuit a crescut în zona economică exclusivă (ZEE) a unor RUP (în zonele cuprinse între 100 și 200 de mile marine), activitățile de pescuit fiind desfășurate predominant de flote care nu aparțin respectivelor RUP;

C.  întrucât UE trebuie să își asume responsabilități în domeniul maritim pentru RUP; întrucât zonele lor economice exclusive constituie o parte importantă din totalul ZEE ale UE;

D.  întrucât sectoarele pescuitului din RUP trebuie privite în contextul unei situații structurale, sociale și economice specifice (articolul 349 din TFUE) care necesită luarea în considerare a politicilor comune ale UE într-un mod specific și adecvat;

E.  întrucât sectorul pescuitului dispune de atuuri și de un potențial de dezvoltare semnificativ;

F.  întrucât cazurile de poluare marină cu clordeconă sunt specifice Antilelor și au un impact semnificativ asupra zonelor în care pescuitul este permis, precum și asupra prezenței speciilor invazive;

G.  întrucât depărtarea regiunilor ultraperiferice a fost recunoscută și luată în considerare ca un principiu general în dreptul Uniunii, lucru care justifică și permite înființarea unui sistem de compensare a costurilor suplimentare pentru pescuitul și acvacultura din aceste regiuni;

H.  întrucât politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), concepute pentru a aborda problemele și provocările din Europa continentală, permit o abordare diferențiată a RUP, însă corespund numai în mod limitat caracteristicilor specifice ale pescuitului în regiunile ultraperiferice;

I.  întrucât RUP consideră că sunt tratate neechitabil de PCP și consideră, din această cauză, că sunt victimele unei „duble penalizări” (dat fiind că nu au avut acces la ajutorul precedent acordat pentru reînnoirea flotei și că se confruntă acum cu interzicerea ajutorului pentru reînnoire);

J.  întrucât sectoare importante ale flotei de pescuit din RUP au fost, până de curând, nereglementate sau nu au fost incluse în registrul flotei de pescuit al Uniunii și întrucât, prin urmare, nu au avut acces la fondurile alocate din FEPAM pentru modernizare;

K.  întrucât unul dintre obiectivele PCP este de a promova activitățile de pescuit, ținând seama de chestiunile de ordin socio-economic;

L.  întrucât normele privind accesul la resurse ar trebui să privilegieze flotele locale și uneltele de pescuit mai selective care să afecteze mai puțin resursele;

M.  întrucât, ca principiu de bună guvernanță, PCP are drept scop să asigure coerența dintre dimensiunile sale internă și externă;

N.  întrucât în anumite ZEE ale RUP au loc un număr considerabil de activități din domeniul pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (INN)(7), iar altele au loc în bazinele maritime din jur;

O.  întrucât în RUP se înregistrează unele dintre cele mai ridicate niveluri ale șomajului din UE, iar în anumite RUP nivelul șomajului poate ajunge până la 60 % în rândul tinerilor;

P.  întrucât FEPAM se ocupă, printre altele, de sprijinirea organizațiilor producătorilor, a motoarelor și a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), în anumite condiții;

Q.  întrucât FEPAM consideră drept ineligibile următoarele elemente: operațiunile care măresc capacitatea de pescuit a unei nave, echipamentul care îmbunătățește capacitatea unei nave de a găsi pești și construirea de noi nave de pescuit sau importul de nave de pescuit;

R.  întrucât FEPAM poate acorda, totuși, asistență financiară pentru nave în vederea creșterii eficienței energetice, a siguranței, a igienei la bord și a calității produselor pescărești, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă;

S.  întrucât FEPAM sprijină proiectele în materie de inovare, cum ar fi sistemele de management și de organizare,

Dispoziții ce țin seama de specificitățile și condițiile geografice ale RUP

1.  consideră că pescuitul sustenabil, care utilizează unelte tradiționale, se află la temelia unor comunități costiere prospere și contribuie la siguranța alimentară a RUP; subliniază, în acest context, necesitatea de a implica pescuitul local pentru a atinge obiectivul de securitate alimentară pentru comunitățile locale, întrucât securitatea alimentară în RUP este, în prezent, prea dependentă de importuri;

2.  reamintește că PCP și FEPAM, concepute pentru a aborda problematica și provocările Europei continentale, pot răspunde doar în mot limitat la caracteristicile specifice ale pescuitului din RUP; subliniază că acestea nu pot fi puse în aplicare în mod uniform pentru provocările și caracteristicile specifice ale pescuitului din RUP și că acestea trebuie să poată beneficia de un anumit grad de flexibilitate și pragmatism sau trebuie să facă obiectul unor derogări; solicită, prin urmare, dezvoltarea unei strategii adaptate fiecărui bazin maritim regional în funcție de situația specifică fiecărei regiuni ultraperiferice;

3.  subliniază existența, în RUP, a unei mari varietăți de comunități mici care depind în mare măsură de pescuitul tradițional, costier și artizanal și pentru care pescuitul constituie adesea singurul mijloc de subzistență;

4.  reamintește că resursele biologice marine din jurul RUP ar trebui protejate în mod special și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită pescuitului; subliniază, prin urmare, că doar navele de pescuit înregistrate în porturile RUP ar trebui să aibă permisiunea de a pescui în apele RUP;

5.  fundul mării din RUP este un adevărat laborator viu de biodiversitate; subliniază importanța cercetării și a colectării datelor pentru a îmbunătăți cunoștințele cu privire la ocean; subliniază potențialul RUP de a servi drept adevărate portaluri științifice în mediile lor respective și solicită respectivelor state membre și Comisiei să consolideze sprijinul pentru proiectele relevante de cercetare științifică;

6.  subliniază necesitatea de a menține echilibrul dintre capacitatea și posibilitățile de pescuit, respectând principiul precauției și ținând seama de realitățile socioeconomice; totuși, consideră că acesta nu poate justifica renunțarea la investițiile în colectarea datelor și în îmbunătățirea cunoștințelor științifice privind ecosistemele marine; solicită revizuirea distribuirii cotelor pentru anumite specii (cum ar fi mărirea cotei de ton roșu în Insulele Azore), dar și prevederea de posibilități pentru capturarea altor specii (precum rechinul focă), pe baza unor studii științifice și a consolidării capacităților tehnice și materiale de evaluare a ecosistemelor;

7.  subliniază că flotele de pescuit din anumite RUP se află sub limitele de capacitate stabilite de PCP, în special din cauza faptului că nu au acces la finanțare;

8.  constată că, având în vedere dificultățile specifice legate de condițiile climatice din RUP, pescarii din aceste regiuni se confruntă cu o îmbătrânire prematură a navelor lor, ceea ce determină apariția unor probleme legate de securitatea și de eficacitatea acestora, oferind condiții de muncă mai puțin atractive în comparație cu navele moderne;

9.  subliniază că, în raportul său din 2016, Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP)(8) nu a putut evalua echilibrul dintre capacitatea și posibilitățile de pescuit pentru toate flotele care operează în RUP, dat fiind că datele biologice au fost insuficiente; solicită o mai bună alocare a fondurilor, atât în cadrul FEPAM, cât și al altor fonduri, în vederea achiziționării de mijloace tehnice pentru evaluarea ecosistemelor de către institute științifice și universități; consideră, în acest sens, că este esențial să fie disponibile și accesibile date fiabile cu privire la starea resurselor și a practicilor în aceste zone economice exclusive de peste mări;

10.  subliniază că flotele de pescuit costier ale RUP sunt formate, în general, din nave învechite, ceea ce creează probleme de siguranță la bord;

11.  regretă faptul că Comisia nu a publicat un raport referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 639/2004, înaintea termenului de 30 iunie 2012; solicită Comisiei să ofere mai multe informații privind motivele care au stat la baza deciziei de a nu publica acest raport;

12.  regretă întârzierile înregistrate în adoptarea FEPAM și, ca o consecință, în aprobarea programelor operaționale FEPAM, lucru care a condus la punerea în aplicare cu întârziere a dispozițiilor în materie de sprijin ale FEPAM, lucru care a determinat, la rândul său, apariția unor dificultăți financiare grave pentru unele întreprinderi din RUP;

13.  salută dispozițiile specifice pentru RUP în FEPAM, cum ar fi compensația pentru costurile suplimentare (subvenționate în proporție de 100 % de către FEPAM) - care este mai ridicată decât în perioada de programare anterioară, deși este insuficientă în cazul unor RUP - și creșterea cu 35 % a intensității ajutorului public pentru alte măsuri în RUP;

14.  observă dificultățile, sau chiar imposibilitatea cu care se confruntă anumiți pescari din RUP pentru a avea acces la credit și/sau la asigurări pentru navele lor, lucru care determină probleme de securitate și constrângeri economice pentru acești pescari;

15.  reamintește că, în RUP, marea majoritate a navelor înmatriculate o reprezintă bărcile de pescuit mici; subliniază faptul că, în anumite RUP, navele mici au, în medie, peste 40 de ani, ceea ce implică probleme de securitate reale;

16.  subliniază efectul economic multiplicator al împrumuturilor acordate de către Banca Europeană de Investiții și de fondurile UE, în special în RUP;

O mai bună utilizare a posibilităților prevăzute la articolul 349 din tratat și de PCP

17.  consideră că un consiliu consultativ separat pentru RUP, astfel cum este prevăzut în cadrul PCP, este o platformă adecvată pentru schimbul esențial de cunoștințe și de experiență și regretă, prin urmare, că încă nu a fost constituit consiliul consultativ pentru RUP;

18.  solicită aplicarea deplină și integrală a articolul 349 din TFUE în politicile, reglementările, fondurile și programele Uniunii Europene care au legătură cu politica în domeniul pescuitului a Uniunii, în special în cadrul FEPAM, pentru a răspunde dificultăților specifice cu care se confruntă RUP;

19.  consideră că dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) este o abordare promițătoare, iar statul membru respectiv ar trebui să utilizeze în mod optim posibilitățile prevăzute de FEPAM pentru a sprijini acest tip de dezvoltare locală în RUP;

20.  subliniază importanța creării unor grupuri de acțiune locală în sectorul pescuitului (GALP), care sunt recunoscute ca fiind un instrument important care oferă atât asistență, cât și posibilități de diversificare a activităților de pescuit;

21.  solicită Comisiei ca, atunci când propune acte legislative cu privire la costurile investițiilor în igienă, în sănătate și în domeniul siguranței, precum și pentru investițiile în domeniul condițiilor de muncă, să faciliteze o abordare globală și adaptată;

22.  solicită Comisiei ca, atunci când propune acte legislative cu privire la criteriile de calculare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice RUP, să ia în considerare, de asemenea, impactul condițiilor climatice și geografice, precum și al prădărilor;

23.  regretă nivelul ridicat al pescuitului INN care are loc în ZEE ale anumitor RUP și în bazinele maritime din jurul altora, care poate fi atribuit atât unor nave naționale, cât și unor nave străine; subliniază că, în ceea ce privește nivelul național, astfel de practici își au originea, de asemenea, în problemele locale în materie de aprovizionare cu alimente; îndeamnă autoritățile naționale să intensifice lupta împotriva pescuitului INN;

24.  încurajează, prin urmare, introducerea unor măsuri active (de exemplu, de supraveghere) și pasive, precum negocierile cu țările care se învecinează cu RUP cu care încă nu s-au semnat acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS);

25.  invită toate părțile interesate să accelereze punerea în aplicare a FEPAM și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, în special pentru a face mari investiții în modernizarea flotei (îmbunătățirea siguranței, a igienei la bord, a eficienței energetice și a calității produselor pescărești), precum și în porturile pescărești, locurile de debarcare și acvacultură pentru a crea noi debușee comerciale; solicită, de asemenea, aplicarea sistemului de compensare a costurilor suplimentare pentru a crește profitabilitatea sectorului;

26.  solicită astfel ca, la încheierea acordurilor de pescuit cu țări terțe, să se țină seama cu adevărat de interesele regiunilor ultraperiferice, inclusiv prin stabilirea unor obligații de a debarca capturi în RUP sau de a angaja personal din RUP la bordul navelor;

27.  subliniază necesitatea de a realiza studii de impact pentru RUP ori de câte ori acestea sunt afectate de acordurile de pescuit încheiate între UE și țările terțe, în conformitate cu dispozițiile articolului 349 din TFUE;

28.  ia act de faptul că este posibil ca sectorul pescuitului în RUP să trebuiască să fie restructurat pentru a asigura gestionarea durabilă a stocurilor de pește și ar trebui, dacă se impune, să se analizeze posibilitatea de a reduce numărul de nave;

29.  consideră că, în cazurile în care este necesară reducerea capacității în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, ar trebui acordată prioritate menținerii navelor în conformitate cu criteriile specificate la articolul 17 din regulamentul respectiv;

30.  solicită statelor membre ca, atunci când pun în aplicare dispozițiile PCP cu privire la alocarea posibilităților de pescuit, să ia în considerare în special pescuitul tradițional și artizanal din RUP, care contribuie la economia locală și care are un impact scăzut asupra mediului;

31.  îndeamnă statele membre cu RUP să ia toate măsurile adecvate și să continue schemele de ajutor speciale, cum ar fi modelele speciale în materie de impozitare;

32.  consideră că trebuie să se îmbunătățească colectarea datelor privind stocurile și evaluarea impactului navelor de pescuit artizanal din RUP pentru a consolida temeiul științific al posibilităților de pescuit în RUP;

33.  subliniază că RUP depind de stocurile de pește din zonele lor economice exclusive, care sunt foarte fragile din punct de vedere biologic; consideră, în special în acest context, că datele referitoare la pescuitul din RUP ar trebui să constituie o prioritate în cadrul colectării datelor;

34.  subliniază că, având în vedere faptul că acvacultura ar putea deschide noi posibilități de producție și crea produse de înaltă calitate, potențialul său ar trebui să fie exploatat mai bine în RUP (beneficiind de un sprijin puternic din partea Uniunii Europene, având în vedere concurența puternică la nivel regional) și solicită Comisiei să încurajeze și să sprijine proiectele de dezvoltare a acvaculturii;

35.  invită statele membre și RUP să utilizeze în mod optim regulile de minimis și/sau exceptările pe categorii prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1388/2014(9);

36.  invită statele membre să stimuleze utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene și să sublinieze sinergiile dintre diversele fonduri în RUP pentru a genera oportunități economice pentru toate părțile interesate din economia albastră; încurajează, în special, investițiile în proiectele menite să repună în valoare meseriile din domeniul pescuitului, precum și în proiectele pentru atragerea tinerilor și în proiectele care introduc metode de pescuit selectiv și ajută la dezvoltarea pescuitului;

37.  susține crearea unor programe de cercetare și dezvoltare în domeniul pescuitului, care să facă parte din programul Orizont 2020 și care să aducă împreună diferiți agenți economici și sociali, contribuind astfel la dezvoltarea unor noi tehnici și metode de pescuit, care să impulsioneze competitivitatea sectorului și să consolideze potențialul acestuia de creștere economică și de creare de locuri de muncă în rândul populației locale;

38.  susține că viitoarea PCP ar trebui să recunoască importanța caracteristicilor specifice ale RUP și să permită acestora să își valorifice puternicul potențial economic, social și de mediu pe care îl reprezintă dezvoltarea durabilă și rațională a sectorului pescuitului în RUP; subliniază, în acest context, necesitatea de a reexamina temeiul de segmentare a flotei­- în vederea unei evaluări obiective a echilibrului dintre posibilitățile de pescuit și capacitatea de pescuit a flotei artizanale a RUP, care folosește instrumente de pescuit foarte selective -, promovând îmbunătățirea, pe baza criteriilor științifice obiective folosite la construcția de nave, a caracteristicilor tehnice ale flotei care sunt precare din punctul de vedere al puterii de propulsie și/sau al stabilității și care ar putea pune în pericol siguranța echipajului în condiții meteorologice nefavorabile, fără a conduce la o intensificare a activității de pescuit nesustenabile;

39.  întrucât regiunile periferice sunt zone care au un potențial extraordinar, consideră că este important să se stimuleze investițiile și să se promoveze diversificarea și inovarea în sectorul pescuitului, cu scopul de a consolida dezvoltarea economică;

40.  propune creșterea intensității ajutorului pentru înlocuirea motoarelor din RUP în cazul în care dovezile științifice ar semnala că schimbările climatice și condițiile climatice au un impact negativ decisiv asupra flotelor RUP;

41.  solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a institui, de îndată ce este posibil, un instrument similar schemei POSEI pentru agricultură, care să fie destinat în mod specific sprijinirii pescuitului în RUP și care ar permite exploatarea corectă a potențialului pe care-l prezintă în domeniul pescuitului; consideră că ar trebui să se analizeze posibilitatea de a se reuni în acest instrument specific în special dispozițiile de la articolul 8 (ajutorul de stat), articolul 13 alineatul (5) (resursele bugetare în cadrul gestiunii partajate), articolul 70 (sistemul de compensații), articolul 71 (calcularea compensației), articolul 72 (planul de compensare) și articolul 73 (ajutoare de stat pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare) din actualul FEPAM;

42.  propune sporirea capacității anumitor segmente de flotă ale RUP cu condiția să se fi dovedit științific că rata de exploatare a anumitor resurse piscicole poate fi mărită fără a se compromite obiectivele pescuitului sustenabil;

43.  ia act de faptul că renovarea și modernizarea flotei artizanale de mici dimensiuni din RUP, care utilizează echipamente de pescuit foarte selective, pot îmbunătăți siguranța membrilor echipajului în condiții meteorologice nefavorabile, cu condiția ca aceasta să se realizeze în conformitate cu criterii științifice obiective de arhitectură navală și să nu provoace un dezechilibru între oportunitățile de pescuit și capacitatea de pescuit;

44.  recomandă crearea unor stimulente mai bune în cadrul unui viitor FEPAM pentru a încuraja tinerii să lucreze în economia maritimă, în special prin formarea profesională și prin promovarea unor măsuri de creștere a veniturilor și a siguranței locului de muncă și de îmbunătățire a organizării generale sustenabile a economiei maritime în RUP;

45.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0133.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0109.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0110.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0049.

(5)

Texte adoptate, P7_TA(2012)0460.

(6)

JO C 15E, 21.1.2010, p.135.

(7)

„Cercetare pentru Comisia PECH - Gestionarea flotei de pescuit în regiunile ultraperiferice”, Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii, Departamentul tematic B (IP/B/PECH/IC/2016_100); programul operațional pentru Franța al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

(8)

Rapoartele (CSTEP)­ - Evaluare privind indicatorii de echilibru pentru segmente-cheie ale flotei și analiza rapoartelor naționale privind eforturile depuse de statele membre pentru a obține un echilibru între capacitatea flotei și posibilitățile de pescuit (CSTEP-16-18).

(9)

Regulamentul (UE) nr. 1388/2014 al Comisiei din 16 decembrie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din TFUE.


EXPUNERE DE MOTIVE

RUP includ nouă regiuni ale UE, care fac parte din Franța (Guadelupa, Guyana Franceză, Réunion, Martinica, Mayotte și Saint-Martin), Portugalia (Madeira și Azore) și Spania (Insulele Canare).

Cu excepția Guyanei Franceze, aceste regiuni sunt insule și arhipelaguri. Mai multe caracteristici deosebesc aceste regiuni de alte regiuni ale UE. Articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene descrie caracteristicile specifice ale RUP. Printre acestea putem enumera depărtarea, insularitatea, suprafața redusă, relieful și clima dificile și dependența economică de un număr redus de produse.

Situația din Europa continentală în ceea ce privește activitățile de pescuit nu reflectă situația din RUP.

RUP subliniază necesitatea de a moderniza flotele lor de pescuit (ca o consecință a ceea ce acestea percep ca o „dublă penalizare”) și de a se introduce o flexibilitate mai mare a dispozițiilor financiare pentru a încuraja investițiile în reînnoirea acestora. Ele identifică întârzierea integrării RUP în PCP ca motiv al problemelor specifice cu care se confruntă flotele actuale. Printre acestea se numără dimensiunea redusă a navelor, capacitatea lor mică și autonomia redusă a navelor pe mare.

În plus, efectele climatice negative determină uzarea flotelor într-un ritm mai alert decât în alte regiuni ale UE. De cele mai multe ori, flotele de pescuit sunt într-o stare de degradare într-atât de intolerabilă, încât ar putea pune în pericol siguranța pescarilor.

În opinia RUP, existența unor flote mai moderne ar permite diversificarea activităților de pescuit și a zonelor de pescuit, ar crește eficiența energetică a motoarelor, ar contribui la atingerea standardelor de igienă și siguranță ale UE și ar îmbunătăți calitatea peștelui.

Prin acest raport din proprie inițiativă, raportoarea dorește să răspundă, în principal, la următoarele întrebări:

•  Cum pot RUP folosi mai bine resursele lor de pescuit?

•  Normele privind gestionarea flotelor în temeiul PCP iau în considerare suficient de bine particularitățile sectorului pescuitului din RUP?

•  Condițiile din RUP justifică o abordare diferită pentru gestionarea flotelor de pescuit?

•  Este actualul cadru de politică incomplet și, dacă da, atunci în ce fel, și cum ar putea fi îmbunătățit?

Pe baza condițiilor din RUP, raportul subliniază posibilitățile și propune măsuri fezabile pentru a îmbunătăți gestionarea flotelor de pescuit.

Raportul este menit să se concentreze asupra gestionării flotelor de pescuit din RUP și, prin urmare, nu poate aborda aspecte care ar putea afecta pescuitul în RUP, dar care nu sunt legate direct de aspecte ale gestionării flotelor.

De asemenea, raportul nu abordează în detaliu subiecte care nu intră în sfera de competență a Comisiei pentru pescuit, cum ar fi politica de coeziune a UE, precum și Regulamentul său privind dispozițiile comune, ca și aspectele legate de transport, de comerț și de prelucrare.

Raportoarea este conștientă de provocările legate de un nivel ridicat al șomajului în RUP, de posibilitățile reduse de formare profesională în sectorul pescuitului, precum și de atractivitatea redusă (atât ca un motiv, cât și ca o consecință). Raportul poate aborda aceste chestiuni doar indirect.

Incidența pescuitului de agrement crește împreună cu activitatea turistică în RUP; prin urmare, crește impactul său relativ asupra stocurilor de pește (în special în zonele costiere limitate ale RUP). Tema pescuitului de agrement în RUP ar putea face obiectul unor viitoare inițiative din partea Comisiei pentru pescuit.

Abordarea adoptată de raportoare înainte de redactarea proiectului de raport

Inițial, Departamentul tematic B al Parlamentului European a comandat o notă de informare privind „Gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice”; studiul a fost publicat în noiembrie 2016.

Au avut loc două schimburi de opinii în cadrul Comisiei pentru pescuit. În plus, raportoarea a redactat un document de lucru, care a fost prezentat și dezbătut în cadrul comisiei.

Raportoarea a menținut o legătură strânsă cu diversele părți interesate și s-a adresat deputaților în Parlamentul European care reprezintă RUP. De asemenea, raportoarea a organizat la Bruxelles reuniuni cu pescari din RUP, la care a și participat.

Domenii de acțiune

Comparație dintre RUP și continent

Cu excepția câtorva nave mari, situate în principal în Insulele Canare, flotele de pescuit din RUP sunt formate, în marea lor majoritate, din nave de pescuit artizanal cu dimensiuni mai mici de 12m. Prin urmare, măsurile ce privesc RUP trebuie să fie privite în funcție de acest fapt. Nivelul scăzut al investițiilor în flotele de pescuit împiedică eforturile de a crește nivelurile de ocupare a forței de muncă, atractivitatea, competențele și educația pescarilor (potențiali).

În timp ce navele mici din Insulele Azore și RUP franceze sunt relativ mai noi decât navele din Franța și Portugalia, navele din Canare și Madeira sunt mai în vârstă decât navele continentale. Numărul total de nave de pescuit a scăzut în ultimii 10 ani în toate RUP; pe de altă parte, puterea totală a motoarelor a crescut în cazul Franței și al Portugaliei.

RUP (cu excepția Guyanei Franceze) sunt înconjurate de mări cu o platformă continentală îngustă și sunt caracterizate printr-o mare diversitate biologică. În același timp, diversele RUP se confruntă cu situații (inițial) diferite. De exemplu, nivelul de dezvoltare și capacitatea administrativă ale acestor regiuni variază semnificativ. Acest lucru trebuie să fie luat în considerare la punerea în aplicare a PCP.

În afară de Mayotte, PCP actuală nu conține nicio derogare pentru RUP în ceea ce privește normele de gestionare generale. Cu toate acestea, prevede o abordare diferențiată pentru RUP, cum ar fi interzicerea accesului pentru navele care nu sunt înmatriculate în porturile RUP pe o rază de până la 100 de mile marine până la 31 decembrie 2022. În plus, plafoanele pentru capacitatea maximă a flotelor RUP sunt stabilite în funcție de segmentele de flotă (anexa II din Regulamentul PCP).

Cu excepția tuturor segmentelor de flotă din Azore și Madeira și a navelor cu lungimea mai mică de 12 m din Guadelupa și Saint-Martin, limitele de capacitate nu au fost exploatate până în prezent. În acest context, se pune întrebarea dacă abordarea sectorială este avantajoasă pentru RUP sau dacă s-ar impune o mai mare flexibilitate.

Din cauza micșorării stocurilor în zonele costiere, a avut loc o diversificare spre zonele și speciile din larg. Desfășurarea responsabilă a activităților din larg necesită îmbunătățirea capacității de navigare și adaptări ale motoarelor.

Starea stocurilor și date biologice

Statele membre trebuie să prezinte rapoarte anuale privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit și posibilitățile de pescuit. Cu toate acestea, din cauza lipsei de date biologice, precum și a datelor pentru flotele de mici dimensiuni, analiza nu este determinantă pentru RUP.

Pentru segmentele de flotă ale RUP este disponibil numai un procent redus de indicatori de echilibru . Dintre aceștia, lipsesc în special indicatorii biologici.

Acesta este motivul pentru care raportoarea consideră că este extrem de important să se promoveze în continuare programele de colectare a datelor în RUP. Acest lucru este cu atât mai semnificativ atunci când se are în vedere cererea RUP de reînnoire și modernizare a navelor lor.

Sprijin financiar din partea FEPAM - Posibilități și obstacole de trecut

FEPAM prevede derogări pentru RUP. În plus, el include dispoziții care, ținând seama de caracteristicile flotei actuale a regiunilor ultraperiferice, sunt deosebit de relevante. Având în vedere aprobarea tardivă a FEPAM și, în consecință, a programelor operaționale (PO), sprijinul a fost întrerupt și a fost necesar să se identifice soluții temporare, cum ar fi alocațiile intermediare.

În cadrul FEPAM, regimului de compensare pentru costurile suplimentare suportate de RUP a fost extins în comparație cu perioada de programare anterioară. Pachetul financiar a crescut pentru fiecare stat membru de la 15,6 la 27,5 milioane de euro în total.

Anexa I a FEPAM precizează că operațiunile localizate în regiunile ultraperiferice pot beneficia de o creștere cu 35 de puncte procentuale, acestea reprezentând puncte procentuale suplimentare de intensitate a ajutorului public.

Articolul 41 cuprinde dispoziții cu privire la eficiența energetică și la atenuarea schimbărilor climatice. Sprijinul pentru înlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare este condiționat de echilibrul între capacitatea și posibilitățile de pescuit, prin care se acordă prioritate sectorului pescuitului costier la scară mică.

Se propune să se permită creșterea intensității ajutorului pentru înlocuirea motoarelor principale sau auxiliare în RUP, pentru a se ține cont de condițiile climatice specifice RUP.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)

Raportoarea consideră DLRC drept un bun instrument de sprijin structural și financiar. DLRC are la bază ideea de a reuni actori publici, privați și ai societății civile pentru a promova zonele de pescuit locale - de exemplu, ar putea determina producerea de bunuri de înaltă calitate prin profesionalizarea sectorului (inclusiv în amonte și în aval) și să dezvolte elemente de infrastructură pentru a permite debarcările. Grupurile de acțiune locală în sectorul pescuitului (GALP) sunt sprijinite de FEPAM și alte fonduri. Ajutorul pentru DLRC se poate ridica până la 50-100 %.

Până în prezent, acest mecanism a fost folosit doar într-o măsură redusă. Actualul program operațional (PO) din Franța nu precizează dacă GALP sunt prevăzute pentru RUP franceze. PO portughez nu precizează dacă GALP sunt preconizate pentru Madeira. Trei GALP sunt preconizate pentru Insulele Azore și niciuna nu este prevăzută pentru Insulele Canare. În RUP, acvacultura este puțin dezvoltată, dar prezintă potențial atunci când, de exemplu, întreprinderi locale se specializează în speciile locale pentru piața de export.

Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil (APPS)

În prezent, nu s-a încheiat niciun APPS cu o țară terță în zona central-vestică a Atlanticului care ar afecta Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica și Saint Martin.

Existența speciilor migratoare, prevalența pescuitului INN și potențialele efecte indirecte pozitive ale APPS asupra industriilor locale (în amonte și în aval) și evaluările APPS existente sugerează că încheierea de noi APPS cu țările terțe limitrofe ar fi avantajoasă pentru flotele de pescuit ale RUP.

Prin urmare, raportoarea solicită Comisiei să supravegheze cu atenție coerența dintre dimensiunea internă și cea externă a PCP. În cazul Mayotte este în vigoare un acord specific, Acordul de acces UE-Seychelles. Acesta se referă la accesul navelor care arborează pavilionul Seychelles în apele Mayotte. Plățile navelor din Seychelles sunt destinate pentru dezvoltarea capacităților în Mayotte. Franța este responsabilă de gestionarea și distribuirea plăților. Franța trebuie să raporteze Comisiei o dată pe an. Raportoarea dorește să sublinieze că este deosebit de important ca Franța să transmită eficient și rapid plățile către Mayotte.

Recomandări și concluzii

Obiectul și motivația principală a acestui raport este solicitarea venită din partea RUP de a se introduce posibilități de reînnoire și modernizare a flotelor lor. Ele susțin că particularitățile RUP justifică reînnoirea și modernizarea flotelor.

Siguranța sau, mai degrabă, lipsa de siguranță la bord este o problemă predominantă în RUP.

Există finanțare la nivelul UE, iar FEPAM ține seama de condițiile specifice din RUP. În comparație cu continentul, RUP beneficiază de un ajutor suplimentar de 35 % pentru înlocuirea motoarelor.

Aprobarea tardivă a programelor operaționale ale statelor membre a condus la apariția unor probleme grave pentru proiectele din perioada de tranziție. Cu toate acestea, RUP vor avea în continuare posibilitatea de a se folosi de avantajele oferite de o intensitate mai ridicată a ajutorului public și de sistemele de compensare.

În ceea ce privește înlocuirea motoarelor, adică modernizarea, raportoarea sugerează sprijinirea, în cadrul unei potențiale PCP viitoare, a mijloacelor care ajută la contracararea efectelor climatice negative dovedite care afectează navele.

Raportoarea este convinsă, de asemenea, că, dacă s-ar depune mai multe eforturi în domeniul DLRC, acest lucru ar ajuta atât la restructurarea sectorului și a aprovizionării, cât și la construirea unor instalații portuare necesare. Ea ia act, de asemenea, de faptul că modernizarea ar putea conduce la o mai bună și mai mare diversificare a activităților de pescuit.

Indiferent ce mijloace vor fi propuse în viitor, acestea ar trebui să garanteze un pescuit sustenabil și stocuri de pește sănătos.

Ar trebui întreprinse toate eforturile posibile pentru ca sectoarele pescuitului din RUP să nu se simtă dezavantajate.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (7.3.2017)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice

(2016/2016(INI))

Raportor pentru aviz: Esteban González Pons

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în articolul 349, ține seama de specificul regiunilor ultraperiferice (RUP) și permite adoptarea de măsuri specifice pentru aceste regiuni în cadrul politicilor comune, cum ar fi politica în domeniul pescuitului;

B.  întrucât Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului (PCP) recunoaște caracteristicile specifice ale RUP și face posibilă o abordare diferențiată în aceste regiuni;

C.  întrucât flota de pescuit bazată în RUP este alcătuită în cea mai mare parte din nave vechi cu lungimea mai mică de 12 metri, care nu au beneficiat în trecut de ajutorul pentru modernizarea navelor, ceea ce pune în pericol siguranța vaselor și afectează condițiile de muncă la bord,

D.  întrucât, în RUP, criza economică a fost resimțită deosebit de puternic și întrucât sectorul pescuitului trebuie să fie privit în contextul situației structurale, sociale și economice speciale;

E.  întrucât întârzierile în adoptarea Regulamentului privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și în aprobarea programelor operaționale ale FEPAM și, în consecință, punerea în aplicare cu întârziere a dispozițiilor în materie de sprijin ale FEPAM au dus la apariția unor dificultăți financiare grave pentru unele întreprinderi din RUP,

1.  ia act de dispozițiile generale stabilite în Regulamentul (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce privește ajutorul pentru modernizarea navelor, dar regretă faptul că acesta nu prevede măsuri specifice care să țină seama de caracteristicile specifice și de starea flotelor din aceste regiuni;

2.  observă că este dificil sau chiar imposibil pentru anumiți pescari din RUP să aibă acces la credite și/sau la asigurări pentru navele lor;

3.  invită Comisia, în vederea următorului cadru financiar multianual, să analizeze posibilitatea de a introduce ajutoare pentru reînnoirea treptată a flotelor de pescuit la scară mică din RUP, cu scopul de a îmbunătăți siguranța și eficiența acestora, cu condiția ca acest lucru să nu ducă la o creștere a capacității lor de pescuit și să nu aibă efecte negative asupra bugetului și asupra sustenabilității resurselor;

4.  invită Comisia ca, atunci când propune acte delegate cu privire la criteriile de calculare a costurilor suplimentare generate de dezavantajele specifice RUP, să ia în considerare, de asemenea, impactul condițiilor climatice și geografice;

5.  propune creșterea intensității ajutorului pentru înlocuirea motoarelor în RUP în cazul în care dovezile științifice indică faptul că condițiile climatice și schimbările climatice au un impact negativ decisiv asupra flotelor de pescuit din aceste regiuni;

6.  invită Comisia și statele membre, în interesul dezvoltării filierelor locale de pescuit din RUP, să promoveze utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene și sinergiile între toate fondurile din cadrul strategic comun și celelalte instrumente și politici europene pertinente, în conformitate cu Strategia UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

7.  solicită să se continue pe calea simplificării legislației europene pentru a se facilita accesul flotelor din RUP la fondurile europene;

8.  recomandă ca viitoarea politică comună în domeniul pescuitului să țină seama pe deplin de caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice și să le permită să valorifice importantul potențial economic, social și de mediu pe care îl oferă dezvoltarea rațională a sectoarelor pescuitului în regiunile în cauză;

9.  propune, prin urmare, introducerea după 2020 a unui fond specific pentru pescuit în RUP, pe baza modelului Programului de opțiuni specifice naturii îndepărtate și insulare a regiunilor ultraperiferice (POSEI), care și-a dovedit eficacitatea în sprijinirea agriculturii în aceste regiuni; recomandă, în special, ca un astfel de fond să facă posibilă, în conformitate cu obiectivele pescuitului sustenabil și stocurilor sănătoase, acordarea de ajutoare pentru reînnoirea flotei în aceste regiuni, inclusiv pentru navele de pescuit artizanal și tradițional care își debarcă capturile în porturile din RUP.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Vladimír Maňka, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Tiemo Wölken, Stanisław Żółtek

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Paul Denanot, Anneli Jäätteenmäki, Louis Michel, Andrey Novakov, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Olle Ludvigsson, Ulrike Rodust, Birgit Sippel

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29

+

ALDE

ECR

GUE/NGL

PPE

 

S&D

 

Verts/ALE

Jean Arthuis, Gérard Deprez, Anneli Jäätteenmäki, Louis Michel

Richard Ashworth, Bernd Kölmel

Liadh Ní Riada

Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Tomáš Zdechovský, Patricija Šulin

Inés Ayala Sender, Jean-Paul Denanot, Eider Gardiazabal Rubial, Olle Ludvigsson, Vladimír Maňka, Birgit Sippel, Kathleen Van Brempt, Tiemo Wölken

Jordi Solé, Indrek Tarand

3

-

EFDD

ENF

NI

Jonathan Arnott

Stanisław Żółtek

Eleftherios Synadinos

1

0

S&D

Ulrike Rodust

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (10.2.2017)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice

(2016/2016(INI))

Raportor pentru aviz: Younous Omarjee

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  având în vedere articolele 3, 38, 43 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

2.  întrucât, în pofida constrângerilor specifice regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt menționate la articolul 349 din TFUE, sectorul pescuitului dispune de atuuri și de un potențial de dezvoltare semnificativ;

3.  întrucât regiunile ultraperiferice se caracterizează, în special, prin exploatarea insuficientă a resurselor halieutice și prin flote compuse în principal din ambarcațiuni vechi și de mici dimensiuni;

4.  reamintește că zonele economice exclusive (ZEE) ale regiunilor ultraperiferice reprezintă 2 507 537 km2, adică echivalentul tuturor ZEE continentale ale Uniunii Europene;

5.  reamintește că depărtarea regiunilor ultraperiferice a fost recunoscută și luată în considerare ca un principiu general în dreptul Uniunii, ceea ce justifică și permite înființarea unui sistem de compensare a costurilor suplimentare pentru pescuitul și acvacultura din aceste regiuni;

6.  subliniază că sprijinirea activității de pescuit sustenabil în regiunile ultraperiferice este esențială pentru asigurarea dezvoltării economice, sociale și ecologice a acestor regiuni, precum și pentru dezvoltarea optimă a potențialului lor; subliniază, de asemenea, faptul că, în regiunile ultraperiferice, pescuitul este un sector care creează numeroase locuri de muncă și contribuie la menținerea populațiilor la nivel local și le face mai puternice și mai prospere; solicită să se depună toate eforturile pentru ca sectorul pescuitului să devină un pilon și mai puternic al dezvoltării locale a acestor regiunii, în special prin sprijinirea creării și consolidării filierelor pescuitului în aceste regiuni, precum și prin încurajarea piețelor locale, inclusiv în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse pescărești;

7.  subliniază legătura dintre securitatea alimentară și implementarea pescuitului sustenabil în regiunile ultraperiferice; subliniază, în acest context, necesitatea de a implica pescuitul local în îndeplinirea obiectivului securității alimentare a populației locale, deoarece, în regiunile ultraperiferice, securitatea alimentară este, în prezent, prea dependentă de importuri;

8.  recunoaște că complexitatea reglementărilor europene și constrângerile pe care le impun acestea, în special în ceea ce privește dreptul concurenței pot constitui un obstacol în calea creării și dezvoltării filierelor pescuitului; solicită simplificarea sau modificarea regulamentelor în cadrul viitoarelor revizuiri ale acestora pentru a facilita organizarea pescarilor în filiere în regiunile ultraperiferice pentru a avea acces la fonduri, a maximiza performanța finanțărilor acordate de Uniunea Europeană și a pune în valoare atuurile pescuitului în regiunile respective, precum și crearea unor activități economice complementare în domeniul muncii în cadrul filierei, continuând, în același timp, lupta împotriva fraudei și garantând exploatarea durabilă a avantajelor pescuitului în aceste regiuni;

9.  reamintește că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), concepute pentru problematica și provocările Europei continentale, răspund în mot limitat caracteristicilor specifice ale pescuitului din regiunile ultraperiferice; subliniază că acestea nu pot fi puse în aplicare în mod uniform pentru provocările și caracteristicile specifice ale pescuitului din regiunile ultraperiferice și că acestea au nevoie de un anumit grad de flexibilitate și pragmatism sau trebuie să facă obiectul unor derogări; solicită, de asemenea, aplicarea unei strategii adaptate fiecărui bazin maritim regional și situației specifice fiecărei regiuni ultraperiferice;

10.  solicită ca Uniunea Europeană, aplicând în mod strict principiile sustenabilității și dezvoltării sustenabile prevăzute în cadrul PCP, să pună în valoare potențialul excepțional al pescuitului din regiunile ultraperiferice;

11.  solicită aplicarea deplină, integrală și omogenă a articolului 349 din TFUE în politicile, regulamentele, fondurile și programele Uniunii Europene care au legătură cu politica în domeniul pescuitului a Uniunii, în special în cadrul FEPAM;

12.  consideră că este absolut necesar să se stabilească norme specifice pentru flotele din regiunile ultraperiferice;

13.  reamintește că, având în vedere caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, în special dificultățile climatice, pescarii din aceste regiuni se confruntă cu îmbătrânirea timpurie a navelor lor, fapt ce cauzează probleme privind siguranța și eficacitatea acestora, făcând condițiile de muncă mai puțin atractive decât pe navele moderne; consideră, prin urmare, că actualele obstacole ar trebui eliminate pentru a răspunde mai bine particularităților regiunilor ultraperiferice, autorizând reînnoirea și modernizarea flotelor de pescuit tradițional sau artizanal, inclusiv pentru pescuitul de creveți, care își debarcă toate capturile în porturile din regiunile ultraperiferice și contribuie la dezvoltarea locală și durabilă a filierelor pescuitului din regiunile ultraperiferice, sprijinind piața forței de muncă asociată acestora, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii și, în special, cu obligația de a nu acorda ajutoare publice care ar putea conduce la pescuitul excesiv; subliniază importanța activităților de pescuit la scară mică pentru piețele forței de muncă locale și potențialul FEPAM în procesul de promovare a inițiativelor ascendente, în special în zonele de coastă;

14.  solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a institui, în următorul cadru financiar multianual, un instrument similar programelor POSEI pentru agricultură în regiunile ultraperiferice, care să fie destinat în mod specific sprijinirii pescuitului în regiunile ultraperiferice și care ar permite punerea în valoare cu adevărat a potențialului excepțional al pescuitului în regiunile ultraperiferice;

15.  constată cu îngrijorare că efectele socioeconomice ale acestei situații afectează puternic regiunile ultraperiferice, care înregistrează deja niveluri ridicate ale șomajului (24,6 % în Réunion, unde șomajul în rândul tinerilor este de 52,4 %) și că nivelul scăzut al investițiilor în flotele de pescuit nu permite adoptarea măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă, a atractivității, a aptitudinilor și a formării pescarilor (potențiali);

16.  invită Comisia, statele membre și autoritățile locale să reglementeze și să încurajeze utilizarea fondurilor de coeziune europene, în special, FEDER, FEADR, FEPAM sau FSE, pentru a consolida investițiile în infrastructura necesară pentru dezvoltarea filierelor locale ale pescuitului din regiunile ultraperiferice; încurajează, în special, investițiile în proiectele de revalorizare a profesiilor din domeniul pescuitului, în formare și în proiectele care promovează atragerea și instalarea tinerilor, precum și în proiectele inovatoare care vizează sustenabilitatea pescuitului, implementarea tehnicilor de pescuit selectiv și dezvoltarea de filiere care împărtășesc o responsabilitate comună, prin crearea de sinergii între fondurile structurale și alte programe ale Uniunii;

17.  solicită Comisiei să faciliteze accesul actorilor și filierelor pescuitului din regiunile ultraperiferice la toate instrumentele financiare europene posibile; invită Comisia să țină mai mult seama de amplasarea strategică a regiunilor ultraperiferice și de rolul pe care îl pot juca acestea în asigurarea faptului că mările, oceanele și zonele de coastă sunt exploatate într-un mod durabil, precum și în guvernanța maritimă la nivel mondial și în dezvoltarea unei economii a cunoașterii bazate pe mediului marin;

18.  regretă faptul că regiunile ultraperiferice au beneficiat de sprijin pentru modernizarea flotei lor și pentru creșterea capacității lor de pescuit numai începând cu anii 90 și regretă, de asemenea, faptul că lipsa de coerență între componentele interne și externe ale politicilor europene în domeniul pescuitului sunt de natură să afecteze puternic dezvoltarea acestui sector în regiunile ultraperiferice, limitând astfel posibilitățile de atenuare a așa-numitei „duble penalizări”; subliniază, în special, necesitatea elaborării unor evaluări ale impactului asupra regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) ori de câte ori acestea vor fi vizate de acorduri de pescuit sau de acorduri comerciale; invită Comisia să-și structureze mai bine politica comercială, integrând și celelalte politici sectoriale ale Uniunii, în special PCP; solicită astfel ca, la încheierea acordurilor, să se țină seama în mod real de interesele regiunilor ultraperiferice, în special prin includerea unor obligații privind debarcarea în regiunile ultraperiferice sau angajarea la bordul navelor de personal provenind din regiunile ultraperiferice; invită Comisia să se asigure că părțile interesate de la nivel local au un rol principal în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește flotele de pescuit din regiunile ultraperiferice; crede în importanța garantării faptului că pescarii din regiunile ultraperiferice au acces la informații care le explică modul în care aceștia pot recurge la măsurile de sprijin pe care îl oferă Uniunea în prezent;

19.  invită UE să facă din combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), care împiedică dezvoltarea sănătoasă și durabilă a sectorului pescuitului, o prioritate a acțiunii sale la nivel internațional, inclusiv în contextul negocierii acordurilor economice, comerciale și în domeniul pescuitului, și să prevadă mecanisme specifice pentru combaterea INN în zonele economice exclusive ale regiunilor ultraperiferice;

20.  recomandă să se țină seama de impactul crizei financiare, precum și de consecințele economice grave ale acesteia, care împiedică folosirea deplină a regimului specific pentru modernizarea flotelor în regiunile ultraperiferice [Regulamentul (CE) nr. 639/2004];

21.  reamintește faptul că regiunile ultraperiferice depind de resursele halieutice din zonele lor economice exclusive, care sunt foarte fragile în plan biologic și că, prin urmare, este oportun să se asigure o protecție adecvată și eficace a zonelor lor sensibile, în special prin asigurarea accesului exclusiv la acestea al flotelor locale care folosesc instrumente sustenabile de pescuit care protejează mediul, reducând astfel impactul negativ al pescuitului INN în aceste zone; consideră, în acest sens, că este esențial să fie disponibile și accesibile date fiabile cu privire la starea resurselor și a practicilor în aceste zone economice exclusive de peste mări;

22.  regretă faptul că Comisia nu a publicat un raport referitor la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 639/2004, înaintea termenului de 30 iunie 2012; consideră că ea a ratat astfel o ocazie importantă, deoarece acest document ar fi fost o sursă esențială de informații privind posibilele derogări viitoare de la sistemul de gestionare a intrărilor și ieșirilor al politicii comune în domeniul pescuitului, care ar putea contribui la dezvoltarea flotelor de pescuit din regiunile ultraperiferice; îndeamnă Comisia să ofere mai multe informații privind motivele care au stat la baza deciziei de a nu publica acest raport.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.2.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Victor Boștinaru, Rosa D’Amato, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Constanze Krehl, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Petras Auštrevičius, Andor Deli, Maurice Ponga, Bronis Ropė, Branislav Škripek, Hannu Takkula, Julie Ward

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Sofia Ribeiro


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Richard Corbett, Diane Dodds, Linnéa Engström, João Ferreira, Mike Hookem, Ian Hudghton, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Annie Schreijer-Pierik, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Jens Gieseke, Julie Girling, Cláudia Monteiro de Aguiar

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Josu Juaristi Abaunz, Helmut Scholz


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

18

+

ALDE

GUE/NGL

PPE

 

S&D

Verts/ALE

 

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

Josu Juaristi Abaunz, Helmut Scholz

Alain Cadec, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, Gabriel Mato, Cláudia Monteiro de Aguiar, Annie Schreijer-Pierik, Jarosław Wałęsa

 

Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Richard Corbett, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas

 

Ian Hudghton

2

-

EFDD

David Coburn, Mike Hookem

6

0

ECR

Verts/ALE

NI

Julie Girling, Ruža Tomašić, Peter van Dalen

Marco Affronte, Linnéa Engström

Diane Dodds

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate