Procedură : 2016/2079(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0179/2017

Texte depuse :

A8-0179/2017

Dezbateri :

PV 12/06/2017 - 16
CRE 12/06/2017 - 16

Voturi :

PV 13/06/2017 - 5.11
CRE 13/06/2017 - 5.11
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0255

RAPORT     
PDF 672kWORD 75k
11.5.2017
PE 595.446v03-00 A8-0179/2017

referitor la starea stocurilor de pești și situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană

(2016/2079(INI))

Comisia pentru pescuit

Raportor: Marco Affronte

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la starea stocurilor de pești și situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană

(2016/2079(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului(1),

–  având în vedere Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin)(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999(4),

–  având în vedere strategia intermediară a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (2017-2020), care vizează sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie 2016 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de punere în aplicare a Acordului încheiat între Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COGECA), Federația Europeană a Lucrătorilor din Transporturi (ETF) și Asociația Organizațiilor Naționale ale Întreprinderilor de Pescuit din Uniunea Europeană („Europêche”) din 21 mai 2012, astfel cum a fost modificat la 8 mai 2013, referitor la punerea în aplicare a Convenției din 2007 privind munca în domeniul pescuitului a Organizației Internaționale a Muncii(5),

–  având în vedere Rezoluția din 25 septembrie 2015 a Adunării Generale a ONU, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere Conferința regională privind „Construirea unui viitor pentru pescuitul sustenabil la scară mică în Marea Mediterană și Marea Neagră”, care a avut loc în Alger, Algeria, între 7 și 9 martie 2016,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0179/2017),

A.  întrucât Mediterana, cu 17 000 de specii marine, este una dintre principalele zone de biodiversitate la nivel mondial; întrucât este necesară o abordare pentru mai multe specii atunci când se hotărăște cum ar trebui gestionată;

B.  întrucât, în comunicarea sa intitulată „Consultare privind posibilitățile de pescuit pentru 2017 în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului” (COM(2016)0396), Comisia susține că, în Marea Mediterană, pescuitul excesiv rămâne predominant și sunt necesare măsuri urgente pentru a schimba această situație; întrucât, în acest document, Comisia își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că multe dintre speciile evaluate sunt pescuite cu mult peste țintele estimate ale producției maxime durabile (MSY);

C.  întrucât regiunea Mediteranei trebuie să facă față provocării majore de a atinge obiectivul de refacere treptată și conservare a stocurilor de pești peste nivelurile de biomasă capabile să genereze producția maximă durabilă pentru toate stocurile de pești, cel târziu până în 2020; întrucât participarea și angajamentul țărilor din afara UE vor fi necesare pentru depășirea acestei provocări; întrucât nivelul global al pescuitului excesiv în bazinul Mediteranei este, în general, de 2-3 ori mai mare decât FMSY (nivelul capturilor pentru un anumit stoc care generează MSY); întrucât, în ciuda eforturilor considerabile întreprinse la nivelul UE și în afara UE, pentru a asigura punerea în aplicare și respectarea legislației de către sectorul pescuitului, peste 93 % din speciile evaluate în Marea Mediterană sunt în continuare considerate ca fiind supuse pescuitului excesiv;

D.  întrucât pescuitul în această regiune are o importanță socioeconomică deosebită pentru populațiile din zonele de coastă; întrucât în acest sector lucrează sute de mii de persoane, inclusiv în sectorul de prelucrare secundară, un număr semnificativ de femei, în special, depinzând de locurile de muncă din sectorul pescuitului; întrucât Marea Mediterană aduce o contribuție esențială la protejarea securității alimentare, în special pentru populațiile cele mai vulnerabile din regiune. întrucât pescuitul oferă o modalitate de suplimentare a venitului și a aprovizionării cu alimente și contribuie la stabilitatea regiunii;

E.  întrucât, Marea Mediterană este afectată de prezența mai multor factori, de exemplu, poluarea cauzată de transportul maritim, care contribuie, alături de pescuit, la influențarea stării de sănătate a stocurilor de pește;

F.  întrucât pescuitul la scară mică reprezintă 80 % din flotă și 60 % din locurile de muncă în bazinul Mediteranei; întrucât este regretabil faptul că nu există o definiție convenită de comun acord a pescuitului la scară mică la nivel european, cu toate că aceasta este o sarcină foarte dificilă, având în vedere varietatea particularităților și caracteristicilor ecosistemului marin și ale sectorului pescuitului; întrucât „pescuitul de coastă la scară mică” este definit formal doar în sensul Fondului european pentru pescuit (Regulamentul nr. 1198/2006 al Consiliului) drept „pescuitul desfășurat de navele de pescuit care au o lungime maximă mai mică de 12 metri și care nu utilizează uneltele remorcate” (cum ar fi traule); întrucât definiția pescuitului la scară mică ar trebui să ia în considerare varietatea caracteristicilor naționale și regionale;

G.  întrucât, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Catania din februarie 2016 privind situația stocurilor din Marea Mediterană, s-a ajuns la un acord referitor la nevoia urgentă de a inversa aceste tendințe negative și s-a recunoscut marea provocare de a reface și conserva stocurile de pește peste nivelurile de biomasă capabile să genereze producția maximă durabilă, respectând totodată obligația din PCP legată de MSY pentru toate speciile până cel târziu în 2020;

H.  întrucât Marea Mediterană se confruntă cu numeroase provocări, în afară de pescuitul excesiv, majoritatea acestor putând fi atribuită densității mari de populație în zonele de coastă (exces de nutrienți, poluanți și modificări ale liniilor de coastă), transportului maritim și exploatării excesive a resurselor, inclusiv extracției petrolului și gazelor, printre altele; întrucât, în plus, Marea Mediterană este foarte vulnerabilă la schimbările climatice, ceea ce, în combinație cu traficul maritim intens, favorizează introducerea și statornicirea unor specii noi invazive;

I.  întrucât imposibilitatea utilizării de unelte și tehnici specifice – mai acceptabile și cu un impact mai redus asupra situației stocurilor aflate în pericol – produce efecte grave asupra viabilității comunităților costiere și insulare deja marginalizate, îngreunează dezvoltarea și provoacă o depopulare mai intensă;

J.  întrucât comunitățile de coastă din toate statele membre mediteraneene depind în mare măsură de pescuit și, în special, de pescuitul la scară mică și, prin urmare, sunt amenințate de lipsa sustenabilității stocurilor de pește;

K.  întrucât există un număr mare de comunități de coastă în UE care depind în mare măsură de pescuitul tradițional, artizanal și la scară mică din bazinul Mării Mediterane;

L.  întrucât pescuitul de agrement are valoare socioeconomică în multe regiuni ale Mediteranei și are un impact direct și indirect asupra ocupării forței de muncă;

M.  întrucât este necesar să se țină seama de rolul pescuitului de agrement în ceea ce privește starea resurselor din zona mediteraneeană,

1.  subliniază că este important să se pună în practică în totalitate pe termen scurt obiectivele și măsurile prevăzute de PCP și să se elaboreze la timp și să se implementeze efectiv planurile multianuale de gestionare, în conformitate cu o abordare concentrată pe regionalizare și multiplicitatea speciilor; subliniază, în special, necesitatea de a atinge obiectivul stării ecologice bune prevăzut de Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin (Directiva 2008/56/CE), ținând seama de faptul că măsurile de gestionare în domeniul pescuitului ar trebui stabilite în contextul PCP;

2.  consideră că Marea Mediterană trebuie să fie tratată în continuare diferit față de alte bazine marine în cadrul PCP, întrucât o mare parte din aceasta este constituită din ape internaționale unde țările terțe joacă un rol decisiv în ceea ce privește situația resurselor;

3.  consideră că este nevoie de o reacție urgentă, colectivă și bazată pe cooperare la diferite niveluri: la nivel internațional, european, național și regional; consideră că toate părțile interesate relevante, inclusiv pescarii profesioniști și amatori, industria pescuitului, pescuitul artizanal și tradițional, oamenii de știință, organizațiile regionale, administratorii zonelor marine protejate, sindicatele și ONG-urile, ar trebuie să fie implicate într-un proces inclusiv și cu abordare ascendentă; subliniază rolul strategic al Consiliului consultativ pentru Marea Mediterană în acest context;

4.  subliniază faptul că, fără conștientizarea, sprijinul deplin și implicarea comunităților de coastă, care trebuie să fie informate în privința pericolelor epuizării stocurilor și speciilor pentru viitorul lor și social și economic, măsurile de gestionare și reglementările nu își vor atinge potențialul lor deplin;

5.  observă că nu există definiții comune și detaliate ale pescuitului artizanal și la scară mică; subliniază că astfel de definiții sunt necesare la nivelul UE în cel mai scurt timp, în vederea utilizării lor în acțiunile ulterioare în materie de politici;

6.  susține că, în ceea ce privește pescuitul, elaborarea politicilor ar trebui să se facă într-o manieră care să le permită pescarilor, asociațiilor acestora și organizațiilor de producători, sindicatelor, grupurilor de acțiune costieră și comunităților locale să se implice și să fie integrate în procesele decizionale, în conformitate cu principiul de regionalizare al PCP și incluzând țările terțe de pe țărmul estic și sudic al bazinului mediteraneean; subliniază că numai prin crearea de condiții juste, echilibrate și echitabile pentru toate țările implicate și pentru toți operatorii din sectorul pescuitului din zona mediteraneeană va fi posibilă asigurarea unor resurse de pescuit sănătoase și a pescuitului sustenabil și profitabil și, în consecință, menținerea nivelurilor actuale de ocupare a forței de muncă și crearea, în mod ideal, a mai multor locuri de muncă în sectorul pescuitului; subliniază rolul important al unor parteneri sociali puternici și independenți în sectorul pescuitului, precum și al unui dialog social instituționalizat și al participării angajaților la chestiuni legate de întreprindere;

7.  observă că PCP oferă stimulente, inclusiv posibilități de pescuit, pentru pescuitul selectiv, care asigură un impact scăzut asupra ecosistemului marin și a resurselor de pește; subliniază, în acest sens, nevoia ca statele membre să aplice criterii transparente și obiective, inclusiv criterii de mediu, sociale și economice (articolul 17 din Regulamentul privind PCP); recomandă depunerea eforturilor în acest sens pentru a asigura mai multe stimulente și accesul preferențial la zonele de pescuit de coastă pentru flota de pescuit la scară redus (artizanal și tradițional), dacă pescuiește selectiv și într-un mod care are un impact redus; subliniază importanța consultării comunităților costiere vizate;

8.  observă că nu au fost studiate îndeajuns influența pescuitului de agrement asupra stocurilor și potențialul său socioeconomic în regiunea Mediteranei; consideră că, în viitor, ar trebui culese date privind numărul pescarilor de agrement, volumul capturilor acestora și valoarea adăugată a activității lor pentru comunitățile costiere;

9.  remarcă faptul că pescuitul de agrement generează venituri economice importante pentru comunitățile locale, prin activități precum turismul și are un impact redus asupra mediului și, prin urmare, ar trebui să fie încurajat;

10.  consideră esențială definirea pescuitului costier, a pescuitului costier la scară mică și a pescuitului tradițional, în conformitate cu caracteristicile socioeconomice ale acestora și prin prisma unei abordări regionale;

11.  subliniază faptul că pescuitul costier utilizează unelte și tehnici tradiționale care, prin caracteristicile lor specifice, definesc identitatea și modul de viață ale locuitorilor din regiunile costiere, fiind, prin urmare, vitală perpetuarea și protejarea lor ca elemente culturale, istorice și de patrimoniu tradițional;

12.  consideră că, în contextul regionalizării și având în vedere specificitățile fiecărui tip de pescuit, ar trebui permise anumite derogări justificate în ceea ce privește utilizarea uneltelor și tehnicilor de pescuit specifice;

13.  subliniază că, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), ar trebui aplicat principiul precauției în ceea ce privește conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor marine vii, care ține seama de considerentele socioeconomice, în așa fel încât să se realizeze un pescuit sustenabil, protejând și menținând mediul marin, în ansamblul său; subliniază faptul că absența informațiilor științifice nu trebuie să fie o scuză pentru neaplicarea măsurilor privind conservarea și gestionarea; consideră vitală soluționarea rapidă a lipsei de date și de informații științifice palpabile privind starea stocurilor; subliniază faptul că, în acest proces, ar trebui să fie consultate și implicate toate părțile interesate;

14.  consideră că, pentru a proteja și a salvgarda resursele halieutice și ale mediului din Marea Mediterană, politicile de gestionare a pescuitului trebuie să fie eficiente și însoțite de politici și măsuri ferme, cuprinzătoare și urgente de combatere a factorilor care influențează și afectează în mod negativ aceste resurse, cum ar fi: schimbările climatice (încălzirea globală, acidifierea, regimul pluvial), poluarea (chimică, biologică, macroscopică și microscopică), explorarea și extracția necontrolată de gaze și petrol, transportul maritim, speciile invazive și distrugerea sau modificarea habitatelor naturale, în special în zonele de coastă; subliniază, așadar, importanța unei mai bune înțelegeri a impactului acestor factori asupra stocurilor de pești; solicită, în acest sens, consolidarea capacităților europene existente de observare și monitorizare a Mării Mediterane, cum ar fi EMODnet, programul Copernicus și componenta sa marină;

15.  consideră că protecția și salvgardarea resurselor piscicole și marine din bazinul mediteraneean nu trebuie să se bazeze numai pe măsurile privind industria pescuitului, ci ar trebui să implice și alte sectoare de activitate care au un impact asupra mediului marin;

16.  consideră că ar trebui intensificate eforturile pentru cunoașterea mediului marin, în special a populațiilor exploatate comercial, iar exploatarea durabilă a acestora trebuie planificată în baza acestor cunoștințe;

17.  subliniază cu fermitate faptul că în bazinul Mediteranei încă există un fenomen important de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), inclusiv în țările UE; consideră că niciun tip de intervenție pentru protecția resurselor, inclusiv și mai ales pentru sectoarele economice ale pescuitului la scară mică, nu poate fi eficace fără combaterea clară și hotărâtă a pescuitului INN; consideră că, pentru combaterea pescuitului INN, UE trebuie, de asemenea, să se asigure de sprijinul țărilor mediteraneene din afara UE; consideră, de asemenea, că ar trebui armonizate procedurile de inspecție în întregul bazin mediteraneean în consecință, ținând seama de marea diversitate în materie de aplicare a procedurilor de inspecție și sancționare;

18.  reiterează faptul că comunitățile de coastă au o influență majoră asupra eficienței măsurilor care vizează prevenirea, detectarea și identificarea pescuitului INN;

19.  consideră prioritară intensificarea activităților de control, atât pe uscat, de-a lungul întregului lanț de distribuție (piețe și sectorul restaurantelor), cât și pe mare, mai ales în zonele în care pescuitul este temporar suspendat sau interzis;

20.  consideră că, pentru a evita inegalitățile sociale, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie alocate pe baza unor criterii transparente și obiective, inclusiv cele de natură ecologică, socială și economică, acordând atenția cuvenită metodelor cu impact scăzut; consideră, de asemenea, că posibilitățile de pescuit ar trebui să fie distribuite în mod echitabil la nivelul diferitelor segmente ale pescuitului, incluzând pescuitul tradițional și la scară redusă; de asemenea, consideră că ar trebui încurajate flotele să utilizeze unelte și tehnici de pescuit mai selective care au un impact scăzut asupra mediului marin, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul privind PCP;

21.  consideră că este necesar să se abordeze epuizarea stocurilor în Marea Mediterană prin măsuri de gestionare și conservare a resurselor halieutice pentru pescuitul comercial și de agrement, inclusiv prin restricții spațiale și temporale sau plafoane zilnice sau săptămânale pentru pescuit, precum și cote, după caz; consideră că, precedându-se astfel, s-ar garanta condiții de concurență echitabile pentru stocurile partajate în relația cu țările terțe; consideră că aceste măsuri ar trebui să fie stabilite în strânsă cooperare cu sectorul vizat pentru a se asigura punerea lor eficientă în aplicare;

22.  salută creșterea numărului de inspecții efectuate de Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului și subliniază necesitatea consolidării eforturilor pentru abordarea celor două probleme majore în ceea ce privește conformitatea în 2016, adică: declarația falsă în documente (jurnale de bord, declarațiile de debarcare și de transfer, notele de vânzare etc.) și utilizarea de echipamente de pescuit interzise sau neconforme;

23.    subliniază faptul că responsabilitățile care decurg din obligația de debarcare stabilită în PCP reformată nu trebuie să revină sub nicio formă pescarilor;

24.  solicită să se studieze consecințele pe care le are oprirea aruncării înapoi în mare a peștelui din punctul de vedere al privării de nutrienți a organismelor marine și a altor specii, precum pescărușii;

25.  ia act de faptul că sistemul de zone marine protejate din Marea Mediterană acoperă un procentaj necorespunzător din suprafața sa, existând disparități mari de acoperire între diferitele bazine; subliniază faptul că există un deficit general de resurse economice; consideră că este esențial să se recunoască și să se consolideze rolul pe care îl joacă deja zonele marine protejate ca laboratoare avansate de cercetare științifică, de implementare a acțiunilor concrete și de cooperare și gestionare în comun cu pescarii, precum și să se optimizeze folosirea acestora, ținând seama de avizele științifice și obiectivele de conservare; consideră că este importantă, în acest sens, asigurarea unei creșteri stabile a finanțării sistemului; consideră că este esențial să se coopereze mai strâns cu CGPM și cu țările din afara UE pentru a identifica zonele care trebuie să fie supuse unor măsuri de protecție și a adopta un sistem eficace de monitorizare pentru a verifica eficiența respectivelor zone;

26.  subliniază că este important ca cel puțin 10 % din Marea Mediterană să fie acoperită de zone marine protejate până în 2020, în conformitate cu obiectivul de dezvoltare durabilă 14.5 al ONU; invită CGPM să convină asupra unui calendar progresiv cu obiective calificate pentru atingerea acestui obiectiv, în cadrul sesiunii anuale din 2018; subliniază că, în numeroase cazuri, zonele marine protejate existente nu sunt gestionate corespunzător; consideră, așadar, că, în afară de introducerea a unui sistem eficient de monitorizare și control, este necesară elaborarea și aplicarea de măsuri de gestionare în conformitate cu abordarea ecosistemică pentru a putea fi monitorizată eficacitatea măsurilor de protecție;

27.  subliniază, în special, necesitatea de a proteja cooperarea în domeniul administrării zonelor sensibile care constituie importante zone de reproducere pentru speciile cele mai importante din punct de vedere economic (de exemplu, Groapa Jabuka din Marea Adriatică);

28.  subliniază faptul că Marea Mediterană se caracterizează printr-o faună unică din punct de vedere biologic, exploatată de flote de pescuit din diferite țări, fiind esențială strânsa cooperare și coordonare a măsurilor de reglementare a pescuitului între toate părțile interesate și la toate nivelurile;

29.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a combate problema deșeurilor marine și a materialelor plastice din mări, care provoacă daune de mediu, ecologice, economice și de sănătate foarte grave;

30.  consideră esențială o abordare variată și nuanțată a politicilor în cadrul planurilor de gestionare, cu criterii diferite și bazate pe caracteristicile biologice ale speciilor și caracteristicile tehnice ale modalităților de pescuit; consideră, de asemenea, că fiecare plan multianual ar trebui să prevadă planificarea adecvată a spațiului (zonele în care pescuitul este interzis prin sistemul de rotație, închiderea totală sau parțială în funcție de sistemele de pescuit) și a perioadelor (repaus biologic), precum și promovarea măsurilor tehnice care vizează selectivitatea maximă a uneltelor de pescuit; subliniază că ar trebui să fie prevăzută o compensație financiară corespunzătoare;

31.  salută angajamentul Comisiei privind planul multianual de gestionare pentru Marea Mediterană; subliniază importanța regionalizării PCP pentru gestionarea pescuitului în bazinul mediteraneean; solicită implicarea Consiliului consultativ pentru Marea Mediterană (MEDAC) în procesul elaborării și punerii în aplicare a planului multianual de gestionare și a măsurilor la nivel regional;

32.  subliniază faptul că pescarilor trebuie să li se garanteze un venit decent în timpul perioadelor de repaus biologic;

33.  subliniază că ar trebui adoptată, la nivel mediteraneean, pentru toate speciile comerciale și de agrement vizate, dimensiunea minimă permisă a capturilor în funcție de maturitatea sexuală, pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile; ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura o respectare mai strictă a acestor dimensiuni minime;

34.  consideră necesar să se încurajeze punerea în aplicare a unor acțiuni coordonate în țările din zona mediteraneeană care nu fac parte din UE, prin consolidarea colaborării politice și tehnice între diferitele părți, prin intermediul organismelor internaționale care activează în acest domeniu; salută inițiativa lansată recent de către Comisia cu ocazia puneri în aplicare a programului MedFish4Ever, care este un apel la acțiune pentru a opri diminuarea stocurilor de pește din Marea Mediterană; subliniază necesitatea de a se depune toate eforturile în cadrul acestei inițiative pentru a promova pescuitul sustenabil în țările mediteraneene;

35.  subliniază că este nevoie de promovarea și implementarea unui acord privind interdicțiile spațio-temporale care să limiteze efortul de pescuit și să-l etapizeze pe tot parcursul anului, limitând temporar pescuitul în zonele de reproducere ale anumitor specii; evidențiază că această etapizare și specializare a efortului de pescuit va fi foarte productivă și trebuie să fie planificată împreună cu comunitățile de pescari și cu consilierii științifici;

Acțiuni în țări terțe

36.  îndeamnă Comisia să promoveze acțiuni prin intermediul CGPM pentru îmbunătățirea stării stocurilor exploatate în comun cu țările terțe, profitând, în același timp, de activitățile de cooperare stabilite deja între entitățile care reprezintă flotele și întreprinderile care operează în sectorul pescuitului și autoritățile sau entitățile relevante din țările terțe în cauză;

37.  constată că lipsa unui cadru de reglementare comun pentru flotele UE și țările terțe, care operează în Marea Mediterană, duce la o concurență neloială între pescari și, în același timp, pune în pericol sustenabilitatea pe termen lung a capturilor pentru speciile partajate;

38.  subliniază importanța cooperării și necesitatea promovării conformității și a unor condiții echitabile în controlul activităților de pescuit cu țările terțe și organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), precum și a consolidării coordonării orizontale pentru gestionarea zonelor marine și a stocurilor de pește din afara jurisdicțiilor naționale;

39.  invită Comisia să asiste țările mediteraneene din afara UE pentru a ajunge la o sustenabilitate a activităților de pescuit, prin susținerea pescuitului artizanal și de coastă, schimbul de bune practici și menținerea unui canal deschis de comunicare, precum și pentru a stabili dialogul necesar între diferitele administrații naționale implicate pentru a sprijini în mod adecvat punerea în aplicare a strategiei intermediare a CGPM (2017-2020) și pentru a inversa tendința alarmantă a stării stocurilor de pește din Marea Mediterană; solicită Comisiei să organizeze un schimb eficient de informații cu țările terțe din spațiul mediteraneean cu privire la activitățile flotelor din țări terțe care operează în Marea Mediterană;

40.  solicită stabilirea unui plan regional sub egida CGPM pentru a asigura că condiții echitabile pentru toate navele care pescuiesc în zona mediteraneeană și pentru a garanta unui echilibru corect între resursele piscicole și capacitatea flotei din toate țările riverane; solicită și înființarea unui centru regional pentru sistemul de monitorizare a navelor de pescuit (VMS) și pentru operațiuni de inspecție comune;

41.  recomandă Comisiei să întrerupă importurile din țări terțe care nu iau măsurile necesare pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN, pe care dreptul internațional le impune acestor state având în vedere calitatea lor de state de pavilion, de port, de coastă sau de comercializare;

42.  invită statele membre și Comisia să sprijine, să ofere întreaga asistență posibilă și să colaboreze cu țările terțe pentru a combate mai bine pescuitul INN în întreaga zonă mediteraneeană;

43.  îndeamnă statele riverane să coopereze pentru a institui zone restricționate pescuitului și zone marine protejate, inclusiv în apele internaționale;

44.  subliniază necesitatea stabilirii unor norme de bază în întreaga Mare Mediterană pentru gestionarea pescuitului de agrement;

Aspecte socioeconomice

45.  subliniază faptul că 250 000 de persoane sunt angajate direct la bordul navelor, iar numărul persoanelor care depind de sectorul pescuitului crește exponențial dacă luăm în considerare familiile care trăiesc grație pescuitului regional și care sunt angajate în sectoarele conexe, cum ar fi prelucrarea peștelui, întreținerea navelor și turismul, inclusiv turismul legat de pescuitul de agrement; ia act de faptul că 60 % din locurile de muncă legate de pescuit sunt în țările în curs de dezvoltare din sudul și estul Mediteranei, arătând importanța pescuitului la scară mică (artizanal și tradițional) și a pescuitului de agrement în dezvoltarea durabilă a acestor regiuni și, în special, a comunităților costiere celor mai vulnerabile;

46.  consideră că îmbunătățirea condițiilor de muncă ale pescarilor este esențială, începând cu un salariu decent și o concurență loială, acordând o atenție deosebită ratei ridicate a accidentelor din acest sector și riscului ridicat de boli profesionale; propune statelor membre instituirea unor instrumente de sprijin pentru venit, cu respectarea legilor și a dreptului internațional cutumiar a fiecărui stat membru; în cele din urmă, recomandă crearea de către statele membre a unui fond de compensații pentru un venit stabil în măsură să acopere perioadele de interdicție de pescuit, care pot include fenomenele meteorologice nefavorabile ce fac imposibil pescuitul, sezoanele închise (perioade de repaus biologic) menite să protejeze ciclul de viață al speciilor exploatate, catastrofele ecologice sau evenimentele care implică o poluare îndelungată a mediului sau contaminarea cu biotoxine marine;

47.  ia act de faptul că, de câțiva ani, sectorul pescuitului din UE trece printr-o perioadă de dificultate din cauza creșterii costurilor de producție, a deteriorării stocurilor de pește, a diminuării capturilor și a unei scăderi constante a veniturilor;

48.  remarcă faptul că situația socioeconomică din sector s-a deteriorat din diferite motive, inclusiv declinul stocurilor de pește, scăderea valorii peștelui la prima vânzare (care nu s-a reflectat în costul de vânzare cu amănuntul, din cauza unei distribuiri inechitabile a valorii adăugate de-a lungul lanțului valoric al sectorului de către majoritatea intermediarilor și, în unele regiuni, din cauza monopolurilor asupra distribuției) și creșterea prețului combustibilului; remarcă faptul că aceste dificultăți au contribuit la sporirea efortului de pescuit, ceea ce este deosebit de îngrijorător în cazul pescuitului la scară mică și poate într-adevăr să pună în pericol viitorul acestui stil tradițional de viață și supraviețuirea comunităților locale care se bazează foarte mult pe pescuit;

49.  subliniază importanța dezvoltării de inițiative care ar putea avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă și ar putea fi compatibile cu reducerea efortului de pescuit, cum ar fi turismul de pescuit sau activitățile de cercetare;

50.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesul tuturor lucrătorilor din sectorul pescuitului la condiții de muncă decente și protecție socială adecvată, indiferent de mărimea și tipul întreprinderii care îi angajează, de locul de desfășurare a activității sau de contractul de bază, inclusiv recurgând la acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil semnate în regiune pentru a combate dumpingul social și pentru a îmbunătăți accesul la piețe și la finanțare, cooperarea cu instituțiile și administrațiile publice și diversificarea mijloacelor de trai; subliniază importanța inspecțiilor și controalelor de muncă eficace;

51.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă ale pescarilor, având în vedere rata ridicată a accidentelor din acest sector, precum și riscul disproporționat de mare de boli profesionale, atât fizice, cât și mentale; subliniază necesitatea de a asigura un echilibru adecvat pentru pescari între muncă și viața personală; subliniază că este important să existe instalații sanitare adecvate atât la bordul navelor de pescuit, cât și pe uscat, precum și condiții de cazare decente și posibilități de activități recreative; subliniază că este necesar să se asigure faptul că porturile și căile navigabile rămân sigure din punct de vedere operațional și sunt navigabile;

52.  subliniază necesitatea garantării faptului că fiecare pește și fiecare produs pescăresc importat în UE îndeplinește condiții care respectă standardele internaționale de mediu, de muncă și din domeniul drepturilor omului; invită Comisia și statele membre să asigure o concurență loială și sustenabilitatea în sectorul pescuitului pentru a proteja locurile de muncă și creșterea economică; subliniază că acest lucru este esențial nu doar în ceea ce privește concurența în cadrul Uniunii, ci și, mai ales, în ceea ce privește concurenții cu sediul în țări terțe;

53.  consideră că statele membre și Comisia ar trebui să promoveze utilizarea integrală a fondurilor din Fondul european pentru afaceri maritime și Instrumentul european de vecinătate; consideră că Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a sprijini atât statele membre, cât și statele din afara UE să utilizeze toate fondurile disponibile în cel mai eficient mod posibili, în special în ceea ce privește următoarele:

- îmbunătățirea condițiilor de muncă și a siguranței la bord;

- valorizarea muncii, îmbunătățirea formării profesionale și sprijinirea apariției și dezvoltării de noi activități economice în cadrul sectorului, prin recrutarea, educația și formarea multidisciplinară a tinerilor;

- punerea în valoare a rolului femeilor în sectorul pescuitului și în sectoarele de producție conexe, având în vedere că femeile reprezintă 12 % din forța de muncă totală a sectorului;

54.  reamintește că FEPAM trebuie să sprijine reînnoirea echipamentelor utilizate în cadrul pescuitului la scară mică, pentru a face față, în special, constrângerilor semnificative care decurg din obligația de debarcare;

55.  îndeamnă Comisia să încurajeze înființarea și activitățile grupurilor locale de acțiune în sectorul pescuitului (FLAG) care promovează un model de pescuit sustenabil;

56.  consideră esențială promovarea, punerea în valoare și stimularea cooperării între pescarii, în special cei care practică pescuitul la scară mică, în aceeași zonă sau regiune pentru a aborda, în comun, planificarea și gestionarea resurselor de pescuit locale, în vederea unei regionalizări eficiente și practice, în conformitate cu obiectivele PCP; consideră că fragmentarea și diferențierea enormă a profesiilor, obiectivelor, caracteristicilor tehnice și echipamentelor folosite este o caracteristică specifică a pescuitului în Marea Mediterană și că, așadar, o abordare orizontală și uniformă nu ar respecta această specificitate locală;

57.  ia act de faptul că, în ciuda îmbunătățirilor recente, numărul stocurilor fără o evaluare fiabilă a stării acestora rămâne ridicat, iar Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) deplânge faptul că până și aceste evaluări au fost reduse, de fapt, de la 44 în 2012, la numai 15 în 2014; subliniază importanța asigurării unei colectări rapide și adecvate a datelor și a încurajării și sprijinirii creșterii numărului de studii și a numărului de specii incluse în acestea, îmbunătățind, astfel, cunoștințele privind stocurile, impactul pescuitului de agrement și al factorilor externi, cum ar fi poluarea, pentru a se ajunge la o gestionare sustenabilă a stocurilor de pește;

58.  consideră că o gestionare rațională și durabilă a resurselor nu poate ignora cantitatea de date colectate și utilizarea lor științifică, privind factori cum ar fi capacitatea de pescuit, activitățile de pescuit efectuate, situația lor socioeconomică și starea biologică a stocului exploatat;

59.  ia act de faptul că doar 40 % din debarcările din zona reglementată de CGPM provin din stocuri pentru care există o evaluare științifică furnizată Comisiei și că acest procent scade atunci când vorbim de stocuri care fac obiectul unui plan de gestionare; subliniază că trebuie să se îmbunătățească sfera de aplicare a evaluărilor stării stocurilor de pește și să se mărească procentul debarcărilor provenite din tipuri de pescuit reglementate de planuri de gestionare multianuale;

60.  consideră importante evaluarea efortului de pescuit în pescuitul de agrement și culegerea de date privind capturile din fiecare bazin maritim și din Marea Mediterană;

61.  subliniază că sunt necesare abordări integrate, care să țină seama, în același timp, de natura eterogenă a mediului marin, complexitatea speciilor (exploatate sau nu) din mare, diferitele caracteristici și desfășurarea activităților de pescuit, fenomenul scăderii valorii peștelui la prima vânzare și, în unele regiuni, monopolurile asupra distribuției, precum și de toți ceilalți factori care afectează sănătatea stocurilor de pește;

62.  recunoaște că datele disponibile pentru a evalua amploarea și impactul activităților de pescuit la scară mică sunt limitate și pot varia de la o țară la alta; constată că, din cauza acestei lipse de date, există tendința de a subestima pescuitul artizanal;

63.  subliniază că o mai bună înțelegere a impactului economic și social al diferitelor tipuri de activități de pescuit, în special la scară mică și de agrement, ar ajuta la stabilirea celor mai bune măsuri de gestionare;

64.  sprijină ferm propunerea CGPM de a crea a un catalog al activităților de pescuit și a include informații cu privire la uneltele și operațiunile de pescuit, o descriere a zonelor de pescuit, precum și o indicare speciilor vizate și a capturilor accidentale, pentru a oferi o descriere completă a activităților de pescuit în zonă și a interacțiunii cu alte sectoare, cum ar fi pescuitul de agrement;

65.  consideră că ar trebui aplicate noi norme pentru pescuitul de agrement și că ar trebui, de asemenea, să se creeze un catalog al activităților de pescuit de agrement care să includă informații cu privire la uneltele și la operațiunile de pescuit, o descriere a zonelor de pescuit, a speciilor vizate, precum și a capturilor accidentale;

66.  invită Comisia să promoveze o cooperare științifică solidă și să lucreze la îmbunătățirea colectării de date pentru principalele stocuri halieutice, reducând perioada de timp dintre colectarea și evaluarea finală a datelor și solicitând CSTEP evaluări privind stocurile noi; regretă profund faptul că, în Mediterana, marea majoritate a debarcărilor provin din specii pentru care există puține date („pescării cu privire la care nu există date suficiente”);

67.  subliniază necesitatea absolută de a face schimb de date și a combate inaccesibilitatea și dispersia lor, prin dezvoltarea unei baze de date comune cu date cuprinzătoare și fiabile privind resursele halieutice, precum și prin crearea unei rețele de experți și de instituții de cercetare care să acopere diferitele domenii ale științei legate de pescuit; evidențiază că această bază de date ar trebui să fie finanțată de UE și ar trebui să includă toate datele privind pescuitul și activitățile de pescuit în funcție de subzona geografică, inclusiv datele privind pescuitul de agrement, pentru a facilita procesul de monitorizare a datelor de calitate, independente și cuprinzătoare, îmbunătățind astfel evaluarea stocurilor;

68.  subliniază că impactul, caracteristicile și dimensiunea pescuitului INN nu sunt evaluate în mod suficient în prezent, iar evaluarea acestuia variază în funcție de țară în bazinul mediteraneean și, prin urmare, aceste țări nu sunt corect reprezentate în informațiile despre starea actuală a pescuitului și tendințele de-a lungul timpului; remarcă faptul că aceste țări ar trebui să fie luate în considerare în mod adecvat în elaborarea evaluărilor științifice pentru gestionarea activităților de pescuit;

69.  invită statele membre să combată frauda cu fructe de mare prin etichetarea și trasabilitatea produselor și să își intensifice eforturile de combatere a pescuitului ilegal; regretă lipsa informațiilor disponibile privind starea majorității stocurilor (stocuri despre care nu există suficiente date) și faptul că aproximativ 50 % dintre capturi nu sunt declarate în mod oficial, în timp ce 80 % dintre debarcări provin din stocuri despre care nu există suficiente date;

70.  invită statele membre să ratifice și să pună pe deplin în aplicare toate convențiile OIM relevante pentru lucrătorii din sectoarele pescuitului, pentru a asigura condiții bune de lucru și a consolida instituțiile de negociere colectivă, astfel încât lucrătorii maritimi, inclusiv cei care desfășoară o activitate independentă, să poată beneficia de drepturile lor de lucrători;

71.  îndeamnă Comisia să încurajeze și să sprijine investițiile destinate diversificării și inovării în sectorul pescuitului prin dezvoltarea de activități complementare;

Sensibilizare

72.  subliniază că se pot obține rezultate reale și realizarea completă a obiectivelor printr-un nivel ridicat de responsabilitate și de conștientizare în rândul operatorilor din sector, prin îmbunătățirea competențelor și formarea tuturor pescarilor (atât profesioniști, cât și de agrement) și implicarea în procesul de luare a deciziilor, adăugând acțiuni specifice pentru diseminarea bunelor practici;

73.  consideră că este importantă susținerea unei informări adecvate obligatorii a consumatorilor, care să prezinte originea exactă a produselor, precum și metoda și data capturii; de asemenea, este necesar să se analizeze și să se aprecieze dacă prin măsurile incluse în noua OCP s-a reușit îmbunătățirea informării consumatorului;

74.  consideră importantă, în plus, sensibilizarea și educarea consumatorilor pentru a consuma pește în mod responsabil, alegând speciile locale, pescuite cu tehnici sustenabile, provenind, eventual, din stocuri care nu sunt exploatate excesiv și care sunt mai puțin comercializate; consideră că este necesar, în acest sens, să fie promovat un sistem de trasabilitate și de etichetare eficient și fiabil, în cooperare cu părțile interesate relevante, pentru a informa consumatorii și a combate fraude, printre altele;

75.  consideră că trebuie să se ajungă la un echilibru între concurența loială, cerințele consumatorilor, sustenabilitatea sectorului pescuitului și menținerea locurilor de muncă; subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare și a unei voințe politice puternice din partea tuturor țărilor mediteraneene pentru a face față provocărilor și pentru a îmbunătăți situația din Marea Mediterană;

76.  salută campania MEDFISH4EVER inițiată de Comisie în scopul sensibilizării publicului cu privire la situația din Marea Mediterană;

77.  consideră că aprovizionarea școlilor și a spitalelor, precum și a altor centre publice, ar trebui să se bazeze pe pescuitul local;

78.  subliniază faptul că, în lumina acestui nou scenariu și a tuturor acestor elemente noi care interacționează în Marea Mediterană, Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 privind Mediterana trebuie să fie revizuit în vederea adaptării acestuia la situația actuală;

79.  evidențiază faptul că Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 trebuie revizuit, în special partea referitoare la interzicerea utilizării anumitor unelte tradiționale de pescuit (de exemplu, interzicerea utilizării setcilor în afara sectorului pescuitului comercial), precum și prevederile referitoare la caracteristicile specifice ale uneltelor de pescuit, precum înălțimea și mărimea ochiurilor plaselor de pescuit și adâncimea și distanța față de coastă la care pot fi utilizate uneltele;

o

o  o

80.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(2)

JO L 164, 25.6.2008, p. 19.

(3)

JO L 409, 30.12.2006, p. 11.

(4)

JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0343.


EXPUNERE DE MOTIVE

Marea Mediterană, cu cele 17 000 de specii marine ale sale, este una dintre zonele lumii cu cea mai mare biodiversitate. Cu toate acestea, nivelul global al resurselor halieutice exploatate excesiv este în general de două sau trei ori mai mare decât nivelul producției maxime durabile. Riscăm să transformăm Marea Mediterană într-un deșert.

În afară de pescuitului excesiv, Marea Mediterană este supusă și altor amenințări majore, cum ar fi excesul de nutrienți și de îngrășăminte, poluarea, modificările aduse coastelor și habitatului. Alți factori de risc sunt: transportul naval, exploatarea petrolului și gazelor. Marea Mediterană este, de asemenea, foarte sensibilă la schimbările climatice. Trebuie să fie protejată.

Iată câteva dintre principalele puncte ale raportului:

– gestionarea resurselor pe termen lung pentru o mai mare sustenabilitate, grație, de asemenea, uneltelor de pescuit mai selective;

– cooperarea cu țările terțe care operează în Marea Mediterană;

– repaus biologic bazat pe caracteristicile biologice ale speciilor;

– închiderea zonelor de reproducere sau repopulare a stocurilor pescuite excesiv;

– acces preferențial la resurse pentru flotele de pescuit la scară mică (artizanal);

– un control mai strict asupra activităților de pescuit ilegal, însoțit de măsuri speciale pentru cei care încalcă normele și pescuiesc fără licență;

– posibila introducere a cotelor pentru anumite specii exploatate excesiv;

– respectarea dimensiunii minime și definirea dimensiunii pe baza unor criterii științifice;

– un control mai strict al lanțului de aprovizionare până la piața de pește, oferind informații mai cuprinzătoare pentru consumatori;

– o mai mare implicare a organizațiilor regionale de pescuit în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu regionalizarea menționată în politica comună în domeniul pescuitului.

În linii generale, raportul își propune să atingă următoarele obiective:

– gestionarea resurselor pe termen lung pentru o mai mare sustenabilitate, grație, de asemenea, uneltelor de pescuit mai selective;

– cooperarea cu țările terțe care operează în Marea Mediterană;

– perioadele de repaus biologic;

– închiderea zonelor de reproducere sau repopulare a stocurilor pescuite excesiv;

– acces preferențial la resurse pentru flotele de pescuit la scară mică (artizanal);

– un control mai strict asupra activităților de pescuit ilegal, însoțit de măsuri speciale pentru cei care încalcă normele și pescuiesc fără licență;

– introducerea cotelor pentru anumite specii supraexploatate;

– respectarea dimensiunii minime;

– un control mai strict al lanțului de aprovizionare până la piața de pește, oferind informații mai cuprinzătoare pentru consumatori;

– o mai mare implicare a CGPM și a organizațiilor regionale de pescuit în procesul de luare a deciziilor, în conformitate cu regionalizarea menționată în politica comună în domeniul pescuitului (PCP).


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (9.12.2016)

destinat Comisiei pentru pescuit

referitor la starea stocurilor de pești și situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană

(2016/2079(INI))

Raportor pentru aviz: João Pimenta Lopes

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru pescuit, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât coasta mediteraneeană este împărțită de 19 țări cu responsabilități legale și administrative în această zonă geografică; întrucât pescuitul în Marea Mediterană este foarte divers și, deși include unele activități de pescuit industrial, cuprinde în principal activități de pescuit cu adevărat artizanale, axate uneori pur și simplu pe subzistența familiei, cu caracteristici tehnice și grade de selectivitate diferite, ceea ce îngreunează aplicarea de metode clasice sau tradiționale de evaluare și gestionare a pescuitului;

B.  întrucât biodiversitatea marină bogată a Mării Mediterane (≈ 10 000 – 12 000 de specii) este grav amenințată din cauza fenomenelor legate de schimbările climatice globale, poluarea marină și, în primul rând, pescuitul excesiv; întrucât stocurile de pește din Marea Mediterană cunosc un declin general accentuat ( > 90 % din stocuri sunt pescuite excesiv), iar unele stocuri epuizate riscă să dispară;

C.  întrucât situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană depinde, în primul rând, de un nivel sustenabil al stocurilor de pește,

1.  subliniază că pescuitul la scară mică este un factor economic și social esențial în zona mediteraneeană și are o pondere de 80 % din flota de pescuit și de 60 % din locurile de muncă din sector; subliniază importanța pescuitului neindustrial la scară mică pentru sustenabilitatea stocurilor de pește comune mai multor țări, conservarea biologică și ecologică a speciilor, utilizarea sustenabilă a biodiversității marine și dezvoltarea socioeconomică a comunităților de pescari, în special a comunităților rurale; subliniază că identitatea, patrimoniul cultural, tradițiile și valorile multora dintre comunitățile locale se bazează în mare parte pe activitățile din sectorul pescuitului;

2.  invită statele membre să combată frauda cu fructe de mare prin etichetarea și trasabilitatea produselor și să își intensifice eforturile de combatere a pescuitului ilegal; regretă lipsa informațiilor disponibile privind starea majorității stocurilor (stocuri despre care nu există suficiente date) și faptul că aproximativ 50 % dintre capturi nu sunt declarate în mod oficial, în timp ce 80 % dintre debarcări provin din stocuri despre care nu există suficiente date;

3.  remarcă faptul că situația socioeconomică din sector s-a deteriorat din diferite motive, inclusiv declinul stocurilor de pește, scăderea valorii peștelui la prima vânzare (care nu s-a reflectat în costul de vânzare cu amănuntul, din cauza unei distribuiri inechitabile a valorii adăugate de-a lungul lanțului valoric al sectorului de către majoritatea intermediarilor și, în unele regiuni, din cauza monopolurilor asupra distribuției) și creșterea prețului combustibilului; remarcă faptul că aceste dificultăți au contribuit la sporirea efortului de pescuit, ceea ce este deosebit de îngrijorător în cazul pescuitului la scară mică și poate într-adevăr să pună în pericol viitorul acestui stil tradițional de viață și supraviețuirea comunităților locale care se bazează foarte mult pe pescuit;

4.  consideră că trebuie să se ajungă la un echilibru între concurența loială, cerințele consumatorilor, sustenabilitatea sectorului pescuitului și menținerea locurilor de muncă; subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare și a unei voințe politice puternice din partea tuturor țărilor mediteraneene pentru a face față provocărilor și pentru a îmbunătăți situația din Marea Mediterană;

5.  subliniază necesitatea unor norme coerente privind pescuitul sportiv pentru a proteja ecosistemul marin; subliniază faptul că pescuitul recreativ trebuie să respecte aceleași perioade de interdicție la pescuit care se aplică pescuitului profesional;

6.  susține că, în ceea ce privește pescuitul, elaborarea politicilor ar trebui să se facă într-o manieră care să le permită pescarilor, asociațiilor acestora și organizațiilor de producători, sindicatelor, grupurilor de acțiune costale și comunităților locale să se implice (și să fie integrate) în procesele decizionale, în conformitate cu principiul de regionalizare al PCP și incluzând țările terțe de pe țărmul estic și sudic al bazinului mediteraneean; subliniază că numai prin crearea de condiții juste, echilibrate și echitabile pentru toate țările implicate și pentru toți operatorii din sectorul pescuitului din zona mediteraneeană va fi posibilă asigurarea unor resurse de pescuit sănătoase și a pescuitului sustenabil și profitabil și, în consecință, menținerea nivelurilor actuale de ocupare a forței de muncă și crearea, în mod ideal, a mai multor locuri de muncă în sectorul pescuitului; subliniază rolul important al unor parteneri sociali puternici și independenți în sectorul pescuitului, precum și al unui dialog social instituționalizat și al participării angajaților la chestiuni legate de întreprindere;

7.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească gestionarea, coordonarea și consolidarea capacităților și să promoveze difuzarea informațiilor și asistența tehnică și să faciliteze accesul la acestea pentru organizațiile de pescari și de producători care solicită finanțare din FEPAM (sau altă finanțare din partea UE), care ar trebui să răspundă nevoilor logistice, de resurse umane și financiare ale sectorului pescuitului prin intermediul următoarelor măsuri:

  –  promovarea reînnoirii și modernizării flotelor, în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă și a siguranței, reducerea efortului de pescuit îmbunătățind totodată capturile într-un mod sustenabil folosind unelte de pescuit mai puțin invazive și mai selective și prin reducerea capturilor accidentale și a capturilor aruncate înapoi în mare, optimizarea proceselor lanțului de aprovizionare, îmbunătățirea eficienței energetice, îmbunătățirea sistemelor de trasabilitate și îmbunătățirea și garantarea prezenței la bord a dispozitivelor de siguranță active și pasive, cum ar fi sistemul individual de localizare în vestele de salvare și radiobalizele pentru indicarea poziției în caz de urgență (EPIRB), pe lângă altele considerate adecvate în temeiul legislației statelor membre, și asigurarea formării adecvate în ceea ce privește siguranța la bord și utilizarea echipamentelor corespunzătoare;

  –  promovarea recrutării, educării și formării multidisciplinare a tinerilor, conferind astfel un statut mai bun acestei munci și formării profesionale și sprijinind apariția și dezvoltarea de noi activități economice în acest sector, și dezvoltarea perspectivelor de muncă în regiune în domenii profesionale care vor oferi un venit decent în viitor, cu scopul de a asigura sustenabilitatea și coeziunea teritorială; subliniază că, în acest sens, este necesar ca autoritățile competente să ofere formare și informații despre activitățile de formare destinate pescarilor (inclusiv să adopte bune practici și să desfășoare acțiuni de sensibilizare cu privire la mediu);

  –  încurajarea celor care lucrează în sectorul pescuitului și în sectoarele de produse pescărești să își unească forțele și să se organizeze, de exemplu în sindicate, organizații comunitare, cooperative și/sau organizații reprezentative ale pescarilor și ale proprietarilor de nave de pescuit, sau să realizeze evaluări în comun ale perspectivelor de viitor și să dezvolte opțiuni pentru un venit decent în viitor, fie în domeniul pescuitului, fie în alte sectoare;

  –  punerea în valoare a rolului femeilor în sectorul pescuitului și în sectoarele de producție conexe în vederea sporirii vizibilității acestora, ținând cont de faptul că femeile reprezintă 12 % din forța de muncă a sectorului, și promovarea egalității între bărbați și femei;

8.  subliniază importanța dezvoltării de inițiative care ar putea avea un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă și ar putea fi compatibile cu reducerea efortului de pescuit, cum ar fi turismul de pescuit sau activitățile de cercetare;

9.  propune ca statele membre să stabilească un venit minim sau un sprijin comparabil pentru venit care să asigure un venit de subzistență pescarilor prin intermediul legislației sau al negocierii colective, ținând seama în mod adecvat de legile și practicile lor; recomandă crearea de către statele membre a unui fond de compensații pentru un venit stabil care să acopere perioadele de interdicție la pescuit, care pot include fenomenele meteorologice nefavorabile care fac imposibil pescuitul, sezoanele închise (perioade de odihnă biologice) menite să protejeze ciclul de viață al speciilor exploatate, catastrofele ecologice sau evenimentele care implică o poluare îndelungată a mediului sau contaminarea cu biotoxine marine, și ca aceste perioade să fie considerate perioade efective de muncă la calcularea pensiilor și a altor drepturi în materie de securitate socială;

10.  subliniază nevoia promovării negocierilor colective și încurajează partenerii sociali din sectorul pescuitului să negocieze contracte colective în conformitate cu legile și practicile naționale, deoarece acestea sunt un instrument eficace pentru protecția standardelor sociale și de muncă și pentru asigurarea unei remunerări decente pentru toți lucrătorii și a unei concurențe loiale în acest sector; subliniază necesitatea de a proteja și spori drepturile lucrătorilor din sectorul pescuitului, care sunt în mod special afectate în unele state membre;

11.  își reiterează apelul adresat acelor state membre care încă nu au făcut acest lucru să ratifice Convenția 188 a OIM privind munca în domeniul pescuitului, care urmărește să le asigure pescarilor condiții de muncă decente la bordul navelor de pescuit;

12.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească accesul tuturor lucrătorilor din sectorul pescuitului la condiții de muncă decente și protecție socială adecvată, indiferent de mărimea și tipul întreprinderii care îi angajează, de locul de desfășurare a activității sau de contractul de bază, inclusiv recurgând la acordurile de parteneriat privind pescuitul sustenabil semnate în regiune pentru a combate dumpingul social și pentru a îmbunătăți accesul la piață și la finanțare, cooperarea cu instituțiile și administrațiile publice și diversificarea mijloacelor de trai; subliniază importanța inspecțiilor și controalelor de muncă eficace;

13.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți condițiile de muncă ale pescarilor, având în vedere rata ridicată a accidentelor din acest sector, precum și riscul disproporționat de mare de boli profesionale, atât fizice, cât și mentale; subliniază necesitatea de a asigura un echilibru adecvat pentru pescari între muncă și viața personală; subliniază că este important să existe instalații sanitare adecvate atât la bordul navelor de pescuit, cât și pe uscat, precum și condiții de cazare decente și posibilități de activități recreative; subliniază că este necesar să se asigure faptul că porturile și căile navigabile pot fi exploatate în siguranță și sunt navigabile;

14.  recunoaște rolul important al pescarilor în salvarea refugiaților naufragiați în Marea Mediterană;

15.  subliniază necesitatea garantării faptului că fiecare pește și fiecare produs pescăresc importat în UE îndeplinește condiții care sunt conforme cu standardele internaționale de mediu, de muncă și din domeniul drepturilor omului; invită Comisia și statele membre să asigure o concurență loială și durabilitatea în sectorul pescuitului pentru de a proteja locurile de muncă și creșterea economică; subliniază că acest lucru este esențial nu doar în ceea ce privește concurența în cadrul Uniunii, ci și, mai ales, în ceea ce privește concurenții cu sediul în țări terțe;

16.  subliniază că acordul de parteneriat în domeniul pescuitului între UE și Maroc, precum și orice alt acord cu Marocul, trebuie să respecte drepturile legitime ale populației din Sahara Occidentală, în conformitate cu rezoluțiile pertinente ale ONU.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.12.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

43

6

1

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Georges Bach, Deirdre Clune, Karima Delli, Tania González Peñas, Edouard Martin, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Monika Vana, Tom Vandenkendelaere, Flavio Zanonato, Gabriele Zimmer

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Adam Gierek, Hannu Takkula


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

25.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, Richard Corbett, Linnéa Engström, Sylvie Goddyn, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Ulrike Rodust, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Jens Gieseke, Verónica Lope Fontagné

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

John Stuart Agnew


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

18

+

ALDE

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

ECR

Remo Sernagiotto, Ruža Tomašić, Peter van Dalen

PPE

Alain Cadec, Jens Gieseke, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, Verónica Lope Fontagné, Gabriel Mato

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Richard Corbett, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos

Verts/ALE

Marco Affronte, Linnéa Engström

1

-

EFDD

John Stuart Agnew

1

0

ENF

Sylvie Goddyn

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate