RAPORT referitor la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene

    24.5.2017 - (2016/2304(INI))

    Comisia pentru dezvoltare regională
    Raportor: Daniel Buda

    Procedură : 2016/2304(INI)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A8-0201/2017

    PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene

    (2016/2304(INI))

    Parlamentul European,

    –  având în vedere articolele 174, 175 și 177 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

    –  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (denumit în continuare „RDC”)[1],

    –  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene[2],

    –  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene[3],

    –  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la implementarea cu întârziere a programelor operaționale din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) – impactul asupra politicii de coeziune și ce e de făcut în continuare[4],

    –  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)[5],

    –  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la tema simplificării și a orientării către performanță a politicii de coeziune în perioada 2014-2020[6],

    –  având în vedere Concluziile Consiliului din 16 noiembrie 2016 privind rezultatele și noile elemente ale politicii de coeziune și ale fondurilor structurale și de investiții europene[7],

    –  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Asigurarea vizibilității politicii de coeziune: Norme de informare si de comunicare 2014-2020”[8],

    –  având în vedere sondajul Eurobarometru Flash 423 din septembrie 2015 solicitat de Comisie și intitulat „Citizens’ awareness and perceptions of EU: Regional Policy” (Cunoașterea de către cetățeni a politicii regionale a UE și percepțiile lor cu privire la aceasta)[9],

    –  având în vedere Raportul Van den Brade din octombrie 2014 intitulat „Multilevel Governance and Partnership” (Guvernanța pe mai multe niveluri și parteneriatul), întocmit la cererea comisarului pentru politica regională și urbană, Johannes Hahn[10],

    –  având în vedere planul de comunicare al Comitetului European al Regiunilor pentru 2016 intitulat „Conectarea regiunilor și orașelor pentru o Europă mai puternică”[11],

    –  având în vedere studiul din iulie 2016 solicitat de Comisie intitulat „Implementation of the partnership principle and multi-level governance in the 2014-2020 ESI Funds” (Punerea în aplicare a principiului parteneriatului și a guvernanței pe mai multe niveluri în fondurile ESI 2014-2020)[12],

    –  având în vedere prezentarea Secretariatului Interreg Europe intitulată „Designing a project communication strategy” (Elaborarea unei strategii de comunicare a proiectelor)[13],

    –  având în vedere raportul elaborat în cadrul evaluării ex post și al prevederii beneficiilor pentru țările din UE-15 ca urmare a punerii în aplicare a politicii de coeziune în țările V4, solicitat de Ministerul Dezvoltării Economice din Polonia și intitulat „How do EU-15 Member States benefit from the Cohesion Policy in the V4?” (Cum beneficiază statele membre ale UE-15 de politica de coeziune în țările V4?)[14],

    –  având în vedere manualul publicat de Rețeaua europeană pentru combaterea sărăciei (EAPN) în 2014 și intitulat „Giving a voice to citizens: Building stakeholder engagement for effective decision-making – Guidelines for Decision-Makers at EU and national levels” (Acordarea posibilității de a se exprima cetățenilor: consolidarea implicării părților interesate pentru a spori eficacitatea procesului decizional – Orientări pentru responsabilii politici de la nivel european și național)[15],

    –  având în vedere studiul din noiembrie 2014 al Direcției Generale Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulat „Informarea cetățenilor europeni cu privire la Europa: situația actuală și perspective”,

    –  având în vedere prezentarea din aprilie 2016 făcută de Direcția Generală Politici Interne (Departamentul tematic B: Politici structurale și de coeziune) intitulată „Research for REGI Committee: Mid-term review of the MFF and Cohesion Policy” (Cercetare pentru Comisia REGI: evaluare la jumătatea perioadei a CFM și a politicii de coeziune),

    –  având în vedere raportul de sinteză al Comisiei din 19 septembrie 2016 privind evaluarea ex post a FEDR și a Fondului de coeziune pentru perioada 2007-2013 (SWD(2016)0318),

    –  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

    –  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0201/2017),

    A.  întrucât politica de coeziune a contribuit în mare măsură la consolidarea creșterii economice și a locurilor de muncă, precum și la reducerea disparităților dintre regiunile Uniunii;

    B.  întrucât finanțarea politicii de coeziune a UE are un impact pozitiv asupra economiei și a vieții cetățenilor, lucru demonstrat de mai multe rapoarte și evaluări independente, însă rezultatele acesteia nu au fost întotdeauna bine comunicate, iar efectele sale pozitive sunt cunoscute într-o măsură destul de mică; întrucât valoarea adăugată a politicii de coeziune a UE depășește impactul economic, social și teritorial pozitiv dovedit al acestora, deoarece cuprinde și angajamentul statelor membre și al regiunilor față de consolidarea integrării europene;

    C.  întrucât este de importanță crucială ca utilizatorii finali și societatea civilă să fie conștienți de programele locale finanțate de UE, indiferent de nivelul de finanțare dintr-o anumită regiune;

    D.  întrucât principiul parteneriatului și modelul de guvernanță pe mai multe niveluri, care se bazează pe o coordonare sporită între autoritățile publice, partenerii economici și sociali și societatea civilă, pot contribui în mod eficace la o mai bună comunicare a obiectivelor politice ale UE și a rezultatelor acesteia;

    E.  întrucât un dialog permanent și implicarea societății civile sunt esențiale pentru a garanta responsabilitatea și legitimitatea politicilor publice, creând un sentiment de responsabilitate comună și asigurând transparența procesului de luare a deciziilor;

    F.  întrucât creșterea vizibilității fondurilor ESI poate contribui la îmbunătățirea percepțiilor cu privire la eficacitatea politicii de coeziune și la recâștigarea încrederii cetățenilor în proiectul european și a interesului lor față de acesta;

    G.  întrucât o linie de comunicare coerentă este esențială, nu doar în aval cu privire la rezultatele concrete ale fondurilor ESI, ci și în amonte pentru a înștiința inițiatorii de proiecte cu privire la oportunitățile de finanțare, pentru a asigura o mai bună implicare a publicului în procesul de punere în aplicare;

    H.  întrucât ar trebui consolidate metodele de difuzare a informaților și ar trebui diversificate și îmbunătățite canalele de comunicare,

    Considerații generale

    1.  subliniază că politica de coeziune este unul dintre principalii vectori publici ai creșterii care, prin intermediul celor cinci fonduri ESI, garantează investițiile în toate regiunile UE și contribuie la reducerea disparităților, la sprijinirea competitivității și a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii, precum și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

    2.  ia act cu preocupare de faptul că sensibilizarea publicului și percepția generală cu privire la eficacitatea politicii regionale a UE au scăzut de-a lungul anilor; face referire la sondajul Eurobarometru 423 din septembrie 2015, în care doar cu puțin peste o treime (34 %) dintre cetățenii europeni afirmă că au auzit despre proiectele cofinanțate de UE care îmbunătățesc calitatea vieții în zona în care trăiesc; ia act de faptul că majoritatea respondenților a menționat educația, sănătatea, infrastructura socială și politica de mediu ca domenii importante consideră nu doar calitatea proiectelor finanțate din fondurile ESI, ci și îndeosebi calitatea acestora și valoarea lor adăugată măsurată ca rezultate tangibile sunt o condiție prealabilă pentru o comunicare pozitivă; subliniază, prin urmare, că evaluarea, selectarea, punerea în aplicare și finalizarea proiectelor trebuie să se axeze pe obținerea rezultatelor preconizate, pentru a evita cheltuirea ineficientă, care ar putea genera publicitate negativă pentru politica de coeziune; atrage atenția asupra faptului că măsurile de comunicare trebuie să fie selectate acordând o atenție specială conținutului și domeniului, reiterând, în același timp, faptul că cea mai bună formă de publicitate este de a ilustra importanța și utilitatea proiectelor puse în aplicare;

    3.  ia act de faptul că asigurarea vizibilității investițiilor din cadrul politicii de coeziune ar trebui să rămână o responsabilitate comună a Comisiei și a statelor membre, în vederea formulării unor strategii de comunicare eficiente la nivel european, menite să asigure vizibilitatea investițiilor politicii de coeziune; ia act, în acest context, de rolul autorităților de management și al autorităților locale și regionale competente, în special prin comunicarea instituțională și prin beneficiari, dat fiind că acestea constituie cea mai eficientă interfață de comunicare cu cetățenii prin furnizarea de informații la fața locului și aducând Europa mai aproape de aceștia; reamintește, de asemenea, că aceste autorități cunosc cel mai bine realitățile și nevoile locale și regionale, precum și că îmbunătățirea vizibilității necesită mai multe eforturi pentru o mai bună informare și transparență la nivelul de bază;

    4.  subliniază că asigurarea vizibilității unei politici implică un proces dublu de comunicare și de interacțiune cu parteneri; evidențiază, de asemenea, că, în contextul unor provocări complexe și pentru a asigura legitimitatea și a oferi soluții eficace și pe termen lung, autoritățile publice trebuie să implice părțile interesate relevante în toate fazele de negociere și punere în aplicare a acordului de parteneriat și a programelor operaționale, în conformitate cu principiul parteneriatului; subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida capacitatea instituțională a autorităților publice și a partenerilor și reiterează rolul pe care-l poate juca Fondul social european (FSE) în acest sens;

    5.  subliniază, în acest context, progresele inegale înregistrate de statele membre în materie de simplificare a procedurilor administrative pentru a-i implica și mobiliza în mai mare măsură pe partenerii locali și regionali, inclusiv pe partenerii economici și sociali și pe organele care reprezintă societatea civilă; reamintește importanța dialogului social în acest sens;

    Provocările care trebuie abordate

    6.  subliniază creșterea euroscepticismului și a propagandei antieuropene și populiste, lucru care denaturează informațiile privind politicile Uniunii, și invită Comisia și Consiliul să analizeze și să abordeze cauzele subiacente; subliniază, prin urmare, necesitatea urgentă de a elabora strategii de comunicare mai eficiente, asigurând folosirea unui limbaj accesibil cetățenilor, care să urmărească eliminarea decalajelor dintre UE și cetățenii săi, inclusiv persoanele aflate în șomaj și cele expuse riscului de excludere socială, prin intermediul unei varietăți de platforme media la nivel local, regional și național care să poată transmite cetățenilor un mesaj precis și coerent cu privire la valoarea adăugată a proiectului european pentru calitatea vieții și prosperitatea lor;

    7.  invită Comisia și Consiliul să analizeze, atât pentru cadrul actual, cât și pentru reforma post-2020 a politicii de coeziune, impactul avut asupra percepției politicilor UE de către măsurile care vizează consolidarea legăturii cu semestrul european și punerea în aplicare a reformelor structurale prin intermediul unor programe finanțate prin fondurile ESI;

    8.  recunoaște limitările cadrului juridic în ceea ce privește asigurarea unei vizibilități corespunzătoare a politicii de coeziune; subliniază că, prin urmare, comunicarea cu privire la rezultatele sale tangibile nu a fost întotdeauna o prioritate pentru diversele părți interesate; este de părere că activitățile de comunicare recomandate cu privire la rezultatele tangibile ar trebui actualizate constant; ia act, în acest context, de faptul că asistența tehnică a fondurilor ESI nu include un pachet financiar dedicat comunicării, fie la nivelul Uniunii, fie la nivelul statelor membre; subliniază, cu toate acestea, responsabilitatea autorităților de management și a beneficiarilor de a monitoriza în mod regulat respectarea activităților de informare și de comunicare, astfel cum se prevede la articolul 115 și în anexa XII din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune;

    9.  reiterează necesitatea imperativă de a găsi echilibrul adecvat între necesitatea de a simplifica normele privind punerea în aplicare a politicii de coeziune și necesitatea de a păstra o bună gestiune financiară, în condiții de transparență, precum și de a combate frauda, comunicându-le în același timp în mod corespunzător publicului; reamintește, în acest context, necesitatea de a opera o distincție clară între nereguli și fraudă, astfel încât să nu se creeze neîncredere în rândul publicului față de autoritățile de management și administrațiile locale; insistă, de asemenea, asupra necesității de a simplifica și a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari, fără a aduce atingere controalelor și auditurilor necesare;

    10.  subliniază că este esențial să se îmbunătățească asumarea responsabilității pentru politica de coeziune pe teren, atât la nivel local, cât și regional, pentru a asigura obținerea și comunicarea eficientă a rezultatelor; apreciază că principiul parteneriatului aduce valoare adăugată la punerea în aplicare a politicilor publice europene, lucru confirmat de un studiu recent al Comisiei; subliniază, cu toate acestea, că mobilizarea partenerilor rămâne destul de dificilă, în anumite cazuri, dat fiind că principiul parteneriatului este aplicat oficial, dar nu permite o participare reală la procesul de guvernanță; reamintește că trebuie depuse mai multe eforturi și investite mai multe resurse în implicarea în parteneriat și în schimbul de experiență prin intermediul platformelor de dialog pentru parteneri, cu scopul suplimentar ca acestea să devină multiplicatori de oportunități de finanțare din partea UE și de reușite;

    11.  reamintește, de asemenea, natura strategică și pe termen lung a investițiilor în politica de coeziune, ceea ce înseamnă că, uneori, rezultatele nu sunt imediate, situație care dăunează vizibilității instrumentelor politicii de coeziune, în special în comparație cu alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice (FEIS); consideră, prin urmare, că activitățile de comunicare ar trebui, acolo unde este cazul, să continue pentru o perioadă suplimentară de patru ani de la încheierea proiectului; subliniază că rezultatele anumitor investiții (în special ale investițiilor în resursele umane) sunt mai puțin vizibile și mai greu de cuantificat decât investițiile „fizice” și solicită o evaluare mai detaliată și diferențiată a impactului pe termen lung al politicii de coeziune asupra vieților cetățenilor; consideră, de asemenea, că ar trebui acordată o atenție specială evaluării ex-post și activităților de comunicare cu privire la contribuția fondurilor ESI la strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, aceasta fiind strategia europeană de dezvoltare pe termen lung;

    12.  ia act de rolul important jucat de mass-media în ceea ce privește informarea cetățenilor cu privire la diversele politici ale Uniunii Europene și, în general, la afacerile europene; regretă, totuși, faptul că mass-media acoperă în mod limitat investițiile din cadrul politicii de coeziune a UE; subliniază necesitatea de a elabora campanii de informare și strategii de comunicare care să vizeze mass-media, care să fie adaptate la provocările informaționale actuale și care să ofere informații într-o formă accesibilă și atractivă; subliniază că este necesar să se folosească influența crescută a platformelor sociale, avantajele oferite de progresele digitale și combinația diverselor tipuri de canale de comunicare disponibile pentru a le putea folosi mai bine la promovarea oportunităților oferite și a rezultatelor obținute prin fondurile ESI;

    Îmbunătățirea comunicării și implicarea partenerilor în cursul celei de a doua jumătăți a perioadei 2014-2020

    13.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească coordonarea și accesibilitatea mijloacelor și instrumentelor de comunicare existente la nivelul UE, pentru a aborda chestiunile care au un impact asupra agendei UE; subliniază, în acest context, importanța de a oferi orientări care stabilesc tehnici și metode pentru a comunica eficient modul în care politica de coeziune oferă rezultate tangibile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor UE; solicită autorităților de management și beneficiarilor să comunice în mod activ și sistematic rezultatele, beneficiile și impactul pe termen lung al politicii, ținând seama, în același timp, de diferitele stadii ale evoluției proiectelor;

    14.  subliniază că, având în vedere cantitatea și calitatea informațiilor care sunt transmise de canalele media tradiționale și moderne, nu mai este suficientă simpla expunere a simbolului Comisiei Europene pe panourile cu descrierea unei lucrări; invită Comisia să creeze instrumente de identificare mai eficace;

    15.  salută activitățile actuale specifice în materie de comunicare, cum ar fi campania „Europa în regiunea mea”, aplicația web a Comisiei „EU Budget for Results”, cooperarea cu CIRCOM regional[16], programul „Europa pentru cetățeni”, precum și oportunitățile oferite de Corpul european de solidaritate, care a fost creat recent; subliniază, în plus, rolul-cheie jucat de centrele de informare Europe Direct în cadrul comunicării descentralizate, cu scopul de a spori gradul de conștientizare a impactului politicii de coeziune pe teren, atât la nivel local, cât și regional; subliniază, de asemenea, că este necesar să se concentreze eforturile asupra implicării studenților și a jurnaliștilor ca potențiali vectori de comunicare, precum și asupra garantării unui echilibru geografic în cadrul campaniilor de comunicare;

    16.  subliniază necesitatea de a adapta modalitățile de comunicare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune; invită Comisia să ia în considerare valoarea adăugată prezentată de asigurarea unui pachet financiar specific pentru comunicare în cadrul asistenței tehnice, precum și de creșterea, după caz, a numărului cerințelor obligatorii în materie de publicitate și informare pentru proiecte aferente politicii de coeziune; solicită Comisiei să ofere orientări clare în 2017 privind modul în care asistența tehnică poate fi utilizată pentru comunicare în perioada de finanțare actuală, având în vedere asigurarea securității juridice pentru autoritățile locale și cele regionale, precum și pentru alți beneficiari; reiterează, de asemenea, că standardele de comunicare și de publicitate obișnuite, deși sunt bine gândite în cazul investițiilor structurale și tehnologice, nu sunt la fel de eficiente pentru investițiile intangibile în capitalul uman;

    17.  subliniază că este nevoie să se acorde o importanță mai mare comunicării în cadrul ierarhiei priorităților politicii de coeziune a UE, în special în contextul activității cadrelor de conducere care nu sunt direct responsabile de comunicare, precum și că este nevoie să se includă comunicarea în procedura normală pentru fondurile ESI; solicită mai mult profesionalism în domeniul comunicării, îndeosebi în ceea ce privește adoptarea modului de exprimare local și evitarea jargonului UE;

    18.  salută evaluarea ex-post a programelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 de către Comisie, care oferă surse excelente de comunicare a rezultatelor obținute și a impactului avut; ia act de inițiativa țărilor V4 cu privire la externalitățile politicii de coeziune în cadrul UE-15[17] și invită Comisia să întocmească un studiu obiectiv mai amplu la nivelul UE-28; îndeamnă, de asemenea, Comisia să adopte strategii de comunicare diferite pentru statele membre care sunt contribuitori neți și cele care sunt beneficiari neți, evidențiind în același timp beneficiile politicii de coeziune atât în ceea ce privește impulsionarea economiei reale, încurajând antreprenorialul și inovarea și generând creștere economică și locuri de muncă în toate regiunile UE, cât și în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii sociale și economice, atât prin investiții directe, cât și prin exporturi directe și indirecte (externalități);

    19.  invită Comisia și autoritățile de management să identifice modalități de a înlesni și standardiza accesul la informații, să promoveze un schimb de cunoștințe și de bune practici privind strategiile de comunicare pentru a valorifica mai bine experiența existentă și a crește transparența și vizibilitatea posibilităților de finanțare;

    20.  salută introducerea inițiativei e-coeziune în actuala perioadă de programare, care vizează simplificarea și raționalizarea punerii în aplicare a fondurilor ESI; subliniază capacitatea sa de a contribui în mod eficace la accesul la informații, monitorizarea evoluției proiectului și crearea unor legături utile între părțile interesate;

    21.  consideră că este necesară o mai bună comunicare prin intermediul unor noi canale mass-media, ceea ce va necesita o strategie pentru mediul digital și platformele sociale menită să informeze cetățenii și să le ofere posibilitatea de a-și exprima nevoile, punând accentul pe accesul la utilizatorii finali prin intermediul mai multor seturi de instrumente, cum ar fi prin mijloace interactive on-line, dezvoltând aplicații și conținuturi mobile mai accesibile, precum și asigurându-se că informațiile sunt adaptate la diferite categorii de vârstă și sunt disponibile în mai multe limbi, acolo unde este cazul; invită autoritățile de management să furnizeze DG-urilor relevante informații actualizate cu privire la datele financiare și la realizări și investiții, cu scopul de a afișa date și grafice ușor de citit, destinate jurnaliștilor, în platforma de date deschise a fondurilor ESI; solicită lansarea de inițiative de premii regionale pentru cele mai bune proiecte, inspirate de RegioStars;

    22.  sugerează, de asemenea, ca monitorizarea și evaluarea activităților actuale de comunicare să fie îmbunătățite și propune înființarea unor grupuri operative regionale pentru comunicare care să implice actori de la mai multe niveluri;

    23.  evidențiază importanța Codului european de conduită referitor la parteneriat și rolul principiului parteneriatului în consolidarea angajamentului colectiv față de politica de coeziune și a gradului de asumare a acesteia; solicită ca legătura dintre autoritățile publice, beneficiarii potențiali, sectorul privat, societatea civilă și cetățeni să fie consolidată printr-un dialog deschis, precum și să se modifice componența participanților la parteneriate în cursul punerii în aplicare, dacă este necesar, pentru a garanta că paleta de parteneri este reprezentativă pentru interesele comunității în toate etapele procesului;

    24.  salută modelul inovator al cooperării pe mai multe niveluri și cu participarea mai multor părți interesate propus de Agenda urbană a UE și recomandă reproducerea sa, acolo unde este posibil, la punerea în aplicare a politicii de coeziune;

    25.  subliniază că este necesar să se consolideze dimensiunea comunicațională a cooperării transfrontaliere și interregionale, inclusiv la nivelul strategiilor macroregionale în curs de desfășurare, care ar trebui să devină mai vizibilă pentru cetățenii UE, prin diseminarea de bune practici și povești de succes în materie de investiții și a oportunităților de investiții;

    Încurajarea comunicării privind politica de coeziune după 2020

    26.  invită Comisia și statele membre să crească gradul de atractivitate al finanțării prin politica de coeziune a UE prin simplificarea în continuare și limitarea suprareglementării și să aibă în vedere reducerea complexității și, după caz, a numărului de regulamente și orientări, având în vedere recenta recomandare a Grupului la nivel înalt de experți independenți privind monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI;

    27.  luând în considerare modul în care politica de coeziune a UE contribuie la o identificare pozitivă cu proiectul de integrare europeană, invită Comisia să ia în considerare un câmp obligatoriu privind comunicarea în formularele de cerere ale proiectului, ca parte a unei utilizări crescute a asistenței tehnice printr-un pachet financiar rezervat pentru comunicare, la nivel de program, având grijă să se prevină creșterea numărului de constrângeri și să se asigure flexibilitatea necesară; solicită, în plus, ca autoritățile de management și cele locale și regionale să îmbunătățească calitatea actelor lor de comunicare cu privire la rezultatele finale ale proiectelor;

    28.  evidențiază necesitatea imperativă de a intensifica dialogul Uniunii cu cetățenii, de a regândi canalele și strategiile de comunicare și, având în vedere oportunitățile oferite de rețelele sociale și noile tehnologii digitale, de a adapta mesajele la contextele regionale și locale; subliniază, de asemenea, rolul pe care l-ar putea juca actorii societății civile ca vectori de comunicare; reiterează, cu toate acestea, că conținutul educativ este la fel de important ca strategiile de comunicare și promovarea prin intermediul unor platforme diverse;

    29.  subliniază, în contextul comunicării și al vizibilității, nevoia de a simplifica în continuare politica post-2020, inclusiv în ceea ce privește gestiunea partajată și sistemele de audit, pentru a găsi echilibrul adecvat între o politică orientată către rezultate, un număr adecvat de verificări și controale și nevoia de a simplifica procedurile;

    30.  solicită ca principiul parteneriatului să fie consolidat în continuare în cadrul perioadei de programare post-2020; este convins că o colaborare activă cu părțile interesate, inclusiv cu organizații care reprezintă societatea civilă, în procesul de negociere și punere în aplicare a Acordului de parteneriat și a programelor operaționale ar putea contribui la sporirea transparenței și a gradului de asumare a implementării politicilor și ar putea determina, de asemenea, o mai bună aplicare a politicilor în contextul bugetului UE; invită statele membre, prin urmare, să aibă în vedere posibilitatea de a aplica modele existente de guvernanță participativă, reunind toți partenerii societali relevanți și implicând părțile interesate într-un proces participativ de întocmire a bugetului pentru a stabili resursele destinate cofinanțării naționale, regionale și locale, acolo unde este cazul, pentru a crește încrederea reciprocă și implicarea cetățenilor în deciziile privind cheltuielile publice; sugerează, de asemenea, să se facă evaluări ale rezultatelor cu participarea beneficiarilor și a diverselor părți interesate, pentru a colecta date relevante care ar putea contribui la stimularea participării active și a vizibilității cu privire la acțiunile viitoare;

    31.  insistă în continuare asupra intensificării cooperării dintre orașe și zonele rurale pentru a dezvolta parteneriate teritoriale între acestea prin exploatarea integrală a potențialului sinergiilor dintre fondurile UE și bazându-se pe cunoștințele de specialitate de care dispun zonele urbane și pe capacitatea lor mai mare de gestionare a fondurilor;

    32.  îndeamnă Comisia și statele membre să se concentreze, de asemenea, în cadrul propriilor planuri de acțiune în domeniul comunicării, pe consolidarea cooperării dintre diversele direcții generale și ministere și diverșii factori de comunicare la diferite niveluri, precum și pe stabilirea unei imagini de ansamblu a publicului-țintă cu scopul de a dezvolta și a transmite mesaje adaptate unor grupuri țintă specifice pentru a comunica cu cetățenii de pe teren într-un mod mai direct și pentru a-i informa mai bine;

    33.  subliniază, în acest context, importanța unei schimbări a mentalității, în sensul că comunicarea este responsabilitatea tuturor actorilor implicați, beneficiarii însăși devenind comunicatori principali;

    34.  solicită, de asemenea, Comisiei și statelor membre să consolideze rolul și poziția rețelelor de comunicare și informare preexistente și să utilizeze platforma europeană interactivă de e-comunicare privind punerea în aplicare a politicii de coeziune, astfel încât să se colecteze toate datele relevante privind proiectele fondurilor ESI, permițând utilizatorilor finali să prezinte nu doar o descriere lacunară a proiectului și a cheltuielilor suportate, ci și reacția lor cu privire la procesul de punere în aplicare și la rezultatele obținute; consideră că o astfel de platformă ar facilita, de asemenea, evaluarea eficacității comunicării în contextul politicii de coeziune;

    °

    °  °

    35.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

    • [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
    • [2]  JO L 74, 14.3.2014, p. 1.
    • [3]  Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.
    • [4]  Texte adoptate, P8_TA(2017)0055.
    • [5]  Texte adoptate, P8_TA(2016)0211.
    • [6]  Texte adoptate, P8_TA(2015)0419.
    • [7]  http://www.consilium.europa.eu/press-releases-pdf/2016/11/47244650399_ro.pdf.
    • [8]  http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/information/publications/brochures/2014/ensuring-the-visibility-of-cohesion-policy-information-and-communication-rules-2014-2020.
    • [9]  http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/publicopinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/67400.
    • [10]  http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/informing/dialog/2014/5_vandenbrande_report.pdf.
    • [11]  http://cor.europa.eu/en/about/Documents/CoR-communication-plan-2016.pdf.
    • [12]  http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/how/studies_integration/impl_partner_report_en.pdf.
    • [13]  http://www.interregeurope.eu/fileadmin/user_upload/events/Rotterdam/pdf/Designing_communication_strategy.pdf.
    • [14]  https://www.strukturalni-fondy.cz/getmedia/fdc8a04e-590d-47ac-9213-760d4ac76f75/V4_EU15_manazerske-shrnuti.pdf?ext=.pdf.
    • [15]  http://www.eapn.eu/images/stories/docs/EAPN-position-papers-and-reports/2014-eapn-handbook-Give-a-voice-to-citizens-Guidelines-for-Stakeholder-Engagement.pdf.
    • [16]  Asociația europeană a televiziunilor regionale.
    • [17]  Raport elaborat în cadrul evaluării ex post și al prevederii beneficiilor pentru țările din UE-15 ca urmare a punerii în aplicare a politicii de coeziune în țările V4, solicitat de Ministerul Dezvoltării Economice din Polonia și intitulat „How do EU-15 Member States benefit from the Cohesion Policy in the V4?” (Cum beneficiază statele membre ale UE-15 de politica de coeziune în țările V4?).

    EXPUNERE DE MOTIVE

    Dotată cu un buget de 351,8 miliarde EUR, politica de coeziune este principalul instrument de investiții al Uniunii în materie de creștere și are un impact asupra tuturor regiunilor și cetățenilor UE; Având o contribuție majoră la economiile statelor membre, investițiile din cadrul politicii de coeziune, împreună cu cofinanțarea națională, au reprezentat în medie 15 % din totalul investițiilor publice din cadrul UE-28, în unele state membre acestea reprezentând 60 - 80 %.

    Instrumentele politicii de coeziune s-au dovedit a fi utile și eficace pentru orientarea finanțării către regiunile mai sărace și în zonele cele mai afectate de criza economică, precum și pentru realizarea de investiții în sectoare-cheie pentru generarea de creștere și locuri de muncă.

    Pe lângă rolul său principal de reducere a disparităților între regiunile europene, politica de coeziune și sinergia cu fondurile pentru cercetare și dezvoltare au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea platformelor de specializare inteligentă, încurajând inovarea și promovând excelența în toate regiunile UE.

    Deși principala prioritate a politicii de coeziune rămâne oferirea de sprijin regiunilor mai puțin dezvoltate, ea se axează și pe impulsionarea creșterii economice și a competitivității în regiunile mai dezvoltate. Astfel, investițiile în regiunile mai puțin prospere oferă oportunități regiunilor mai dezvoltate[1].

    Politicile de finanțare ale UE au un impact asupra tuturor cetățenilor UE; totuși, rezultatele privind măsura în care investițiile din fondurile ESI au schimbat viața de zi cu zi a cetățenilor europeni nu au fost întotdeauna bine comunicate. Prin urmare, raportul propune noi modalități de comunicare a investițiilor în domeniul politicii de coeziune.

    În urma Brexitului și a multiplicării mișcărilor populiste în întreaga Europă, este nevoie în mod imperativ să se regândească metodele de comunicare, contracarând retorica antieuropeană și eurosceptică și transmițând un mesaj clar cetățenilor, pentru a recâștiga încrederea în viziunea comună a proiectului european.

    Raportul din proprie inițiativă urmărește să treacă în revistă experiența dobândită și să sporească vizibilitatea fondurilor structurale și de investiții; el propune un demers pentru a crea legături între instrumentele politicii de coeziune și politica regională, cu scopul de a spori eficacitatea deciziilor adoptate la nivel local, dezvoltând guvernanța participativă ca instrument eficace de sporire a vizibilității fondurilor ESI.

    În plus, raportul va evalua modul în care poate fi sporit impactul comunicării prin intermediul platformelor sociale, având în vedere democratizarea conținutului media.

    Proiectul de raport vizează, de asemenea, să încurajeze sprijinul din partea publicului și implicarea comunității locale în luarea de decizii, printr-un proces participativ de întocmire a bugetului, precum și prin consultarea publică și alte instrumente. UE ar trebui să aibă în vedere identificarea de noi modalități pentru a spori, vertical și orizontal, gradul de asumare a responsabilității, reunind toți partenerii societali relevanți în toate etapele punerii în aplicare a politicii de coeziune[2].

    Deși există semne de redresare economică, criza socială continuă în UE. Opiniile și soluțiile care vin direct din partea părților interesate implicate în proiectele de dezvoltare locală și dialogul și cooperarea sistematice cu societatea civilă conferă responsabilitate și legitimitate politicilor autorităților publice.

    Partenerii trebuie să își asume o responsabilitate comună față de o Uniune Europeană mai puternică într-o lume din ce în ce mai conectată; dezvoltarea unei arhitecturi de guvernanță pe mai multe niveluri[3] este esențială pentru a atinge obiectivele strategiei UE 2020.

    Beneficiarii proiectelor finanțate din fonduri ESI trebuie să își asume rolul de „ambasadori” ai politicii de coeziune.

    AVIZ al Comisiei pentru bugete (12.5.2017)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene

    (2016/2304(INI))

    Raportor pentru aviz:   Jan Olbrycht

    SUGESTII

    Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    1.  subliniază că, deși Regulamentul privind dispozițiile comune definește precis responsabilitățile în materie de informare și comunicare ce revin statelor membre și autorităților de management care implementează proiecte cofinanțate prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), nu există dispoziții specifice care să asigure un pachet financiar dedicat unor astfel de activități la nivelul Uniunii sau la nivelul statelor membre;

    2.  ia act cu îngrijorare de decalajul vizibil dintre rezultatele documentate ale intervențiilor aferente politicii de coeziune și valoarea adăugată a acestei politici în general, pe de o parte, și perceperea, respectiv recunoașterea la fața locului a proiectelor finanțate de UE, pe de altă parte; consideră că acest decalaj trebuie abordat de urgență, în special având în vedere scepticismul crescând cu privire la UE, care poate fi observat, în prezent, în multe state membre; solicită Comisiei să aloce un volum adecvat de resurse financiare pentru extinderea domeniului de aplicare a premiului RegioStars, în vederea organizării unor competiții anuale pentru recompensarea celor mai performante proiecte desfășurate la nivel regional în toate statele membre; consideră că această inițiativă ar permite celor mai bune exemple de inițiative din domeniul politicii de coeziune să obțină mediatizare și să devină cunoscute unui număr mai mare de cetățeni;

    3.  subliniază potențialul principiului parteneriatului de a consolida asumarea politicii de coeziune și angajamentul în favoarea unei mai bune diseminări a rezultatelor politicii;

    4.  subliniază necesitatea de a simplifica normele privind punerea în aplicare a politicii de coeziune și necesitatea de a păstra o bună gestiune financiară, asigurând în același timp informarea corespunzătoare a publicului cu privire la aceste aspecte;

    5.  invită Comisia să examineze posibilitatea de a aloca un pachet financiar dedicat activităților de informare și de comunicare în cadrul asistenței tehnice legate de fondurile ESI; consideră că revizuirea în curs a Regulamentului privind dispozițiile comune în cadrul simplificării prezentate ca parte a pachetului de evaluare/revizuire la jumătatea perioadei a CFM oferă o excelentă ocazie în acest context; solicită autorităților de management naționale, regionale și locale să-și adapteze structurile interne cu scopul de a-și îmbunătăți capacitățile de comunicare și să asigure astfel cea mai eficientă utilizare a fondurilor alocate pentru promovarea fondurilor ESI;

    6.  consideră că un nivel mai ridicat de implicare a părților interesate și de vizibilitate în ceea ce privește execuția fondurilor ESI ar putea determina creșterea numărului de cereri de finanțare a proiectelor depuse de statele membre și ar reduce, în consecință, subutilizarea fondurilor UE;

    7.  constată, cu toate acestea, că percepția fondurilor ESI nu va fi îmbunătățită doar prin activități de informare și comunicare, ci printr-o valoare adăugată clară și tangibilă, generată de aceste fonduri.

    INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    11.5.2017

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    30

    3

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Jean Arthuis, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Monika Hohlmeier, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Clare Moody, Younous Omarjee, Pina Picierno, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Monika Vana, Daniele Viotti, Marco Zanni

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Anneli Jäätteenmäki, Louis Michel, Stanisław Ożóg, Rainer Wieland, Tomáš Zdechovský

    Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

    Georges Bach, Gabriele Preuß, Claudia Schmidt, Axel Voss

    VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    30

    +

    ALDE

    Jean Arthuis, Gérard Deprez, Anneli Jäätteenmäki, Louis Michel

    ECR

    Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg

    GUE/NGL

    Younous Omarjee

    PPE

    Georges Bach, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Inese Vaidere, Axel Voss, Rainer Wieland, Tomáš Zdechovský, Patricija Šulin

    S&D

    Eider Gardiazabal Rubial, Vladimír Maňka, Clare Moody, Pina Picierno, Gabriele Preuß, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Manuel dos Santos

    VERTS/ALE

    Jordi Solé, Indrek Tarand, Monika Vana

    3

    -

    ECR

    Bernd Kölmel

    ENF

    Marco Zanni

    NI

    Eleftherios Synadinos

    0

    0

     

     

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri

    AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (4.5.2017)

    destinat Comisiei pentru dezvoltare regională

    referitor la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene

    (2016/2304 (INI))

    Raportor pentru aviz: Claude Rolin

    SUGESTII

    Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru dezvoltare regională, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

    A.  întrucât o mai bună vizibilitate a proiectelor finanțate de către UE poate fi esențială în combaterea economiei subterane;

    B.  întrucât s-ar putea realiza un grad înalt de sinergie și o creștere semnificativă a eficienței printr-o mai bună vizibilitate a fondurilor structurale și de investiții europene, punând în aplicare o strategie de comunicare și de promovare asemănătoare și, așadar, comparabilă pentru toate fondurile;

    1.  reamintește că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) cuprind cinci fonduri diferite, care au drept obiectiv îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni; subliniază importanța fondurilor ESI și în special a Fondului social european (FSE), care s-a dovedit a fi unul dintre cele mai importante instrumente publice pentru a promova creșterea, crearea de locuri de muncă și incluziunea socială și pentru a reduce disparitățile regionale, îndeosebi în ceea ce privește regiunile și persoanele cele mai vulnerabile; subliniază valoarea adăugată a FSE și necesitatea de a elabora planuri de comunicare pentru a asigura un grad mai ridicat de optimizare a resurselor investite în vizibilitatea sa;

    2.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în 2015, numai 34 % dintre europeni au declarat că au auzit despre proiectele cofinanțate de UE menite să îmbunătățească zona în care trăiesc, să promoveze creșterea și locurile de muncă durabile și favorabile incluziunii și că acest procent a rămas neschimbat din iunie 2010[1]; de asemenea, în 2015, 75 % din persoanele care cunoșteau aceste fonduri au spus că impactul lor a fost pozitiv și numai 9 % au considerat că fondurile au avut un impact negativ; prin urmare, există o nevoie urgentă de îmbunătățire a strategiilor de comunicare către cetățeni, acest fapt fiind cu atât mai important într-o perioadă în care ne confruntăm cu problema naționalismului și a răspândirii negativității privind proiectul european;

    3.  invită Comisia ca, în strânsă colaborare cu autoritățile locale, regionale și naționale, precum și cu părțile interesate vizate, să verifice periodic dacă toate dispozițiile legale în ceea ce privește informarea și comunicarea sunt puse în aplicare în întregime, astfel încât să se asigure transparența și răspândirea la scară largă a informațiilor privind realizările fondurilor, folosind comunicarea instituțională, platformele de comunicare socială și orice alt tip de comunicare informală, acordând o atenție specială grupurilor de beneficiari aflate în situații vulnerabile și schimburilor de bune practici între autorități și beneficiarii fondurilor;

    4.  subliniază importanța valorii adăugate europene, care constituie unul dintre principiile fundamentale în raport cu care trebuie evaluate opțiunile de cheltuire la nivelul UE; consideră, în acest sens, că toate finanțările din fondurile ESI trebuie să fie utilizate într-un mod care să adauge valoare activității întreprinse deja de statele membre și să nu înlocuiască abordările de la nivel național;

    5.  invită Comisia și statele membre să îmbunătățească vizibilitatea fondurilor ESI, propunând acțiuni eficiente și bine direcționate de comunicare care permit să se ilustreze cel mai bine contribuția pozitivă a fondurilor ESI, valoarea adăugată europeană a proiectelor și modul în care fondurile ESI au contribuit în mod pozitiv la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni de pe teren, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și integrarea socială, precum și posibilitățile oferite de Fondul social european, în special în ceea ce privește incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, printr-o comunicare instituțională detaliată și bine direcționată privind rezultatele obținute și proiectele puse în aplicare, inclusiv prin evenimente de informare; reamintește efectul de multiplicare pe care îl generează participarea activă a societății civile în dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor de granturi ale UE;

    6.  atrage atenția asupra importanței tot mai mari a platformelor de comunicare socială și, de asemenea, asupra răspândirii propagandei anti-europene pe internet; solicită Comisiei, statelor membre și tuturor părților interesate să utilizeze cât mai bine noile tehnici de comunicare pentru a crește vizibilitatea fondurilor ESI; subliniază importanța de a asigura un limbaj accesibil cetățenilor și propune să se utilizeze într-o mai mare măsură anumite concepte precum „limbajul simplu”; recomandă utilizarea mai intensă a platformelor de comunicare socială pentru a comunica succesele înregistrate de politicile de coeziune și oportunitățile legate de utilizarea acestora;

    7.  recunoaște necesitatea educării în privința acestor fonduri, pentru a preveni reacțiile naționaliste față de un instrument bazat pe solidaritatea cu regiunile cele mai defavorizate sau cu persoanele care au cel mai mult nevoie de ea, cum ar fi persoanele aflate în șomaj sau pentru care există riscul excluziunii sociale;

    8.  solicită Comisiei să promoveze parteneriatele, acordurile și inițiativele prin intermediul rețelelor și canalelor de comunicare utilizate de părțile interesate care sunt implicate cel mai îndeaproape, cum ar fi partenerii sociali și ONG-urile;

    9.  invită Comisia să revizuiască dispozițiile cuprinse în articolul 115 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 și în anexa XII la acesta, pentru a ține seama de caracterul specific al proiectelor finanțate din FSE, care se axează în principal pe capitalul uman, prevăzând în special posibilitatea de a finanța răspândirea și divulgarea specifică a informațiilor privind activitățile desfășurate și a rezultatelor obținute prin acțiunile finanțate din FSE, ținând cont de faptul că standardele obișnuite de comunicare și publicitate, deși sunt bine concepute în cazul investițiilor structurale și tehnologice, nu sunt la fel de eficiente în cazul investițiilor intangibile în capitalul uman;

    10.  invită Comisia să reducă sarcina administrativă, fără a afecta controalele și auditurile necesare, cu scopul de a se asigura o rată mai mare de absorbție, în special pentru IMM-uri, microîntreprinderi și societățile din zonele rurale îndepărtate cu obiectivul de a stimula capacitatea acestora de a crea locuri de muncă și de a adăuga valoare economică, precum și pentru organizațiile societății civile; subliniază, în acest sens, necesitatea de a menține un echilibru în ceea ce privește obligațiile de raportare și de responsabilitate ale beneficiarilor față de contribuabilii europeni pentru a avea date suficiente în cazul revizuirii fondului respectiv, cu scopul de a îmbunătăți modul în care este orientată finanțarea;

    11.  recunoaște importanța Codului european de conduită privind parteneriatele care reglementează participarea autorităților locale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate la toate etapele programării, punerii în aplicare și monitorizării fondurilor ESI; reamintește că principiul parteneriatului asigură în fond o realizare a programării mai aproape de nevoile cetățenilor și prin ascultarea și integrarea informațiilor furnizate de părțile interesate; subliniază faptul că actorii societății civile și partenerii sociali ar trebui să fie mai bine implicați în procesele de dezvoltare dintr-un stadiu incipient și că părțile interesate de la nivelul orașelor și al regiunilor ar trebui să joace un rol mai important în punerea în aplicare a proiectelor care urmează să se desfășoare;

    12.  salută aplicarea mai eficientă a principiului parteneriatului în perioada fondurilor ESI 2014-2020, față de perioada 2007-2013, și recunoaște contribuția Codului de conduită european privind parteneriatul în această privință; observă, cu toate acestea, faptul că se mențin anumite provocări, în special dificultatea de a mobiliza toate părțile interesate pertinente sau absența timpului necesar pentru a asigura participarea partenerilor; invită Comisia și statele membre să revizuiască în acest sens Codul european de conduită privind parteneriatele și să asigure participarea deplină și eficientă a partenerilor economici și sociali și a organismelor ce reprezintă societatea civilă în toate fazele implementării acordurilor de parteneriat și a programelor și să faciliteze schimbul de experiență și de bune practici;

    13.  recunoaște că FSE și-a asumat noi provocări și că este necesar să se intensifice dialogul social; subliniază că este important să se asigure o participare adecvată a partenerilor sociali la nivelul UE, la nivel național și regional, înlesnind implicarea acestora în toate etapele de programare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare a utilizării fondurilor ESI; solicită Comisiei să controleze și să asigure resursele adecvate pentru partenerii sociali în acest sens, în temeiul articolului 6 din Regulamentul nr. 1304/2013;

    14.  reamintește de efectul mobilizator al finanțării în stadiu incipient și al prefinanțării proiectelor prin utilizarea fondurilor ESI;

    15.  subliniază importanța Comitetului FSE tripartit, care facilitează administrarea FSE de către statele membre, și invită Comisia să analizeze posibilitatea de a crea comitete similare pentru celelalte fonduri ESI, având în vedere valoarea adăugată creată de dialogul social;

    16.  subliniază importanța integrării refugiaților ca o chestiune urgentă de politică în urma crizei refugiaților; în acest sens, insistă ca fondurile să fie alocate în mod corespunzător și utilizate în mod flexibil, iar grupurile de risc să fie selectate în mod adecvat pentru a diminua riscul de excludere și de tensiuni sociale;

    17.  solicită Comisiei să analizeze impactul real al investirii fondurilor UE din timpul perioadei de programare anterioare și să tragă anumite concluzii specifice în ceea ce privește experiențele pozitive și negative ca punct de pornire pentru a adăuga valoare procesului investițional;

    18.  invită Comisia să adopte instrumentele necesare pentru evaluarea nu doar cantitativă, ci și calitativă a locurilor de muncă create, deoarece locurile de muncă precare, fără o protecție adecvată sau contractele care prin prevederile lor duc la o exploatare a lucrătorilor, contribuie la o percepție negativă a politicilor de coeziune;

    19.  consideră că una dintre cele mai mari provocări o reprezintă capacitatea regiunilor și a partenerilor de a utiliza și accesa sursele UE de finanțare; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru, sau care l-au făcut într-o măsură mai mică, să aloce o proporție adecvată din resursele FSE în scopul de a consolida capacitatea instituțională a autorităților publice și a partenerilor pertinenți pentru a asigura îndeosebi un parteneriat eficient și o alocare adecvată a fondurilor; solicită Comisiei să se asigure că atât bugetul de 20 % alocat din FSE pentru incluziunea socială, cât și proporția minimă garantată din FSE pentru fiecare stat membru sunt realizate pe deplin;

    20.  invită Comisia să se asigure că statele membre cunosc obiectivele exacte ale priorităților FSE cu privire la implicarea parteneriatelor, precum și să le însoțească în realizarea acestor priorități, prin identificarea și diseminarea bunelor practici; în acest context invită Comisia ca, în raportul anual de punere în aplicare a programelor FSE, să monitorizeze și să includă progresul înregistrat de activitățile realizate în statele membre în acest sens, cu scopul de a asigura respectarea cerinței de adecvare a resurselor;

    21.  solicită să se realizeze evaluări ale rezultatelor cu participarea beneficiarilor, a autorităților locale și regionale, a asociațiilor, a partenerilor sociali și a părților interesate pentru a colecta date pertinente, în scopul de a îmbunătăți participarea activă și vizibilitatea intervențiilor viitoare;

    22.  subliniază preocupările legate de excluderea anumitor regiuni sau municipalități de la finanțare, din cauza creșterii datoriei publice, deoarece această creștere este, de obicei, generată de activitățile autorităților centrale;

    23.  solicită statelor membre să asigure o gestionare simplă și transparentă a fondurilor ESI;

    24.  subliniază că este îndeosebi necesar, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, să se realizeze un grad mai mare de simplificare pentru beneficiari, cu o orientare mai precisă, pentru a satisface nevoile acestora; are convingerea că, în acest sens, partenerii sociali și părțile interesate ar putea contribui la identificarea bunelor practici, dar și a celor negative deopotrivă, precum și la introducerea unor opțiuni de simplificare în statele membre respective; subliniază că eforturile de simplificare nu ar trebui să vizeze doar beneficiarii și solicită Comisiei să își concentreze eforturile de simplificare și asupra responsabililor cu administrarea și punerea în aplicare a politicii de coeziune;

    25.  subliniază că, pentru a realiza impactul și valoarea adăugată a fondurilor ESI, o abordare bazată pe un model nediferențiat nu poate funcționa în practică și că, pe lângă analiza cantitativă, ar trebui să se introducă indicatori de impact; solicită ca modelul fondurilor ESI să permită o flexibilitate adecvată pentru ca statele membre și organizațiile partenere să poată pune în aplicare un sprijin individualizat în conformitate cu necesitățile de pe plan local, fără a neglija auditurile și controalele; consideră că fondurile ESI ar trebui să se ocupe de situațiile specifice și să țină cont de diferitele realități sociale și economice;

    INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    Data adoptării

    3.5.2017

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    45

    3

    1

    Membri titulari prezenți la votul final

    Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Elena Gentile, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Emilian Pavel, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Georges Bach, Heinz K. Becker, Lynn Boylan, Tania González Peñas, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Tamás Meszerics, Flavio Zanonato

    Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

    Mireille D’Ornano

    VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

    45

    +

    ALDE

    ECR

    EFDD

    GUE/NGL

    PPE

     

    S&D

    VERTS/ALE

    Marian Harkin, Robert Rochefort, Yana Toom, Renate Weber

    Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius, Jana Žitňanská

    Laura Agea

    Lynn Boylan, Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva, Paloma López Bermejo

    Georges Bach, Heinz K. Becker, Danuta Jazłowiecka, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc

    Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Elena Gentile, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Emilian Pavel, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

    Jean Lambert, Tamás Meszerics, Tatjana Ždanoka

    3

    -

    ENF

    NI

    Mireille D'Ornano, Dominique Martin

    Lampros Fountoulis

    1

    0

    ENF

    Mara Bizzotto

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri

    • [1]  Sondajul Eurobarometru Flash 423: Cunoașterea de către cetățeni și percepțiile acestora asupra politicii regionale a UE.

    INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

    Data adoptării

    18.5.2017

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    34

    3

    0

    Membri titulari prezenți la votul final

    Pascal Arimont, Mercedes Bresso, James Carver, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Tamás Deutsch, Raymond Finch, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Konstantinos Papadakis, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Monika Vana, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Daniel Buda, Viorica Dăncilă

    VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

    34

    +

    ALDE

    Ivan Jakovčić, Iskra Mihaylova, Matthijs van Miltenburg

    ECR

    Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski

    EFDD

    Rosa D'Amato

    GUE/NGL

    Martina Michels, Younous Omarjee

    PPE

    Pascal Arimont, Daniel Buda, Tamás Deutsch, Krzysztof Hetman, Marc Joulaud, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Joachim Zeller, Lambert van Nistelrooij

    S&D

    Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Jens Nilsson, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Derek Vaughan, Kerstin Westphal

    Verts/ALE

    Terry Reintke, Monika Vana

    3

    -

    EFDD

    James Carver, Raymond Finch

    NI

    Konstantinos Papadakis

    0

    0

     

     

    Legenda simbolurilor utilizate:

    +  :  pentru

    -  :  împotrivă

    0  :  abțineri