Procedură : 2016/2064(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0200/2017

Texte depuse :

A8-0200/2017

Dezbateri :

PV 14/06/2017 - 17
CRE 14/06/2017 - 17

Voturi :

PV 15/06/2017 - 7.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0270

RAPORT     
PDF 920kWORD 131k
22.5.2017
PE 597.724v01-00 A8-0200/2017

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Comisia pentru bugete

Comisia pentru afaceri economice și monetare

Raportori: José Manuel Fernandes, Udo Bullmann

Procedura reuniunilor comune ale comisiilor – articolul 55 din Regulamentul de procedură

Raportori pentru aviz (*):

Marian-Jean Marinescu, Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Inés Ayala Sender și Dominique Riquet, Comisia pentru transport și turism

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (*)
 AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (*)
 AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

EXPUNERE DE MOTIVE - REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

În iulie 2015, a intrat în vigoare Regulamentul privind Fondul european pentru investiții strategice. Acest eveniment a fost precedat de negocieri intense – atât din punct de vedere al conținutului, cât și al timpului consacrat – între Comisia Europeană, Consiliu și Parlamentul European. În cadrul acestor negocieri, Parlamentul European a insistat asupra unei serii de modificări politice și tehnice și a reușit să îmbunătățească în mod semnificativ propunerea Comisiei Europene, care fusese negociată în prealabil cu Banca Europeană de Investiții.

Retrospectivă: ce a obținut Parlamentul European la negocierile din cadrul trilogului

Într-un remarcabil spirit de bună cooperare între grupurile politice, în 66 de ore de negocieri în cadrul trilogului, Parlamentul European a reușit să obțină:

•  ca FEIS să aducă adiționalitate reală. Numeroase proiecte care au potențialul de a contribui la evoluția economiei europene – precum investițiile în eficiență energetică, bandă largă și transport – sunt lipsite de finanțare pur și simplu pentru că sunt prea riscante. Parlamentul European a introdus orientări clare – prin intermediul unor criterii de eligibilitate, al unor orientări privind investițiile și al unui tabel comparativ – cu privire la selectarea proiectelor, astfel încât investițiile orientate spre viitor să reprezinte ținta clară a FEIS.

•  ca finanțarea de 8 miliarde EUR pentru fondul de garantare al UE să fie asigurată prin intermediul unei sume suplimentare de 1 miliard EUR din marje (deci credite „noi”), ceea ce a dus la reduceri mai mici cu 500 milioane EUR pentru fiecare dintre programele Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei (în comparație cu propunerea inițială a Comisiei). Această sumă a majorat contribuția totală din marje la 3 miliarde și a redus în consecință contribuția celor două programe.

•  o structură intermediară puternică. Având în vedere că unele state membre au anunțat că nu doresc să se angajeze în structura FEIS și recunoscând rolul de succes pe care băncile naționale de promovare îl joacă deja în prezent în Europa, Parlamentul European a extins marja de manevră a FEIS prin introducerea unei structuri intermediare.

•  sprijin pentru IMM-uri. Acestea sunt motoare ale creșterii și creării de locuri de muncă și, astfel, urmează să beneficieze de pe urma FEIS, în special, dar nu exclusiv, prin intermediul componentei FEI pentru IMM-uri.

•  o contribuție semnificativă la coeziunea economică, socială și teritorială, precum și stimularea ocupării forței de muncă.

•  prevenirea unei concentrări geografice și tematice puternice a intervențiilor FEIS.

•  ca EIAH să ofere gratuit cunoștințe de specialitate promotorilor de proiecte publice și ca taxele percepute de la IMM-uri să fie plafonate la o treime din costurile acestora pentru a se asigura accesul corect la finanțarea prin FEIS în întreaga Uniune.

•  extinderea garanției la proiecte din țări terțe.

Parlamentul European a avut succes în extinderea posibilităților FEIS de a contribui la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă prin promovarea investițiilor orientate spre viitor, care nu figurau proeminent în propunerea inițială a Comisiei Europene susținută de Consiliu.

Unde ne situăm la 1,5 ani de la instituirea FEIS?

FEIS există de aproximativ 1,5 ani. Chiar dacă nu este posibilă o evaluare nici cuprinzătoare, nici finală, elementele de probă acumulate până în prezent pot oferi o primă indicație cu privire la modul în care regulamentul a fost pus în aplicare.

Impresia generală este că FEIS a obținut, din punct de vedere cantitativ, rezultatele scontate în raport cu valoarea de referință de 315 miliarde EUR în intervalul de timp prevăzut, în timp ce, pe componenta pentru IMM-uri, aceste rezultate au depășit chiar cu mult așteptările. Cu toate acestea, din punct de vedere calitativ, se pune problema dacă regulamentul a fost pus în aplicare în totală conformitate cu ceea au prevăzut colegiuitorii. În loc să promoveze proiecte deschizătoare de drumuri, BEI a utilizat garanția UE și pentru a promova proiecte a căror conformitate cu criteriile de selecțiile stabilite pentru proiecte este pusă sub semnul întrebării. În loc să coopereze cu băncile naționale de promovare pentru a găsi cele mai bune proiecte din Europa și pentru a le sprijini pe întreg ciclul de viață al proiectului, se pare că BEI se manifestă în concurență cu acești actori. În loc să se colaboreze proactiv cu Parlamentul European, fluxul de informații nu a fost optim.

Această impresie este subliniată de mai multe studii, analize și evaluări cu privire la FEIS. Cea mai importantă și mai recentă evaluare independentă a impactului, comandată și plătită de Comisia Europeană, ajunge la concluzia că există o serie de deficiențe în punerea în aplicare a FEIS de către Banca Europeană de Investiții.

Principalele constatări ale diferitelor evaluări și rapoarte sunt:

•  Relevanța. În pofida deficitului persistent în materie de investiții, FEIS este relevant în abordarea necesităților de investiții și ale pieței în Europa prin accentul pus pe cerința de finanțare cu grad ridicat de risc.

•  Multiplicatorul și capitalul privat. Cu un multiplicator de portofoliu de 14,1 pentru fiecare operațiune semnată și cu o mobilizare a investițiilor private de 63 % , FEIS a contribuit la creșterea accesului la finanțare și la mobilizarea capitalului privat.

•  Adiționalitate. În timp ce volumul semnăturilor acordate de către BEI a fost aproximativ constant din 2012 (aproximativ 75 de miliarde euro), volumul activităților speciale a crescut în mod semnificativ (de la aproximativ 4 miliarde euro în 2013 la cuantumul planificat de 20-24 de miliarde euro în 2016/18); în plus, pentru perioada care s-a încheiat la 30 iunie 2016, omologii/partenerii noi reprezentau 85 % din operațiunile semnate în cadrul IIW și 38 % în cadrul SMEW. În pofida acestor cifre, se pare că nu toate proiectele sprijinite prin FEIS asigură cu adevărat adiționalitatea. Respondenții la anchetele și interviurile realizate au arătat că unele dintre proiectele finanțate ar fi putut fi finanțate fără sprijin din partea FEIS. Pentru alte proiecte, investiția nu ar fi putut fi realizată în aceeași măsură fără sprijinul FEIS. Cu toate acestea, studiul constată îmbunătățirea ușoară în timp a comportamentului de risc al BEI în ceea ce privește activitățile sale legate de FEIS.

•  Complementaritatea cu alte surse de finanțare ale UE. Principalele probleme par să fie diferențierea obiectivelor și condițiilor finanțării prin FEIS de alte surse de finanțare similare, ceea ce duce la o concurență cu alte fonduri ale UE. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește complementaritatea cu instrumente de datorie în cadrul MIE, care vizează același tip de proiecte care ar putea fi finanțate din FEIS în cadrul IIW, precum și în cazul anumitor instrumente gestionate de BEI în cadrul programului Orizont 2020. Mai mult, există un grad ridicat de complementaritate cu COSME și InnovFin în cadrul SMEW. Cu toate acestea, unii beneficiari au indicat că FEIS este atrăgător pentru că este mai ieftin în comparație cu alți investitori și sprijinul este de mai lungă durată decât în cazul instrumentelor de sprijin alternative. În ceea ce privește fondurile ESI, este recunoscut faptul că există o valoare adăugată în ceea ce privește combinarea FEIS cu fondurile ESI; cu toate acestea, problemele de reglementare complică această combinare.

•  Tabelul comparativ. Există deficiențe în aplicarea tabelului comparativ. În ceea ce privește valoarea adăugată, proiectele sunt notate de către BEI în funcție de diferite criterii, precum contribuția la obiectivele FEIS, adiționalitatea, viabilitatea economică și tehnică a proiectelor și maximizarea investițiilor private. Cu toate acestea, pare să nu existe o definiție clară a unui prag minim pentru fiecare criteriu și nici un coeficient corector.

•  Eficiența procedurii. Sprijinul FEIS este eficace în ceea ce privește aprobările (1/3 din investițiile preconizate au fost mobilizate după 1/3 din durata inițială a ciclului de viață). Cu toate acestea, beneficiarii și intermediarii au indicat necesitatea de a se accelera aprobarea/procesul de verificare prealabilă.

•  Repartizarea geografică. În general, pe sector și stat membru se obține o acoperire largă. Cu toate acestea, o analiză mai atentă arată că, la 30 iunie 2016, sprijinul FEIS nu era distribuit uniform: UE-15 a primit 91 % din sprijinul FEIS, în timp ce UE-13 a primit doar 9 % (excluzând operațiunile multinaționale). În cadrul IIW, Regatul Unit, Italia și Spania au obținut 63,4 %, în timp ce, pentru SMEW, Italia, Franța și Germania au primit 36,1 % din totalul sprijinului FEIS.

•  Distribuția sectorială. În ceea ce privește sectoarele, operațiunile semnate în cadrul IIW s-au extins pe șapte sectoare FEIS. Dintre acestea, cel energetic a fost predominat, reprezentând 46 % din totalul finanțărilor prin FEIS în cadrul IIW; prin aceasta, sectorul energetic a depășit limita orientativă de concentrație de 30 % pentru sectoare prevăzută în orientarea strategică a FEIS. Operațiunile semnate în cadrul SMEW s-au extins pe patru sectoare FEIS. Dintre acestea, CDI a fost predominant, reprezentând 69 % din totalul finanțărilor FEIS în cadrul SMEW.

•  Platformele de investiții. Au fost identificate o dificultate serioasă de a înființa platforme de investiții (nu fusese creată nicio astfel de platformă la un an de la data intrării în vigoare a regulamentului) și faptul că ar trebui intensificate eforturile în contextul EIAH pentru a se oferi asistență tehnică în acest domeniu. În plus, nu este clar pentru toate părțile interesate care ar fi rolul BEI în aceste platforme. Persoanele intervievate au indicat, de asemenea, că există o cerere ridicată pentru proiectele de inovare care se situează sub pragul pentru proiecte FEIS în cadrul IIW. În prezent, se pare că necesitatea finanțării proiectelor mai mici nu este suficient abordată prin crearea de platforme sau prin distribuirea resurselor prin intermediari financiari.

•  Comunicarea și vizibilitatea. Este necesar să se comunice mai mult în legătură cu FEIS între părțile interesate pentru ridicarea gradului de sensibilizare, cu scopul de a se îmbunătăți și cooperarea cu băncile naționale de promovare și cu actorii locali.

•  EIAH. Se identifică necesitatea de intensificare a comunicării și de sensibilizare cu privire la serviciile potențiale, precum și necesitatea de a se extinde capacitatea și de a se consolida legăturile cu alți furnizori de servicii.


PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 14,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului(1) (Regulamentul privind FEIS),

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi Europeană privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice, din 31 mai 2016 [COM(2016)0353],

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 1 iunie 2016 (COM(2016)0359),

–  având în vedere raportul anual al Băncii Europene de Investiții pentru Parlamentul European și Consiliu privind finanțarea din partea Grupului BEI și operațiunile de investiții în cadrul FEIS pentru 2015(2),

–  având în vedere evaluarea documentului de lucru al Comisiei SWD(2016)0297, evaluarea funcționării Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) de către Banca Europeană de Investiții(3), auditul ad-hoc privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 2015/1017 realizat de Ernst and Young(4) și avizul Curții de Conturi Europene(5),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2016 și (UE) 2015/1017 (COM(2016)0597),

  având în vedere Acordul de la Paris adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților (COP 21) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), organizată la Paris, Franța, în decembrie 2015,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

–   având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, precum și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0200/2017),

1.  ia act de decalajul semnificativ în materie de investiții din Europa, pe care Comisia îl estimează la cel puțin 200-300 de miliarde EUR pe an; subliniază, în special, în acest context, necesitățile de finanțare cu risc ridicat din Europa, îndeosebi în domeniile finanțării IMM-urilor, a cercetării și dezvoltării (C-D), a TIC și infrastructurilor de transport, comunicații și energetice, care sunt necesare pentru a sprijini dezvoltarea economică favorabilă incluziunii; este preocupat de faptul că cele mai recente date privind conturile naționale nu indică nicio creștere a investițiilor de la lansarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ceea ce generează îngrijorări legate de faptul că, dacă nu se schimbă nimic, creșterea economică modestă și ratele ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor și al noilor generații, vor persista; subliniază că eliminarea acestui decalaj în materie de investiții prin crearea unui mediu favorabil investițiilor în anumite domenii strategice este esențială pentru relansarea creșterii, combaterea șomajului, promovarea dezvoltării unei industrii puternice, durabile și competitive și atingerea obiectivelor de politici ale UE pe termen lung;

2.  subliniază rolul jucat de FEIS în ceea ce privește soluționarea dificultăților și înlăturarea obstacolelor din calea finanțării, precum și implementarea unor investiții strategice, transformatoare și productive care oferă un nivel ridicat de valoare adăugată economiei, mediului înconjurător și societății, reformarea și modernizarea economiilor statelor membre, generarea de creștere și de locuri de muncă pentru care nu se obține finanțare de pe piață în pofida fezabilității economice, precum și încurajarea investițiilor private în toate regiunile UE;

3.  reamintește rolul Parlamentului, astfel cum este prevăzut în regulament, în special în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a FEIS; recunoaște, cu toate acestea, că este prea devreme să se finalizeze o evaluare cuprinzătoare bazată pe dovezi a funcționării FEIS și a impactul acestuia asupra economiei UE, însă este de părere că este esențială o evaluare preliminară, bazată pe datele cuprinzătoare privind proiectele selectate și respinse și deciziile aferente, pentru a se identifica posibile domenii de ameliorare pentru FEIS 2.0 și pentru perioada ulterioară; invită Comisia să prezinte o evaluare cuprinzătoare imediat ce informațiile respective devin disponibile;

Adiționalitate

4.  reamintește că obiectivul FEIS este să asigure adiționalitate contribuind la remedierea disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții suboptime, sprijinind operațiuni care nu ar fi putut fi realizate, sau nu ar fi putut fi realizate în aceeași măsură, în cadrul instrumentelor financiare existente ale Uniunii sau prin intermediul unor surse private, fără implicarea FEIS; observă, cu toate acestea, că este necesară o clarificare suplimentară a conceptului de adiționalitate;

5.  reamintește că, deși se străduiesc să creeze locuri de muncă, creștere durabilă, coeziune economică, socială și teritorială conform obiectivelor generale prevăzute la articolul 9 din Regulamentul privind FEIS, se consideră că proiectele susținute de FEIS oferă adiționalitate în cazul în care comportă un risc ce corespunde activităților speciale ale BEI, astfel cum sunt definite la articolul 16 din Statutul BEI și în orientările BEI privind politica aferentă riscului de credit; reamintește că proiectele sprijinite de FEIS au, de regulă, un profil de risc mai ridicat decât proiectele sprijinite prin operațiunile normale ale BEI; subliniază că proiectele BEI care au un risc mai scăzut decât riscul minim al activităților speciale ale BEI pot să fie și ele sprijinite de FEIS numai dacă este necesară utilizarea garanției UE pentru asigurarea adiționalității;

6.  remarcă faptul că, deși toate proiectele aprobate în cadrul FEIS sunt prezentate ca „activități speciale”, o evaluare independentă a constatat că unele proiecte ar fi putut fi finanțate fără utilizarea garanției UE;

7.  solicită Comisiei, în cooperare cu BEI și cu structurile de guvernanță ale FEIS, să întocmească un inventar al tuturor finanțărilor BEI garantate de UE care intră sub incidența criteriilor adiționalității și să ofere explicații clare și cuprinzătoare cu privire la dovezile care atestă că acestea nu ar fi putut fi realizate prin alte mijloace;

8.  observă că ar putea să apară o contradicție între obiectivele calitative și cantitative ale FEIS, în sensul că, pentru a atinge obiectivul de atragere de investiții private, BEI ar putea să finanțeze proiecte mai puțin riscante în cazul în care există deja un interes din partea investitorilor; îndeamnă BEI și structurile de guvernanță ale FEIS să implementeze o adiționalitate reală, astfel cum este definită la articolul 5 din Regulamentul privind FEIS, și să asigure că disfuncționalitățile pieței și situațiile sub nivelul optim sunt tratate integral;

9.  solicită BEI să garanteze transparența în gestionarea fondurilor, precum și în ceea ce privește originea eventualelor contribuții publice, private și ale părților terțe și să ofere date concrete, inclusiv privind proiectele specifice și investitorii străini, și subliniază cerințele de raportare către Parlament prevăzute în Regulamentul privind FEIS; reamintește că toți posibilii contribuitori viitori din țări terțe trebuie să respecte toate normele UE privind achizițiile publice, dreptul muncii și reglementările de mediu și se așteaptă să se respecte pe deplin criteriile sociale și de mediu aplicabile proiectelor BEI în deciziile de finanțare a proiectelor FEIS;

Tabelul comparativ și selecția proiectelor

10.  constată că, astfel cum se prevede în regulament, înainte să fie selectate pentru sprijin din partea FEIS, proiectele trebuie să treacă prin procese de verificare prealabilă și decizionale atât în structurile de guvernanță ale BEI, cât și în cele ale FEIS; observă că promotorii de proiecte și-au exprimat dorința de a beneficia de feedback rapid și de transparență sporită atât în legătură cu criteriile de selecție, cât și cu cuantumul și tipul/tranșa de posibil sprijin din partea FEIS; solicită o mai mare claritate, pentru a încuraja și mai mult promotorii de proiecte să solicite sprijin din partea FEIS, inclusiv prin punerea tabloului de bord la dispoziția solicitanților de finanțare din partea FEIS; solicită ca procesul decizional să devină mai transparent în ceea ce privește criteriile de selecție și sprijinul financiar și să fie accelerat, asigurând totodată în continuare îndeplinirea în mod riguros a obligației de diligență cu scopul de a proteja resursele UE; subliniază că, pentru a simplifica procesul de evaluare, în special pentru platformele de investiții, ar trebui să se încurajeze o obligație de diligență comună din partea BEI și a băncilor naționale de promovare (BNP) sau o delegare de competențe din partea BEI către BNP;

11.  consideră că criteriile conform cărora sunt evaluate proiectele și contrapărțile eligibile ar necesita o clarificare suplimentară; solicită informații suplimentare de la organele de conducere ale FEIS cu privire la evaluările efectuate asupra tuturor proiectelor aprobate în mod corespunzător în cadrul FEIS, în special în ceea ce privește adiționalitatea, contribuția acestora la creșterea economică și capacitatea lor de a crea locuri de muncă, astfel cum se definește în regulament; solicită, în ceea ce privește contrapărțile eligibile, ca pentru acest tip de entități să se impună norme stricte privind guvernanța corporativă atunci când doresc să devină parteneri acceptabili ai FEIS din perspectiva principiilor UE și a standardelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM);

12.  reamintește faptul că tabelul comparativ este un instrument prin care Comitetul de investiții (CI) prioritizează utilizarea garanției UE pentru operațiunile care prezintă punctaje și valoare adăugată mai ridicate și că acesta trebuie utilizat în mod corespunzător de către CI; intenționează să evalueze dacă tabelul comparativ și indicatorii acestuia sunt consultați, aplicați și utilizați în mod corespunzător; solicită aplicarea corespunzătoare a criteriilor de selecție și îmbunătățirea transparenței acestui proces; reamintește că, în conformitate cu anexa la prezentul regulament, CI trebuie să atribuie o importanță egală fiecărui pilon al tabelului comparativ atunci când stabilește prioritatea proiectelor, indiferent dacă pilonul respectiv atribuie un punctaj numeric sau dacă este compus din indicatori calitativi și cantitativi fără punctaj; regretă că pilonul 3, care este relevant pentru aspectele tehnice ale proiectelor, a primit în tabelul comparativ actual aceeași pondere precum pilonii 1 și 2, care se referă la rezultatele dorite mai importante; critică faptul că BEI admite ea însăși că experții CI utilizează cel de-al 4-lea pilon doar în scop informativ, nu și pentru procesul decizional; solicită ca tabelele comparative să fie făcute publice după adoptarea deciziei finale privind un proiect, excluzându-se informațiile sensibile din punct de vedere comercial;

13.  recunoaște că poate să fie nevoie de câțiva ani pentru a se pregăti proiecte noi și inovatoare, că BEI se află sub presiunea de a atinge obiectivul de 315 miliarde EUR și, prin urmare, nu a avut altă opțiune decât să lanseze activitățile FEIS imediat; este preocupat, totuși, de faptul că, la punerea în aplicare a FEIS, BEI s-a folosit până acum de propriul flux de proiecte care conține, în mare măsură, proiecte cu un risc mai redus, reducând astfel propria sa finanțare convențională; își exprimă temerea că FEIS nu asigură finanțare complementară pentru proiecte inovatoare cu risc ridicat; subliniază că, dacă un proiect este calificat drept activitate specială, aceasta nu înseamnă neapărat că este riscant; totuși, clasificarea ca activitate specială ar putea proveni și din faptul că finanțarea proiectului a fost structurată în mod artificial ca fiind riscantă, ceea ce înseamnă că proiectele cu risc foarte scăzut pot și ele să ajungă cu ușurință proiecte cu risc ridicat; subliniază faptul că criteriile proiectului nu ar trebui să fie relaxate doar pentru atingerea unui obiectiv politic de 315 miliarde EUR în investiții mobilizate;

14.  solicită BEI să furnizeze o estimare a capacității sale potențiale anuale de creditare pe termen mediu, luând în considerare FEIS și posibilele evoluții în materie de reglementare, și să își continue propria activitate de creditare la rate de 70-75 de miliarde EUR pe an, folosind profiturile, rambursările din programe etc. și utilizând FEIS ca instrument complementar; ia act de faptul că aceasta ar însemna ca volumul de afaceri al BEI să ajungă la cel puțin 90 de miliarde EUR, în loc de 75 de miliarde EUR în total;

15.  consideră că este important să se discute dacă efectul de pârghie preconizat de 15 este adecvat pentru a permite FEIS să sprijine proiectele de înaltă calitate care prezintă un risc mai ridicat și invită Comisia să furnizeze o evaluare în acest sens; reamintește că efectul de pârghie preconizat de 15 se bazează pe portofoliu și reflectă experiența BEI în materie de finanțare în scopul remedierii disfuncționalităților pieței; solicită evaluarea obiectivelor publice care trebuie îndeplinite de către FEIS, în mod complementar față de cerința legată de volum; sugerează să se țină cont, de asemenea, de obiectivele Uniunii stabilite în cadrul Conferinței de la Paris privind schimbările climatice (COP21); invită BEI să prezinte efectul de pârghie obținut până în prezent, împreună cu metoda de calcul de bază;

16.  subliniază faptul că proiectele la scară mică întâmpină adesea dificultăți în accesarea finanțării de care au nevoie; ia act cu îngrijorare de faptul că se pretinde că proiectele mici sunt neeligibile și sunt descurajate să solicite finanțare FEIS din cauza dimensiunilor lor; atrage atenția asupra impactului semnificativ pe care un proiect mic l-ar putea avea totuși la nivel național sau regional; subliniază că este necesar să se consolideze asistența tehnică oferită de Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH), care are un rol esențial în consilierea și acompanierea promotorilor de proiecte de mică anvergură în structurarea și gruparea proiectelor prin intermediul unor platforme de investiții sau acorduri-cadru; solicită Comitetului director să analizeze această chestiune și să prezinte propuneri pentru a remedia această situație;

Diversificarea sectorială

17.  subliniază faptul că FEIS este un instrument bazat pe cerere, care ar trebui, totuși, să se orienteze în funcție de obiectivele politice stabilite în regulament și definite de către Comitetul director; solicită intensificarea și extinderea activităților de informare către sectoarele care au o cerere nesatisfăcută de investiții, dar care nu au putut utiliza pe deplin FEIS; observă, în acest sens, că la nivel macroeconomic european ar trebui luate mai multe măsuri pentru a stimula cererea;

18.  salută faptul că toate sectoarele definite în Regulamentul privind FEIS au fost acoperite de finanțarea FEIS; subliniază însă că anumite sectoare sunt subreprezentate, în special sectoarele infrastructurii sociale, sănătății și educației, cărora le-a fost alocat doar 4 % din finanțarea aprobată de FEIS; observă că acest lucru poate fi cauzat de o varietate de motive, de exemplu, din cauza faptului că este posibil ca anumite sectoare să sufere ca urmare a lipsei de experiență și de cunoștințe tehnice sau să nu știe cum să acceseze FEIS, sau din cauză că ofereau deja, la declanșarea FEIS, oportunități de investiții mai bune din perspectiva proiectelor pregătite și rentabile; invită BEI, în acest context, să discute despre modalitățile de a îmbunătăți diversificarea sectorială, corelând-o cu obiectivele stabilite în regulament, precum și despre posibilitatea ca sprijinul FEIS să se extindă și la alte sectoare;

19.  reamintește că acordul COP21 privind schimbările climatice aprobat de UE implică o tranziție majoră către investițiile sustenabile pe care FEIS ar trebui să o sprijine pe deplin; subliniază că investițiile FEIS ar trebui să fie compatibile cu acest angajament; subliniază că este necesară consolidarea raportării privind schimbările climatice;

20.  atrage atenția asupra necesității de a spori procentajul de resurse destinate proiectelor pe termen lung, cum ar fi rețelele de telecomunicații, sau proiectelor prezentând un risc destul de ridicat, asociat în general noilor tehnologii emergente mai avansate; constată că investițiile în infrastructura de bandă largă și în rețelele 5G, în securitatea cibernetică, în digitalizarea economiei tradiționale, în domeniul microelectronicii, în calculul de înaltă performanță (HPC) ar putea reduce și mai mult decalajul digital;

21.  regretă lipsa limitelor pentru concentrarea geografică în faza inițială; reamintește că sectorul transporturilor a avut cea mai mare contribuție la FEIS, de 2,2 miliarde EUR din totalul de 8 miliarde EUR, reprezentând mai mult de 25 % din totalul fondului de garantare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că sectorul transporturilor a primit doar 13 % din totalul investițiilor mobilizate și puse la dispoziție până acum în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare a FEIS, procentaj extrem de mic în comparație cu limita de 30 % stabilită pentru fiecare sector; solicită comitetului de investiții să acorde o atenție deosebită proiectelor din sectorul transporturilor, având în vedere că acestea sunt foarte puțin reprezentate în portofoliul de investiții și că transportul are un rol important pentru dezvoltarea economică și siguranța cetățenilor;

Guvernanță

22.  constată că structurile de guvernanță ale FEIS au fost puse în aplicare pe deplin în cadrul BEI; consideră că, pentru a îmbunătăți eficiența și gradul de responsabilitate al FEIS, ar trebui să se discute opțiunile pentru a separa complet structura de guvernanță a FEIS de cea a BEI;

23.  reamintește că directorul executiv este responsabil de gestionarea curentă a FEIS, de pregătirea și prezidarea reuniunilor CI și de reprezentarea externă; reamintește faptul că directorul executiv este asistat de directorul executiv adjunct; regretă faptul că, în practică, rolurile respective, în special cel al directorului executiv adjunct, nu au fost identificate în mod clar; invită BEI să reflecteze la definirea mai clară a sarcinilor directorului executiv și ale directorului executiv adjunct, pentru a asigura transparența și responsabilitatea; consideră că este important ca directorul executiv, asistat de directorul executiv adjunct, să stabilească în continuare ordinea de zi a ședințelor CI; propune, în plus, ca directorul executiv să elaboreze proceduri pentru soluționarea potențialelor conflicte de interese în cadrul CI, să raporteze Comitetului director (CD), să propună sancțiuni pentru încălcări, precum și mijloacele de punere în aplicare a acestora; consideră că autoritatea directorului executiv și a directorului executiv adjunct în îndeplinirea acestor sarcini ar fi consolidată dacă aceștia s-ar bucura de o mai mare autonomie față de BEI; în consecință, invită BEI să analizeze opțiunile pentru a crește independența directorului executiv și a directorului executiv adjunct;

24.  reamintește că experții CI răspund de selectarea proiectelor FEIS, de acordarea garanției UE și de aprobarea operațiunilor cu platformele de investiții și cu bănci naționale de promovare (BNP) sau instituții; reamintește, de asemenea, că aceștia sunt independenți; este preocupat, prin urmare, de conflictele de interese evidențiate printre membrii CI, care trebuie evitate pe viitor, în toate situațiile;

25  consideră că selecția proiectelor nu este suficient de transparentă; subliniază că BEI ar trebui să aducă îmbunătățiri în ceea ce privește divulgarea informațiilor cu privire la proiectele pe care le aprobă în cadrul FEIS, cu justificarea adecvată a adiționalității și cu tabelul comparativ, precum și cu privire la contribuția proiectelor la atingerea obiectivelor FEIS, punând un accent deosebit pe impactul preconizat al operațiunilor FEIS asupra decalajului în materie de investiții existent în Uniune;

26.  invită BEI să reflecteze cu privire la modalitățile în care s-ar putea îmbunătăți cooperarea dintre CI, prin intermediul directorului executiv și al CD; consideră că este important ca directorul executiv să participe în continuare la reuniunile CD, ceea ce i-ar permite acestuia să informeze CD cu privire la activitățile viitoare;

27.  propune discutarea mijloacelor de consolidare a transparenței structurilor de guvernanță ale FEIS față de Parlament și adăugarea unui nou membru titular al CD numit de Parlament; îndeamnă organismele de guvernanță ale FEIS să facă schimb de informații cu Parlamentul de manieră proactivă;

Băncile naționale de promovare

28.  reamintește faptul că, datorită cunoștințelor lor de specialitate, BNP sunt esențiale pentru succesul FEIS, având în vedere apropierea și familiaritatea cu piețele locale; constată că sinergiile nu au fost exploatate până acum în măsura necesară; observă că există riscul ca instituțiile locale să fie eliminate din joc de către BEI și invită BEI să își îmbunătățească capacitatea de a atrage parteneri de la nivel național și regional; solicită BEI să sprijine consolidarea structurilor bancare publice existente, în scopul de a facilita de manieră activă schimbul de bune practici și cunoștințe despre piață între aceste instituții; consideră, în acest sens, că BNP ar trebui să își propună să încheie acorduri de colaborare cu Fondul european de investiții (FEI); recunoaște că FEIS și BEI sunt din ce în ce mai dispuse să adopte mai multe tranșe inferioare/subordonate cu BNP și le îndeamnă să continue să facă acest lucru; invită Comisia și BEI să discute în ce măsură ar fi utilă punerea la dispoziția CD a cunoștințelor de specialitate ale BNP;

Platformele de investiții

29.  reamintește că ar trebui să se ofere posibilitatea investițiilor diversificate, cu o orientare tematică sau geografică, prin sprijinirea finanțării și prin comasarea proiectelor și fondurilor din diferite surse; remarcă cu preocupare faptul că prima platformă de investiții a fost înființată doar în al treilea trimestru din 2016 și că această întârziere afectează atât oportunitatea proiectelor la scară mică de a beneficia de FEIS, cât și dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere; subliniază necesitatea simplificării normelor pentru crearea de platforme de investiții; solicită BEI și Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) să promoveze utilizarea platformelor de investiții ca o modalitate de realizare a diversificării geografice și tematice a investițiilor;

30.  îndeamnă organismele de guvernanță ale FEIS să acorde o mai mare atenție platformelor de investiții în vederea maximizării beneficiilor pe care acestea le pot aduce în depășirea obstacolelor în calea investițiilor, în special în statele membre cu piețe financiare mai puțin dezvoltate; invită BEI să furnizeze părților interesate, inclusiv organismelor naționale, locale și regionale, mai multe informații cu privire la platforme și cu privire la condițiile și la criteriile de înființare a acestora; recunoaște rolul autorităților locale și regionale în identificarea proiectelor strategice și încurajează participarea acestora;

31.  propune o discuție cu privire la mijloacele suplimentare de promovare a platformelor de investiții, de exemplu prin acordarea de prioritate aprobării proiectelor prezentate prin intermediul unei platforme, gruparea proiectelor mai mici și a contractelor de grup, precum și instituirea unor mecanisme de finanțare a grupărilor de contracte; consideră că platformele transnaționale ar trebui promovate în mod special, deoarece multe proiecte energetice și digitale au o dimensiune transnațională;

Instrumente financiare

32.  reamintește că BEI a dezvoltat noi instrumente financiare pentru FEIS în scopul de a furniza produse personalizate pentru finanțarea cu grad ridicat de risc; îndeamnă BEI să își mărească în continuare valoarea adăugată, concentrându-se pe produse financiare mai riscante, precum finanțările subordonate și instrumentele de pe piața de capital; își exprimă preocuparea cu privire la criticile formulate de promotorii de proiecte, conform cărora instrumentele de finanțare puse la dispoziție nu sunt compatibile cu necesitățile proiectelor lor (proiectele cu risc ridicat au deseori nevoie de un avans pentru a demara investițiile și nu de sume mai mici în fiecare an), și de investitorii care subliniază faptul că nu sunt, în prezent, în măsură să participe la finanțarea FEIS din cauza lipsei de instrumente de capital privat corespunzătoare; invită BEI să examineze această chestiune împreună cu promotorii de proiecte și cu investitorii; de asemenea, invită BEI să exploreze modul în care dezvoltarea obligațiunilor ecologice poate maximiza potențialul FEIS în finanțarea de proiecte care au beneficii pozitive pentru mediu și/sau climă;

Diversificarea geografică

33.  salută faptul că, până la sfârșitul anului 2016, toate cele 28 de țări au primit finanțare din FEIS; observă însă cu preocupare că, la 30 iunie 2016, UE-15 primiseră 91 %, în timp ce UE-13 beneficiaseră de numai 9 % din sprijinul FEIS; regretă că de sprijinul FEIS a beneficiat, în principal, doar un număr limitat de țări, unde decalajele în materie de investiții sunt deja sub media UE; observă că în țările beneficiare există adeseori inegalități în ceea ce privește distribuția geografică a proiectelor finanțate din FEIS; consideră că există un risc de concentrare teritorială și subliniază că este necesar să se acorde mai multă atenție regiunilor mai puțin dezvoltate din toate cele 28 de state membre; invită BEI să asigure în continuare asistență acelor țări și regiuni care au beneficiat în mai mică măsură de finanțare din partea FEIS;

34.  recunoaște că există o legătură între PIB și numărul de proiecte aprobate; recunoaște că statele membre mai mari sunt în măsură să profite de piețele de capital mai dezvoltate și, prin urmare, sunt mai susceptibile să beneficieze de un instrument orientat spre piață, precum FEIS; subliniază faptul că sprijinul mai scăzut acordat de FEIS în EU-13 poate fi atribuit și altor factori, precum dimensiunea redusă a proiectelor, poziția geografică periferică a unei anumite regiuni și concurența din partea fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI); observă cu preocupare, cu toate acestea, beneficiile disproporționate pentru anumite țări și subliniază necesitatea de a diversifica și mai mult distribuția geografică, în special în sectoare esențiale, de exemplu prin îmbunătățirea productivității și a sustenabilității economiilor, punând accentul în mod deosebit pe dezvoltarea tehnologică; solicită Comisiei să investigheze și să cartografieze în continuare motivele distribuției geografice actuale;

Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH)

35.  acordă o importanță deosebită funcționării EIAH; consideră că misiunea acesteia de a acționa ca punct de contact unic pentru consiliere cuprinzătoare și asistență tehnică pe parcursul tuturor etapelor din ciclul de viață al proiectului constituie, în mare măsură, un răspuns la nevoia din ce în ce mai mare a autorităților și promotorilor de sprijin sub forma asistenței tehnice;

36.  este mulțumit de faptul că EIAH funcționează efectiv din septembrie 2015, trecând printr-o etapă rapidă de implementare; ia act de faptul că, din cauza scurtei sale existențe și din cauza lipsei de personal din faza inițială, nu toate serviciile oferite de EIAH au fost dezvoltate complet și activitatea s-a axat mai ales pe oferirea de sprijin pentru dezvoltarea și structurarea proiectelor, consultanță în materie de politici și selecție de proiecte; subliniază că este necesar ca EIAH să recruteze experți din diverse domenii pentru a-și orienta mai bine activitățile de consiliere, comunicare și sprijin către sectoarele care nu utilizează FEIS la capacitatea sa maximă;

37.  este convins că EIAH are potențialul de a juca un rol important în rezolvarea multora dintre deficiențele implementării FEIS; este ferm convins că, pentru a realiza acest lucru, EIAH trebuie să adopte o atitudine mai proactivă în furnizarea de asistență în domenii precum instituirea platformelor de investiții, având în vedere și importanța acestora din urmă în finanțarea proiectelor mai mici; subliniază, de asemenea, rolul EIAH în oferirea de consiliere pentru combinarea altor surse de finanțare din partea Uniunii cu FEIS;

38.  consideră, în mod similar, că EIAH poate să contribuie în mod activ la diversificarea geografică și sectorială, nu numai prin acoperirea tuturor regiunilor și a mai multor sectoare în furnizarea serviciilor sale, ci și acordând asistență BEI pentru lansarea de operațiuni; consideră că EIAH poate juca un rol important prin contribuția la obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială;

39.  reamintește că Regulamentul privind FEIS conferă EIAH un mandat de mobilizare a cunoștințelor locale în vederea facilitării sprijinului FEIS la nivelul întregii Uniunii; este de părere că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în acest domeniu, îndeosebi o cooperare consolidată cu instituțiile naționale competente; acordă o mare importanță furnizării de servicii la nivel local, inclusiv pentru a ține seama de situațiile specifice și de necesitățile locale, în special în țările care nu au experiența instituțiilor naționale de promovare (INP) sau a BNP; consideră că, pentru a se ține cont de aceasta, ar trebui să se îmbunătățească legăturile cu alți furnizori locali;

40.  se așteaptă ca EIAH să își încheie procesele de recrutare și să ajungă fără nicio altă întârziere la completarea schemei de personal; își exprimă îndoiala, cu toate acestea, că nivelul prevăzut al personalului va fi suficient pentru ca EIAH să ofere serviciile de consiliere necesare și să facă față unui volum de muncă sporit, precum și unui mandat mai extins;

41.  subliniază că EIAH trebuie să sporească vizibilitatea serviciilor sale, să îmbunătățească comunicarea și să sporească gradul de conștientizare și de înțelegere cu privire la activitățile sale în rândul părților interesate ale EIAH; consideră că ar trebui să se utilizeze în acest scop toate canalele de comunicare relevante, inclusiv la nivel național și local;

Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI)

42.  regretă faptul că Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) a fost lansat de Comisie abia la 1 iunie 2016, la aproape un an de la adoptarea Regulamentului privind FEIS; constată că portalul este acum operațional, cu 139 de proiecte prezentate actualmente, dar consideră că acesta este încă foarte departe de potențialul preconizat în momentul în care a fost adoptat Regulamentul privind FEIS;

43.  consideră că PEPI oferă o platformă accesibilă pentru ca promotorii de proiecte să sporească vizibilitatea proiectelor lor de investiții în mod transparent; consideră, cu toate acestea, că cheia succesului portalului este ca acesta să își sporească în mod semnificativ vizibilitatea, pentru a fi general recunoscut drept un instrument util, fiabil și eficient, atât de către investitori, cât și de către promotorii de proiecte; îndeamnă Comisia să acționeze cu fermitate în această direcție prin activități de comunicare solide;

44.  observă că bugetul UE acoperă în prezent costurile legate de crearea și dezvoltarea, gestionarea, asistența și întreținerea, precum și găzduirea PEPI, în cadrul alocării anuale de 20 de milioane EUR prevăzute pentru EIAH; reamintește, cu toate acestea, că taxele percepute de la promotorii de proiecte privați care își înregistrează proiectele pe portal constituie un venit alocat extern pentru PEPI și în viitor va fi principala sursă de finanțare a acesteia;

Garanția

45.  reamintește că Uniunea acordă BEI o garanție irevocabilă și necondiționată pentru operațiuni de finanțare și de investiții în cadrul FEIS; este convins că garanția UE a permis BEI să își asume un risc mai ridicat pentru componenta pentru infrastructură și inovare (IIW) și a permis ca finanțarea IMM-urilor, a întreprinderilor cu capitalizare medie în cadrul programului COSME și a InnovFin cu sprijinul componentei pentru IMM-uri (SMEW) să fie consolidată și concentrată la începutul perioadei; consideră că pragul de 25 de milioane EUR, care pare să fie utilizat de către BEI pentru operațiunile sale normale de creditare, nu ar trebui să fie aplicabil FEIS, în scopul creșterii capacității de finanțare a proiectelor mai mici și al facilitării accesului IMM-urilor și al altor beneficiari potențiali;

46.  pune accent pe faptul că, datorită unei utilizări pe scară largă care reflectă nivelul ridicat al cererii de pe piață, componenta pentru IMM-uri a fost consolidată în continuare cu 500 de milioane EUR din portofoliul de datorie IIW în temeiul cadrului legislativ existent; salută faptul că, datorită flexibilității Regulamentului privind FEIS, finanțarea suplimentară a fost acordată în beneficiul IMM-urilor și al întreprinderilor mici cu capitalizare medie; intenționează să monitorizeze îndeaproape alocarea garanției între cele două componente; constată și faptul că, la 30 iunie 2016, operațiunile semnate în cadrul IIW atingeau doar 9 % din volumul total vizat;

47.  reamintește faptul că fondul de garantare al UE este finanțat predominant de la bugetul UE; ține cont de toate evaluările relevante care sugerează că rata curentă de provizionare a fondului de garantare de 50 % pare a fi precaută și prudentă în ceea ce privește acoperirea eventualelor pierderi și că bugetul Uniunii ar fi deja protejat de o rată-țintă ajustată de 35 %; intenționează să analizeze dacă propunerile pentru o rată-țintă mai joasă ar avea repercusiuni asupra calității și naturii proiectelor selectate; subliniază că, până în prezent, nu au existat apeluri care să urmeze unor neîndepliniri ale obligațiilor de plată din partea BEI sau FEI;

Finanțarea viitoare, capacitatea fondului

48.  ia act de propunerea Comisiei de prelungire a FEIS atât în ceea ce privește durata, cât și capacitatea financiară, și de faptul că aceasta va avea un impact asupra bugetului UE; își exprimă intenția de a prezenta propuneri alternative de finanțare;

49.  reamintește faptul că statele membre au fost invitate să contribuie la FEIS pentru a-i extinde capacitatea, permițându-i astfel să sprijine mai multe investiții cu risc ridicat; regretă faptul că, în pofida considerării acestei investiții drept măsură cu caracter excepțional în sensul articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice și al articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, statele membre nu au făcut uz de această inițiativă; solicită BEI și Comisiei să informeze dacă au depus între timp eforturi pentru a convinge statele membre să contribuie la FEIS și dacă ar putea fi în măsură să atragă alți investitori; invită Comisia și BEI să își intensifice eforturile în această direcție;

Complementaritățile cu alte surse de finanțare ale UE

50.  ia act de faptul că sensibilizarea Comisiei și a BEI cu privire la suprapunerile și concurența dintre FEIS și instrumentele financiare din bugetul UE a condus la adoptarea unor orientări care recomandă combinarea finanțărilor FEIS și ESI; subliniază că orice combinare a finanțărilor din FEIS și din fondurile ESI nu ar trebui în niciun caz să afecteze nivelul și orientarea finanțării acordate de fondurile ESI; atrage atenția, cu toate acestea, asupra diferențelor persistente între criteriile de eligibilitate, reglementări, termenele pentru prezentarea rapoartelor și aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, care împiedică utilizarea combinată; salută faptul că aceste aspecte au început să fie abordate de către Comisie în propunerea sa de revizuire a Regulamentului financiar și speră că această revizuire va fi efectuată în timp util, astfel încât să se simplifice combinarea finanțării și să se evite concurența și suprapunerile; consideră că este necesară continuarea eforturilor și că al doilea și al treilea pilon al planului de investiții sunt esențiale în acest sens;

51.  sugerează Comisiei să enumere, în rapoartele sale periodice, proiectele care beneficiază de combinarea granturilor din Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și FEIS;

52.  observă că proiectele de infrastructură de transport realizate prin parteneriate public-privat (PPP) ar trebui să se bazeze în general pe principiul „utilizatorul plătește”, pentru a reduce sarcina impusă bugetelor publice și contribuabililor pentru construirea și întreținerea infrastructurii; constată că este important să se coordoneze diferitele tipuri de finanțare din partea UE pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor din cadrul politicii de transport a UE în întreaga Uniune Europeană și să nu se promoveze fondurile de tip PPP în defavoarea fondurilor structurale;

Fiscalitatea

53.  este profund preocupat de faptul că, în unele cazuri, BEI a făcut presiuni prin intermediul FEIS pentru a sprijini proiecte care au fost structurate folosindu-se întreprinderi din paradisuri fiscale; îndeamnă BEI și FEI să se abțină de la utilizarea de structuri de evitare a obligațiilor fiscale sau de la implicarea în acestea, în special când este vorba despre sisteme de planificare fiscală agresivă sau practici care nu respectă principiile UE de bună guvernanță în domeniul fiscal, astfel cum sunt prevăzute în legislația aplicabilă a Uniunii, inclusiv în recomandările și comunicările Comisiei; insistă ca niciun proiect sau promotor să nu poată depinde de o persoană sau de o societate care desfășoară activități într-o țară inclusă în viitoarea listă comună a UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante;

Comunicare și vizibilitate

54.  observă că mulți promotori de proiecte nu sunt la curent cu existența FEIS sau au o imagine insuficient de clară a ceea ce FEIS le poate oferi, a criteriilor de eligibilitate specifice și a măsurilor concrete ce trebuie luate atunci când se solicită finanțare; subliniază că trebuie să se depună mai multe eforturi de sensibilizare cu privire la ceea ce este FEIS, la produsele și serviciile specifice pe care le propune și la rolul platformelor de investiții și al BNP, inclusiv prin asistența tehnică specifică în statele membre care au beneficiat mai puțin de FEIS, în limba oficială a UE vorbită pe teritoriul acestora;

55.  solicită traducerea tuturor materialelor informative sau care fac parte din procedura de finanțare în toate limbile statelor membre, pentru a facilita informarea și accesul pe plan local;

56.  își exprimă preocuparea cu privire la faptul că ajutorul acordat direct intermediarilor financiari, care sunt apoi răspunzători pentru alocarea fondurilor UE, ar putea conduce la situații în care beneficiarul final nu este conștient că beneficiază de finanțarea FEIS și solicită să se găsească soluții de îmbunătățire a vizibilității FEIS; solicită, așadar, BEI să includă în contractele FEIS o clauză specifică prin care să semnaleze clar promotorului proiectului faptul că finanțarea primită a fost posibilă datorită FEIS/bugetului UE;

Prelungirea

57.  recunoaște că FEIS nu va putea probabil să acopere singur – și la scară limitată – deficitul de investiții în Europa, dar că acesta constituie totuși un pilon central al planului de investiții al UE și demonstrează hotărârea UE de a soluționa această problemă; solicită noi propuneri privind modul în care să se stimuleze permanent investițiile în Europa;

°

°  °

58.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

JO L 169, 1.7.2015, p. 1.

(2)

http://www.eib.org/attachments/strategies/efsi_2015_report_ep_council_en.pdf

(3)

http://www.eib.org/attachments/ev/ev_evaluation_efsi_en.pdf, September 2016

(4)

Raportul din 14 noiembrie 2016, https://ec.europa.eu/priorities/sites/beta-political/files/ey-report-on-efsi_en.pdf

(5)

JO C 465/1, 13.12.2016.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (*) (6.4.2017)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la mobilizarea Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportor pentru aviz (*): Marian-Jean Marinescu

(*) Procedura comisiilor asociate - articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută punerea în aplicare rapidă a FEIS și investițiile preconizate a fi mobilizate de acesta din operațiunile aprobate de către BEI și FEI, care se ridică la peste 160 miliarde EUR și reprezintă peste 50 % din investițiile totale planificate să fie mobilizate până în 2018; reamintește, cu toate acestea, că diferența dintre semnături și plăți ar trebui să fie luată în considerare; remarcă, de asemenea, că numai aproximativ 60 % din investițiile totale preconizate a fi mobilizate de FEIS provin din finanțare privată, restul provenind de la BEI (în medie 20-25 %) și dintr-o combinație de resurse de la băncile naționale de promovare, autoritățile publice, fondurile UE (FESI, MIE);

2.  reamintește că toate informațiile disponibile confirmă mobilizarea preconizată a investițiilor FEIS, însă subliniază faptul că, pentru factorii de decizie este esențial să cunoască volumele care au fost deja transferate societăților; consideră că este esențială calcularea procentului plătit din investiții private atunci când se evaluează performanța FEIS; consideră că, pentru a asigura transparența datelor furnizate de BEI și de Comisie, publicarea sumei plătite ar fi foarte importantă;

3.  remarcă faptul că există în continuare un deficit de investiții în UE și recunoaște că FEIS poate contribui la eliminarea acestuia; subliniază că scopul FEIS este de a sprijini proiecte sustenabile care mai degrabă impulsionează economia reală și, de asemenea, creează beneficii pe termen lung pentru mediu și societate, asigurând totodată adiționalitate și calitate, decât să maximizeze factori cu efect de levier sau viteza și volumul investițiilor;

4  regretă lipsa informațiilor comunicate în timp real privind cuantumul garanției utilizate; remarcă faptul că mai multe evaluări indică un efect de levier de 14,1; invită Comitetul director al FEIS să dea publicității factorul de multiplicare în timp real și să folosească metoda de calcul a OCDE;

5.  constată că, la 31 ianuarie 2017, principalii beneficiari erau: ca valoare absolută, Italia, Spania, Franța, Regatul Unit și Germania (peste 60 % din investițiile totale mobilizate); per capita, Finlanda, Irlanda, Estonia, Spania și Italia: iar în funcție de PIB (în milioane de euro), Estonia, Bulgaria, Spania, Lituania și Portugalia;

6.  constată că, potrivit unei evaluări independente(1), până la sfârșitul lunii iunie 2016, statele membre din UE-15 au beneficiat de peste 90 % din sprijinul acordat prin FEIS, în timp ce cele 13 state membre noi au primit mai puțin de 10 %; regretă alocarea dezechilibrată din punct de vedere geografic a sprijinului acordat prin FEIS până în prezent și reamintește că trei state membre nu ar trebui să primească mai mult de 45 % din totalul finanțării corespunzătoare componentei pentru infrastructură și inovare (IIW) a FEIS; invită, prin urmare, Comitetul director al FEIS să monitorizeze permanent și să îmbunătățească repartizarea geografică, promovând echilibrul și îmbunătățind productivitatea și sustenabilitatea în toate economiile statelor membre;

7.  consideră că combinarea granturilor UE cu instrumentele financiare poate contribui la adiționalitatea FEIS; observă că doar 11 proiecte din portofoliul componentei pentru infrastructură și inovare și două din cadrul componentei pentru IMM-uri, derulate în nouă state membre, au beneficiat de finanțare mixtă FEIS/FESI; încurajează adoptarea în timp util a versiunii revizuite a Regulamentului financiar și a Regulamentului „omnibus” care ar permite simplificarea combinării fondurilor FEIS și FESI, pentru a evita concurența și suprapunerile, a asigura complementaritatea și a promova și alte sinergii;

8.  constată că, în cadrul celor două componente, 30 % din finanțarea FEIS a fost utilizată pentru IMM-uri, 23 % în sectorul energetic (doar 7 % pentru eficiența energetică), 21 % pentru CDI și 10 % în sectorul digital; reamintește că adiționalitatea este un principiu fundamental pe baza căruia proiectele primesc finanțare prin FEIS și regretă lipsa de informații referitoare la adiționalitatea proiectelor finanțate, precum și a evaluării detaliate a tabloului de bord; reamintește că tabloul de bord trebuie să fie un instrument util în procesul de luare a deciziilor; solicită transparență în ceea ce privește sistemul de punctare și evaluare și solicită publicarea timpurie a acestuia odată ce s-a realizat o evaluare a unui proiect; subliniază faptul că, înainte de acordarea sprijinului, trebuie asigurată respectarea deplină a criteriilor de adiționalitate, precum și efectuarea corespunzătoare a procedurii de diligență; consideră, în plus, că ar trebui îmbunătățită diversificarea sectorială;

9.  subliniază nevoia de a revizui definiția actuală a adiționalității, făcând-o mai clară și mai eficace; consideră că adiționalitatea ar putea fi evaluată mai bine în cazul în care profilul de risc al fiecărui proiect FEIS ar fi pus la dispoziție de către comitetul pentru investiții; reamintește că regulamentul actual a permis posibilitatea finanțării proiectelor cu un risc mai mic decât riscul minim aplicabil activităților speciale ale BEI; invită BEI să asigure o adiționalitate reală și consideră că FEIS ar trebui să includă numai proiecte pe care BEI le-ar considera inacceptabile din cauza naturii riscante a acestora și că FEIS nu ar trebui să rezulte în redefinirea unor proiecte, cum ar fi, de exemplu, sprijinul substanțial furnizat de FEIS proiectelor din domeniul energiei, al eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, care a fost însoțit de o reducere aferentă a investițiilor obișnuite ale BEI în aceste sectoare; solicită transparența procesului decizional prin asigurarea publicării datelor financiare agregate privind proiectele finanțate de BEI;

10.  subliniază necesitatea de a spori procentajul de resurse alocate proiectelor pe termen lung, cum ar fi rețelele de telecomunicații sau proiectele cu un grad ridicat de risc, asociat în general cu tehnologii noi mai avansate emergente; constată că investițiile în infrastructura de bandă largă și în rețelele 5G, în securitatea cibernetică, în digitalizarea economiei tradiționale, în domeniul microelectronicii, în calculul de înaltă performanță (HPC), ar putea reduce și mai mult decalajul digital;

11.  regretă că, în pofida faptului că atributele investițiilor în sectoare precum tehnologiile spațiale sau pentru reducerea emisiilor ar trebui să corespundă cerințelor FEIS, foarte puține proiecte au fost finanțate sub egida FEIS în aceste sectoare până în prezent și consideră că FEIS ar trebui să fie adaptat la constrângerile specifice acestor sectoare;

12.  consideră că, deoarece obiectivul FEIS este de a aloca fonduri proiectelor cu un grad ridicat de risc, este important ca, în cazurile în care regiunea unde este implementat proiectul sau de unde provine beneficiarul are un nivel de dezvoltare scăzut, acest lucru să fie considerat un factor de risc suplimentar;

13.  susține că, pentru a îmbunătăți performanța FEIS la nivel național și regional deopotrivă, este necesar să se intensifice cooperarea dintre BEI, care coordonează FEIS, și băncile sau instituțiile naționale și regionale de promovare;

14.  constată, totuși, că instituțiile de promovare sau băncile de promovare naționale sau regionale nu sunt la fel de bine instalate în toate statele membre și că aria lor de răspândire limitată împiedică și mai mult o acoperire geografică corespunzătoare din partea FEIS; consideră că înființarea băncilor sau instituțiilor regionale sau naționale de promovare ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru statele membre și FEIS pentru a răspunde regiunilor unde este nevoie de sprijin; invită BEI și Comisia să se asigure că băncile sau instituțiile naționale și regionale de promovare ocupă un loc de frunte pe lista priorităților Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) și că statelor membre li se oferă expertiza și asistența tehnică necesară; invită Comisia să încurajeze și să sprijine înființarea de bănci naționale de promovare în regiunile unde prezența acestora este limitată, pentru a stimula proiectele la scară mică și pentru a îmbunătăți diversificarea sectorială și regională;

15.  invită BEI ca, dată fiind importanța alocării de fonduri către proiectele și domeniile cu un factor de risc ridicat, să nu permită ca rata dobânzii pentru fondurile acordate sub formă de împrumuturi să devină un factor de descurajare și o povară pentru beneficiari; de asemenea, invită BEI să crească transparența privind rata dobânzii și comisioanele percepute pentru proiectele FEIS la nivelul întregii Uniuni și să se asigure că acestea nu devin elemente de discriminare între diferitele categorii de beneficiari sau între regiuni;

16.  subliniază rolul esențial al EIAH în asigurarea succesului FEIS; subliniază începutul promițător al acestei platforme, însă constată cu regret că aceasta nu a putut funcționa la întreaga sa capacitate până în prezent; subliniază că ar trebui asigurate mijloacele necesare, în valoare minimă de 20 000 000 EUR pe an, pentru ca EIAH să-și acopere costurile și să fie în măsură să-și îndeplinească și să-și intensifice acțiunile și serviciile; evidențiază, de asemenea, importanța soluționării în cel mai scurt timp posibil a problemei legate de lipsa de personal, pentru a permite EIAH să își asume toate sarcinile și responsabilitățile atribuite;

17.  invită EIAH să-și sporească prezența în țările în care există dificultăți legate de utilizarea FEIS și unde capacitatea administrativă pentru depunerea unor proiecte viabile lipsește, în special în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune; invită, de asemenea, EIAH să furnizeze consiliere specifică pentru a sprijini anumite proiecte atunci când există o aversiune crescută la risc sau când riscul este împărțit între investitori (precum în cazul proiectelor transfrontaliere/multinaționale sau al proiectelor de infrastructură pe termen lung/generatoare de venituri);

18.  invită EIAH să colaboreze cu instituțiile naționale corespunzătoare pentru a realiza o acoperire geografică și sectorială mai echilibrată; subliniază responsabilitatea importantă a EIAH de a aduce FEIS la nivel local, precum și rolul său de ghișeu unic pentru consultanță tehnică și financiară în vederea identificării, pregătirii și dezvoltării de proiecte și misiunea sa de a agrega în mod proactiv proiecte la scară mică și de a crea platforme de investiții; subliniază că aceste sarcini nu au fost suficient îndeplinite și că ar trebui intensificate în perioada următoare;

19.  remarcă că platformele de investiții au nevoie de mai mult timp pentru a deveni funcționale; subliniază rolul acestora în agregarea de proiecte multiple mai mici privind același subiect sau în gruparea și facilitarea proiectelor transfrontaliere;

20.  reamintește că unul dintre obiectivele FEIS este de a stimula proiectele la scară mică, inovatoare și riscante, printre altele prin gruparea acestora, eventual prin intermediul platformelor de investiții, în clustere mai mari, care să fie mai pregătite pentru investiții; invită EIAH să aibă în vedere crearea de clustere regionale descentralizate, pentru a asigura o mai bună adaptare la particularitățile unui anumit sector sau ale unei anumite regiuni, cum ar fi eficiența energetică în Europa de Sud-Est;

21.  invită BEI să își consolideze capacitatea de consiliere și invită Comisia să își intensifice eforturile de comunicare și de diseminare pentru a spori gradul de absorbție a FEIS în toate statele membre și regiunile; regretă că numeroase părți interesate încă nu au cunoștințe privind FEIS, posibilitățile oferite de acesta sau modalitățile prin care se poate solicita sprijin din partea FEIS; remarcă, în plus, că, în unele cazuri, beneficiarii nu știau că primeau deja sprijin din FEIS, în special din cauza lipsei de transparență a intermediarului financiar, care nu le-a furnizat informații despre sprijinul din FEIS; este de opinie că lipsa de cunoștințe cu privire la disponibilitatea sprijinului din partea FEIS, precum și necunoașterea faptului că se beneficiază, de fapt, de sprijinul FEIS reprezintă două oportunități pierdute pentru UE; subliniază, prin urmare, necesitatea unei mai bune campanii de comunicare și de sensibilizare;

22.  solicită traducerea tuturor materialelor informative sau care fac parte din procedura de finanțare în toate limbile statelor membre pentru a facilita informarea și accesul pe plan local;

23  deplânge reducerea, din cauza FEIS, a mai multor linii bugetare pentru perioada 2015-2020, fapt ce a afectat negativ programe precum Orizont 2020 și Mecanismul pentru interconectarea Europei; consideră că, în contextul revizuirii CFM, acest deficit bugetar ar trebui redresat și că FEIS ar trebui finanțat din surse independente de programe ale UE care au fost deja aprobate; solicită Comisiei să furnizeze un grafic complet de rambursare în acest sens începând cu revizuirea CFM;

24.  reiterează că este important să se pună accentul pe instrumentele financiare pentru alimentarea extinderii FEIS (FEIS II); consideră că finanțarea prin intermediul FEIS nu ar trebui să înlocuiască granturile acordate din surse de finanțare ale UE precum FEIS, MIE și Orizont 2020; invită Comisia să identifice surse alternative de finanțare pentru orice extindere viitoare;

25.  subliniază nevoia de transparență în aplicarea tabloului de bord pentru selectarea operațiunilor FEIS, mai ales nevoia de informații accesibile, exacte și la zi privind adiționalitatea și procesul decizional de acordare a garanției UE; invită BEI să publice toate informațiile despre rezultatele evaluărilor de impact referitoare la operațiunile efectuate în privința Portalului european pentru proiecte de investiții (PEPI), menționând care este valoarea adăugată și adiționalitatea fiecărui proiect finanțat; este de opinie că BEI ar trebui să publice date analitice pentru fiecare proiect finanțat, inclusiv pentru acordarea de împrumuturi în cadrul FEIS prin intermediari financiari, furnizând evaluări ex ante și ex post pentru fiecare proiect, cu explicarea indicatorilor și a criteriilor de selecție și de evaluare; consideră, în cele din urmă, că trebuie să fie publicate cifre obiective privind locurile de muncă, directe și indirecte, create prin intermediul FEIS; îndeamnă Comisia să crească potențialul și vizibilitatea PEPI;

26.  este de opinie că ar fi fost de dorit să se realizeze un studiu mai aprofundat și o evaluare suplimentară a regulamentului inițial privind FEIS înainte de adoptarea propunerii de extindere a FEIS; se așteaptă ca concluziile prezentului raport, în special în ceea ce privește diversificarea regională, diversificarea sectorială, adiționalitatea, transparența procesului de selecție a comitetelor directoare și de investiții, precum și recomandările Curții de Conturi să fie luate în considerare în mod corespunzător la elaborarea versiunii finale a regulamentului de extindere a FEIS.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

3.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

49

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Ashley Fox, Adam Gierek, Theresa Griffin, Rebecca Harms, Eva Kaili, Kaja Kallas, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Csaba Molnár, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Vladimir Urutchev, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Pilar Ayuso, Rosa D’Amato, Françoise Grossetête, Barbara Kudrycka, Marian-Jean Marinescu, Victor Negrescu, Sofia Sakorafa, Davor Škrlec, Theodor Dumitru Stolojan

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

György Hölvényi, Julia Reda

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

49

+

ALDE

Kaja Kallas, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Lieve Wierinck

ECR

Edward Czesak, Ashley Fox, Zdzisław Krasnodębski, Evžen Tošenovský

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Jaromír Kohlíček, Sofia Sakorafa, Neoklis Sylikiotis

PPE

Pilar Ayuso, Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Françoise Grossetête, György Hölvényi, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Barbara Kudrycka, Marian-Jean Marinescu, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Theodor Dumitru Stolojan, Vladimir Urutchev, Hermann Winkler, Anna Záborská

S&D

José Blanco López, Adam Gierek, Theresa Griffin, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Peter Kouroumbashev, Miapetra Kumpula-Natri, Edouard Martin, Csaba Molnár, Victor Negrescu, Dan Nica, Patrizia Toia, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Verts/ALE

Reinhard Bütikofer, Rebecca Harms, Julia Reda, Davor Škrlec

2

-

EFDD

Rosa D’Amato, Dario Tamburrano

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Evaluarea independentă a planului de investiții publicată de EY 2016, disponibilă la: https://ec.europa.eu/commission/publications/independent-evaluation-investment-plan_en


AVIZ al Comisiei pentru transport și turism (*) (23.3.2017)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportori pentru aviz (*): Inés Ayala Sender și Dominique Riquet

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea comună de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  solicită Comisiei să țină cont de observațiile Parlamentului din raportul de punere în aplicare, atunci când realizează evaluarea și elaborează noua propunere legislativă;

2.  salută crearea organismelor FEIS și procedura transparentă de selecție a membrilor structurii de guvernanță a acestora; invită, totuși, organismele FEIS să informeze Parlamentul, Consiliul și publicul constant, în detaliu și într-un mod mai transparent cu privire la proiectele FEIS; sugerează ca Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) să intensifice transmiterea de informații către IMM-uri și microîntreprinderi, printre altele;

3.  salută orientarea strategică aprobată de comitetul director al FEIS în decembrie 2015, care include limite orientative pentru concentrarea geografică; observă distribuția geografică inegală a beneficiarilor FEIS; observă că, în primul an de activitate, 92 % din totalul investițiilor a fost alocat țărilor UE-15, în timp ce numai 8 % a ajuns la țările UE-13 și că, până în prezent, 10 state membre, majoritatea din Europa Centrală și de Est, au beneficiat de operațiuni numai în cadrul componentei pentru IMM-uri a FEIS; reamintește că, printre altele, criteriul ponderii în PIB are un rol important în asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, în vederea garantării distribuției echilibrate a proiectelor ținând cont de activitatea economică generală a fiecărei țări, de nevoia de investiții și de nivelul de ocupare a forței de muncă; subliniază că diferențele sociale și economice din UE sunt amplificate din cauza concentrării capitalului;

4.  subliniază faptul că nu pot fi impuse investiții cu risc ridicat, iar într-un mediu cu o rată de creștere scăzută și cerere redusă, în mare parte, acestea nu sunt oportune; solicită, prin urmare, nu numai o distribuție geografică echilibrată, ci și o legătură mai strânsă între finanțarea FEIS și evoluțiile pozitive din politica economică și fiscală;

5.  regretă lipsa limitelor pentru concentrarea geografică în faza inițială; reamintește că sectorul transporturilor a avut cea mai mare contribuție la FEIS, de 2,2 miliarde EUR din totalul de 8 miliarde EUR, reprezentând mai mult de 25 % din totalul fondului de garantare; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că sectorul transporturilor a primit doar 13 % din totalul investițiilor mobilizate și puse la dispoziție până acum în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare a FEIS, procentaj extrem de mic în comparație cu limita de 30 % stabilită pentru fiecare sector; solicită comitetului de investiții să acorde o atenție deosebită proiectelor din sectorul transporturilor, având în vedere că acestea sunt foarte puțin reprezentate în portofoliul de investiții și că transportul are un rol important pentru dezvoltarea economică și siguranța cetățenilor;

6.  încurajează Comisia să introducă reguli pentru selecția unor proiecte durabile și să le coreleze cu principalele obiective și scopuri ale politicii UE, cum ar fi mobilitatea cu emisii zero sau scăzute, sau cu inițiativele existente, cum ar fi rețelele transeuropene de ciclism combinate cu transportul feroviar, sau cu inițiative care își propun să recreeze legături feroviare transfrontaliere la nivel regional, care au fost abandonate sau dezafectate(1);

7.  reamintește că rezultatele pentru evaluarea tabloului de bord, atât în ceea ce privește operațiunile aprobate, cât și cele respinse, trebuie să fie făcute publice într-o manieră transparentă și accesibilă și în mod regulat;

8.  își exprimă îndoielile cu privire la principiul adiționalității în cazul unora dintre primele proiecte selectate din sectorul transporturilor, care probabil ar fi putut găsi finanțare în afara FEIS;

9.  recunoaște că proiectele de infrastructură prezentate BEI intră adesea în categoria operațiunilor tradiționale ale BEI, fiind înaintate de autorități care sunt sprijinite prin garanții publice și prezentând, astfel, un risc mai mic; solicită BEI să analizeze și alți parametri care ar permite calificarea unor astfel de proiecte drept adiționale și eligibile pentru a primi finanțare din partea FEIS, dar și să consolideze strategiile de promovare a FEIS în rândul partenerilor privați, pentru a crește cu adevărat numărul de proiecte depuse în această etapă inițială a FEIS;

10.  solicită ca valoarea adăugată europeană să fie luată în considerare în procesul de selecție și ca FEIS să respecte obiectivele de politică ale UE, în special proiectele transfrontaliere și alte proiecte identificate în prealabil în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și al altor inițiative emblematice ale UE în domeniul transporturilor (precum ERTMS și SESAR); subliniază că ar trebui luate în considerare alte priorități ale Uniunii în materie de politici, precum mobilitatea intermodală cu emisii zero sau scăzute, locurile de muncă de înaltă calitate, utilizarea eficientă a resurselor, infrastructurile durabile, cercetarea și inovarea și sinergiile dintre rețelele transeuropene de transport , energie și telecomunicații;

11.  îndeamnă Comisia să se concentreze asupra investițiilor în proiecte care să contribuie la reducerea la minimum a costurilor externe;

12.  consideră că prin combinarea granturilor UE cu instrumentele financiare se asigură, de asemenea, adiționalitatea necesară, iar acest lucru îi va mobiliza pe investitori să prezinte proiecte care altfel nu ar fi fost demarate; solicită BEI și Comisiei să promoveze combinarea granturilor UE [diferite mecanisme ale UE, precum MIE, Orizont 2020, fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)] cu FEIS, pentru a îmbunătăți profilul financiar al proiectelor de infrastructură care oferă o valoare adăugată europeană;

13.  observă că proiectele de infrastructură de transport realizate prin parteneriate public-privat ar trebui să se bazeze în general pe principiul „utilizatorul plătește”, pentru a reduce sarcina impusă bugetelor publice și contribuabililor pentru construirea și întreținerea infrastructurii; constată că este important să se coordoneze diferitele tipuri de finanțare din partea UE pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor din cadrul politicii de transport a UE în întreaga Uniune Europeană și să nu se promoveze fondurile de tip PPP în defavoarea fondurilor structurale;

14.  subliniază începutul promițător al Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) și constată concentrarea sectorială și geografică a investițiilor realizate până în acest moment; solicită EIAH să-și îmbunătățească performanța globală și să-și sporească prezența în țările în care există dificultăți legate de utilizarea FEIS și unde capacitatea administrativă pentru depunerea unor proiecte viabile lipsește, în special în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune; solicită, de asemenea, EIAH să furnizeze recomandările necesare pentru a sprijini proiecte specifice în sectorul transporturilor atunci când există o aversiune crescută la risc sau când riscul este împărțit între investitori (precum în cazul proiectelor transfrontaliere/multinaționale sau al proiectelor de infrastructură pe termen lung/generatoare de venituri);

15.  consideră că, pentru a îmbunătăți performanța FEIS atât la nivel național, cât și regional, precum și valoarea adăugată europeană, este necesar să se intensifice cooperarea dintre BEI, care coordonează FEIS, și băncile naționale și regionale de promovare, dar și autoritățile locale;

16.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că numărul mic de proiecte din sectorul transporturilor, finanțate prin FEIS, ar putea fi o dovadă a dificultății pe care acest sector o are în a obține finanțare în cea mai mare parte sau exclusiv din partea investitorilor privați, chiar și în cazul în care finanțarea din partea MIE a fost aproape epuizată și, până în 2020, nu va exista niciun mijloc de finanțare alternativă din partea UE; solicită, prin urmare, creșterea finanțării din partea MIE în următorul cadru financiar;

17.  regretă lipsa de informații disponibile privind suma totală aferentă operațiunilor semnate în cadrul componentei pentru IMM-uri a FEIS și investițiile aferente, în special în ceea ce privește lanțul de aprovizionare pentru transporturi, în sectoarele aeronautic și feroviar, precum și faptul că, astfel, se îngreunează procesul de verificare a proiectelor, rezultatelor, reușitelor și criteriilor de referință; insistă asupra necesității de a se rezolva problema lipsei unor date disponibile; solicită Comisiei să acorde o atenție specială asigurării unui sprijin sporit pentru IMM-uri și autoritățile locale și regionale;

18.  sugerează Comisiei să menționeze, în rapoartele sale periodice, proiectele care beneficiază de combinarea granturilor MIE cu FEIS;

19.  recomandă creșterea vizibilității finanțării FEIS prin luarea unor măsuri ferme la nivelul UE, printr-o campanie de informare și prin lansarea unui logo pentru FEIS.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Peter Lundgren, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Markus Pieper, Gabriele Preuß, Christine Revault D’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Jill Seymour, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Hugues Bayet, Mark Demesmaeker, Bas Eickhout, Markus Ferber, Patricija Šulin, Matthijs van Miltenburg

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Herbert Dorfmann

(1)

www.missing-rail-links.eu


AVIZ al Comisiei pentru comerț internațional (10.11.2016)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportor pentru aviz: Emmanuel Maurel

SUGESTII

Comisia pentru comerț internațional recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că, întrucât este menit să finanțeze proiecte riscante și inovatoare, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) poate fi utilizat drept instrument de stimulare a creșterii și ocupării forței de muncă în UE și poate încuraja dezvoltarea unei industrii puternice, durabile și competitive, cu condiția să fie utilizat simultan cu instrumente eficace de apărare comercială; în acest sens, solicită să se acorde FEIS un rol mai important în agenda pentru coeziune, prin îmbunătățirea echilibrului sectorial și geografic al investițiilor realizate în acest cadru; consideră că ar trebui eliminate obstacolele care împiedică combinarea FEIS cu alte instrumente ale UE (în principal cu fondurile europene structurale și de investiții) și că este necesar să se extindă sectoarele eligibile pentru FEIS;

2.  reamintește că China are în vedere să contribuie la FEIS, iar Comisia s-a angajat să garanteze că aceasta nu va primi la schimb nicio formă de compensație, în special în materie de guvernanță; subliniază faptul că o eventuală contribuție din partea Chinei nu trebuie să fie legată de chestiunea statutului de economie de piață și solicită BEI să garanteze transparența în gestionarea fondurilor, precum și în ceea ce privește originea eventualelor contribuții publice, private și ale părților terțe și să ofere date concrete, în special privind proiectele specifice și investitorii străini; accentuează, de asemenea, cerințele de raportare către Parlament prevăzute în regulamentul FEIS; reamintește faptul că toți posibilii contribuitori viitori din țări terțe trebuie să îndeplinească toate normele UE privind achizițiile publice, dreptul muncii și reglementările de mediu și se așteaptă să se respecte pe deplin criteriile sociale și de mediu aplicabile proiectelor BEI în deciziile de finanțare a proiectelor FEIS;

3.  consideră că este absolut necesar ca Uniunea să își diversifice, pe cât posibil, sursele de finanțare și să atragă în mod prioritar investiții private;

4.  subliniază că IMM-urile constituie coloana vertebrală a economiei europene, dar că numai 13 % dintre IMM-uri desfășoară activități comerciale în afara UE; consideră că FEIS, în sinergie cu programul COSME, ar trebui să acorde prioritate internaționalizării IMM-urilor prin sprijinirea unor proiecte concrete care vizează activitățile de export ale IMM-urilor europene; își reiterează apelul pentru îmbunătățirea instrumentelor existente și solicită o mai bună comunicare a Comisiei și a BEI cu privire la sprijinul disponibil; solicită consolidarea rolului Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) atribuindu-i o misiune de ajutor pentru export; consideră că IMM-urile trebuie să fie în măsură să beneficieze de un interlocutor stabil în ceea ce privește aceste aspecte;

5.  salută inițiativa Comisiei de a lansa Planul european de investiții externe (PIE), cu scopul de a mobiliza între 44 și 88 de miliarde EUR sub formă de investiții în Africa și în țările din vecinătatea UE, recunoscând, în același timp, rolul investițiilor private în strategiile de dezvoltare; subliniază că aceste instrumente trebuie evaluate cu regularitate și nu ar trebui să înlocuiască investițiile existente, trebuie să respecte principiul coerenței politicilor de dezvoltare, precum și principiul adiționalității în ceea ce privește alte instrumente și ar trebui să vizeze proiectele riscante, structurante și, acolo unde este posibil, proiectele la scară mică și orientate spre nevoile reale din anumite țări, pentru a asigura o îmbunătățire concretă a condițiilor de viață ale populației locale prin crearea de locuri de muncă decente la nivel local, contribuind astfel la atenuarea crizei migrației;

6.  solicită ca, în cazul planului de investiții externe, niciun investitor sau promotor de proiect să nu poată depinde de o persoană sau de o societate care desfășoară activități într-un stat inclus în viitoarea lista europeană a jurisdicțiilor fiscale necooperante;

7.  consideră că un astfel de instrument trebuie să respecte principiile și obiectivele acțiunii externe a Uniunii Europene, definite la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană și la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și că respectarea acestor principii, împreună cu rezultatele obținute, trebuie să se numere printre cele mai importante criterii pentru evaluarea eficienței PIE în rapoartele privind punerea sa în aplicare; subliniază că viitorul PIE va trebui să încurajeze investițiile private în țările din Africa și din vecinătatea UE cu scopul de a contribui la tratarea cauzelor profunde ale migrației, la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

8.  sugerează ca PIE să contribuie la finanțarea activităților de microcreditare pentru grupurile cele mai vulnerabile;

9.  evidențiază rolul important pe care l-ar putea juca delegațiile Serviciului European de Acțiune Externă al Uniunii Europene în procesul de punere în legătură a investitorilor și a statelor destinatare ale proiectelor; solicită ca Parlamentul European să fie implicat îndeaproape în monitorizarea punerii în aplicare a planului de investiții externe prin intermediul unor rapoarte intermediare periodice din partea Comisiei;

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

9.11.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

0

4

Membri titulari prezenți la votul final

Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Tiziana Beghin, David Borrelli, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Christofer Fjellner, Karoline Graswander-Hainz, Ska Keller, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Alessia Maria Mosca, Franz Obermayr, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Hannu Takkula, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Nicola Danti, Syed Kamall, Frédérique Ries, Fernando Ruas, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Philippe Loiseau


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (12.4.2017)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportor pentru aviz: Hannu Takkula

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât Planul de investiții pentru Europa face parte dintr-o strategie mai amplă menită să inverseze tendința negativă observată în investițiile publice și private, prin mobilizarea de lichidități financiare noi și private care să fie injectate în economia reală în vederea stimulării investițiilor strategice pe termen lung și sustenabile în întreaga Uniune; întrucât Planul de investiții are trei piloni: mobilizarea resurselor financiare pentru investiții, asigurarea faptului că investițiile ajung în economia reală și îmbunătățirea mediului de investiții în Uniune; întrucât, în scopul diversificării geografice, este esențială îmbunătățirea mediului de investiții în Uniune prin eliminarea barierelor din calea investițiilor; întrucât Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui considerat ca o completare la celelalte acțiuni necesare pentru reducerea decalajelor în materie de investiții din Uniune și ca un stimulent pentru noi investiții, prin faptul că acționează ca fond de garantare;

B.  întrucât FEIS a fost inițial conceput pentru a oferi o soluție la diferitele forme de disfuncționalitate a pieței și la situațiile de investiții sub nivelul optim cauzate de o serie de dificultăți în materie de reglementare;

C.  întrucât FEIS este un instrument important care contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială, dar și care sprijină oportunitățile de angajare, oferind un sprijin puternic IMM-urilor;

D.  întrucât este important ca FEIS să furnizeze contribuții adecvate pentru a răspunde corespunzător nevoilor pieței și a reuși să atragă un capital important din sectorul privat;

E.  întrucât Curtea de Conturi Europeană (CCE) a publicat un aviz în care se afirmă că planurile Comisiei Europene de a crește finanțarea pentru fondul de investiții care constituie nucleul „Planului Juncker” și de a prelungi durata de existență a acestui fond au fost elaborate prea devreme și cu puține probe care să justifice această creștere; întrucât CCE a afirmat că propunerea a fost prezentată fără să se fi dispus de o evaluare cuprinzătoare a impactului acesteia și a criticat suprimarea prevederii care leagă continuarea FEIS de rezultatele unei evaluări independente;

F.  întrucât CCE a subliniat, de asemenea, riscul ca efectul multiplicator să fie supraestimat și întrucât obiectivele și rezultatele menționate au fost proiecții și nu au fost confirmate de statistici tangibile, exacte, clare și actualizate,

1.  constată că FEIS vizează mobilizarea prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI), cu sprijin de la bugetul UE, a unui volum total de 315 de miliarde EUR destinat unor investiții suplimentare și unor noi proiecte în economia reală până în 2018; reafirmă faptul că FEIS reprezintă un instrument pentru stimularea investițiilor private, bazate pe piață;

2.  ia act de evaluarea BEI cu privire la funcționarea FEIS, care a fost publicată în septembrie 2016; salută fluxurile pozitive de investiții direcționate de FEIS către IMM-uri și constată că, deja în iunie 2016, 58 % din obiectivul de finanțare a IMM-urilor a fost atins; salută avizul CCE (2/2016) intitulat „FEIS: o propunere venită prea devreme de majorare și de prelungire a fondului” privind propunerea Comisiei de a extinde FEIS (COM(2016)0597), precum și evaluarea sa privind utilizarea garanției UE și a funcționării fondului de garantare (SWD(2016)0297);

3.  reamintește faptul că toate proiectele finanțate de FEIS ar trebui să îndeplinească criteriile de adiționalitate și că temeiurile acestei evaluări ar trebui să fie documentate; regretă faptul că nu sunt publicate tablourile de bord pentru operațiunile aprobate; reamintește că această nepublicare creează probleme ce țin atât de responsabilitate, cât și de transparență; subliniază că este nevoie de mai multă transparență și promovare a criteriilor pentru proiectele majore ale FEIS pentru a crește încrederea și atractivitatea piețelor pentru FEIS ca instrument de finanțare eficient;

4.  reamintește că obiectivul FEIS, care este sprijinit de bugetul UE, spre deosebire de alte instrumente de finanțare existente ale BEI, este de a identifica profiluri de proiecte distincte, cu adevărat complementare și inovatoare și mai riscante, precum și noi proiecte omoloage din sectorul privat, dar și de a sublinia potențialul FEIS de finanțare a întreprinderilor care activează în domeniul tehnologiilor înalte și a sectoarelor orientate către viitor, care ar trebui să stea la baza programului de finanțare;

5.  constată că lansarea FEIS a schimbat rapid profilul și modelul de afaceri al BEI în ceea ce privește procesele și monitorizarea semnăturilor și a contractelor;

6.  consideră că, pentru a răspunde corespunzător cererii de investiții și pentru a oferi soluții mai bune nevoilor statelor și diferitelor sectoare, ar fi oportună realizarea unei analize preliminarii la nivel național cu privire la cauzele posibile ale deficiențelor pieței și investițiilor private în sectoarele și în tipul de activitate atribuite FEIS;

7.  subliniază că este extrem de important să se aibă în vedere și să se consolideze valoarea adăugată europeană transfrontalieră la punerea în aplicare a proiectelor selecționate și să se analizeze dacă acestea contribuie în mod eficient la actualele obiective comune economice și de politică ale UE;

8.  constată că, până în prezent, repartizarea geografică a proiectelor nu a fost egală; reamintește că, pentru a atinge obiectivele de coeziune și durabilitate, ar trebui să se aibă în vedere o distribuție geografică mai bună la punerea în aplicare a rezervei FEIS, ținându-se seama de potențialul zonelor slab populate din UE și punând, în același timp, accentul pe fezabilitate, pe caracterul practic și pe criteriile financiare, pentru a îmbunătăți performanța fondului și pentru a consolida obiectivele sale principale; reamintește faptul că FEIS, în calitatea sa de instrument de piață, nu poate soluționa singur lacunele în materie de repartizare geografică a investițiilor la nivelul Uniunii;

9.  îndeamnă comitetul director al FEIS și comitetul de investiții să se asigure că finanțarea proiectelor nu se concentrează asupra piețelor sau investițiilor unde necesitatea acesteia este mai puțin evidentă;

10.  reamintește faptul că componenta pentru infrastructură și inovare a atins doar 9 % din obiectivul său până în iunie 2016; încurajează consolidarea schimbului de informații cu privire la posibilitățile pe care FEIS le oferă inovațiilor mai riscante;

11.  solicită BEI să îmbunătățească echilibrul geografic, pe cât posibil, și să deschidă sectoarele concentrate în cadrul portofoliului FEIS, în special în cadrul Componentei pentru infrastructură și inovare și al Componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii, consolidând activitățile de consiliere pentru conceperea de proiecte în statele membre și asistența tehnică prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții (EIAH) și luând în calcul posibilitatea de creștere a bugetului său atunci când acest lucru se justifică;

12.  solicită BEI să simplifice procesul de depunere a candidaturilor și subliniază nevoia de a consolida vizibilitatea FEIS, precum și interesul și sensibilizarea cu privire la acesta, în special pentru IMM-urile din statele membre;

13.  invită BEI să ia în calcul, de asemenea, creșterea numărului de sectoare eligibile pentru finanțarea din FEIS (incluzând, de exemplu, mediul, bioeconomia sau infrastructura socială) sau adaptarea mai bună a tipului și a dimensiunii proiectelor la nevoile pieței din statele membre;

14.  consideră că ar trebui să li se furnizeze actorilor locali și regionali clarificări corespunzătoare sau orientări strategice, în special în ceea ce privește obiectivele și poziționarea FEIS și posibila combinare a acestuia cu alte fonduri ale UE sau ale BEI; subliniază că FEIS nu ar trebui să fie considerat pur și simplu o altă sursă de finanțare complementară și că ar trebui să se acorde o atenție deosebită pentru evitarea obiectivelor duble sau a finanțării duble;

15.  invită BEI ca, în procesul de selecție, să analizeze cu atenție adiționalitatea reală și noua dinamică, precum și amploarea efectului multiplicator, care ar putea varia de la un proiect la altul, în special în domeniile în care BEI sau FEI nu s-au implicat deja, în cazurile de disfuncționalitate a pieței sau în situațiile de investiții sub nivelul optim;

16.  salută creșterea volumului activităților speciale ale BEI după primul an și jumătate de punere în aplicare a FEIS, ceea ce indică o evoluție a culturii riscului și a politicii de creditare prudente ale BEI;

17.  consideră că activitățile speciale ale BEI sprijinite prin FEIS ar trebui considerate drept vectori ai adiționalității în comparație cu alte instrumente financiare ale BEI, FEI sau UE, pentru a găsi soluții mai bune la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim;

18.  constată că mobilizarea fondurilor variază de la un proiect la altul în funcție de amploarea proiectului, complexitatea acestuia și corelarea dintre provocările sectoriale importante și așteptările beneficiarilor finali, în contextul insuficienței fondurilor publice; este de părere că orice potențial efect multiplicator poate fi măsurat numai la sfârșitul ciclului de investiții, ținând în același timp seama de particularitățile sectoarelor; propune ca „Metodologia de calcul al efectului multiplicator al FEIS” să fie aliniată la metodologia sugerată de OCDE, luând în considerare proiectele de investiții față de care investitorii și-au luat angajamentul sau care fac parte din programele naționale care existau sau care au fost anunțate încă înainte de lansarea FEIS;

19.  solicită BEI să furnizeze informații suplimentare cu privire la efectul multiplicator în funcție de operațiuni și nu doar pe baza unei medii, indicând în același timp importanța mobilizării de finanțări private; consideră, de asemenea, că eficiența intervențiilor ar trebui evaluată în funcție de potențialul instrumentelor financiare, ținând seama, de asemenea, de rezultatele măsurabile care pot fi obținute;

20.  subliniază importanța de a nu finanța proiecte care altfel ar fi fost finanțate fără sprijinul FEIS, întrucât prin aceasta s-ar diminua condițiile de finanțare a proiectelor care au într-adevăr nevoie de finanțare din partea FEIS; invită, așadar, BEI și, în special, comitetul de investiții al FEIS, să acorde o atenție deosebită principiului fundamental al adiționalității, înțelegerii, interpretării și punerii în aplicare a acestuia pentru a evita modificări inechitabile ale piețelor;

21.  constată că adiționalitatea poate fi un instrument de măsurare dificil de utilizat, motiv pentru care, la selecția proiectelor pentru finanțare, ar trebui acordată o importanță egală și altor cerințe, cum ar fi capacitatea de inovare;

22.  solicită furnizarea de informații calitative complete și relevante privind gestiunea punerii în aplicare a obiectivelor FEIS, care să indice adiționalitatea și impactul efectiv al acestora în raport cu criteriile de referință și care să fie avute în vedere în ceea ce privește prelungirea FEIS după 2017;

23.  consideră că ar trebui furnizate informații calitative relevante privind gestiunea fiecărui proiect care beneficiază de garanția FEIS, pe baza indicatorilor de monitorizare sau de adiționalitate pentru a evalua valoarea adăugată și eficiența sau contribuția la politicile UE; solicită BEI să includă în raportul său o evaluare a calității operațiunilor, a expunerii lor la riscuri și a costurilor lor de gestionare;

24.  consideră că este important pentru mobilizarea capitalului din sectorul privat ca BEI să preia unele dintre riscurile pe care anumite proiecte le prezintă pentru investitori; invită BEI să crească atractivitatea și vizibilitatea FEIS în orientările în materie de investiții și în proiectele care urmează să fie finanțate, prin dezvoltarea continuă a unei politici mai eficiente pentru sensibilizarea potențialilor investitori privați și a finanțatorilor de proiecte la nivel local și regional;

25.  insistă, în scopul asigurării răspunderii, ca dezvoltarea investițiilor orientate către rezultate să fie evaluată de comitetul de investiții în mod periodic, prin intermediul tabloului de bord al indicatorilor, pentru a identifica proiectele bine direcționate din perspectiva impactului macroeconomic real sau al efectului de stimulare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, și solicită o imagine de ansamblu obiectivă asupra adiționalității și valorii adăugate a acestor proiecte, precum și asupra coerenței lor cu politicile Uniunii sau cu alte operațiuni clasice ale BEI;

26.  solicită BEI să comunice informații complete cu privire la punctajul obținut de proiectele care beneficiază de garanția FEIS, pe baza tabloului de bord al indicatorilor FEIS și a criteriilor relevante și ponderii acestora, inclusiv, printre altele, contribuția lor la obiectivele FEIS, adiționalitatea, viabilitatea economică și tehnică și maximizarea investițiilor private;

27.  îndeamnă la îmbunătățirea transparenței procesului de selecție a operațiunilor și la comunicarea tuturor informațiilor operaționale cu privire la operațiunile semnate, prin intermediul tabloului de bord al indicatorilor, precum și la responsabilitatea operațiunilor; consideră, de asemenea, că este necesară consolidarea procesului de consultare cu autoritățile locale și regionale și a documentării corespunzătoare în timpul evaluării proiectelor;

28.  solicită ca modalitățile de guvernanță să fie simplificate pentru a defini mai bine responsabilitățile Comisiei și ale BEI, pentru a asigura independența, pentru a preveni conflictele de interese între diferiții actori care participă la procesul decizional, în special membrii comitetului de investiții al FEIS și pentru a stabili, în scopul îndeplinirii obligației de răspundere, cine este răspunzător în fața autorităților bugetare și legislative ale UE pentru performanța FEIS și pentru gestionarea riscurilor în cadrul acestuia;

29.  subliniază că transparența și dispozițiile fiscale ar trebui dezvoltate și consolidate, în special în ceea ce privește evitarea obligațiilor fiscale;

30.  reamintește că Parlamentul are un rol esențial în monitorizarea valorii adăugate și a adiționalității FEIS;

31.  reafirmă rolul de audit al CCE prevăzut la articolul 20 din Regulamentul FEIS; atrage atenția asupra avizului CCE nr. 2/2016 intitulat „FEIS: o propunere venită prea devreme de majorare și de prelungire a fondului”; ia act cu îngrijorare de observația CCE potrivit căreia există doar puține elemente care să justifice majorarea propusă a garanției UE; reamintește faptul că drepturile CCE în materie de audit, prevăzute la articolul 287 din TFUE, ar trebui respectate pe deplin;

32.  regretă faptul că propunerea de prelungire a FEIS nu este însoțită de o evaluare a impactului, astfel cum prevăd orientările privind o mai bună legiferare, și de o evaluare ex-ante, astfel cum este prevăzut la articolele 30 și 140 din Regulamentul financiar privind programele de cheltuieli și instrumentele financiare; salută propunerea Comisiei (COM(2016)0597) de a prelungi durata FEIS; salută îmbunătățirile propuse la Regulamentul FEIS; regretă faptul că propunerea nu a fost însoțită de o evaluare a impactului și că nu respectă principiile unei mai bune legiferări; reamintește faptul că, pentru ca prelungirea după 2020 să fie posibilă, evaluarea impactului ar trebui efectuată înainte ca propunerea să fie prezentată Parlamentului și Consiliului;

33.  regretă faptul că FEIS a fost considerat ca fiind exceptat de la cerința din Regulamentul financiar, chiar dacă cea mai mare parte a fondurilor pentru fondul de garantare provin de la bugetul UE și garanția bugetară acordată BEI generează datorii contingente importante pentru bugetul UE;

34.  constată faptul că impactul riscului FEIS a fost exagerat; este de acord cu observația CCE, potrivit căreia impactul finanțării fondului de garantare de la bugetul UE ar fi fost mai scăzut dacă Comisia ar fi adoptat aceleași ipoteze pentru propunerea inițială privind FEIS;

35.  solicită clarificarea aplicării normelor privind ajutoarele de stat în cazul proiectelor care combină finanțarea din partea FEIS cu cea din partea fondurilor structurale.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.4.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Inés Ayala Sender, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Cătălin Sorin Ivan, Jean-François Jalkh, Arndt Kohn, Bogusław Liberadzki, Fulvio Martusciello, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Bart Staes, Hannu Takkula, Indrek Tarand, Marco Valli, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Julia Pitera, Miroslav Poche

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

ENF

PPE

S&D

GREENS

Nedzhmi Ali, Martina Dlabajová, Hannu Takkula

Jean-François Jalkh

Tamás Deutsch, Ingeborg Gräßle, Fulvio Martusciello, Julia Pitera, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Joachim Zeller

Inés Ayala Sender, Cătălin Sorin Ivan, Arndt Kohn, Bogusław Liberadzki, Miroslav Poche, Derek Vaughan

Bart Staes, Indrek Tarand

2

-

EFDD

Jonathan Arnott, Marco Valli

1

0

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (31.1.2017)

destinat Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportoare pentru aviz: Romana Tomc

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că principalul obiectiv al proiectelor finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar fi acela de a crea creștere durabilă și o piață a muncii în măsură să ofere locuri de muncă de calitate în Europa, așadar să contribuie la bunăstarea, la coeziunea și incluziunea socială a cetățenilor UE; salută, prin urmare, faptul că fondul a permis deja un mai bun acces la finanțare;

2.  reamintește că scopul FEIS este acela de a acoperi actualele decalaje de finanțare și investițiile suboptime din UE, utilizând fonduri publice pentru a îmbunătăți disponibilitatea finanțării de risc, precum și mobilizarea de capital privat și de a asigura că investițiile ajung în economia reală; consideră că proiectele finanțate prin FEIS ar trebui să genereze creștere pe termen lung, inovativă, durabilă și incluzivă, să stimuleze crearea de locuri de muncă inclusiv în zonele europene unde rata șomajului este ridicată și problematică, precum și să investească în sectoare esențiale pentru viitorul Europei, mai ales prin capital social și uman, infrastructură și industrie europeană; subliniază că toate proiectele finanțate prin FEIS ar trebui să se întemeieze pe conceptul adiționalității, așadar că nu ar fi putut fi realizate fără sprijin FEIS; sprijină evaluarea BEI, care solicită o mai bună definiție pentru adiționalitate;

3.  susține valoarea adăugată a proiectelor finanțate prin FEIS pentru extinderea acoperirii geografice și încurajează utilizarea lor, în special în zonele cu o rată ridicată a șomajului, pentru a avea un impact mai puternic asupra statisticilor privind ocuparea forței de muncă; subliniază necesitatea de a continua dezvoltarea investițiilor în proiecte transfrontaliere;

4.  consideră că FEIS ar putea reprezenta un pas important în demonstrarea eficienței unei utilizări mai inovatoare a bugetului UE, folosindu-l pentru creșterea nivelului investițiilor din economia reală; subliniază că este prematură formularea unor concluzii despre eficiența sa generală, potrivit Curții de Conturi Europene (CCE);

5.  este profund îngrijorat de faptul că majoritatea investițiilor FEIS sunt concentrate în cele mai performante cinci economii din UE, adâncind astfel discrepanțele; regretă că în continuare există câteva state membre în care nu a fost semnat sau aprobat niciun proiect FEIS;

6.  subliniază că FEIS trebuie considerat drept un plan de urgență și încurajează BEI să utilizeze în mod optim Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și Orizont 2020 astfel încât să completeze FEIS; subliniază că BEI acordă uneori întâietate FEIS față de aceste programe; recunoaște că este important să se prelungească durata de viață a FEIS dincolo de 2020 și că este necesar să se majoreze garanția din bugetul UE, dar subliniază necesitatea unei evaluări a impactului detaliate, pentru a se justifica astfel creșterea propusă de Comisie;

7.  solicită consolidarea caracterului adițional al proiectelor finanțate prin FEIS pe o arie mai largă și a capacității de absorbție, în special în zonele cu o rată ridicată a șomajului, pentru a avea un impact mai puternic în ceea ce privește statisticile referitoare la ocuparea forței de muncă; subliniază necesitatea de a continua dezvoltarea investițiilor în proiectele transfrontaliere;

8.  subliniază faptul că situația investițiilor în Europa se îmbunătățește progresiv, însă ritmul rămâne lent și nu este ireversibil; subliniază că nivelurile investițiilor rămân sub nivelul dinainte de criză și că decalajul de investiții rămâne important, în acest sens FEIS trebuind să se orienteze către finanțarea acelor proiecte care aduc locuri de muncă și creștere și dezvoltare durabilă;

9.  solicită Comisiei, statelor membre și Grupului BEI să sprijine IMM, microîntreprinderile și întreprinderile sociale să acceseze mai ușor la finanțare, îmbunătățindu-și astfel capacitatea de a crește, de a implementa proiecte și de a crea locuri de muncă de calitate, promovând în mod mai eficient FEIS și asigurând un mai bun acces la sprijin tehnic la nivel local; constată că finanțarea IMM pare să fie cea mai de succes componentă a finanțării FEIS; constată că succesul componentei pentru IMM se datorează eforturilor inițiale ale altor inițiative ale UE privind IMM, însă există o justificare pentru extinderea acestei componente dacă sunt menținute standardele de calitate; recomandă ca IMM și microîntreprinderilor să li se acorde accesul la informațiile privind finanțarea care sunt disponibile;

10.  invită Comisia și BEI să își continue campaniile desfășurate la nivel local și național menite să contribuie la explicarea și la promovarea beneficiilor planului de investiții în întreaga Uniune; salută faptul că BEI a deschis noi birouri în statele membre pentru a asigura mai mult sprijin și pentru a consolida cooperarea cu băncile naționale de promovare, contribuind la generarea mai multor proiecte în zonele cu o rată ridicată a șomajului, care au beneficiat de mai puțină acoperire până în prezent;

11.  invită Comisia și Grupul BEI să-și intensifice eforturile și să consolideze impactul social și impactul asupra ocupării forței de muncă al FEIS, menținând totodată obiectivul său de a contribui la depășirea discrepanțelor actuale din UE în materie de investiții prin mobilizarea finanțărilor private pentru investiții strategice;

12.  salută consolidarea garanției Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în cadrul componentei pentru IMM a FEIS, precum și dezvoltarea instrumentului de capital FEIS care vizează asigurarea unei contribuții corespunzătoare la dezvoltarea pieței în domenii precum impactul social; solicită ca angajamentul continuu în privința dezvoltării antreprenoriatului social și a economiei sociale și solidare să extindă și mai mult obiectivele sociale, culturale și de mediu în domenii precum reducerea sărăciei, asistența medicală și dezvoltarea comunității;

13.  solicită statelor membre să elaboreze platforme naționale și regionale și să își intensifice cooperarea cu diverși actori, printre care parteneri sociali, pentru a canaliza astfel investițiile capabile creeze locuri de muncă de calitate și să îmbunătățească coeziunea economică, socială și teritorială și să utilizeze FEIS, acolo unde este cazul, pentru investiții inteligente în dezvoltarea de servicii sociale, de sănătate și îngrijiri medicale de calitate ridicată pentru cetățenii proprii; invită Comisia, Grupul BEI și statele membre să își intensifice eforturile, să își consolideze capacitățile, să crească nivelul de informare, să elaboreze un ecosistem adecvat și să sporească atragerea de investiții în servicii sociale precum educația, formarea, asistența medicală și locuințele;

14.  reamintește că interesul puternic al băncilor intermediare din întreaga UE pentru proiecte finanțate de FEIS și participarea lor la astfel de proiecte, cu scopul de a oferi finanțare pentru IMM, au fost încununate de succes;

15.  invită Comisia să colaboreze cu Comitetul director al FEIS pentru a folosi toate oportunitățile existente pentru a consolida accesul IMM la finanțare, cu scopul de a crește volumul global de acțiuni pentru aceste instrumente;

16.  invită Comisia și Grupul BEI să asigure mai strânsa conexiune dintre FEIS și fondurile structurale, precum și alte fonduri UE și instrumente de finanțare, precum fondurile ESI, programul EaSI, COSME, InnovaFin, Instrumentul european de microfinanțare Progress și alte fonduri relevante, dar să evite dubla finanțare și să asigure o finanțare optimă și eficace de o manieră mai complementară; subliniază că această coordonare trebuie să fie simplificată în continuare și că obstacolele administrative trebuie eliminate; solicită, prin urmare, o coordonare adecvată între autoritățile relevante și concentrarea inclusiv pe regiunile cele mai afectate de șomajul ridicat și de sărăcie, pentru a se reduce astfel disparitățile prin crearea de locuri de muncă de calitate și de creștere durabilă, sprijinind incluziunea socială și îmbunătățind protecția mediului; subliniază că FEIS ar trebui să îndeplinească o funcție suplimentară și complementară în legătură cu politica de coeziune;

17.  insistă asupra faptului că rezultatele inițiale arată că statele membre cu capacitate tehnică și administrativă mai mare, precum și cu instituții financiare mai solide, beneficiază mai mult de FEIS; avertizează că acest lucru ar putea conduce la adâncirea discrepanțelor dintre regiunile puternice și cele slabe; subliniază că BEI și Comisia trebuie să joace un rol mai important în sprijinirea statelor rămase în urmă, prin oferirea unei asistențe tehnice mai ample la nivel local și prin stimularea capacității anumitor state de a beneficia de FEIS;

18.  consideră că, deși nu ar trebui să se practice o țintire regional sau sectorială, sau prealocare a fondurilor FEIS, FEIS ar trebui să fie concentrat în țările în care diferența dintre investițiile de pe piață este mai puțin evidentă, ceea ce conduce la concluzia că nu se acordă atenția cuvenită reducerii veritabile a disparităților pieței și constrângerilor de pe piața muncii; consideră că FEIS ar trebui să completeze mai eficient fondurile structurale pentru a ajuta regiunile mai puțin dezvoltate să depășească obstacolele și consideră că dezvoltarea unei Platforme europene de consiliere în materie de investiții cu un focus mai local, care să asigure asistență tehnică personalizată și să contribuie la formarea de capacități, ar spori numărul de cereri;

19.  invită Comisia și Grupul BEI să se angajeze în mod mai activ în consultări cu statele membre și părțile interesate, în cooperare cu autoritățile publice, cu băncile naționale de investiții, precum și băncile naționale promoționale, mai ales în țările care, până în prezent, au obținut rezultate slabe în absorbția fondurilor; consideră că FEIS ar trebui să se concentreze mai ales pe acele proiecte care pot reduce șomajul și pe cele care vizează investiții sociale în capacitățile actuale și viitoare ale forței de muncă de a se implica pe piața muncii, care au o importantă valoare adăugată europeană și contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, și care promovează coeziunea și investesc în capitalul uman; consideră că este important ca FEIS să acopere sectoare-cheie pentru UE, precum și obiectivele care au la bază TFUE, de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și de reducere a disparităților regionale; afirmă că proiectele de succes creează locuri de muncă;

20.  invită Comisia și Grupul BEI să asiste statele membre în a crește crească (în general, precum și în cadrul FEIS, în măsura în care acest lucru este posibil) investițiile în proiecte ce vizează incluziunea socială și îmbunătățirea protecție mediului din regiunile cel mai puțin populate, precum și din regiunile foarte îndepărtate și ultraperiferice, ce suferă intens de pe urma crizei, mai ales referitor la șomajul și nivelurile de ocupare a forței de muncă și în acele regiuni și țări cu niveluri foarte ridicate ale șomajului, afectate în mod deosebit de lipsa investițiilor în locuri de muncă, fapt ce conduce la subocuparea forței de muncă, la excluziune socială și la fenomene de migrație;

21.  invită Comisia să intensifice campania de comunicare privind FEIS și creșterea nivelului de informare privind FEIS prin pregătirea unui set de informații pentru IMM pentru a le explica, simplu și inteligibil, prin exemple concrete, modul în care pot obține finanțare și tipurile de proiecte finanțate prin FEIS;

22.  reamintește că FEIS rămâne fără o evaluare și o analiză a cauzei deficitului de investiții și a nevoilor pieței, precum și a celor mai bune moduri de a gestiona aceste nevoi; solicită Comisiei să procedeze la o evaluare; consideră mai mult decât dezamăgitor faptul că evaluarea FEIS de către Comisie nu a luat în calcul numărul, tipul și perspectivele de locuri de muncă create până în prezent cu ajutorul acestui fond și nu a reușit să-i determine impactul asupra dimensiunii de gen; solicită Comisie să instituie niveluri-țintă de ocupare a forței de muncă și să asigure că contribuția FEIS la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă este măsurată și monitorizată în mod adecvat, să analizeze și să evalueze impactul proiectelor FEIS asupra numărului de locuri de muncă create și impactul real al acestor investiții în locuri de muncă directe și indirecte și să înregistreze rezultatele atinse cu ajutorul FEIS, defalcat pe țări și sectoare, cu accent deosebit pe IMM;

23.  reamintește importanța publicării periodice de date noi și actualizate, inclusiv de evaluări independente, trăgându-se concluzii din trecut; ia act de dificultățile apărute la evaluarea acestei componente, dată fiind perioada de care au nevoie proiectele pentru a se finaliza și pentru ca impactul lor să poate fi evaluat și, în această privință, solicită Grupului BEI să elaboreze un set de bune practici pentru colectarea și evaluarea unor astfel de rezultate la următoarea evaluare, luând în calcul și impactul pe termen mai lung decât durata FEIS; consideră că sunt necesare eforturi mai importante pentru introducerea de indicatori de performanță care să măsoare rezultatele fiecărui proiect și atingerea obiectivelor; salută existența rapoartelor referitoare la creștere și la ocuparea forței de muncă pentru instrumentele mobilizate în cadrul componentei pentru IMM a FEIS și existența raportării privind impactul social din cadrul instrumentului financiar garanția EaSI și al instrumentelor-pilot FEIS pentru IMM și încurajează utilizarea în continuare a acestor raportări;

24.  consideră că proiectele de infrastructură transfrontalieră sunt esențiale pentru realizarea pieței unice, precum și pentru intensificarea oportunităților de ocupare a forței de muncă; invită Comisia și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții să se concentreze pe asigurarea suportului tehnic și pe consolidarea capacităților, pentru a crește numărul proiectelor de acest fel și pentru a le crește calitatea și impactul;

25.  solicită statelor membre să prevadă și alte priorități de investiții, mai clar definite, precum cele în materie de investiții sociale și de creare de locuri de muncă, și să elaboreze proiecte în colaborare cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții. consideră că BEI ar trebui să asigure, împreună cu Comisia, un circuit informațional adecvat bazat pe feedback în ceea ce privește eventualele bariere normative care împiedică derularea unor proiecte viabile la diferite niveluri; invită Comisia să coopereze mai îndeaproape cu statele membre în cadrul procesului semestrului european, pentru a le ajuta să înceapă cât de curând cu transpunerea recomandărilor, mai ales inițiind reforme economice și sociale și îndepărtând astfel barierele naționale din calea investițiilor și creând un mediu favorabil afacerilor; reamintește faptul că numai „triunghiul virtuos” alcătuit din reforme structurale identificate în recomandările specifice fiecărei țări, politici fiscale responsabile și investiții poate conduce spre succes; subliniază necesitatea unei mai mari transparențe a FEIS, care ar trebui să răspundă în fața Parlamentului, respectiv comunicând acestuia informații complete de natură bugetară și acordându-i acces la datele financiare ale proiectelor finanțate de BEI;

26.  salută propunerea Comisiei în a doua fază a FEIS de a crește transparența modului în care sunt selectate proiectele, solicitând Comitetului pentru investiții FEIS să își explice deciziile și să motiveze acordarea sprijinului, precum și publicând tabloul de bord al indicatorilor pentru proiectele FEIS imediat după semnarea proiectelor, cu excluderea tuturor informațiilor sensibile din punct de vedere comercial; menționează că sunt esențiali indicatori precum crearea de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor;

27.  salută faptul că, în strânsă colaborare cu BEI, Comisia va consolida în continuare comunicarea privind FEIS și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, pentru a crește nivelul de informare privind disponibilitatea finanțării și a asistenței tehnice în Uniune; sugerează că informarea privind soluțiile de finanțare, asistența tehnică și procedurile, inclusiv exemple de bune practici și studii de caz, pot stimula idei noi și pot crește numărul inițiativelor de investiții;

28.  insistă că este necesar ca proiectele FEIS să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv dreptul la condiții de muncă echitabile și corecte; subliniază în mod deosebit necesitatea de a asigura respectarea drepturilor la informare și consiliere ale lucrătorilor.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.1.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

10

0

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Dieter-Lebrecht Koch, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Evelyn Regner, Csaba Sógor, Helga Stevens, Flavio Zanonato

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Marco Valli

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

41

+

ALDE

ECR

PPE

S&D

VERTS/ALE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Robert Rochefort, Yana Toom, Renate Weber

Arne Gericke, Czesław Hoc, Helga Stevens, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská

Georges Bach, Heinz K. Becker, Dieter-Lebrecht Koch, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Csaba Sógor, Romana Tomc

Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Georgi Pirinski, Evelyn Regner, Siôn Simon, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

Jean Lambert, Terry Reintke

 

10

-

EFDD

ENF

GUE/NGL

NI

 

Laura Agea, Marco Valli

Dominique Martin, Joëlle Mélin

Lynn Boylan, Rina Ronja Kari, Patrick Le Hyaric, Paloma López Bermejo, João Pimenta Lopes

Lampros Fountoulis

 

0

0

 

 

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (11.10.2016)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportor pentru aviz: Nicola Danti

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  observă că, fiind deplin operațional de puțin timp, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) a fost lansat cu succes, obținând rezultate concrete și stimulând investițiile pentru a depăși absența investițiilor și a competitivității în Europa prin acțiuni coordonate; subliniază, cu toate acestea, că este necesar să se accelereze ritmul în mod semnificativ pentru a obține rezultate și mai tangibile, în special în statele membre în care finanțarea pusă la dispoziție de FEIS a înregistrat un nivel redus, pentru ca instrumentul să își atingă pe deplin obiectivele;

2.  subliniază că principiul director al FEIS este de a mobiliza investițiile private, bazate pe piață, determinate strict de cerere și îndeamnă Comisia, prin urmare, să analizeze posibilitatea de a utiliza garanțiile FEIS pentru a încuraja participarea mai multor surse de investiții, cum ar fi fondurile de pensii, fondurile suverane de investiții și investițiile sociale, în calitate de cofinanțatori la proiecte-cheie;

3.  subliniază că FEIS ar trebui să asigure o mai mare adiționalitate pentru proiectele sale în raport cu activitățile normale ale BEI în sensul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2015/1017; subliniază că, deoarece fondurile FEIS au fost redirecționate de la programele UE pentru cercetare, inovare și infrastructură, FEIS ar trebui să sprijine investițiile strategice legate de proiectele care nu pot obține finanțare din cauza disfuncționalităților pieței, a situațiilor de investiții sub nivelul optim sau a unui nivel ridicat de risc; îndeamnă Comisia, în acest sens, să realizeze o evaluare detaliată a adiționalității proiectelor deja finanțate de FEIS și, în funcție de rezultate, să stabilească reguli și criterii clare pentru definirea adiționalității; reamintește, de asemenea, că, atunci când se stabilesc criteriile pentru utilizarea garanției UE, FEIS ar trebui să ia în considerare nu doar rentabilitatea, ci și efectele pozitive pe termen lung pentru piața unică în ceea ce privește creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, crearea de locuri de muncă și coeziunea;

4.  observă că, chiar dacă că au fost realizate cu succes mai multe proiecte de infrastructură și de inovare, plafonul ridicat pentru valoarea minimă a proiectului (50 de milioane EUR) limitează numărul de proiecte care pot fi realizate prin intermediul FEIS, în special în statele membre mici; solicită, prin urmare, reducerea plafonului minim pentru finanțarea proiectelor;

5.  subliniază faptul că, în timp ce componenta pentru IMM-uri din cadrul FEIS are mare succes și reprezintă o bună oportunitate pentru întreprinderile nou-înființate, IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie de a avea acces rapid la finanțare, aceasta are încă nevoie de îmbunătățire, ca și componenta privind investițiile în infrastructură și inovare; salută, prin urmare, intenția Comisiei de a extinde și consolida componenta de sprijin pentru IMM-uri; subliniază că este necesar să se găsească resurse financiare pentru a susține IMM-urile în punerea în aplicare a proiectelor la nivel internațional și încurajează crearea de noi oportunități pentru IMM-uri de a obține finanțare pentru proiecte mai riscante, în special în sectorul digital; subliniază, de asemenea, că nu ar trebui uitate proiectele majore de investiții, în special proiectele de infrastructură și inovare; subliniază că este necesar să se pună la dispoziție fonduri pentru programul de transformare digitală cu scopul de a sprijini IMM-urile afectate de tranziția digitală și de a promova dezvoltarea unor tehnologii noi și inovatoare, cu o cooperare mai strânsă între societățile cu vechime și întreprinderile nou-înființate;

6.  observă că interesul puternic al băncilor intermediare din întreaga UE pentru proiecte finanțate de FEIS și participarea lor la astfel de proiecte oferind finanțare pentru IMM-uri, au fost încununate de succes; încurajează Comisia să colaboreze cu Comitetul director al FEIS pentru a folosi toate posibilitățile existente în cadrul Regulamentului privind FEIS pentru a consolida accesul IMM-urilor la finanțare, cu scopul de a crește volumul global de acțiuni pentru aceste instrumente și a-i permite FEI să finanțeze un volum de operațiuni suplimentar semnificativ;

7.  solicită o mai bună coordonare și sinergie între FEIS și alte fonduri ale UE, în special fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), pentru a promova o mai mare eficacitate a cheltuielilor, o coeziune mai puternică în Europa și a se asigura că FEIS dispune de o largă acoperire geografică, în special în țările cu un nivel redus de finanțare din FEIS, cu scopul de a asigura o mai mare uniformitate a investițiilor și a reduce disparitățile regionale; solicită, de asemenea, să se intensifice cooperarea cu băncile naționale de promovare, autoritățile locale și regionale și părțile interesate relevante, precum și să se încurajeze într-o mai mare măsură crearea de platforme de investiții, pentru a agrega posibilitățile de investiții sectoriale și geografice;

8.  subliniază necesitatea de a crește transparența operațiunilor FEIS și de a difuza mai bine informațiile cu privire la proiecte și la rezultatele lor în rândul cetățenilor și al potențialilor beneficiari; îndeamnă Comisia să depună eforturi mai bine direcționate în materie de comunicare și consiliere pentru a crește nivelul de informare cu privire la FEIS; sugerează să fie pregătite informații pentru IMM-uri pentru a le explica, simplu și inteligibil, prin exemple concrete, modul în care pot obține finanțare și tipurile de proiecte finanțate prin FEIS;

9.  consideră că toate contractele semnate între BEI și clienții săi, atât publici, cât și privați, trebuie să fie făcute publice în mod sistematic, pentru a dovedi valoarea adițională a proiectelor FEIS și a demonstra publicului normele ridicate care se aplică proiectelor finanțate prin FEIS; atrage atenția asupra necesității de a consolida Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI) și Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (EIAH) cu scopul de a stabili o legătură cu economia reală, inclusiv o cooperare consolidată cu băncile naționale de promovare, a conferi vizibilitate proiectelor și a asigura asistență tehnică de înaltă calitate pentru promotorii potențiali;

10.  consideră că FEIS contribuie la completarea și stimularea pieței unice; subliniază, în acest sens, importanța de a consolida cel de-al treilea pilon al „Planului de investiții pentru Europa”, și în contextul procesului semestrului european, pentru ca mediul de reglementare al UE să devină mai sigur, omogen și favorabil investițiilor, axându-se în special asupra obiectivelor strategice, cum ar fi finalizarea unei piețe unice pe deplin integrată, competitivă și funcțională și dezvoltarea unei piețe unice digitale bazată pe inovare, precum și asupra unor acțiuni-cheie care să sprijine aceste obiective; constată că angajamentele FEIS pentru proiecte din sectorul digital sunt extrem de insuficiente;

11.  invită statele membre și părțile interesate să exploreze și să promoveze mai mult oportunitățile de investiții în domeniul conținutului și serviciilor digitale, al rețelelor de bandă largă generalizate, accesibile și de mare viteză și al insfrastructurilor de telecomunicații, acestea fiind condiții prealabile pentru o aplicare autentică a drepturilor consumatorilor în ceea ce privește accesul la conținut, calitatea serviciilor și costurile reduse; subliniază importanța de a elimina diferențele în materie de dezvoltare a infrastructurii între regiunile din Europa și între zonele urbane și cele rurale; subliniază că este important să se finanțeze crearea unor centre tehnologice în regiunile mai puțin industrializate pentru a reduce disparitățile regionale și a revitaliza economiile locale prin furnizarea de locuri de muncă de înaltă calitate și sprijinirea dezvoltării de competențe;

12.  salută recenta propunere a Comisiei de a extinde FEIS după 2018, cu scopul de a depăși deficitul actual de investiții în Europa și de a continua să se mobilizeze capital din sectorul privat.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

27

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Catherine Bearder, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Lara Comi, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Pascal Durand, Vicky Ford, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Maria Grapini, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Eva Paunova, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Pascal Arimont, Birgit Collin-Langen, Morten Løkkegaard, Julia Reda, Marc Tarabella, Sabine Verheyen


AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională (13.10.2016)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportoare pentru aviz: Mercedes Bresso

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că politica de coeziune este principala politică de investiții a Uniunii, aceasta vizând reducerea disparităților regionale și aducerea unei contribuții la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; ia act de primele rezultate ale Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în mobilizarea de investiții private, mai ales în beneficiul IMM-urilor; reamintește că FEIS trebuie, de asemenea, să contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială și că sunt necesare eforturi de îmbunătățire a sinergiilor și complementarității între FEIS și fondurile structurale și de investiții europene (FSIE) și alte programe ale UE; subliniază importanța asigurării adiționalității între FEIS și alte inițiative ale BEI și programe finanțate de UE, având în vedere faptul că acest aspect a fost în mod frecvent neglijat în procesul de punere în aplicare până în prezent, prin abordarea eșecurilor pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim;

2.  salută proiectele de investiții aprobate de Consiliul de administrație al BEI, care indică o concentrare de operațiuni cu nivel mai ridicat de risc ce nu ar fi fost finanțate de instituții financiare sau de operațiuni ale politicii de coeziune; observă, cu toate acestea, că multe dintre operațiuni acoperă intervenția și criteriile de eligibilitate ale FSIE, în special în ceea ce privește FEDR; solicită ca proiectele de investiții aprobate care au un profil de risc mai ridicat să aducă o valoare sporită economiei și să acopere nișele de piață care altfel vor rămâne cu lacune investiționale majore;

3.  îndeamnă Comisia și BEI să accelereze eforturile și să instituie mecanisme, incluzând un set de criterii care să asigure verificarea adiționalității;

4.  pentru a putea evalua utilitatea sprijinului acordat din FEIS, perspectivele pentru sprijinul din FEIS pe viitor și posibilitatea de extindere a FEIS, solicită Comisiei ca, în colaborare cu BEI, să prezinte o analiză cuprinzătoare cu privire la proiectele finanțate până acum, inclusiv pentru pilonul IMM-urilor, și să furnizeze date și informații la scară completă privind progresul componentei pentru IMM-uri;

5.  ia act de publicarea noilor orientări ale Comisiei din 22 februarie 2016 privind combinarea FEIS și a FSIE, precum și documentul publicat de Comisie și de BEI la 18 martie privind regulile FEIS referitoare la platformele de investiții; observă totuși numărul încă foarte scăzut de sinergii dintre FEIS și FSIE și solicită Comisiei, BEI, precum și băncilor și instituțiilor de promovare naționale și regionale și autorităților de management al fondurilor să accelereze dezvoltarea și introducerea de noi sinergii în vederea asigurării unei acoperiri geografice mai extinse a FEIS;

6.  își exprimă preocuparea în legătură cu faptul că propunerea Comisiei solicită ca tranșa de investiții cu riscul cel mai ridicat să fie acoperită din FSIE și nu din FEIS când este vorba despre instrumente combinate; consideră că astfel se creează insecuritate juridică în legătură cu utilizarea FSIE și nu se ține seama de motivul inițial al apariției FEIS, și anume de a crea capacitate suplimentară de asumare a riscurilor pentru investițiile realizate de UE;

7.  își exprimă îngrijorarea privind rolul limitat atribuit Parlamentului European în implementarea FEIS și privind lipsa de transparență în ceea ce privește criteriile specifice pentru selectarea proiectelor, precum și privind sumele alocate acestora, care în multe cazuri sunt „nedivulgate”;

8.  observă că orientările și acțiunea Comisiei privind realizarea sinergiilor nu sunt suficient de detaliate; constată că, până în prezent, combinațiile FSIE și FEIS existente sunt determinate de cererea formulată la bază de către autoritățile și actorii locali;

9.  consideră că Comisia, BEI, Comitetul Regiunilor, statele membre și autoritățile de management, inclusiv cele de la nivel regional, ar trebui să coopereze mai îndeaproape pentru a asigura promovarea unor proiecte FEIS-FSIE mai integrate și complementare, cu o valoare adăugată europeană, menite să accelereze dezvoltarea teritorială și politica de coeziune; constată că proiectele din economia circulară ar putea furniza un exemplu de proiecte FSIE-FEIS integrate, întrucât promovează rolul autorităților locale și regionale în facilitarea unei tranziții spre o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, potrivindu-se în același timp în profilul de investiții al proiectelor care pot fi finanțate din FEIS;

10.  consideră că este esențial să se țină seama de diferitele nevoi de dezvoltare a economiei și infrastructurii existente în regiuni și de diversitatea teritorială a statelor membre, asigurându-se că eligibilitatea proiectelor nu va fi influențată de interferențe capabile să provoace o dispersie excesivă a creditelor; subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării de proiecte tematice sau transfrontaliere ce ar putea stimula coeziunea și prezenta valoare adăugată europeană, considerând că ar trebui elaborate orientări unificate privind proiectele transfrontaliere; încurajează toate statele membre să identifice bănci naționale și regionale de promovare și să faciliteze procesul de implicare a lor, deoarece acestea sunt esențiale pentru stabilirea de platforme de investiții privind concentrarea tematică sau regională;

11.  invită Comisia și statele membre ca, pentru a accelera punerea în aplicare a proiectelor FEIS și sinergiile acestora cu FSIE, să faciliteze utilizarea de modele de finanțare alternative, cum ar fi parteneriatele public-privat, precum și să simplifice cadrul legislativ al normelor privind ajutorul de stat; invită statele membre să pregătească rezerve de proiecte de investiții mature cu ajutorul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, structurându-le în mod optim pentru a asigura o utilizare mai extinsă a instrumentelor financiare și complementarități între FEIS și FSIE;

12.  invită Comisia și BEI să depună eforturi pentru a permite regiunilor neparticipante, prin intermediul investițiilor în asistență tehnică la fața locului, să desfășoare operațiuni de proiecte echilibrate la nivel regional; consideră că crearea unor platforme de investiții locale – un loc de întâlnire a fondurilor publice cu finanțarea privată – ar trebui accelerată;

13.  face referire la experiența acumulată din derularea operațiunilor aferente politicii de coeziune, care arătă că asistența tehnică acordată beneficiarilor privați și publici este foarte necesară la nivel regional și local; prin urmare, invită Comisia și BEI să implice intermediarii financiari și organizațiile-umbrelă într-un mod flexibil și deschis; consideră că o campanie de comunicare riguroasă privind proiectele de investiții FEIS ar trebui întreprinsă în regiunile UE cu performanțe slabe;

14.  consideră că proiectele FEIS trebuie să respecte cerințele pentru concentrarea tematică atunci când completează FSIE; observă că este nevoie să se accelereze punerea în aplicare a proiectelor FEIS și să se ia în considerare prioritățile statelor membre legate de FSIE și FEIS;

15.  consideră că selectarea operațiunilor de finanțare FEIS și managementul proiectelor ar trebui să fie mai transparente, controlabile și bazate pe criterii bine definite și să implice actorii locali și regionali încă din stadii timpurii, unde este necesar; observă că autoritățile locale și regionale trebuie implicate într-o măsură mai mare în procesul de selecție a proiectelor de interes local și regional; subliniază că Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și comitetul pentru investiții al FEIS ar trebui să facă uz de expertiza autorităților regionale și locale pentru a promova proiecte FEIS-FSIE integrate și complementare; în acest sens, Platforma ar trebui să aibă un rol activ în sprijinirea autorităților locale și regionale să profite la maximum de FEIS; încurajează statele membre, precum și autoritățile locale și regionale să prezinte proiecte care ar putea fi finanțate complementar de FEIS și FSIE în Portalul european pentru proiecte de investiții pentru a atrage investiții pe teritoriul lor;

16.  subliniază necesitatea de a consolida platforma națională și regională în sprijinul coordonării și sinergiilor între fondurile UE și alte programe; solicită, în același timp, să se introducă instrumente administrative la nivelul statelor membre, astfel încât proiectele prezentate pentru finanțare să poată fi direcționate către instrumentele adecvate, în funcție de natura proiectului;

17.  solicită Comisiei să evite axarea pe două obiective, prin care finanțarea FEIS vizează proiecte care ar putea fi foarte bine finanțate de FSIE; solicită, în lumina importanței pe care o au adiționalitatea și complementaritatea, să se îmbunătățească vizibilitatea FSIE și comunicarea cu privire la aceste fonduri, pentru a înlocui accentul oarecum unilateral pe care Comisia îl pune în prezent pe FEIS;

18.  reamintește că Parlamentul trebuie să joace un rol fundamental în monitorizarea impactului acestor strategii și proiecte pentru a se consolida ocuparea forței de muncă și creșterea economică durabilă; subliniază că Parlamentul trebuie, de asemenea, să joace un rol important în monitorizarea impactului sinergiilor și al complementarităților FEIS cu FSIE și celelalte programe ale UE.

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.10.2016

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

28

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Pascal Arimont, Franc Bogovič, Mercedes Bresso, Rosa D’Amato, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Julia Reid, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Viorica Dăncilă, Josu Juaristi Abaunz, Bronis Ropė, Peter Simon, Branislav Škripek, Damiano Zoffoli


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (23.3.2017)

destinat Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare

referitor la punerea în aplicare a Fondului european pentru investiții strategice

(2016/2064(INI))

Raportoare pentru aviz: Jill Evans

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată cu dezamăgire că numai 4 % din finanțarea de la FEIS - atât în cadrul componentei pentru infrastructură și inovare, cât și al componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii - a fost alocată pentru obiectivul tematic prevăzut la articolul 9 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul FEIS și că numai o parte din acest procent de 4 % a ajuns în sectoarele culturii și educației;

2.  ia act, de asemenea, de necesitatea unei distribuiri geografice mai echilibrate a finanțării de la FEIS; reamintește că cele mai multe proiecte ale FEIS sunt aprobate în regiunile cu o economie mai sănătoasă din Europa de Vest; solicită, prin urmare, să fie depuse mai multe eforturi pentru a investiga și a revizui în continuare nevoile specifice și lacunele din țările care utilizează într-o mai mică măsură sprijinul acordat de FEIS și pentru a oferi mai multă asistență tehnică și sprijin la nivel local și sectorial pentru a se asigura că toate statele membre beneficiază de FEIS;

3.  subliniază interesul în rândul părților interesate din sectorul cultural și creativ (SCC) pentru finanțarea de la FEIS, precum și potențialul Componentei pentru întreprinderi mici și mijlocii pentru acest sector; cu toate acestea, regretă lipsa de informare cu privire la FEIS și posibilitățile și instrumentele de finanțare ale acestuia; solicită insistent Comisiei să adopte noi inițiative de comunicare și să le consolideze pe cele existente, care trebuie adaptate nevoilor SCC și puse în aplicare la nivel local în statele membre, inclusiv prin intermediul birourilor Europa creativă;

4.  observă că sectorul cultural și creativ este compus în principal din IMM-uri cu un grad mai ridicat de risc; constată, în această privință, că platformele de investiții ar putea facilita mobilizarea finanțării FEIS, întrucât acestea pot reuni proiecte mai mici și contracte de grup; îndeamnă organele de conducere ale FEIS să acorde o mai mare atenție platformelor de investiții în vederea maximizării beneficiilor pe care acestea din urmă le pot aduce în depășirea obstacolelor în calea investițiilor; invită BEI să furnizeze părților interesate mai multe informații cu privire la platforme; reamintește că asociațiile europene care activează în domeniul culturii și al educației au rețele de asociații membre ce dețin cunoștințe geografice și sectoriale care ar putea contribui la o mai bună canalizare a măsurilor de sensibilizare; evidențiază rolul semnificativ pe care l-ar putea avea Platforma europeană de consiliere în materie de investiții prin contribuția sa la crearea de platforme de investiții, care, la rândul lor, ar putea contribui la asigurarea unui echilibru mai bun din punct de vedere geografic și sectorial;

5.  consideră că este nevoie, de asemenea, de consiliere specifică pentru SCC, pentru înțelegerea posibilităților și procedurilor de finanțare ale FEIS și că intermediarii financiari au nevoie de sprijin pentru a cunoaște mai bine SCC și nevoile sale; salută, în acest sens, propunerea FEIS 2.0 de creștere a rolului Platformei europene de consiliere în materie de investiții și de consolidare a prezenței sale la nivel național, regional și local; insistă ca această platformă să dispună de resurse adecvate, astfel încât să poată sprijini corespunzător sectoarele educației și culturii pe parcursul întregului proces;

6.  invită Comisia și Grupul BEI să elaboreze și să integreze o expertiză care să se concentreze în special pe investițiile culturale în platforma europeană de consiliere în materie de investiții; solicită ca platforma să funcționeze în legătură cât mai strânsă cu băncile naționale de promovare și cu participanții din sectorul cultural și creativ, pentru a oferi un sprijin optim;

7.  observă că, din moment ce este interzis prin lege ca școlile și universitățile din majoritatea statelor membre să împrumute bani, FEIS este, în mare măsură, nepotrivit pentru acest sector; regretă că, în ciuda redirecționării finanțării de la Orizont 2020, sprijinul de la FEIS pentru cercetare și inovare nu a adus suficiente avantaje pentru universitățile publice; insistă, prin urmare, ca finanțarea să fie restituită inițiativei Orizont 2020;

8.  constată că persoanele din zonele rurale se confruntă cu un dezavantaj semnificativ când încearcă să aibă acces la educație și, prin urmare, solicită să se îmbunătățească conectivitatea, infrastructura și accesibilitatea;

9.  solicită sinergii mai bune între FEIS și alte fonduri UE, în special Fondurile ESI, Orizont 2020 și Fondul de garantare pentru Europa Creativă; recomandă Comisiei să alimenteze anticipat Fondul de garantare pentru Europa Creativă prin intermediul FEIS în beneficiul IMM-urilor; subliniază că Platforma europeană de consiliere în materie de investiții poate avea un rol în furnizarea de informații privind combinarea fondurilor UE, precum și că ar trebui să se pună la dispoziție în mod cuvenit consilierea și formarea necesare; îndeamnă Comisia să ofere un portal sub forma unui ghișeu unic online care să permită potențialilor beneficiari din sectorul culturii și al educației să evalueze toate opțiunile de finanțare și modul în care acestea pot fi combinate în mod eficient; constată cu satisfacție, în această privință, orientările recent publicate ale Comisiei privind combinarea fondurilor ESI cu FEIS.

ANEXĂ: Lista entităților sau a persoanelor

de la care a primit contribuții raportoarea pentru AVIZ

Următoarea listă este elaborată în mod absolut voluntar, sub responsabilitatea exclusivă a raportoarei pentru aviz. Raportoarea a primit contribuții de la următoarele entități în pregătirea proiectului de raport:

Entitatea

Banca Europeană de Investiții

Fondul european de investiții

Uniunea internațională a cinematografelor

Liga europeană a asociațiilor patronale din domeniul artelor spectacolului (Pearle)

Culture Action Europe

Asociația Universităților Europene

Asociația Europeană a Instituțiilor de Învățământ Superior (EURASHE)

Platforma de învățare pe tot parcursul vieții

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.3.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

1

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Jill Evans, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Therese Comodini Cachia, Dietmar Köster, Emma McClarkin, Martina Michels

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

22

+

ECR

Andrew Lewer, Emma McClarkin

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Martina Michels

PPE

Andrea Bocskor, Therese Comodini Cachia, Svetoslav Hristov Malinov, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Dietmar Köster, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Helga Trüpel

1

-

EFDD

Isabella Adinolfi

1

0

ENF

Dominique Bilde

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

15.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

63

10

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Gerolf Annemans, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Hugues Bayet, Pervenche Berès, Reimer Böge, Udo Bullmann, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Jonás Fernández, Eider Gardiazabal Rubial, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Roberto Gualtieri, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Cătălin Sorin Ivan, Petr Ježek, Barbara Kappel, Othmar Karas, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Olle Ludvigsson, Marisa Matias, Gabriel Mato, Costas Mavrides, Clare Moody, Luigi Morgano, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu, Luděk Niedermayer, Jan Olbrycht, Stanisław Ożóg, Urmas Paet, Pina Picierno, Paul Rübig, Pirkko Ruohonen-Lerner, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Jordi Solé, Theodor Dumitru Stolojan, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Paul Tang, Michael Theurer, Isabelle Thomas, Ramon Tremosa i Balcells, Marco Valli, Tom Vandenkendelaere, Miguel Viegas, Daniele Viotti, Marco Zanni, Stanisław Żółtek

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Richard Corbett, Andrea Cozzolino, Bas Eickhout, Heidi Hautala, Ramón Jáuregui Atondo, Eva Kaili, Krišjānis Kariņš, Jeppe Kofod, Eva Maydell, Nils Torvalds, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Julia Reda, Bart Staes, Jarosław Wałęsa, Lambert van Nistelrooij


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

63

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Gérard Deprez, Petr Ježek, Urmas Paet, Michael Theurer, Nils Torvalds, Ramon Tremosa i Balcells

ECR

Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg

PPE

Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Brian Hayes, Gunnar Hökmark, Danuta Maria Hübner, Othmar Karas, Krišjānis Kariņš, Georgios Kyrtsos, Alain Lamassoure, Gabriel Mato, Eva Maydell, Siegfried Mureșan, Luděk Niedermayer, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Theodor Dumitru Stolojan, Tom Vandenkendelaere, Jarosław Wałęsa, Tomáš Zdechovský, Lambert van Nistelrooij, Patricija Šulin

S&D

Hugues Bayet, Pervenche Berès, Udo Bullmann, Richard Corbett, Andrea Cozzolino, Jonás Fernández, Eider Gardiazabal Rubial, Roberto Gualtieri, Cătălin Sorin Ivan, Ramón Jáuregui Atondo, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Olle Ludvigsson, Costas Mavrides, Clare Moody, Luigi Morgano, Victor Negrescu, Pina Picierno, Pedro Silva Pereira, Peter Simon, Paul Tang, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Manuel dos Santos

VERTS/ALE

Bas Eickhout, Heidi Hautala, Julia Reda, Jordi Solé, Bart Staes

10

-

ECR

Bernd Kölmel

EFDD

Jonathan Arnott, Marco Valli

ENF

Gerolf Annemans, Marco Zanni, Stanisław Żółtek

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Marisa Matias, Miguel Viegas

NI

Eleftherios Synadinos

2

0

ECR

Pirkko Ruohonen-Lerner

ENF

Barbara Kappel

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate