RAPORT referitor la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi
9.6.2017 - (2016/2272(INI))
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
Raportor: Pascal Durand
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 114,
– având în vedere articolele 191, 192 și 193 din TFUE, precum și referirea la obiectivul de utilizare prudentă și rațională a resurselor naturale,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 cu privire la Planul de acțiune privind consumul și producția durabile și politica industrială durabilă (COM(2008)0397),
– având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic[1],
– având în vedere Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 al Comisiei (COM(2016)0773), în special obiectivul de a institui cerințe mai specifice și orizontale privind produsul în domenii cum ar fi durabilitatea și posibilitatea de reparare, evolutivitatea, proiectarea pentru demontare și facilitatea reutilizării și reciclării,
– având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic[2],
– având în vedere Decizia 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (denumit, de asemenea, al șaptelea program de acțiune pentru mediu)[3],
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2013 pe tema „Către un consum mai durabil: durata de viață a produselor industriale și informarea consumatorilor, mijloace de restabilire a încrederii”[4],
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2011, intitulată „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor — inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020” (COM(2011)0021),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic” (COM(2011)0571),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 9 aprilie 2013 intitulată „Crearea pieței unice pentru produse ecologice: Facilitarea unei mai bune informări cu privire la performanța de mediu a produselor și a organizațiilor” (COM(2013)0196),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 septembrie 2014, intitulată: „Spre o economie circulară: un program «deșeuri zero» pentru Europa” (COM(2014)0398),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei — un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614) și pachetul privind economia circulară, care prevede revizuirea directivelor privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE, „Directiva-cadru privind deșeurile”) privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Directiva 94/62/CE), privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE), privind vehiculele scoase din uz (Directiva 2000/53/CE) privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori (Directiva 2006/66/CE) și privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil - Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),
– având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 9 decembrie 2015 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare online și la alte tipuri de contracte de vânzare la distanță de bunuri (COM(2015)0635),
– având în vedere Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor[5],
– având în vedere Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori[6],
– având în vedere raportul BEUX din 18 august 2015 întitulat „Durable goods: More sustainable products, better consumer rights. Consumer expectations from the EU’s resource efficiency and circular economy agenda” (Produse durabile: Produse mai sustenabile, drepturi mai bune ale consumatorilor. Așteptările clienților cu privire la Agenda UE privind utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară”),
– având în vedere studiul Comitetului Economic și Social European din 29 martie 2016 intitulat „Efectele afișării duratei de utilizare a produselor asupra consumatorilor”;
– având în vedere studiul din iulie 2016 comandat de Comisia sa pentru piața internă și protecția consumatorilor intitulat „Un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi”,
– având în vedere documentul de sinteză al Centrului European al Consumatorilor din 18 aprilie 2016 intitulat „Planned obsolescence or by-products of consumer society“ (Obsolescența programată sau produsele secundare ale societății de consum),
– având în vedere standardul austriac ONR 192102 intitulat „Label of excellence for durable, repair-friendly designed electrical and electronic appliances“ (Etichetă de excelență pentru aparatele electrice și electronice proiectate pentru a fi durabile și ușor de reparat),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0214/2017),
A. întrucât planul de lucru al Comisiei privind proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 conține o trimitere la economia circulară și la necesitatea de a soluționa problemele de durabilitate și reciclabilitate;
B. întrucât adoptarea unui aviz privind durata de viață a produselor de către Comitetul Economic și Social European (CESE) demonstrează interesul actorilor economici și al societății civile în această privință;
C. întrucât trebuie asigurat un echilibru între prelungirea duratei de viață a produselor și inovare, cercetare și dezvoltare;
D. întrucât studiul comandat de Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor demonstrează că sunt necesare ample măsuri de politică pentru promovarea unei durate de viață mai lungi a produselor;
E. întrucât coexistă diverse modele economice și de afaceri, inclusiv modelul economic bazat pe utilizare, care pot contribui la reducerea consecințelor negative pentru mediu;
F. întrucât este necesar să se promoveze o prelungire a duratei de viață a produselor, în special prin eliminarea obsolescenței programate;
G. întrucât se impune sprijinirea sectorului european al reparațiilor, compus în mare parte din microîntreprinderi și din întreprinderi mici și mijlocii;
H. întrucât o mai bună armonizare a practicilor de reutilizare a produselor va stimula economia locală și piața internă prin crearea de noi locuri de muncă la nivel local și stimularea cererii pentru produse folosite;
I. întrucât este necesar, atât din punctul de vedere al mediului, cât și din punct de vedere economic, să se conserve materiile prime și să se limiteze producția de deșeuri, fapt ce noțiunea de răspundere extinsă a producătorilor a încercat să ia în considerare;
J. întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru din iunie 2014, 77 % dintre consumatorii din Uniunea Europeană și-au exprimat preferința pentru repararea bunurilor stricate, față de a-și cumpăra altele noi; întrucât informațiile oferite consumatorilor cu privire la durabilitate și posibilitatea de reparare a produselor trebuie îmbunătățite în continuare;
K. întrucât produsele fiabile și durabile prezintă un bun raport costuri-beneficii pentru consumatori și previn utilizarea excesivă a resurselor și a deșeurilor; întrucât este, prin urmare, important ca durata de viață utilă a produselor de consum să fie prelungită prin proiectare, asigurând durabilitatea și posibilitatea de a repara, moderniza, dezasambla și recicla produsul;
L. întrucât scăderea încrederii consumatorilor în calitatea produselor este în detrimentul întreprinderilor europene; întrucât garanția legală de 24 luni este actualul prag minim la nivelul UE, iar unele state membre au stabilit mai multe măsuri de protecție pentru consumatori în conformitate cu Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum și garanțiile conexe;
M. întrucât ar trebui respectat dreptul consumatorilor de a face alegeri în conformitate cu diversele lor nevoi, așteptări și preferințe;
N. întrucât în pofida studiului CESE din martie 2016, care a stabilit o relație pozitivă între menționarea pe etichete a duratei de viață a produselor și comportamentul consumatorilor, aceștia nu sunt corect informați cu privire la duratele de viață ale produselor;
O. întrucât durata de viață a unui produs și modul în care acesta îmbătrânește depinde de diverși factori naturali sau artificiali, cum ar fi compoziția sa, funcționalitatea, costul reparării și tendințele de consum;
P. întrucât ar trebui să se faciliteze reparațiile și să se pună la dispoziție piese de schimb;
Q. întrucât, pe lângă o durată de viață mai mare, nivelul de calitate a unui produs pe durata întregului său ciclu de viață este hotărâtor pentru contribuția pe care acesta o poate aduce la protecția resurselor;
R. întrucât inițiativele naționale pentru a rezolva problema obsolescenței premature a bunurilor și programelor informatice devin tot mai numeroase; întrucât este necesar să se elaboreze o strategie comună pentru piața unică în această privință;
S. întrucât durata de viață a mass-mediei digitale este esențială pentru durata de viață a aparaturii electronice; întrucât, dat fiind că programele informatice devin învechite din ce în ce mai rapid, aparatele electronice trebuie să fie adaptabile pentru a rămâne competitive pe piață;
T. întrucât produsele cu defecte prin proiectare, concepute să se strice și să nu mai funcționeze dincolo de un anumit număr de utilizări, nu pot decât să suscite neîncrederea consumatorilor și nu ar trebui autorizate pe piață;
U. întrucât, potrivit datelor Eurobarometru, 90% dintre cetățeni europeni consideră că produsele ar trebui etichetate în mod clar pentru a indica durata lor de viață utilă;
V. întrucât toții agenții economici pot beneficia de pe urma unor produse cu un ciclu de viața mai lung, inclusiv IMM-urile
W. întrucât cel de al șaptelea Program de acțiune pentru mediu impune măsuri specifice pentru îmbunătățirea durabilității și a posibilității de reparare și reutilizare și pentru prelungirea duratei de viață a produselor;
X. întrucât răspunderea extinsă a producătorilor joacă un rol important în acest sens;
Y. întrucât pentru crearea unui model de economie circulară este nevoie de implicarea factorilor de decizie politică, a cetățenilor și a întreprinderilor și de schimbări nu doar în ceea ce privește proiectarea și vânzarea de produse și servicii, ci și la nivelul mentalității și al așteptărilor consumatorilor și al activității comerciale, prin crearea de noi piețe care să răspundă la schimbările modelelor de consum și să evolueze spre utilizarea, reutilizarea și schimbul de produse, contribuind astfel la extinderea duratei de viață utilă a acestora și la crearea de produse competitive, durabile și sustenabile;
Z. întrucât există multe corpuri de iluminat în care becurile nu pot fi înlocuite, ceea ce poate conduce la probleme în cazul în care un bec nu mai funcționează, dacă pe piață apar becuri mai noi, mai eficiente sau dacă preferința clientului, de exemplu în ceea ce privește culoarea luminii emise, se schimbă, deoarece trebuie să fie înlocuit întregul corp de iluminat;
AA. întrucât becurile cu LED-uri ar trebui să fie în mod ideal elemente înlocuibile, nu inamovibile;
AB. întrucât, pe măsură ce economia circulară se dezvoltă, trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a încuraja posibilitatea de reparare, adaptabilitatea, evolutivitatea, durabilitatea și posibilitatea de reciclare a produselor, în scopul de a prelungi durata de viață și durata de viață utilă a produselor și/sau a componentelor produselor;
AC. întrucât diversitatea tot mai mare de produse, ciclurile de inovare tot mai scurte și moda în continuă schimbare determină o creștere a frecvenței cu care sunt achiziționate produsele noi și, astfel, o scurtare a duratei de viață utilă a produselor;
AD. întrucât un potențial ridicat este asigurat de sectorul reparațiilor, al produselor de ocazie și al schimbului, adică sectorul care funcționează cu scopul de a extinde durata de viață a produsului;
AE. întrucât ar trebui să se asigure un echilibru între scopul extinderii duratei de viață a produselor și protejarea unui mediu care continuă să ofere stimulente pentru inovare și dezvoltare suplimentară,
Proiectarea de produse solide, durabile și de calitate
1. invită Comisia să încurajeze, acolo unde este posibil, stabilirea unor criterii minime de rezistență care să includă, printre altele, soliditatea, posibilitatea de reparare și evolutivitatea, pe categorii de produse, începând cu etapa de proiectare, facilitate de norme elaborate de toate cele trei organizații de standardizare europene (OSE - CEN, CENELEC și ETSI);
2. subliniază nevoia de a se ajunge la un echilibru între prelungirea ciclului de viață al produselor, transformarea deșeurilor în resurse (materii prime secundare), simbioza industrială, inovarea și politica privind deșeurile, inovarea, cererea de consum, protecția mediului și creșterea economică în toate fazele ciclului de viață al produselor și consideră că dezvoltarea unor produse din ce în ce mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor nu trebuie să încurajeze utilizarea produselor cu ciclu de viață scurt sau eliminarea prematură a acestora;
3. subliniază că problematicile cum ar fi durabilitatea produselor, garanțiile extinse, disponibilitatea pieselor de schimb, ușurința cu care produsele pot fi reparate, precum și caracterul interschimbabil al componentelor ar trebui să facă parte din oferta comercială a unui producător pentru a răspunde diverselor nevoi, așteptări și preferințe ale consumatorilor și reprezintă un aspect important al concurenței pe piața liberă;
4. ia act de rolul strategiilor comerciale precum leasingul de produse în proiectarea unor produse durabile, prin care firmele de leasing păstrează proprietatea asupra bunurilor închiriate și sunt stimulate să repună pe piață produsele și să investească în proiectarea de produse mai durabile, ceea ce conduce la un volum mai mic de produse noi și de deșeuri;
5. reamintește poziția Parlamentului referitoare la revizuirea pachetului privind economia circulară în vederea modificării Directivei privind deșeurile, care a consolidat principiul responsabilității extinse a producătorului și a creat, astfel, stimulente pentru ca produsele să fie concepute în mod mai durabil;
6. solicită Comisiei și statelor membre să sprijine producătorii de structuri modulare, ușor de demontat și interschimbabile;
7. afirmă că promovarea durabilității și a posibilității de reparare a produselor ar trebui să fie însoțită de respectarea obiectivului de dezvoltare durabilă, de exemplu prin utilizarea de materiale ecologice;
8. observă cu îngrijorare cantitatea de deșeuri electronice generate de modemuri, routere și decodoare/set-top boxes TV atunci când consumatorii schimbă furnizorul de telecomunicații; reamintește consumatorilor și furnizorilor de telecomunicații că, potrivit Regulamentului (UE) 2015/2120, consumatorii din UE au deja dreptul de a utiliza echipamentul terminal pe care îl doresc atunci când trec la un nou furnizor de telecomunicații;
Promovarea posibilității de reparare a produselor și a longevității lor
9. solicită Comisiei să promoveze caracterul reparabil al produselor:
- încurajând și facilitând măsurile care fac ca soluția de a repara bunuri să fie atractivă pentru consumator,
- utilizând tehnici și materiale de construcție care fac ca repararea bunului sau înlocuirea componentelor sale să fie mai ușoară și mai puțin costisitoare; consumatorii ar trebui să nu fie blocați într-un ciclu nesfârșit de reparare și de întreținere a unor produse defectuoase,
- încurajând, în cazul unei neconformități repetate sau al unei perioade de reparare mai mari de o lună, prelungirea garanției cu o perioadă echivalentă cu perioada necesară pentru a efectua reparații; - îndemnând ca piesele care sunt esențiale pentru funcționarea unui produs să poată fi înlocuite și reparate, incluzând posibilitatea de reparare a produsului printre principalele sale caracteristici atunci când acest lucru este avantajos și descurajând, cu excepția cazurilor justificate din motive de siguranță, blocarea în interiorul produsului a unor componente esențiale cum ar fi bateriile și LED-urile;
- încurajând producătorii să furnizeze ghiduri de întreținere și indicații de reparare la momentul achiziției, în special pentru produsele în cazul cărora întreținerea și repararea sunt foarte importante, pentru a îmbunătăți șansa de a le extinde durata de viață;
- asigurând posibilitatea de a utiliza înlocuitori de aceeași calitate și cu performanță ca și piesele originale, în sensul reparării tuturor produselor în conformitate cu legislația aplicabilă;
- dezvoltând, acolo unde este posibil, procesul de standardizare a pieselor de schimb și a instrumentelor necesare pentru reparare cu scopul de a îmbunătăți randamentul serviciilor de reparații;
- încurajând fabricanții să furnizeze atelierelor de reparații, la cerere, instrucțiuni de întreținere și de reparare în diverse limbi; - încurajând fabricanții să dezvolte tehnologia bateriilor pentru a garanta că durata de viață a bateriilor și a acumulatorilor corespunde mai bine duratei de viață estimate a produsului sau să facă în așa fel încât înlocuirea bateriilor să fie mai accesibilă și la prețuri proporționale cu prețul produsului;
10. consideră că este benefic să se asigure disponibilitatea pieselor de schimb esențiale pentru funcționarea corespunzătoare și în condiții de siguranță a bunurilor:
- încurajând accesibilitatea pieselor de schimb, pe lângă asamblarea produselor;
- încurajând operatorii economici să furnizeze un serviciu tehnic adecvat pentru bunurile de consum pe care le produc sau le importă și să furnizeze piesele de schimb esențiale pentru funcționarea corectă și sigură a bunurilor la un preț proporțional cu natura și durata de viață a produsului;
- indicând în mod clar dacă piesele de schimb pentru bunuri sunt sau nu disponibile, până când sunt disponibile și, dacă este cazul, creând o platformă digitale;
11. încurajează statele membre să analizeze posibilitatea de a adopta stimulente adecvate care să promoveze produse durabile, de înaltă calitate și care pot fi reparate, să stimuleze reparațiile și vânzările la mâna a doua și să organizeze cursuri de formare pentru reparații;
12. subliniază că este important să existe în continuare posibilitatea de a se recurge la un reparator independent, de exemplu prin descurajarea soluțiilor tehnice, de siguranță sau prin software care împiedică repararea în afara organismelor sau întreprinderilor autorizate;
13. încurajează reutilizarea pieselor de schimb pentru piața bunurilor de ocazie;
14. recunoaște posibilitatea de a se utiliza imprimarea 3D pentru a furniza piese pentru profesioniști și consumatori; solicită ca siguranța produselor, precum și protecția împotriva contrafacerii și protecția drepturilor de autor trebuie să fie garantate în această privință;
15. reamintește că disponibilitatea unor componente standardizate și modulare, planificarea dezmembrării, proiectarea unor produse de lungă durată și procesele de producție eficiente joacă un rol important pentru punerea în aplicare cu succes a economiei circulare;
Exploatarea unui model economic orientat spre uz și sprijinirea IMM-urilor și a ocupării forței de muncă în UE
16. subliniază că trecerea la noi modele de afaceri, precum modelul „produsul ca serviciu”, are potențialul de a îmbunătăți durabilitatea modelelor de producție și consum, cu condiția ca sistemele produse-servicii să nu conducă la un ciclu de viață mai scurt al produselor, și evidențiază faptul că astfel de modele de afaceri nu trebuie să ofere oportunități de evitare a obligațiilor fiscale;
17. subliniază că dezvoltarea de noi modele de afaceri, cum ar fi serviciile bazate pe internet, noi forme de marketing, magazine care comercializează numai produse utilizate și un număr tot mai mare de spații de reparații informale (cafenele și ateliere de reparații în care persoanele pot efectua propriile lor reparații), poate contribui la prelungirea duratei de viață a produselor, dar și la creșterea gradului de sensibilizare a consumatorilor la produse cu o durată de viață lungă și a încrederii lor în astfel de produse;
18. invită statele membre:
- să organizeze consultări cu toți actorii implicați pentru a încuraja dezvoltarea unui model de vânzări bazat pe utilizare, care să fie benefic pentru toți;
- să își intensifice eforturile, luând măsuri de promovare a dezvoltării economiei funcționalității, și să încurajeze închirierea, schimbul și împrumutul de bunuri;
- să încurajeze autoritățile locale și regionale să promoveze în mod activ dezvoltarea unor modele economice, cum ar fi economia colaborativă și economia circulară, care încurajează utilizarea mai eficientă a resurselor și durabilitatea bunurilor și să consolideze repararea, refolosirea și reciclarea;
19. încurajează statele membre să garanteze că dispoziția privind calcularea costurilor pe ciclu de viață din Directiva 2014/24/UE este luată în considerare în procedurile de achiziții publice și să crească rata de reutilizare a echipamentelor autorităților publice;
20. încurajează statele membre și Comisia să sprijine economia colaborativă în cadrul politicilor lor publice, ținând seama de avantajele pe care aceasta le prezintă prin utilizarea unor resurse și capacități reduse, de exemplu în sectoarele transportului și locuințelor;
21. solicită Comisiei să afirme importanța durabilității produselor în cadrul promovării economiei circulare;
22. invită Comisia și statele membre să aplice pe deplin ierarhia deșeurilor stabilită în legislația UE [Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98/CE)], și, în special, să păstreze aparatele electrice și electronice la cel mai ridicat grad posibil de utilitate și valoare, fără a le considera deșeuri, de exemplu asigurând accesul la puncte de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) pentru personalul centrelor de reutilizare care pot folosi astfel de produse și părțile lor componente;
23. consideră că măsurile incluse în prezentul raport ar trebui să se aplice în special IMM-urilor și microîntreprinderilor, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei, într-o manieră adaptată și proporțională cu dimensiunea și capacitățile IMM-urilor sau a microîntreprinderilor, pentru a le asigura dezvoltarea în continuare, încurajând angajarea și formarea pentru noi profesii în UE;
24. invită Comisia să analizeze modul în care poate fi încurajată și facilitată posibilitatea de înlocuire a becurilor cu LED-uri și să ia în calcul, pe lângă măsurile privind proiectarea ecologică, o abordare mai puțin strictă care să implice, de exemplu, etichetare, sisteme de stimulente, achiziții publice sau o garanție extinsă în cazul în care becurile nu pot fi eliminate;
25. îndeamnă statele membre să asigure o supraveghere efectivă a pieței pentru a se asigura că atât produsele europene, cât și cele importate respectă cerințele referitoare la politica privind produsele și la proiectarea ecologică;
26. îndeamnă Comisia și statele membre să asigure implicarea autorităților locale și regionale și să respecte competențele acestora;
Asigurarea unor informații mai bune pentru consumatori
27. invită Comisia să îmbunătățească informarea populației cu privire la durabilitatea produselor:
- analizând posibilitatea de a introduce o etichetă europeană voluntară, care să acopere, în special: durabilitatea, proiectarea ecologică, evolutivitatea produsului, pentru a reflecta evoluția sa și posibilitatea de reparare,
- organizând experimente voluntare cu întreprinderi și alte părți interesate la nivelul UE, cu scopul de a desemna durata de viață utilă preconizată a unui produs, pe baza unor criterii standardizate, care ar putea fi utilizate de către toate statele membre,
- creând un contor de utilizare pentru cele mai pertinente produse de consum, în special pentru aparatele electrocasnice mari,
- efectuând un studiu al impactului produs de alinierea etichetării referitoare la durata de viață cu durata garanției legale;
- folosind aplicații digitale sau platforme sociale;
- standardizând informațiile din manuale referitoare la durabilitatea, evolutivitatea și posibilitatea de reparare a unui produs pentru a se asigura că acestea sunt clare, mai accesibile și mai ușor de înțeles;
- furnizând informații pe baza unor criterii standard, unde să se declare durata de viață preconizată a unui produs;
28. invită statele membre și Comisia:
- să asiste autoritățile locale și regionale, întreprinderile și asociațiile să organizeze campanii de sensibilizare a consumatorilor cu privire la prelungirea duratei de viață a produselor, în special oferind informații privind întreținerea, repararea, reutilizarea etc.;
- să promoveze sensibilizarea consumatorilor cu privire la produsele care se defectează rapid și la cele care nu pot fi reparate, acolo unde este cazul prin dezvoltarea de platforme de notificare pentru consumatori;
29. îndeamnă Comisia să încurajeze schimburile periodice și structurate de informații și schimbul de bune practici în întreaga Uniune, între Comisie și statele membre, inclusiv cu autoritățile regionale și municipale;
Măsuri privind obsolescența programată
30. solicită Comisiei să propună, după consultarea organizațiilor de consumatori, a producătorilor și a altor părți interesate, o definiție la nivelul UE a obsolescenței programate pentru bunurile materiale și pentru programele de calculator; solicită Comisiei, de asemenea, ca, în cooperare cu autoritățile de supraveghere a pieței, să examineze posibilitatea de a crea un sistem independent care poată testa și detecta obsolescența programată a produselor; solicită, în acest sens, o mai bună protecție juridică a avertizorilor de integritate și introducerea unor măsuri suficient de disuasive împotriva producătorilor;
31. indică rolul de pionierat al unor state membre în această privință, cum ar fi inițiativa țărilor din Benelux de a combate obsolescența programată și de a prelungi durata de viață a aparatelor (electrice) de uz casnic; subliniază importanța schimbului de bune practici în acest sens;
32. observă că existența unei capacități de evoluție a produselor poate încetini obsolescența acestora și poate reduce impactul asupra mediului și costurile suportate de utilizatori;
Consolidarea dreptului la garanția legală de conformitate
33. consideră că este esențială o mai bună informare a consumatorilor cu privire la funcționarea garanției legale de conformitate; solicită ca această garanție să fie menționată în întregime și în scris pe factura de achiziționare a produselor;
34. îndeamnă Comisia să ia inițiative și măsuri care să îmbunătățească încrederea consumatorilor:
- consolidând protecția consumatorilor, în special în cazul acelor produse pentru care perioada de utilizare preconizată în mod rezonabil este mai lungă și luând în considerare măsurile puternice de protecție a consumatorilor luate deja în unele state membre;
- luând în considerare efectele legislației în materie de proiectare ecologică și ale dreptului contractual cu privire la produsele cu impact energetic pentru a dezvolta o abordare globală a reglementării produselor;
- asigurând informarea în mod specific a consumatorilor, în contractul de vânzare, cu privire la dreptul lor la o garanție legală, precum și promovând programe de sensibilizare a consumatorilor cu privire la acest drept;
- simplificând furnizarea unei dovezi de achiziționare pentru consumator, legând garanția de obiect și nu de cumpărător, și, de asemenea, încurajând și mai mult introducerea generală a chitanțelor electronice și a sistemelor digitale de garanție;
35. solicită crearea unui mecanism de gestionare a plângerilor la nivelul UE pentru cazurile în care drepturile la garanție nu au fost încă introduse, în scopul de a facilita controlul aplicării standardelor europene de către autoritățile competente;
36. subliniază că se poate furniza un stimulent pentru o proiectare mai durabilă a produselor prin consolidarea principiului răspunderii extinse a producătorilor și prin stabilirea unor cerințe minime care trebuie respectate;
Protejarea consumatorilor de obsolescența software-ului
37. solicită o mai mare transparență în ceea ce privește evolutivitatea, actualizările de securitate și durabilitatea, toate aceste fiind aspecte necesare pentru buna funcționare atât în materie de hardware, cât și de software; invită Comisia să studieze necesitatea de a facilita o cooperare sporită în relațiile business-to-business;
38. încurajează furnizorii și fabricanții să fie transparenți menționând în contractele produselor perioadele minime pentru care sunt asigurate actualizările de securitate ale sistemelor de operare; propune definirea unei perioade rezonabile de utilizare; subliniază, de asemenea, că furnizorul produsului trebuie, în cazul sistemelor de exploatare integrate, să asigure furnizarea acestor actualizări; solicită producătorilor să furnizeze informații clare cu privire la compatibilitatea actualizărilor și îmbunătățirilor programelor informatice cu sistemele de operare integrate furnizate consumatorilor;
39. solicită ca actualizările de software esențiale să fie reversibile și să fie însoțite de informații cu privire la consecințele asupra funcționării aparatului, precum și ca noile programe informatice esențiale să fie compatibile cu programele informatice din penultima generație;
40. solicită ca modularitatea componentelor, inclusiv a procesorului, să fie încurajată prin standardizare, asigurând astfel actualizarea bunurilor;
o
o o
41. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
Durabilitatea bunurilor, un aspect important pentru consumatori
Problematica durabilității bunurilor are în vedere diferite niveluri:
- faptul că există o lipsă de produse robuste și care să poată fi reparate,
- durata de viață a unui software pentru produsele informatice,
- informațiile aflate la dispoziția cumpărătorului.
Încrederea consumatorilor în caracterul robust al produselor este scăzută. Reducerea din ce în ce mai pronunțată a calității produselor cu costuri scăzute și mediatizarea unor fenomene deosebit de revoltătoare, deși aparent marginale, au contribuit la deteriorarea încrederii. În conformitate cu un studiu recent realizat pentru o asociație a consumatorilor din Franța, 92 % dintre respondenți sunt convinși că produsele de uz casnic sau de înaltă tehnologie sunt concepute în mod intenționat să nu dureze în timp.
Consumatorii europeni nu dispun de aproape nicio informație privind fiabilitatea produselor. Prin faptul că nu mai pot conta pe preț ca indicator ce leagă costul de calitate, aceștia se îndreaptă cu mai multă ușurință spre produse de calitate inferioară provenind din țări emergente, accelerând cursa spre cea mai mică valoare economică. Această situație sancționează întreprinderile europene care oferă adesea mărfuri de calitate superioară, mai durabile.
În plus, utilizarea pe scară largă a obiectelor conectate și dependența utilizatorilor de noile tehnologii ridică problema socială controversată privind obsolescența accelerată a software-lui și a mijloacelor media. Persoanele cu mijloace economice mai reduse sunt primele victime ale accelerării obsolescenței produselor: din cauza lipsei de lichidități, aceștia se îndreaptă în principal spre produse ieftine, care se defectează mai rapid, fiind astfel sancționați de două ori.
Posibilitatea de reparare a bunurilor - o provocare economică
În afară de durabilitatea bunurilor, consumatorii sunt nemulțumiți și de imposibilitatea de a le repara. Aceasta subminează sectorul reparațiilor, care pierde în fiecare an tot mai multe locuri de muncă în Europa.
Posibilitatea de a repara produsele este subminată de o serie de factori problematici:
- absența accesului la piese de schimb și prețul lor excesiv,
- costul manoperei în raport cu produsele ieftine importate,
- absența unor informații adecvate privind reparația și întreținerea,
- complexitatea tot mai mare, în special a software-lui și a dispozitivelor electronice,
- obstacolele în calea accesului pentru reparatorii independenți și cei care își repară singuri bunurile,
- posibilitatea redusă de reparare a produselor și a componentelor lor,
- insuficiența serviciilor de înlocuire a bunurilor în timpul reparațiilor.
Astfel, în conformitate cu un sondaj Eurobarometru din 2014, 77 % dintre cetățenii UE ar prefera să repare bunurile lor mai degrabă decât să cumpere altele noi, dar, în cele din urmă, trebuie să le înlocuiască sau să le arunce deoarece costul și nivelul serviciului de reparație sunt descurajante.
În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, obstacolele în calea reparării au drept rezultat scăderea numărului de reparatori în activitate:
- în Țările de Jos, 2 000 de locuri de muncă au fost pierdute în acest sector în ultimii 7 ani;
- în Germania, 13 % dintre magazinele de reparații de aparate de radio și de televiziune au fost închise într-un an;
- în Polonia numărul reparatorilor a scăzut cu 16 % în doi ani...
Pe lângă această reducere, atelierele de reparații gratuite sau site-urile de internet care te învață cum să repari produse singur devin tot mai populare. Există, așadar, a priori, o cerere reală în privința reparațiilor.
Sectorul reparațiilor reprezintă o sursă de locuri de muncă care nu pot fi delocalizate, care ar putea fi valorizate dacă produsele ar fi concepute să dureze și să poată fi reparate și serviciul ar fi redefinit pentru a se adapta mai bine la nevoile consumatorilor. Promovarea reparației mai degrabă decât înlocuirea bunului, în special în cadrul termenului legal de garanție, constituie o provocare ecologică deoarece înlocuirea sistematică implică eliminarea echipamentelor încă recente și nu încurajează producătorii să conceapă produse mai robuste.
În cele din urmă, numeroase aparate defecte nu sunt reparate (până la 44 % pentru aparatele electrice și electronice). Sprijinirea sectorului reparațiilor reprezintă, prin urmare, un potențial de creare de locuri de muncă și o reducere considerabilă a deșeurilor și a poluării, precum și o îmbunătățire semnificativă a puterii de cumpărare a consumatorilor și un avantaj comercial pentru întreprinderile europene.
O abordare globală: spre o economie bazată pe utilizare
Durata de viață a produselor depinde de o serie de actori interdependenți: producători, furnizori, distribuitori, consumatori, inclusiv statele membre. Extinderea duratei de viață a produselor trebuie să contribuie la dezvoltarea unui model economic bazat pe un echilibru între nevoile consumatorilor, cele ale industriei și cerințele de mediu.
Proiectarea produselor reprezintă un element esențial pentru durata de viață a produselor, însă modelul de vânzare joacă, de asemenea, un rol important. În plină emergență, economia funcționalității și economia colaborativă oferă noi perspective pentru îmbunătățirea calității și a durabilității produselor introduse pe piață. Prin promovarea utilizării mai degrabă decât a proprietății, accentul este pus pe experiența serviciului și nu pe rata de reînnoire a produselor. Această economie a uzului este consolidată prin instrumentele digitale care facilitează schimbul în cadrul comunităților de încredere și ar putea promova beneficii importante atât economice, cât și de mediu.
Acest model se înscrie în cadrul global al economiei circulare. Comisia a încercat astfel, cu pachetul legislativ dedicat acestui subiect în 2015, să sprijine dezvoltarea acestui model pozitiv care protejează resursele, reduce deșeurile și creează locuri de muncă într-o economie mai competitivă.
Un astfel de model, dacă este însoțit de o politică de formare adecvată, ar genera noi locuri de muncă la toate nivelurile de calificare.
În sectorul de reutilizare și reparare, potențialul de creare de locuri de muncă este estimat la 296 de locuri de muncă pentru un echivalent de 10 000 de tone de produse uzate. Luând în considerare faptul că o treime din produsele colectate în centrele de reciclare a deșeurilor ar putea fi reutilizabile, peste 200 000 de locuri de muncă ar putea fi create la nivel local dacă doar 1 % din deșeurile municipale în Europa ar fi pregătite pentru reutilizare.
Reutilizarea, adesea neglijată în favoarea reciclării, reprezintă o modalitate de a prelungi durata de viață a produselor, reintroducându-le în circuitul economic cu puține transformări. Studii recente arată că, dacă întreprinderile europene ar acorda prioritate reutilizării calculatoarelor mai degrabă decât reciclării lor, Europa ar putea crea 10 500 de locuri de muncă care nu se pot relocaliza, reducând în fiecare an emisiile cu aproximativ 6 milioane de tone de gaze cu efect de seră și 44 de milioane de m³ de apă, fără a ține seama de materiile prime.
Prin regândirea modelului de producție, de vânzare și de consum din perspectiva prelungirii vieții produselor, este posibil să se creeze condiții favorabile pentru o relansare a activității în cadrul pieței europene. Având în vedere creșterea previzibilă a costurilor resurselor, acestea trebuie gestionate cu măsură, în special prin gestionarea produselor aflate la sfârșitul ciclului de viață. O strategie industrială orientată spre durabilitatea produselor ar amortiza costul materiilor prime și ar putea anticipa beneficiile și rentabilitatea investițiilor, în special prin fidelizarea clienților.
În cele din urmă, autoritatea publică are, de asemenea, un rol de jucat prin încurajarea bunelor practici industriale și prin propriul exemplu în cadrul politicilor sale de achiziționare, sprijinind sensibilizarea publicului, prin asociații, de exemplu, cu privire la consumul responsabil și o mai bună întreținere a produselor.
Durabilitatea produselor - o provocare publică și politică
O serie de rapoarte și lucrări legislative din cadrul statelor membre au demonstrat importanța de a acorda atenție creșterii problematice a ratei cu care produsele sunt înlocuite.
Avizul Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2013 a deschis calea către o viziune comună și a propus o serie de recomandări care au făcut obiectul unui consens. Acesta stabilește, așadar, diferențele dintre obsolescența programată „tehnic”, stricto sensu, obsolescența indirectă, obsolescența legată de incompatibilitate și, în cele din urmă, obsolescența psihologică, care ține de campaniile de marketing.
Avizul a inspirat studiul CESE privind impactul afișării duratei de utilizare a produselor pentru consumatori. Studiul susține în special faptul că 92 % dintre cetățenii europeni doresc afișarea duratei de viață (sau de utilizare) a produselor. Acesta indică, de asemenea, în ce măsură competitivitatea întreprinderilor europene depinde, în parte, de restabilirea încrederii consumatorilor în întreprinderi.
Aceste lucrări europene reproduc politicile publice elaborate în statele membre.
- Belgia a avut un rol de pionier, adoptând, în februarie 2012, o rezoluție a Senatului referitoare la combaterea obsolescenței planificate a produselor legate de energie. Aceasta recomandă, printre altele, introducerea, la nivel european, a unui sistem de etichetare a duratei de viață a produselor legate de energie (becuri, calculatoare, telefoanele mobile…) și a posibilității de a le repara.
- Pe lângă inițiativele întreprinderilor naționale, Franța și-a modificat legislația, adoptând, în august 2015, o lege privind tranziția energetică, care a definit obsolescența programată drept infracțiune și, în martie 2014, o lege privind consumul, în care se precizează drepturile consumatorilor privind garanția legală de conformitate și disponibilitatea pieselor de schimb.
- Legislația din Țările de Jos prevede că perioada de doi ani prevăzută de garanția legală de conformitate reprezintă doar un nivel minim. Unele bunuri, cum ar fi autoturismele, mașinile de spălat rufe sau alte produse considerate durabile, pot oferi dreptul la o garanție de conformitate mai extinsă pe baza duratei medii de viață la care consumatorul se poate aștepta în mod legitim pentru aceste produse.
- Finlanda permite, de asemenea, prelungirea duratei unei garanții în temeiul legii privind protecția consumatorilor. Potrivit preambulului său, absența conformității care provine din fabricarea unui produs, de exemplu a unui vehicul, a materialelor de construcții sau a unui aparat electrocasnic, chiar dacă aceasta apare după mai mult de doi ani de la livrarea bunurilor, ține de răspunderea vânzătorului. Acest model este similar cu sistemul olandez. Un mediator este însărcinat să stabilească durata de viață a bunului pe baza unor criterii cum ar fi prețul bunului, al componentelor sau utilizarea, cum ar fi frecvența utilizării. Nicio listă nu a fost creată de legiuitor cu privire la „durata de viață prevăzută” pentru produse specifice. Cu toate acestea, cazurile individuale pot fi studiate în baza recomandărilor „Consumer Dispute Board“.
- În Spania, „Rezoluția de la Madrid“ privind cele mai bune practici în domeniul consumului colaborativ și al obsolescenței programate a fost votată la 24 iunie 2014 în cadrul unei conferințe privind noile modele de consum organizată de CESE.
- În Austria, s-a introdus o etichetă de excelență pentru produsele electrice și electronice concepute pentru a fi durabile și reparabile.
- În cele din urmă, Suedia a luat o serie de măsuri fiscale care vor intra în vigoare în ianuarie 2017 și urmăresc consolidarea sectorului reparațiilor, al reciclării și al economiei circulare. Se prevede:
• să se diminueze costul reparațiilor reducând de la 25% la 12% rata de TVA aplicabilă pentru anumite bunuri (biciclete, încălțăminte sau îmbrăcăminte),
• să se permită consumatorilor care optează pentru repararea aparatelor electrocasnice să reducă 50% din costul manoperei din impozite;
• să se taxeze produsele care conțin materiale nereciclabile sau care se reciclează sau se repară dificil.
Acest dispozitiv este conceput ca o investiție, presupunând că reducerea costurilor legate de poluare, risipă, gestionarea deșeurilor și șomaj este mai importantă.
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (11.4.2017)
destinat Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
referitor la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi
Raportoare pentru aviz: Christel Schaldemose
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât, având în vedere dependența Uniunii de importurile de materii prime și epuizarea rapidă a unei cantități semnificative de resurse naturale pe termen scurt, recuperarea cât mai multor resurse în interiorul Uniunii și consolidarea tranziției către o economie circulară constituie o provocare-cheie;
B. întrucât prelungirea ciclului de viață al produselor ar trebui avută în vedere în contextul nevoii de schimbare generală în ceea ce privește tipul de producție și consum și ca parte a tranziției către o economie circulară; întrucât utilizarea mai eficientă a resurselor ar aduce, de asemenea, economii nete substanțiale întreprinderilor, autorităților publice și consumatorilor din Uniune, reducând, în același timp, emisiile anuale totale de gaze cu efect de seră și impactul produselor asupra mediului;
C. întrucât trebuie să se țină seama de Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind internetul deschis și de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații și a Regulamentului (UE) nr. 531/2012 privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii, precum și de orientările de punere în aplicare corespunzătoare ale Oficiului Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC);
D. întrucât cel de al șaptelea Program de acțiune pentru mediu impune măsuri specifice pentru îmbunătățirea durabilității și a posibilității de reparare și reutilizare și pentru prelungirea duratei de viață a produselor;
E. întrucât răspunderea extinsă a producătorilor joacă un rol important în acest sens;
F. întrucât raportul „Creșterea internă: o viziune privind economia circulară pentru o Europă competitivă” elaborat de Ellen MacArthur Foundation demonstrează în mod clar oportunitățile pe care le implică trecerea la noi modele de afaceri, cum ar fi vânzarea de servicii în loc de produse;
G. întrucât pentru crearea unui model de economie circulară este nevoie de implicarea factorilor de decizie politică, a cetățenilor și a întreprinderilor și de schimbări nu doar în ceea ce privește proiectarea și vânzarea de produse și servicii, ci și la nivelul mentalității și al așteptărilor consumatorilor și al activității comerciale, prin crearea de noi piețe care să răspundă la schimbările modelelor de consum și să evolueze spre utilizarea, reutilizarea și schimbul de produse, contribuind astfel la extinderea duratei de viață utilă a acestora și la crearea de produse competitive, durabile și sustenabile;
H. întrucât există multe corpuri de iluminat în care becurile nu pot fi înlocuite, ceea ce poate conduce la probleme în cazul în care un bec nu mai funcționează, dacă pe piață apar becuri mai noi, mai eficiente sau dacă preferința clientului, de exemplu în ceea ce privește culoarea luminii emise, se schimbă, deoarece trebuie să fie înlocuit întregul corp de iluminat;
I. întrucât, pe măsură ce economia circulară se dezvoltă, trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a încuraja posibilitatea de reparare, adaptabilitatea, capacitatea de prelungire, durabilitatea și posibilitatea de reciclare a produselor, în scopul de a prelungi durata de viață și durata de viață utilă a produselor și/sau a componentelor produselor;
J. întrucât primele verigi din ierarhia gestionării deșeurilor, și anume reducerea și pregătirea lor pentru reutilizare, sunt cele mai importante în vederea lansării unei strategii de eliminare a deșeurilor;
K. întrucât consumul de resurse naturale al Europei a crescut cu aproximativ 50 % în ultimii 30 de ani, iar fiecare persoană consumă 43 kg de resurse pe zi;
L. întrucât conservarea materiilor prime și limitarea producției de deșeuri sunt necesare atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al mediului;
M. întrucât diversitatea tot mai mare de produse, ciclurile de inovare tot mai scurte și moda în continuă schimbare determină o creștere a frecvenței cu care sunt achiziționate produsele noi și, astfel, o scurtare a duratei de utilizare a produselor;
N. întrucât un potențial ridicat este asigurat de sectorul reparațiilor, al produselor de ocazie și al schimbului, adică sectorul care funcționează cu scopul de a extinde durata de viață a produsului;
O. întrucât becurile cu LED-uri ar trebui să fie în mod ideal elemente înlocuibile, nu inamovibile;
P. întrucât ar trebui să se asigure un echilibru între scopul extinderii duratei de viață a produselor și protejarea unui mediu care continuă să ofere stimulente pentru inovare și dezvoltare suplimentară;
Q. întrucât apar rapoarte conform cărora telefoanele inteligente sunt proiectate în mod deliberat să nu mai funcționeze corect după un an sau doi,
1. subliniază nevoia de a se ajunge la un echilibru între prelungirea ciclului de viață al produselor, transformarea deșeurilor în resurse (materii prime secundare), simbioza industrială, inovarea și politica privind deșeurile, inovarea, cererea de consum, protecția mediului și creșterea economică în toate fazele ciclului de viață al produselor și consideră că dezvoltarea unor produse din ce în ce mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor nu trebuie să încurajeze utilizarea produselor cu ciclu de viață scurt sau eliminarea prematură a acestora;
2. subliniază că o durată de viață mai mare a produselor presupune adoptarea unor măsuri împotriva obsolescenței programate; solicită Comisiei și statelor membre să ia măsurile necesare pentru combaterea obsolescenței programate, dar și pentru creșterea responsabilizării consumatorilor prin intermediul unor informații îmbunătățite despre produs; solicită, în plus, Comisiei să analizeze rapoartele conform cărora unele produse precum telefoanele inteligente sunt concepute în mod deliberat pentru a avea o viață utilă foarte scurtă și, dacă este necesar, să propună măsuri de contracarare a acestui fenomen; solicită, de asemenea, statelor membre să descurajeze introducerea pe piață a produselor cu obsolescență programată;
3. subliniază că, pentru o durată de viață mai mare a produselor, este nevoie să fie disponibile componente standardizate și modulare, care sunt mai ușor de înlocuit, și să existe o proiectare funcțională, în cadrul căreia să fie avut în vedere, printre altele, procesul de dezmembrare;
4. subliniază că trecerea la noi modele de afaceri, precum modelul „produsul ca serviciu”, are potențialul de a îmbunătăți durabilitatea modelelor de producție și consum, cu condiția ca sistemele produse-servicii să nu conducă la un ciclu de viață mai scurt al produselor, și evidențiază faptul că astfel de modele de afaceri nu trebuie să ofere oportunități de evitare a obligațiilor fiscale;
5. invită Comisia și statele membre să încurajeze dezvoltarea, producerea și comercializarea de produse adaptate unei utilizări multiple, care sunt durabile din punct de vedere tehnic și ușor de reparat și care, după ce au devenit deșeuri și au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclate, pot fi puse la dispoziție pe piață sau introduse pe piață pentru a facilita punerea în aplicare corespunzătoare a ierarhiei deșeurilor; insistă asupra faptului că măsurile trebuie să țină seama de impactul produselor pe durata întregului lor ciclu de viață, precum și de ierarhia deșeurilor;
6. subliniază că dezvoltarea de noi modele de afaceri, cum ar fi serviciile bazate pe internet, noi forme de marketing, magazine care comercializează numai produse utilizate și un număr tot mai mare de spații de reparații informale (cafenele și ateliere de reparații în care persoanele pot efectua propriile lor reparații), poate contribui la prelungirea duratei de viață a produselor, dar și la creșterea gradului de sensibilizare a consumatorilor la produse cu o durată de viață lungă și a încrederii lor în astfel de produse;
7. subliniază că promovarea și sprijinirea modelelor de producție și consum durabile, utilizarea produselor eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, de folosință îndelungată, ușor de partajat, reutilizabile, reparabile și reciclabile, precum și descurajarea introducerii pe piață a produselor cu obsolescență programată sunt aspecte-cheie în prevenirea generării de deșeuri;
8. ia act de rolul strategiilor comerciale precum leasingul de produse în proiectarea produselor durabile, prin care firmele de leasing păstrează proprietatea asupra bunurilor închiriate și sunt stimulate să repună pe piață produsele și să investească în proiectarea de produse mai durabile, ceea ce conduce la un volum mai mic de produse noi și de deșeuri;
9. subliniază necesitatea de a integra în faza de proiectare a produselor caracteristicile care fac posibil ca acestea să fie reparabile, reutilizabile, reciclabile și durabile, deoarece cantitatea de resurse folosite pentru un produs este stabilită în mare măsură în această fază; subliniază că proiectarea produsului este un factor important în tranziția către o economie circulară deoarece are implicații pentru ciclul de viață al produsului în cauză;
10. îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a înlocui substanțele cu risc foarte ridicat și a limita substanțele care pot prezenta riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană sau pentru mediu, pentru a asigura dezvoltarea unor cicluri de materiale non-toxice;
11. subliniază că statele membre ar trebui să stimuleze extinderea duratei de viață a produselor, atunci când acest lucru este benefic pentru mediu, și să sprijine crearea de sisteme care promovează activitățile de reparare, reutilizare, refabricare și recondiționare a produselor;
12. constată că este nevoie de o proiectare mai bună pentru a se asigura reparabilitatea, fiind extrem de important ca piesele de schimb să fie puse la dispoziție în primul rând pentru produsele a căror durată de utilizare poate fi extinsă în mod rentabil;
13. susține elaborarea la nivel european a unei definiții a noțiunii de obsolescență programată și introducerea unor măsuri de sancționare a acestei practici;
14. subliniază că lista de produse noi bazate pe proiectare ecologică ar trebui să fie mai ambițioasă și să includă mai multe produse;
15. indică rolul de pionierat al unor state membre în această privință, cum ar fi inițiativa țărilor din Benelux de a combate obsolescența programată și de a prelungi durata de viață a aparatelor (electrice) de uz casnic; subliniază importanța schimbului de bune practici în acest sens;
16. consideră că este esențială o mai bună informare a consumatorilor cu privire la funcționarea garanției legale de conformitate; solicită ca această garanție să fie menționată în întregime și în scris pe factura de achiziționare a produselor;
17. reamintește că disponibilitatea unor componente standardizate și modulare, planificarea dezmembrării, proiectarea unor produse de lungă durată și procesele de producție eficiente joacă un rol important pentru punerea în aplicare cu succes a economiei circulare;
18. invită statele membre să încurajeze campanii instituționale de promovare a activităților care implică repararea, cumpărarea și vânzarea de produse de ocazie, închirierea și schimbul, evitându-se astfel achiziționarea de produse noi;
19. invită Comisia să evalueze posibilitatea de a stabili norme privind conținutul minim de materie reciclată din produsele noi;
20. ia act de Planul de lucru pentru proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 al Comisiei; salută în special desemnarea durabilității produselor ca posibil standard de mediu în ceea ce privește aspectele de eficiență a materialelor, inclusiv prelungirea duratei de viață a produselor, capacitatea de a reutiliza componente sau de a recicla materiale din produse scoase din uz, precum și utilizarea componentelor reutilizate și/sau a materialelor reciclate în produse;
21. solicită din nou Comisiei să propună o revizuire a legislației privind proiectarea ecologică pentru extinderea domeniului său de aplicare la toate grupele principale de produse, nu numai la cele care utilizează energie, și pentru includerea treptată a tuturor caracteristicilor legate de eficiența utilizării resurselor în cadrul cerințelor de proiectare a produselor;
22. îndeamnă Comisia să propună măsuri adecvate care să îi oblige pe producători să asigure disponibilitatea pieselor de schimb și, în ceea ce privește drepturile consumatorilor, să furnizeze informații privind perioada de timp în care piesele de schimb vor fi disponibile, precum și să se asigure că aceste măsuri se aplică atât site-urilor de vânzare online, cât și punctelor de vânzare fizice;
23. solicită din nou Comisiei să evalueze, pe baza unei analize cost-beneficiu, posibilitatea de a stabili, în cadrul legislației privind proiectarea ecologică, valori minime pentru materialele reciclabile din produsele noi;
24. recunoaște importanța economiei colaborative și a platformelor de consum colaborativ ca noi modele de afaceri durabile care promovează o utilizare mai eficientă a produselor și o durată de viață mai lungă a acestora;
25. solicită Comisiei să se asigure că cerințele Directivei privind bateriile (2006/66/CE) privind eliminarea bateriilor și acumulatorilor[1] sunt pe deplin puse în aplicare de către statele membre și să încurajeze modelele de afaceri care promovează reutilizarea bateriilor;
26. observă cu îngrijorare cantitatea de deșeuri electronice generate de modemuri, routere și decodoare/set-top boxes TV atunci când consumatorii schimbă furnizorul de telecomunicații; reamintește consumatorilor și furnizorilor de telecomunicații că, potrivit Regulamentului (UE) 2015/2120, consumatorii din UE au deja dreptul de a utiliza echipamentul terminal pe care îl doresc atunci când trec la un nou furnizor de telecomunicații;
27. invită Comisia să analizeze modul în care poate fi încurajată și facilitată posibilitatea de înlocuire a becurilor cu LED-uri și să ia în calcul, pe lângă măsurile privind proiectarea ecologică, o abordare mai puțin strictă care să implice, de exemplu, etichetare, sisteme de stimulente, achiziții publice sau o garanție extinsă în cazul în care becurile nu pot fi eliminate;
28. subliniază că utilizarea responsabilă a produselor depinde de posibilitatea consumatorilor de a evalua cu precizie impactul produselor asupra mediului pe baza ciclului lor de viață, a amprentei lor asupra mediului și a calității acestora;
29. subliniază dificultatea de a introduce obligația de menționare pe etichete a duratei de viață preconizate a produselor; propune ca o astfel de afișare să facă mai întâi obiectul unei experimentări voluntare la nivel european, pe baza unui format și a unei metodologii comune;
30. atrage atenția asupra faptului că o cantitate mare de deșeuri electronice se datorează faptului că producătorii nu mai sunt în măsură să furnizeze actualizări de software compatibile cu hardware-ul; consideră că producătorii ar trebui fie obligați să furnizeze actualizări de software compatibile;
31. subliniază că se poate furniza un stimulent pentru o proiectare mai durabilă a produselor prin consolidarea principiului răspunderii extinse a producătorilor și prin stabilirea unor cerințe minime care trebuie respectate;
32. solicită Comisiei să utilizeze mai eficient eticheta ecologică a UE pentru a îmbunătăți informațiile privind ciclul de viață al produselor și înțelegerea durabilității produselor de către consumatori; subliniază că alegerea în cunoștință de cauză a unui produs sau a unei mărci de către consumator poate oferi în mod indirect stimulente economice pentru producători; subliniază că etichetarea ecologică ar trebui să includă informații privind durata minimă de viață sau de utilizare a produselor, astfel încât consumatorii să cunoască mai bine durata de viață estimată a produsului;
33. solicită Comisiei să elaboreze măsuri privind furnizarea către consumatori, dacă este cazul numai în mod voluntar, de informații cu privire la durata de viață preconizată a unui produs, la numărul de cicluri de utilizare la care este proiectat să reziste și la posibilitățile de a fi reparat, astfel încât consumatorii să poată lua decizii mai bine informate în momentul achiziționării produselor;
34. îndeamnă Comisia să solicite producătorilor să pună la dispoziția publicului manualele de diagnostic și de service, precum și să pună la dispoziție pe piață piese de schimb și accesorii ale produselor pentru un număr minim de ani, în conformitate cu durata de viață preconizată a produsului, care trebuie indicată pe eticheta ecologică a UE;
35. solicită Comisiei și statelor membre să acorde resursele necesare pentru campaniile de educare și informare, pentru a promova modele de consum și de producție durabile, și subliniază beneficiile trecerii la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;
36. solicită Comisiei să efectueze un studiu de impact asupra economiei și mediului în ceea ce privește posibilitatea de a prelungi, în mod armonizat, perioada de garanție legală de conformitate a produselor;
37. îndeamnă statele membre, atunci când este cazul, să se coordoneze cu autoritățile locale și regionale, întreprinderile și asociațiile care organizează campanii de sensibilizare a consumatorilor cu privire la prelungirea duratei de viață a produselor;
38. atrage atenția asupra faptului că Comisia nu ar trebui să utilizeze viitoarea verificare a adecvării legislației nici pentru a retrage eticheta ecologică a UE, nici pentru a limita domeniul de aplicare al acesteia;
39. consideră că este important să se creeze stimulente pentru ca fabricanții să producă bunuri mai durabile; invită Comisia să propună ca producătorii să acopere costurile de reciclare în cazul în care bunurile lor au o durată de viață așteptată mai mică de cinci ani;
40. îndeamnă Comisia să promoveze, prin intermediul unor convenții internaționale, folosirea unor indicatori adecvați privind utilizarea eficientă a resurselor, pentru a face posibilă compararea industriilor și a economiilor și a asigura un mediu concurențial echitabil;
41. îndeamnă statele membre să efectueze o supraveghere efectivă a pieței pentru a se asigura că atât produsele europene, cât și cele importate respectă cerințele referitoare la politica privind produsele și la proiectarea ecologică;
42. solicită statelor membre să acorde stimulente economice pentru serviciile de reparare a produselor, astfel încât să faciliteze prelungirea ciclului de viață al produselor, ținând cont de faptul că reducerile fiscale pentru repararea produselor pot oferi un stimulent pentru reutilizarea produselor și pot încuraja industria de reparații, acest lucru având potențialul de a genera avantaje sociale și la nivelul mediului, printre aceste măsuri numărându-se, de exemplu, o TVA mai mică pentru activitățile de reparare;
43. invită Comisia să ia măsuri pentru a se asigura că produsele care sunt încă utilizabile pot fi introduse în economia circulară mai ușor și mai eficient;
44. încurajează statele membre să pună în aplicare achizițiile publice verzi ca instrument de politică, în vederea accelerării tranziției la economia circulară;
45. solicită interzicerea totală a produselor cu defecte încorporate, proiectate pentru a pune capăt vieții produselor;
46. observă că existența unei capacități de îmbunătățire a produselor poate încetini obsolescența acestora și poate reduce impactul asupra mediului și costurile suportate de utilizatori;
47. îndeamnă Comisia și statele membre să asigure implicarea autorităților locale și regionale și să respecte competențele acestora;
48. îndeamnă Comisia să încurajeze schimburile periodice și structurate de informații și schimbul de bune practici în întreaga Uniune, între Comisie și statele membre, inclusiv cu autoritățile regionale și municipale;
49. îndeamnă Comisia să sprijine în mod activ inițiativele locale privind repararea, deoarece acestea creează, de asemenea, locuri de muncă ecologice la nivel local și oferă un serviciu util pentru consumatori.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
Data adoptării |
11.4.2017 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
62 0 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Marco Affronte, Zoltán Balczó, Catherine Bearder, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, José Inácio Faria, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Clara Eugenia Aguilera García, Nicola Caputo, Eleonora Evi, Martin Häusling, Elisabeth Köstinger, Merja Kyllönen, Stefano Maullu, Ulrike Müller, James Nicholson, Marijana Petir, Christel Schaldemose, Bart Staes, Tiemo Wölken |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
|
62 |
+ |
|
|
ALDE |
Catherine Bearder, Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Ulrike Müller, Nils Torvalds |
|
|
ECR |
Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, James Nicholson, Jadwiga Wiśniewska |
|
|
EFDD |
Eleonora Evi, Piernicola Pedicini |
|
|
ENF |
Mireille D’Ornano, Sylvie Goddyn, Jean-François Jalkh |
|
|
GUE/NGL |
Stefan Eck, Kateřina Konečná, Merja Kyllönen, Estefanía Torres Martínez |
|
|
NI |
Zoltán Balczó |
|
|
PPE |
Ivo Belet, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Angélique Delahaye, José Inácio Faria, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, György Hölvényi, Elisabeth Köstinger, Peter Liese, Norbert Lins, Stefano Maullu, Miroslav Mikolášik, Marijana Petir, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean |
|
|
S&D |
Clara Eugenia Aguilera García, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Nicola Caputo, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Susanne Melior, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Christel Schaldemose, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Tiemo Wölken, Damiano Zoffoli |
|
|
Verts/ALE |
Marco Affronte, Bas Eickhout, Martin Häusling, Benedek Jávor, Davor Škrlec, Bart Staes |
|
|
0 |
- |
|
|
|
|
|
|
0 |
0 |
|
|
|
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 29.9.2006, p. 1).
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
Data adoptării |
30.5.2017 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
34 0 1 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Dennis de Jong, Pascal Durand, Ildikó Gáll-Pelcz, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Mihai Țurcanu, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Edward Czesak, Anna Hedh, Franz Obermayr, Adam Szejnfeld, Marc Tarabella, Sabine Verheyen |
||||
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
|
34 |
+ |
|
|
ALDE ECR EFDD ENF GUE/NGL PPE
S&D
Verts/ALE |
Dita Charanzová, Jasenko Selimovic Edward Czesak, Daniel Dalton, Anneleen Van Bossuyt Marco Zullo Franz Obermayr, Mylène Troszczynski Dennis de Jong Carlos Coelho, Birgit Collin-Langen, Anna Maria Corazza Bildt, Ildikó Gáll-Pelcz, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Andreas Schwab, Ivan Štefanec, Adam Szejnfeld, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mihai Țurcanu, Sabine Verheyen Biljana Borzan, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Anna Hedh, Liisa Jaakonsaari, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella Pascal Durand, Igor Šoltes |
|
|
0 |
- |
|
|
- |
|
|
|
1 |
0 |
|
|
EFDD |
Robert Jarosław Iwaszkiewicz |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri