RAPORT referitor la cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski
12.6.2017 - (2017/2019(IMM))
Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Tadeusz Zwiefka
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
privind cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski
Parlamentul European,
– având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Mylène Troszczynski, transmisă la 1 decembrie 2016 de Ministrul Justiției al Republicii Franceze în cadrul unei anchete judiciare conduse de procurorul din cadrul parchetului Bobigny, deschise pentru acuzația de defăimare publică a unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea ori apartenența sau neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, precum și pentru acuzația de instigare la ură sau violență împotriva unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea ori apartenența sau neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, și comunicată în ședința plenară din 16 ianuarie 2017,
– în urma audierii lui Mylène Troszczynski, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,
– având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,
– având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013[1],
– având în vedere articolul 26 din Constituția Republicii Franceze, astfel cum a fost modificată prin Legea constituțională nr. 95-880 din 4 august 1995,
– având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0218/2017),
A. întrucât procurorul din cadrul parchetului Bobigny a solicitat ridicarea imunității lui Mylène Troszczynski, deputată în Parlamentul European și membră a Consiliului Regional Picardia, în legătură cu proceduri privind publicarea pe contul său Twitter la 23 septembrie 2015 a unei imagini cu femei care poartă vălul integral și care par să stea la coadă în fața unei CAF (Casa de Alocații Familiale), însoțite de mențiunea „Rosny-Sous-Bois CAF la 9.12.2014. Credeam că purtarea vălului integral este interzisă prin lege ...”;
B. întrucât imaginea ofensatoare a fost, de fapt, un fotomontaj pe baza unei fotografii făcute la Londra și utilizate deja de către un alt titular de cont Twitter, și întrucât ancheta a arătat că nu dna Troszczynski a fost cea care a publicat mesajul online, ci asistentul său, care a recunoscut că a procedat astfel;
C. întrucât procurorul a precizat că, în calitate de editor al propriului său cont Twitter, dna Troszczynski ar putea fi considerată răspunzătoare pentru mesajul Twitter;
D. întrucât, în momentul în care doamna Troszczynski și-a dat seama că fotografia a fost falsificată, a retras-o imediat de pe contul său Twitter;
E. întrucât ridicarea imunității lui Mylène Troszczynski este legată de o presupusă infracțiune de defăimare publică la adresa unei persoane sau grup de persoane pe motive legate de originea sau apartenența ori neapartenența lor la o etnie, națiune, rasă sau la o religie anume, fapte prevăzute și sancționate la articolele 23, 29 alin. I, 32 alin. 2 și 3 și articolele 42, 43 și 48-6 din legea din 29 iulie 1881, precum și de instigare la discriminare, ură sau violență rasială, făcând obiectul instrumentării în curs, faptă prevăzută și sancționată la articolul 24, alineatele 8, 10,11 și 12, articolul 23 primul paragraf și articolul 42 din legea din 29 iulie 1881, precum și la articolul 131-26 alineatele 2 și 3 din Codul penal;
F. întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, membrii Parlamentului European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor parlamentului propriei țări;
G. întrucât articolul 26 din Constituția franceză prevede că niciun membru al parlamentului nu poate fi urmărit, cercetat, reținut, deținut sau judecat pentru opiniile sau pentru voturile exprimate în cadrul exercitării funcțiilor sale și niciun membru al parlamentului nu poate fi arestat pentru o infracțiune sau nu poate face obiectul nici unei alte măsuri privative sau restrictive de libertate fără autorizația parlamentului;
H. întrucât sfera imunității acordate membrilor parlamentului francez corespunde, de fapt, domeniului de aplicare a imunității acordate deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din Protocolul nr 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene; întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale, ceea ce impune existența unei legături între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare; întrucât această legătură trebuie să fie directă și evidentă;
I. întrucât acuzațiile nu au legătură cu poziția lui Mylène Troszczynski de deputată în Parlamentul European, ci se referă la activități cu caracter regional, dat fiind că imaginea falsificată și observațiile se refereau la ceea ce părea să se întâmple în Rosny-Sous-Bois, încălcând legislația franceză;
J. întrucât presupusele fapte nu au drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea de către Mylène Troszczynski a funcțiilor sale de deputată în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;
K. întrucât nu există nicio suspiciune de fumus persecutionis, și anume de o încercare evidentă de a obstrucționa activitatea parlamentară a lui Mylène Troszczynski, dincolo de ancheta judiciară care a fost deschisă în urma unei plângeri vizând defăimarea unei administrații publice, depusă de către Casa pentru Alocații Familiale din Seine-Saint-Denis reprezentată de directorul său general,
1. hotărăște să retragă imunitatea lui Mylène Troszczynski;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente Ministrului Justiției al Republicii Franceze și lui Mylène Troszczynski.
- [1] Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543; hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.
EXPUNERE DE MOTIVE
I. FAPTELE
La ședința plenară din 16 ianuarie 2017, Președintele a anunțat că, la 1 decembrie 2016, a primit o scrisoare semnată de Ministrul francez al Justiției, prin care se solicita ridicarea imunității lui Mylène Troszczynski.
În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, Președintele a transmis cererea Comisiei pentru afaceri juridice.
La 23 septembrie 2015, pe contul de Twitter al dnei Troszczynski, a fost publicată o imagine cu femei care poartă vălul integral și care par să stea la coadă în fața Casei de Alocații Familiale, însoțită de mențiunea „Rosny-Sous-Bois CAF, 9.12.2014. Credeam că purtarea vălului integral este interzisă prin lege ...”; imaginea ofensatoare era în realitate un fotomontaj pe baza unei fotografii făcute la Londra și utilizate deja de către un alt titular de cont Twitter. În momentul în care dna Troszczynski și-a dat seama că fotografia a fost falsificată, a retras-o imediat de pe contul său Twitter.
În cursul anchetei a fost ulterior relevat faptul că nu dna Troszczynski era la originea publicării online a mesajului, ci asistentul său, care a recunoscut faptele; procurorul a precizat că, în calitate de editor al propriului său cont Twitter, dna Troszczynski ar putea fi considerată răspunzătoare pentru mesajul Twitter.
Procurorul din cadrul parchetului Bobigny a inițiat ulterior o anchetă judiciară pentru defăimare publică și pentru instigare la ură sau la violență împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, din motive ținând de originea, de apartenența sau neapartenența lor la o etnie, o națiune, o rasă sau o religie anume.
II. DREPTUL
a) Dreptul european
Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Articolul 8
Membrii Parlamentului European nu pot fi cercetați, reținuți sau urmăriți datorită opiniilor sau voturilor exprimate în cadrul exercitării
funcțiilor lor.
Articolul 9
Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia beneficiază:
a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;
b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală.
Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât și la întoarcere.
Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.
Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European
prin vot universal direct
Articolul 6 alineatul (2)
Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în temeiul Protocolului din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile
Comunităților Europene.
Hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10
„Articolul 8 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat
la Tratatele UE, FUE și CEEA, trebuie interpretat în sensul că o declarație făcută de un deputat în Parlamentul European în afara incintei Parlamentului European, care a condus la declanșarea urmăririi în justiție în statul membru de origine sub aspectul infracțiunii de denunțare calomnioasă, nu constituie o opinie exprimată în cadrul exercitării funcțiilor parlamentare acoperite de imunitatea conferită de dispoziția respectivă decât dacă declarația în cauză reprezintă o apreciere subiectivă care are o legătură directă evidentă cu îndeplinirea îndatoririlor deputatului. Revine
instanței de trimitere competența de a stabili dacă în cauza principală sunt întrunite aceste condiții.”
b) Dreptul francez
Constituția franceză
Articolul 26
Niciun membru al Parlamentului nu poate fi urmărit penal, cercetat, arestat, reținut sau trimis în judecată pentru opiniile sau voturile exprimate în cadrul exercitării atribuțiilor sale oficiale.
Niciun membru al Parlamentului nu poate face obiectul unei arestări sau al vreunei alte măsuri privative sau restrictive de libertate, în materie penală sau corecțională, decât cu autorizarea Biroului adunării din care face parte. Această autorizare nu este necesară în caz de infracțiune gravă sau de flagrant delict ori de condamnare definitivă.
Detenția, măsurile privative sau restrictive de libertate ori urmărirea unui membru al Parlamentului se suspendă pe durata sesiunii la cererea adunării din care acesta face parte.
Adunarea în cauză se reunește în mod automat în ședințe suplimentare pentru a permite, dacă
este cazul, aplicarea prevederilor paragrafului precedent.”
Codul penal francez
Articolul 131-26
Interzicerea drepturilor civice, civile și de familie acoperă:
(…)
2° eligibilitatea;
3° dreptul de exercitare a unei funcții jurisdicționale, sau de a fi expert în fața unei instanțe, de a reprezenta sau asista o parte în fața instanței de judecată;
(…)
Legea din 29 iulie 1881 privind libertatea presei
Articolul 23
Sunt pedepsiți în calitate de complici la o acțiune calificată drept crimă sau delict, aceia care, fie prin discursuri, scandări sau amenințări pronunțate în locuri sau adunări publice, fie prin scris, tipărituri, desene, gravuri, picturi, embleme, imagini sau orice alt suport al scrisului, vorbirii sau imaginii, vândute sau distribuite sau puse în vânzare sau expuse în locuri sau în adunări publice, fie prin panouri sau afișe expuse vederii publice, fie prin orice alt mijloc de comunicare către public pe cale electronică, au provocat direct autorul sau autorii să comită acțiunea numită, dacă provocarea a fost urmată de efect.
Această dispoziție se aplică, în egală măsură, când provocarea a fost urmată doar de o tentativă de a săvârși crima prevăzută la articolul 2 din codul penal.
Articolul 29
Orice alegație sau imputare a unui fapt, care aduce atingere onoarei sau respectării persoanei sau entității căreia îi este imputat faptul, este o defăimare. Publicarea directă sau reprodusă a acestei alegații sau imputări este pasibilă de pedeapsă, chiar dacă a fost făcută în formă dubitativă și chiar dacă vizează o persoană sau o entitate fără a le numi, dar a căror identificare este posibilă datorită termenilor folosiți sau a scandărilor, amenințărilor scrise sau tipărite, a panourilor sau afișelor incriminate.
Orice exprimare insultătoare, termeni disprețuitori sau invective care nu conțin imputarea vreunui fapt reprezintă o injurie.
Articolul 32
(…)
Defăimarea comisă prin aceleași mijloace împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane pe motivul originii lor sau al apartenenței sau al neapartenenței la o etnie, la o națiune, la o rasă sau la o religie se pedepsește cu un an de închisoare și cu o amendă de 45 000 de euro sau doar cu una din aceste două pedepse.
(…)
Articolul 42
Sunt pasibili de pedepse care constituie reprimarea crimelor și delictelor prin presă, în calitate de autori principali, în ordinea de mai jos, următorii:
1° Directorii publicațiilor sau editorii, oricare ar fi profesia și denumirea funcției lor și, în cazurile prevăzute la alineatul 2 al articolului 6, co-directorii publicației;
2° În lipsa lor, autorii;
3° În lipsa autorilor, tipografii;
4° În lipsa tipografilor, vânzătorii, distribuitorii și cei care afișează.
În cazurile prevăzute la alineatul 2 al articolului 6, responsabilitatea subsidiară a persoanelor vizate la paragrafele 2, 3 și 4 din prezentul articol acționează ca și cum nu ar exista un director al publicației, atunci când, contrar prevederilor prezentei legi, nu a fost desemnat un co-director al publicației.
Articolul 43
Atunci când directorii sau co-directorii publicației sau editorii sunt în cauză, autorii vor fi judecați în calitate de complici.
Vor fi judecați însă la fel, și în toate cazurile, persoanele cărora li se pot aplica prevederile articolului 121-7 din Codul penal. Acest articol nu se va putea aplica tipografilor pentru fapte care țin de tipărire, decât în cazul și în condițiile prevăzute de articolul 431-6 din Codul penal, în legătură cu mobilizările sau, în lipsa co-directorului publicației, în cazurile prevăzute la alineatul 2 al articolului 6.
Cu toate acestea, tipografii vor putea fi judecați în calitate de complici, dacă iresponsabilitatea penală a directorului și a co-directorului publicației a fost pronunțată de către tribunal. În acest caz, acțiunile judiciare sunt angajate în termen de trei luni de la comiterea delictului sau, cel mai târziu, în termen de trei luni de la constatarea judiciară a iresponsabilității directorului sau co-directorului publicației.
Articolul 48
(…)
6° În cazul defăimării la adresa particularilor, prevăzută la articolul 32, și în cazul injuriei, prevăzută la art. 33, paragraful 2, urmărirea se va declanșa în urma plângerii persoanei defăimate sau injuriate. Cu toate acestea, urmărirea va putea fi exercitată din oficiu de către ministerul public, când defăimarea sau injuria a fost comisă față de o persoană sau față de un grup de persoane, pe motivul originii lor sau a apartenenței sau a neapartenenței lor la o etnie, națiune, rasă sau religie. De asemenea, urmărirea va putea fi exercitată din oficiu de către ministerul public, când defăimarea sau injuria a fost comisă față de un grup de persoane, pe motivul sexului lor, al orientării lor sexuale sau al handicapului lor; același lucru este valabil și în cazul în care defăimările sau injuriile au fost săvârșite la adresa unor persoane individuale, cu condiția ca acestea să-și fi dat acordul;
(…)
Articolul 24
(…)
Aceia care, printr-unul din mijloacele enunțate la articolul 23, au provocat la discriminare, la ură sau la violență față de o persoană sau grup de persoane pe considerentele originii lor sau ale apartenenței sau neapartenenței la o etnie, națiune, rasă sau religie determinate, vor fi pedepsiți cu un an de închisoare și cu o amendă de 45 000 de euro sau doar cu una din aceste pedepse.
(…)
În cazul condamnării pentru una dintre faptele prevăzute la cele două alineate precedente, tribunalul va putea, în plus, să ordone:
1° Cu excepția situațiilor în care responsabilitatea autorului infracțiunii se încadrează la articolul 42 și la primul alineat al articolului 43 al prezentei legi, sau la primele trei alineate ale articolului 93-3 din legea nr. 82-652 din 29 iulie 1982 privind comunicarea audiovizuală, privarea de drepturile enumerate la alineatele 2 și 3 ale articolului 131-26 din Codul penal, pentru o durată de cinci ani sau mai mulți;
2° Afișarea sau difuzarea deciziei pronunțate în condițiile prevăzute de articolul 131-35 din Codul penal;
3° Sancțiunea de educație cetățenească prevăzută la articolul 131-5-1 din Codul penal.
Articolul 23
Sunt pedepsiți în calitate de complici la o acțiune calificată drept crimă sau delict, aceia care, fie prin discursuri, scandări sau amenințări pronunțate în locuri sau adunări publice, fie prin scris, tipărituri, desene, gravuri, picturi, embleme, imagini sau orice alt suport al scrisului, vorbirii sau imaginii, vândute sau distribuite sau puse în vânzare sau expuse în locuri sau în adunări publice, fie prin panouri sau afișe expuse vederii publice, fie prin orice alt mijloc de comunicare către public pe cale electronică, au provocat direct autorul sau autorii să comită acțiunea numită, dacă provocarea a fost urmată de efect.
(…)
III. OBSERVAȚII/MOTIVE
Sfera imunității acordate membrilor parlamentului francez corespunde, de fapt, domeniului de aplicare a imunității acordate deputaților în Parlamentul European în temeiul articolului 8 din Protocolul nr 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, de asemenea, că, pentru a beneficia de imunitate, opiniile unui deputat în Parlamentul European trebuie să fie exprimate în exercitarea funcțiilor sale; acest lucru impune existența unei legături directe și evidente între opinia exprimată și îndatoririle parlamentare.
În acest caz, se pare că acuzațiile nu au legătură cu activitățile lui Mylène Troszczynski de deputată în Parlamentul European, ci se referă la activități cu caracter regional, dat fiind că imaginea falsificată și observațiile se refereau la ceea ce părea să se întâmple în Rosny-Sous-Bois, încălcând legislația franceză, și nu au drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea de către Mylène Troszczynski a funcțiilor sale de deputată în Parlamentul European, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene.
În cele din urmă, nu a fost descoperită nicio suspiciune de fumus persecutionis, și anume de o încercare evidentă de a obstrucționa activitatea parlamentară a lui Mylène Troszczynski, dincolo de ancheta judiciară care a fost deschisă în urma unei plângeri vizând defăimarea unei administrații publice, depusă de către Casa pentru Alocații Familiale din Seine-Saint-Denis.
IV. CONCLUZII
Pe baza considerațiilor de mai sus și în temeiul articolului 9 din Regulamentul de procedură, după ce a examinat argumentele pentru și împotrivă, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului să ridice imunitatea lui Mylène Troszczynski.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării |
12.6.2017 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
13 2 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Antanas Guoga, Heidi Hautala, Virginie Rozière, Kosma Złotowski |
||||