RAPORT privind cererea de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas

12.6.2017 - (2016/2070(IMM))

Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Angel Dzhambazki

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind cererea de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas

(2016/2070(IMM))

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas, transmisă de Procurorul General al Republicii Lituania la 16 septembrie 2009 și comunicată în ședința plenară din 13 aprilie 2016,

–  în urma audierii lui Rolandas Paksas, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  în urma schimbului de opinii cu Procurorul General al Lituaniei și procurorul șef al parchetului Secției de anchetă în domeniul criminalității organizate și corupției din cadrul biroului Procurorului General,

–  având în vedere articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013[1],

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Lituaniei,

–  având în vedere articolul 4 din Legea privind statutul și condițiile de muncă ale deputaților în Parlamentul European aleși în Republica Lituania,

–  având în vedere articolul 22 din Statutul Seimas,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8‑0219/2017),

A.  întrucât Procurorul General al Republicii Lituania a cerut ridicarea imunității parlamentare a lui Rolandas Paksas, deputat în Parlamentul European, în cadrul unor cercetări penale;

B.  întrucât cererea Procurorului General se referă la faptul că Rolandas Paksas este suspectat de a fi acceptat să primească mită, la 31 august 2015, pentru a influența autoritățile publice și demnitari ai statului în exercitarea puterii, ceea ce constituie o infracțiune în temeiul Codului penal lituanian;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 din Protocolul nr. 7, pe durata sesiunilor Parlamentului European deputații beneficiază, pe teritoriul statului lor de proveniență, de imunitățile acordate deputaților parlamentului național respectiv;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 62 din Constituția Republicii Lituania, deputații în parlamentul național (Seimas) nu pot fi trași la răspundere penal, nu pot fi arestați și nu le poate fi restricționată libertatea în niciun alt mod fără acordul Seimas-lui;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Legea privind statutul și condițiile de muncă ale deputaților în Parlamentul European aleși în Republica Lituania, aceștia din urmă beneficiază de aceeași imunitate personală pe teritoriul Republicii Lituania ca și membrii Seimas-ului Republicii Lituania, cu excepția cazului în care legislația UE prevede altfel;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 22 din Statutul Seimas-ului, membrii acestei instituții nu pot fi urmăriți penal, arestați sau supuși oricărei alte restricții a libertății personale fără acordul Seimas-ului, cu excepția cazurilor în care sunt prinși în flagrant delict săvârșind o infracțiune penală, situație în care Procurorul General trebuie să notifice imediat Seimas-ului acest lucru;

G.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2), imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

H.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și pe membrii acestuia de proceduri judiciare deschise în legătură cu activități desfășurate în exercitarea funcțiilor parlamentare și care nu pot fi disociate de aceste funcții.

I.  întrucât, dacă aceste proceduri nu sunt legate de exercitarea funcțiilor unui deputat, imunitatea sa ar trebui ridicată, cu excepția cazului în care există indicii potrivit cărora intenția subiacentă procedurilor judiciare ar putea fi aceea de a prejudicia activitatea politică a deputatului și, în felul acesta, independența Parlamentului (fumus persecutionis).

J.  întrucât, pe baza numeroaselor informații detaliate puse la dispoziție în acest caz, nu există niciun motiv pentru a suspecta că procedurile deschise împotriva lui Rolandas Paksas pornesc dintr-o intenție de a-i prejudicia activitatea politică în calitate de deputat în Parlamentul European;

K.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele imputate acestuia justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

1.  hotărăște să retragă imunitatea lui Rolandas Paksas;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente, autorităților competente ale Lituaniei și lui Rolandas Paksas.

• [1]  Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579; hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.

EXPUNERE DE MOTIVE

I.  SITUAȚIA DE FAPT

La ședința din 13 aprilie 2016, Președintele a anunțat, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, că a primit din partea Procurorului General al Lituaniei o cerere de ridicare a imunității lui Rolandas Paksas, deputat în PE, pentru ca autoritățile judiciare lituaniene să poată exercita acțiunea penală deschisă împotriva sa și să îl poată supune, eventual, unor măsuri restrictive de libertate.

Sub direcția biroului Procurorului General, Serviciul de investigații speciale al Republicii Lituania a deschis, la 17 februarie 2016, o anchetă preliminară privind elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de influență și abuz de putere, prevăzute la articolul 226 alineatele (3) și (4) și la articolul 228 alineatul (1) din Codul penal lituanian. Procesele-verbale ale interogatoriilor lui Rolandas Paksas și ale martorilor, memoriile scrise depuse în această cauză și înregistrările sonore au permis, conform Procurorului General, colectarea unor informații suficiente pentru a se presupune că Rolandas Paksas ar fi acceptat să primească o mită de 15 000 EUR, promițând să profite de statutul său social, de relațiile de care dispunea și de influența pe care se presupune că o avea asupra autorităților publice și funcționarilor de stat, pentru a-i influența.

Având în vedere că, în calitatea sa de deputat în Parlamentul European, beneficiază de imunitate în conformitate cu dreptul lituanian, Rolandas Paksas a fost audiat în această cauză în calitate de martor, în baza hotărârii din 22 februarie 2016 a Procurorului General, fără a putea fi tras la răspundere penală pentru un eventual fals în declarații. Rolandas Paksas a fost informat cu privire la drepturile sale înaintea audierii, a fost asistat de un avocat și i s-a permis să prezinte elemente de probă.

Procurorul General a subliniat, cu ocazia schimbului de opinii din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice, că toate înregistrările sonore legate de supraveghere au fost aprobate de instanțele judiciare, care au luat în considerare caracterul suficient al informațiilor. De asemenea, aceste măsuri au fost luate în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și nu a fost identificată nicio încălcare a drepturilor, în prezenta cauză, de către biroul Procurorului General sau de către instanțele de judecată.

Prin cererea de ridicare a imunității parlamentare a lui Rolandas Paksas, adresată de Procurorul General Parlamentului European, se urmărește: să îi poată fi notificate suspiciunile care îl privesc, să poată fi audiat ca suspect, să poată fi luate alte măsuri restrictive de libertate în conformitate cu dreptul lituanian și să se permită continuarea procedurilor penale deschise împotriva sa, în vederea luării unei hotărâri definitive în această cauză, în conformitate cu dreptul național.

Rolandas Paksas consideră că imunitatea sa parlamentară nu ar trebui ridicată. El este de părere că cercetările preliminare în legătură cu presupusa mită și cererea Procurorului General constituie măsuri care justifică și continuă persecuția politică la care a fost supus începând din 2004. Lituania ignoră o hotărâre a CEDO, un act al Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU și trei recursuri ale Consiliului de Miniștri privind această persecuție.

Rolandas Paksas consideră, de asemenea, că au fost substanțial încălcate atât Codul penal lituanian, cât și alte dispoziții legale, în ceea ce privește decizia de a-l audia ca martor, din următoarele motive: locul său de reședință și deplasările sale cu mașina erau sub supraveghere; el și avocatul său au fost urmăriți la Vilnius; autoritățile au inclus media în această supraveghere, iar măsurile operaționale implicate au fost efectuate de către persoane neautorizate; autoritățile de aplicare a legii și serviciile secrete sunt utilizate, în Lituania, ca instrument pentru a atinge anumite obiective legate de procesele politice ale statului, exemplificate în acest caz prin faptul că unul dintre ceilalți suspecți principali de luare de mită este un acționar important și redactor-șef al unui grup media lituanian, care a acordat o largă acoperire punerii sub acuzare a președintelui țării.

Rolandas Paksas consideră că autoritățile din Uniunea Europeană nu dispun de măsuri și mecanisme reale de asigurare a drepturilor omului, a libertăților civile și politice, a statului de drept și a principiilor democrației într-o țară precum Lituania, unde aceste valori nu sunt respectate. După părerea sa, în momentul de față se încearcă implicarea oficială a Parlamentului European într-un proces de persecuție politică care durează de mai bine de zece ani.

II.  ÎN DREPT

a)  Dreptul european

Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

„Articolul 9

Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază:

a) pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute membrilor Parlamentului propriei țări;

b) pe teritoriul oricărui alt stat membru, de exceptare privind orice măsură de detenție sau urmărire penală.

Imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât și la întoarcere.

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict și nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.”

Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților în Parlamentul European prin vot universal direct

„Articolul 6 alineatul (2)

Membrii Parlamentului European se bucură de privilegiile și imunitățile aplicabile lor în temeiul Protocolului din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților Europene.”

b)  Dreptul lituanian

Constituția Republicii Lituania

„Articolul 62

Persoana unui membru al Seimas-ului este inviolabilă.

Un membru al Seimas-ului nu poate fi urmărit penal, nu poate fi reținut și nu poate face obiectul unei măsuri de restrângere a libertății fără acordul Seimas-ului.

Un membru al Seimas-ului nu poate fi urmărit pentru voturile exprimate sau pentru discursurile sale în cadrul Seimas-ului. Răspunderea sa penală poate fi însă angajată prin procedura ordinară în caz de insultă sau calomnie la adresa unei persoane.”

Legea privind statutul și condițiile de lucru ale deputaților Parlamentului European aleși în Republica Lituania

„Articolul 4 - Imunitatea deputaților în Parlamentul European

Deputații în Parlamentul European beneficiază de aceeași imunitate personală pe teritoriul Republicii Lituania ca și membrii parlamentului Republicii Lituania (Seimas), cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația Uniunii Europene”.

Statutul Seimas-ului Republicii Lituania

„Articolul 22 - Imunitatea membrilor Seimas

1. Persoana unui membru al Seimas-ului este inviolabilă.

2. Un membru al Seimas-ului nu poate fi urmărit penal pentru voturile exprimate sau discursurile pronunțate în cadrul Seimas-ului, cu alte cuvinte la ședințele plenare, reuniunile în cadrul comisiilor parlamentare sau al grupurilor politice; răspunderea sa penală poate fi însă angajată în prin procedura ordinară pentru insultă sau calomnie la adresa unei persoane.

3. Un membru al Seimas-ului nu poate fi urmărit penal, nu poate fi reținut și nu poate face obiectul unei măsuri de restrângere a libertății fără acordul Seimas-ului, cu excepția cazului în care este surprins în flagrant delict săvârșind o infracțiune penală. În astfel de cazuri, Procurorul General trebuie să informeze fără întârziere Seimas-ul în această privință.”

III.  CONSIDERAȚII GENERALE ȘI JUSTIFICAREA DECIZIEI PROPUSE

Autoritățile statelor membre sunt cele se pronunță cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului în Parlamentul European a cărui imunitate este pusă în discuție, precum și cu privire la caracterul adecvat al procedurilor la nivel național. Parlamentul European nu examinează aceste chestiuni, ci doar decide dacă există obstacole pentru respectivele proceduri care derivă din necesitatea prezervării independenței Parlamentului European.

În plus, în contextul cauzelor care implică imunitatea, Parlamentul European nu discută pe fond sistemele juridice și judiciare naționale. Alegațiile privind deficiențele sistemelor judiciare naționale nu pot justifica o decizie de a ridica sau de a apăra imunitatea unui deputat.

În cazul în care procedurile în cauză nu privesc opiniile sau votul exprimat în exercițiul funcțiilor unui deputat, imunitatea ar trebui ridicată, dacă nu există indicii potrivit cărora intenția subiacentă procedurilor judiciare ar putea fi aceea de a prejudicia activitatea politică a deputatului și, în felul acesta, independența Parlamentului (fumus persecutionis).

În speță, Procurorul General solicită ridicarea imunității lui Rolandas Paksas pentru a permite luarea unor măsuri procedurale suplimentare în contextul procedurilor penale, în conformitate cu legislația națională.

Comisia pentru afaceri juridice nu este, prin urmare, în măsură să concluzioneze, pe baza informațiilor prezentate de dl Rolandas Paksas și de Procurorul General din Lituania, că aceste măsuri au fost luate pentru a-l persecuta politic.

IV.  CONCLUZII

Având în vedere considerațiile de mai sus și în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul de procedură, după analizarea argumentelor pro și contra, Comisia pentru afaceri juridice recomandă Parlamentului European să îi ridice imunitatea parlamentară lui Rolandas Paksas.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării	12.6.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	13 3 1
Membri titulari prezenți la votul final	Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Laura Ferrara, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sajjad Karim, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, Axel Voss
Membri supleanți prezenți la votul final	Antanas Guoga, Heidi Hautala, Virginie Rozière, Kosma Złotowski