Procedură : 2017/2043(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0249/2017

Texte depuse :

A8-0249/2017

Dezbateri :

PV 04/07/2017 - 16
CRE 04/07/2017 - 16

Voturi :

PV 05/07/2017 - 8.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0302

RAPORT     
PDF 1173kWORD 113k
30.6.2017
PE 605.968v02-00 A8-0249/2017

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Comisia pentru bugete

Raportor: Siegfried Mureşan

PR_BUD_Trilogue

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 ANEXĂ: DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018
 AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL
 ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
 ANEXĂ: ANEXĂ – SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PESCUIT
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
 ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2018, adoptat de Comisie la 30 mai 2017 (COM(2017)0000),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018, secțiunea III – Comisia(4),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2017 privind orientările bugetare pentru exercițiul financiar 2018 (06522/2017),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0249/2017),

Proiectul de buget 2018: obținerea de rezultate în materie de creștere, locuri de muncă și securitate

1.  reamintește că, în Rezoluția sa din 15 martie 2017, Parlamentul a confirmat faptul că creșterea durabilă, locurile de muncă decente, de calitate și stabile, coeziunea socioeconomică, securitatea, migrația și schimbările climatice reprezintă chestiuni esențiale și priorități principale pentru bugetul UE pe 2018;

2.  consideră că, în termeni generali, propunerea Comisiei constituie o bază adecvată pentru negocierile care vor avea loc în cursul acestui an, având în vedere că bugetul UE pe 2018 trebuie să permită UE să genereze în continuare creștere economică durabilă și locuri de muncă, asigurând în același timp securitatea cetățenilor săi și abordând provocările legate de migrație; regretă că propunerea Comisiei nu ține seama pe deplin de apelul lansat de Parlament privind combaterea schimbărilor climatice;

3.  salută decizia Comisiei de a include în proiectul de buget rezultatele revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020, chiar înainte de adoptarea oficială a proiectului în cadrul Consiliului, transmițând astfel un semnal puternic cu privire la importanța acestei revizuiri a CFM, precum și la necesitatea unui grad sporit de flexibilitate a bugetului UE, care ar putea permite Uniunii să răspundă în mod eficace la noile situații de urgență și să își finanțeze prioritățile politice;

4.  își reiterează convingerea fermă că, pentru o creștere economică sustenabilă și crearea de locuri de muncă stabile și de calitate în UE, creșterea investițiilor în cercetare, inovare, infrastructură, educație și IMM-uri este esențială; salută, în acest sens, majorările propuse privind Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și Erasmus+, deoarece aceste programe vor contribui direct la realizarea obiectivelor respective; consideră, cu toate acestea, că vor fi necesare majorări suplimentări, în special având în vedere reducerile aplicate finanțării destinate acestor politici în beneficiul FEIS;

5.  reamintește rolul crucial al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă și reducerea deficitului de investiții și subliniază că finanțarea lor adecvată trebuie să rămână una dintre prioritățile esențiale ale bugetului UE; regretă, din acest punct de vedere, că alocarea propusă pentru COSME este 2,9 % mai mică în comparație cu bugetul pe 2017 și își exprimă intenția de a consolida în continuare acest program în bugetul pe 2018; atrage atenția asupra necesității de a susține în continuare IMM-urile și solicită respectarea tuturor angajamentelor financiare ale programului pe durata anilor rămași din actualul CFM; salută eforturile Comisiei de a raționaliza finanțarea IMM-urilor în cadrul programului Orizont 2020;

6.  salută rolul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în ceea ce privește reducerea deficitului de investiții în întreaga UE și între teritoriile UE și în ceea ce privește sprijinirea implementării unor investiții strategice care oferă un nivel ridicat de valoare adăugată pentru economie, mediu și societate; susține, prin urmare, prelungirea sa până în 2020; subliniază absorbția rapidă a fondurilor în cadrul componentei pentru IMM-uri a FEIS și salută extinderea sa preconizată; regretă însă lipsa unei abordări holistice în ceea ce privește finanțarea IMM-urilor, care ar oferi o imagine de ansamblu clară a totalității fondurilor disponibile; subliniază poziția sa în negocierile legislative aflate în curs de desfășurare că nu ar trebui realizate reduceri suplimentare în cazul programelor UE existente pentru a finanța această prelungire; consideră că FEIS, al cărui fond de garantare este finanțat, în cea mai mare parte, de la bugetul UE, nu ar trebui să sprijine entități stabilite sau înregistrate în jurisdicțiile semnalate în politicile relevante ale UE privind jurisdicțiile necooperante sau care nu respectă efectiv standardele fiscale internaționale sau ale Uniunii privind transparența și schimbul de informații;

7.  ia act cu satisfacție de inițiativele UE în domeniul cercetării legate de apărare și în domeniul dezvoltării tehnologice și achiziției de noi tehnologii, care vor contribui la realizarea unor economii de scară în sector și a unei mai bune coordonări între statele membre și, dacă vor fi dezvoltate în mod corect, vor conduce la cheltuieli mai raționale în domeniul apărării și vor permite economii la nivel național; subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți competitivitatea și inovarea în cadrul industriei europene de apărare; reamintește poziția sa anterioară potrivit căreia noile inițiative în acest domeniu ar trebui să fie finanțate din fonduri suplimentare și nu ar trebui să fie în detrimentul programelor existente, inclusiv MIE;

8.  remarcă faptul că Comisia nu a dat curs solicitării Parlamentului de a prezenta o evaluare și propuneri relevante privind o „legitimație de călătorie Interrail pentru Europa oferită cu ocazia împlinirii vârstei de 18 ani”; subliniază că astfel de propuneri au potențialul de a dezvolta conștiința și identitatea europeană; subliniază totuși că toate proiectele noi trebuie finanțate din resurse financiare și fără a afecta programele existente și că ar trebui să favorizeze cât mai mult incluziunea socială; își reiterează apelul adresat deja Comisiei de a prezinta propuneri relevante în acest sens;

9.  salută alocarea în proiectul de buget 2018 a unei sume suplimentare pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), răspunzând astfel solicitărilor anterioare ale Parlamentului privind continuarea acestui program; ia act, în paralel, de propunerea de proiect de buget rectificativ nr. 3/2017, care include alocarea a 500 de milioane EUR în credite de angajament pentru YEI, așa cum au convenit Parlamentul și Consiliul în cadrul procedurii de conciliere bugetară pentru 2017; este convins că sumele propuse sunt în mod clar insuficiente singure pentru ca YEI să-și atingă obiectivele și consideră că, pentru a combate în mod eficient șomajul în rândul tinerilor, YEI trebuie să contribuie în continuare la obiectivul prioritar al Uniunii privind creșterea economică și locurile de muncă; insistă asupra necesității de a reacționa eficient la șomajul în rândul tinerilor la nivelul întregii Uniuni și subliniază că YEI poate fi îmbunătățit în continuare și eficientizat, în special asigurând că YEI reprezintă o valoare adăugată europeană reală pentru politicile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor din statele membre și nu înlocuiește finanțarea politicilor naționale anterioare;

10.  reamintește faptul că politica de coeziune joacă un rol primordial pentru asigurarea dezvoltării și creșterii în UE; subliniază că, în 2018, programele politicii de coeziune ar trebui să se dezvolte și să atingă viteza de croazieră; subliniază angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru aceste programe, care reprezintă una dintre politicile fundamentale ale UE; este totuși preocupat de întârzierile inacceptabile legate de implementarea programelor operaționale la nivel național; invită statele membre să asigure încheierea procesului de desemnare a autorităților de management, de audit și de certificare, precum și accelerarea implementării; recunoaște că lungile negocieri cu privire la temeiurile juridice înseamnă că instituțiile UE implicate în acestea au partea lor de responsabilitate în rata scăzută de execuție; salută faptul că unele state membre consideră că fondurile de coeziune ar putea fi un instrument de garantare a solidarității în politicile Uniunii;

11.  este deosebit de preocupat de posibilitatea reapariției problemei legate de acumularea facturilor neplătite către sfârșitul actualului CFM și reamintește nivelul fără precedent, de 24,7 miliarde EUR, atins la sfârșitul lui 2014; salută faptul că Comisia a furnizat pentru prima dată, cu ocazia revizuirii CFM la jumătatea perioadei, o previziune de plată până în 2020, dar subliniază faptul că ea trebuie actualizată în mod corespunzător în fiecare an, pentru a-i permite autorității bugetare să adopte măsurile necesare în timp util; avertizează cu privire la efectul negativ pe care l-ar putea avea o nouă criză a plăților, în special asupra beneficiarilor bugetului UE; își exprimă convingerea că credibilitatea UE este legată, de asemenea, de capacitatea sa de a asigura un nivel adecvat al creditelor de plată în cadrul bugetului UE care să îi permită să își îndeplinească angajamentele; subliniază efectul negativ al plăților întârziate asupra sectorului privat și în special asupra IMM-urilor din UE care au contracte cu organismele publice;

12.  subliniază importanța obținerii de rezultate în ceea ce privește respectarea angajamentului UE de a îndeplini obiectivele stabilite la Conferința de la Paris (COP 21), în special în lumina recentei decizii a administrației SUA de a se retrage din acest acord; subliniază, în această privință, că există un risc grav de a nu se atinge obiectivul de a aloca cel puțin 20 % din cheltuielile UE în CFM 2014-2020 acțiunilor legate de climă, dacă nu se vor depune eforturi suplimentare; ia act cu îngrijorare de creșterea modestă de 0,1 % destinată biodiversității; subliniază importanța integrării obiectivului legat de protecția biodiversității în bugetul UE și își reiterează solicitarea anterioară privind instituirea unei metodologii de monitorizare care să țină seama de toate cheltuielile legate de biodiversitate și de eficiența acestora; subliniază, de asemenea, faptul că proiectele finanțate cu fonduri UE nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra atenuării schimbărilor climatice și asupra tranziției către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

13.  subliniază că mobilizarea fără precedent a instrumentelor speciale a arătat că bugetul UE nu a fost inițial conceput pentru a face față unor chestiuni cum ar fi criza actuală a migrației și a refugiaților; consideră că trecerea la o abordare post-criză este prematură; se opune, prin urmare, reducerilor propuse la rubrica 3 comparativ cu bugetul 2017, care nu sunt conforme cu angajamentul UE de a aborda în mod eficient criza migrației și a refugiaților; subliniază, cu toate acestea, că reacția la o situație de urgență și fără precedent ar trebui urmată de o abordare mai sistemică și proactivă, completată de o utilizare eficace a bugetului UE; reamintește că securitatea și siguranța cetățenilor reprezintă o prioritate pentru UE;

14.  reafirmă faptul că abordarea cauzelor profunde ale crizei migrației și a refugiaților reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, alături de stabilizarea zonelor învecinate ale UE, și că investițiile în țările de origine ale migranților și refugiaților sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv; salută, în acest sens, Planul de investiții externe (PIE) și solicită un acord rapid între instituții privind Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) și implementarea rapidă a fondului; ia act, prin urmare, cu surprindere de reducerile de la rubrica 4, care nu pot fi pe deplin justificate pe baza majorărilor bugetare anterioare sau a ratei scăzute de execuție; reafirmă faptul că abordarea cauzelor profunde ale migrației implică, printre altele, tratarea unor aspecte precum sărăcia, șomajul, educația și oportunitățile economice, precum și instabilitatea, conflictele, schimbările climatice;

15.  salută majorarea propusă pentru componenta estică a Instrumentului european de vecinătate, ca răspuns la solicitările anterioare ale Parlamentului; are convingerea că sprijinul acordat de UE, în special țărilor care au semnat acorduri de asociere, este esențial pentru aprofundarea integrării economice și a convergenței cu UE și pentru a face progrese în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile omului în vecinătatea noastră estică; atrage atenția că această susținere ar trebui acordată numai dacă țările respective îndeplinesc criteriile de eligibilitate, mai ales în ceea ce privește statul de drept, combaterea corupției și consolidării instituțiilor democratice;

16.  observă că proiectul de buget 2018 prevede marje foarte limitate sau nicio marjă sub plafoanele CFM la rubricile 1, 3 și 4; consideră că aceasta este o consecință a noilor inițiative semnificative adoptate începând cu 2014 (FEIS, propunerile legate de migrație, precum și, în ultima vreme, cercetarea în domeniul apărării și Corpul european de solidaritate), care au trebuit să se încadreze în limita plafoanelor CFM convenite în 2013; reamintește că CFM, în special după revizuirea sa la jumătatea perioadei, conține dispoziții de flexibilitate, care, deși limitate, ar trebui fructificate pe deplin pentru a menține nivelul de ambiție al programelor de succes și pentru a aborda provocări noi și neprevăzute; își exprimă intenția de a continua să mobilizeze astfel de dispoziții de flexibilitate în cadrul procesului de rectificare; solicită, din nou, introducerea unor veritabile noi resurse proprii în bugetul UE;

17.  constată, în acest sens, numeroasele aluzii în proiectul de buget la necesitatea unei scrisori rectificative care ar putea submina parțial poziția Parlamentului în cadrul procedurii bugetare; regretă faptul că, în loc să le includă deja în proiectul de buget, Comisia a anunțat că eventualele inițiative noi în domeniul securității și al migrației și posibila prelungire a Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT) ar putea fi propuse ca parte a unei viitoare scrisori rectificative; îndeamnă Comisia să ofere detalii cu privire la aceste propuneri în timp util, astfel încât autoritatea bugetară să le poată examina în mod corespunzător; subliniază că aceste inițiative potențiale nu ar trebui să ignore și cu atât mai puțin să înlocuiască solicitările și amendamentele prezentate de Parlament în cadrul acestei proceduri bugetare;

18.  reafirmă sprijinul său pentru punerea în aplicare a strategiei Comisiei intitulate „Un buget axat pe rezultate” și solicită îmbunătățirea continuă a calității și prezentării datelor privind performanța, pentru a oferi informații exacte, clare și ușor de înțeles cu privire la rezultatele programelor UE;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  constată că, în comparație cu 2017, propunerea Comisiei pentru 2018 corespunde unei creșteri cu +2,5 %, până la 21 841,3 milioane EUR, a angajamentelor de la subrubrica 1a; salută faptul că Orizont 2020, MIE și Erasmus+ reprezintă o parte importantă a acestei majorări, creditele de angajament aferente crescând cu 7,3 %, 8,7 % și, respectiv, 9,5 %, dar observă totuși că aceste cifre rămân ușor inferioare nivelului corespunzător programării lor financiare; subliniază, în special, rata de succes foarte scăzută a candidaturilor pentru programul Orizont 2020;

20.  își exprimă, cu toate acestea, surprinderea că nivelul creditelor de angajament și cel al creditelor de plată destinate COSME s-au redus cu 2,9 % și, respectiv, cu 31,3 %, deși sprijinul acordat IMM-urilor este identificat ca una dintre cele mai importante priorități ale UE;

21.  reafirmă, în ceea ce privește prelungirea FEIS, faptul că Parlamentul se opune oricărei reduceri suplimentare a creditelor destinate MIE și consideră că suma suplimentară de 1,1 miliarde EUR alocată garanției UE ar trebui să fie provină doar din marje nealocate (suma de 650 de miliarde EUR) și din venituri pozitive nete preconizate (suma de 450 de miliarde EUR); reamintește că pachetul financiar aferent MIE (componenta TIC) include și noua inițiativă Wifi4EU; reamintește că bugetul MIE este supus unei suprasubscrieri sistematice din cauza creditelor insuficiente, în special în ceea ce privește infrastructura;

22.  ia act de propunerea Comisiei de înființare a unui corp european de solidaritate (CES); constată totuși, cu îngrijorare, că, în ciuda avertizărilor Parlamentului, propunerea legislativă adoptată la 30 mai 2017 prevede ca trei pătrimi din bugetul CES să fie finanțate prin redistribuiri de la programele existente, în special din programul Erasmus+ (197,7 milioane EUR); este preocupat de riscul reprezentat de această situație pentru programele UE respective și își exprimă intenția de a consolida în continuare programul Erasmus+ în cadrul bugetului 2018; reiterează faptul că orice noi angajamente politice ar trebui să fie finanțate prin credite noi, și nu prin intermediul unor redistribuiri de la programele existente;

23.  salută propunerea de extindere a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării și prezentarea de către Comisie a unei propuneri legislative privind un program de dezvoltare a industriei de apărare;

Subrubrica 1b – Coeziunea economică, socială și teritorială

24.  constată că valoarea totală a creditelor de angajament de la subrubrica 1b se ridică la 55 407,9 milioane EUR, ceea ce reprezintă o creștere de 2,4 % în comparație cu bugetul 2017 dacă se include proiectul de buget rectificativ nr. 3;

25.  observă că suma propusă de 46 763,5 milioane EUR în credite de plată este cu 25,7 % mai mare decât în 2017, reflectând în principal scăderea înregistrată în 2017 din cauza lansării efective cu întârziere a noilor programe operaționale; reamintește faptul că previziunile inexacte ale statelor membre au dus la o subutilizare semnificativă a creditelor de plată la subrubrica 1b în 2016, în valoare de peste 11 miliarde EUR, și constată că nivelurile din 2018 propuse au fost deja reduse cu 1,6 miliarde EUR față de previziunile anterioare;

26.  subliniază necesitatea ca implementarea programelor din perioada 2014-2020 să ajungă la viteză maximă și crede cu fermitate că în viitor trebuie să se evite orice acumulare „anormală” de facturi neplătite; invită, în acest sens, Comisia și statele membre să soluționeze, în mod prioritar, orice chestiune restantă legată de desemnarea cu întârziere a autorităților naționale de gestionare și certificare, precum și să elimine alte obstacole din calea transmiterii cererilor de plată; își exprimă speranța sinceră că atât autoritățile naționale, cât și Comisia și-au îmbunătățit estimarea nevoilor de plată în bugetul 2018 și că nivelul propus al creditelor de plată va fi executat pe deplin; recunoaște că negocierile îndelungate dintre instituțiile UE privind temeiurile juridice reprezintă unele dintre cauzele actualei rate scăzute de execuție;

27.  salută propunerea Comisiei de a finanța în continuare YEI și ia act de propunerea de mobilizare a sumei de 233,3 milioane EUR din marja globală pentru angajamente; invită Comisia și statele membre să urmeze indicațiile din raportul recent al Curții de Conturi Europene; reamintește că orice creștere a alocării specifice pentru YEI ar trebui să fie în concordanță cu sumele corespunzătoare din cadrul Fondului social european (FSE); își exprimă intenția de a explora toate posibilitățile pentru a consolida în continuare acest program în bugetul 2018;

28.  subliniază rolul important al Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și solicită alocarea unor resurse suficiente în bugetul pentru 2018 pentru ca nevoile grupurilor-țintă și obiectivele fondului să fie îndeplinite în mod corespunzător;

Rubrica 2 – Creștere durabilă: resurse naturale

29.  ia act de faptul că, la rubrica 2, se propune alocarea sumei de 59 553,5 milioane EUR sub formă de credite de angajament (+1,7 % față de 2017) și a sumei de 56 359,8 milioane EUR sub formă de credite de plată (+2,6 %), astfel încât sub plafonul aferent angajamentelor va rămâne disponibilă o marjă de 713,5 milioane EUR; observă că majorarea creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) pentru 2018 (+2,1 %) se datorează, în mare măsură, unui nivel considerabil mai scăzut al veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2018;

30.  constată că Comisia a lăsat o marjă de 713,5 milioane EUR sub plafoanele rubricii 2; atrage atenția asupra faptului că volatilitatea crescută a piețelor agricole ar putea impune recurgerea la această marjă, așa cum a fost cazul în trecut cu criza din sectorul laptelui; invită Comisia să se asigure că marja rămasă sub plafoane este suficientă pentru a face față oricărei crize care ar putea apărea;

31.  evidențiază prelungirea măsurilor excepționale de sprijin pentru anumite fructe în cazul cărora situația pieței este încă dificilă; regretă totuși faptul că Comisia nu propune, în momentul de față, măsuri de sprijin în sectoarele creșterii animalelor, în special în sectorul produselor lactate, legate de embargoul rus asupra importurilor UE și se așteaptă, așadar, la o schimbare de direcție în această privință; se așteaptă, în consecință, ca, în cazul în care marja prevăzută la rubrica 2 este utilizată, o parte din aceasta să fie alocată fermierilor producători de lactate din țările cele mai afectate de embargoul rus; așteaptă cu interes scrisoarea rectificativă a Comisiei, așteptată în luna octombrie 2017, care ar trebui să se bazeze pe informații actualizate privind finanțarea FEGA, pentru a verifica nevoile reale din sectorul agricol, ținând seama în mod corespunzător de impactul embargoului rus și de alte situații de volatilitate a pieței;

32.  salută majorarea creditelor de angajament aferente Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) (+2,4 %), precum și programului LIFE+ (+5,9 %), în conformitate cu programarea financiară, dar regretă faptul că scăderea considerabilă a creditelor de plată pare să indice o demarare încă lentă a celor două programe în perioada 2014-2020;

Rubrica 3 — Securitate și cetățenie

33.  ia act de suma propusă de 3 473,1 milioane EUR în credite de angajament pentru rubrica 3; subliniază necesitatea unor soluții comune, cuprinzătoare și sustenabile la situația migrației și refugiaților, precum și a provocărilor legate de aceasta;

34.  salută propunerea Comisiei privind o sumă suplimentară de 800 de milioane EUR dedicată abordării acestor probleme, în special în urma seriilor de atacuri teroriste în UE;

35.  este de părere că importanța și urgența acestor chestiuni nu este în concordanță cu reducerile semnificative ale creditelor de angajament (-18,9 %) și ale creditelor de plată (-21,7 %) propuse la rubrica 3 comparativ cu bugetul pe 2017, în special în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și programul „Justiție”; solicită resurse corespunzătoare pentru aceste fonduri; insistă asupra faptului că aceste reduceri nu se justifică pe deplin prin întârzierile în punerea în aplicare a măsurilor convenite sau în adoptarea noilor propuneri legislative; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că sunt prevăzute resurse bugetare adecvate și că orice nevoie suplimentară va fi abordată rapid;

36.  consideră, de asemenea, că cooperarea dintre statele membre în chestiuni legate de securitate ar putea fi îmbunătățită în continuare prin creșterea sprijinului de la bugetul UE; se întreabă cum ar putea fi atins un astfel de obiectiv în timp ce liniile bugetare relevante aferente FSI au scăzut considerabil în comparație cu bugetul 2017; evidențiază faptul că trebuie să se garanteze finanțarea necesară pentru a implementa noile sisteme de informații și de control la frontiere propuse, cum ar fi sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și sistemul de intrare/ieșire;

37.  consideră că 2018 va fi un an esențial pentru realizarea Agendei europene privind migrația, mai multe dintre principalele sale componente aflându-se în curs de dezvoltare; subliniază necesitatea de a evalua cu atenție implicațiile bugetare ale unei serii de propuneri legislative aflate în discuție, cum ar fi reforma sistemului comun de azil Dublin, noul sistem de intrare/ieșire și sistemul ETIAS, inclusiv posibilitatea adoptării lor târzii; subliniază importanța unei finanțări adecvate pentru a reflecta ambiția Uniunii în această privință și a institui de urgență o politică europeană efectivă privind azilul și migrația, care să respecte pe deplin dreptul internațional și care se bazează pe solidaritatea între statele membre;

38.  atrage atenția asupra faptului că propunerea Comisiei, pentru al treilea an consecutiv, nu lasă nicio marjă sub plafonul de la rubrica 3 , evidențiind dimensiunea depășită a celei mai mici rubrici a CFM, așa cum a afirmat Parlamentul în cadrul procesului de revizuire la jumătatea perioadei; salută, în acest context, propunerea Comisiei de mobilizare a Instrumentului de flexibilitate pentru o sumă de 817 milioane EUR în credite de angajament, lucru posibil numai datorită flexibilității suplimentare obținute în versiunea revizuită a Regulamentului privind CFM; insistă asupra faptului că nivelul cheltuielilor este încă insuficient și regretă că Comisia a amânat orice nouă propunere până la o viitoare scrisoare rectificativă;

39.  reamintește că Parlamentul a acordat constant un sprijin ferm programelor din domeniul culturii și al mass-mediei; salută majorările propuse pentru programul „Europa creativă” comparativ cu bugetul 2017, inclusiv pentru Anul european al patrimoniului cultural în cadrul „Acțiunilor multimedia”; insistă, în plus, asupra unei finanțări suficiente a programului „Europa pentru cetățeni”; invită Comisia să reexamineze inițiativele din cadrul liniei bugetare „Acțiuni multimedia” pentru a se asigura că bugetul permite efectiv să se susțină o acoperire mediatică independentă de înaltă calitate a afacerilor europene; își reiterează sprijinul pentru un acord de finanțare multianual pentru Euranet+; salută, în sfârșit, majorarea creditelor de angajament alocate programului privind produsele alimentare și hrana pentru animale și programului privind protecția consumatorilor, comparativ cu bugetul pentru 2017; subliniază, în fine, importanța unui program solid în domeniul sănătății și a unui buget adecvat care să permită cooperarea europeană în domeniul sănătății, inclusiv în ceea ce privește inovațiile recente în domeniul sănătății, inegalitățile în materie de sănătate, povara bolilor cronice, rezistența la antimicrobiene, asistența medicală transfrontalieră și accesul la îngrijire;

Rubrica 4 – Europa globală

40.  regretă reducerea generală a finanțării acordate rubricii 4, care se ridică la 9,6 miliarde EUR (-5,6 % față de bugetul 2017) sub formă de credite de angajament; observă că reducerile privind principalele instrumente de la rubrica 4 sunt în mare măsură legate de majorările anterioare, aprobate în bugetul 2017 pentru IRT și noul cadru de parteneriat aferent Agendei europene privind migrația;

41.  consideră, cu toate acestea, că nivelul reducerilor privind Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și Instrumentul european de vecinătate (IEV), în special componenta sudică a acestuia din urmă, nu se justifică, având în vedere nevoile pe termen lung ale acțiunii UE în materie de migrație, care nu se limitează la pactele privind migrația conexe cadrului de parteneriat și la angajamentul său în favoarea dezvoltării internaționale; solicită, în acest context, o creștere a resurselor financiare care ar urma să fie alocată procesului de pace și asistenței financiare pentru Palestina și UNRWA; reamintește importanța asigurării unor fonduri suficiente pentru vecinătatea sudică, având în vedere că stabilitatea în Orientul Mijlociu este un element esențial pentru combaterea cauzelor profunde ale migrației;

42.  salută totuși majorările propuse privind componenta estică a IEV, care vor contribui la sprijinirea reformelor democratice și a integrării economice cu UE, în special în țările care au semnat acorduri de asociere cu Uniunea;

43.  ia act de creșterea sprijinului pentru reformele politice în Turcia (IPA II), în special în contextul regreselor înregistrate în domeniul statului de drept, al libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale; invită Comisia să suspende fondurilor de preaderare în cazul în care negocierile de aderare sunt suspendate și, în această ipoteză, să utilizeze aceste fonduri pentru a sprijini în mod direct societatea civilă din Turcia și să investească mai mult în programele de schimburi interpersonale, cum ar fi Erasmus + pentru studenți, oameni de știință și jurnaliști; se așteaptă să se acorde suficientă finanțare țărilor care beneficiază de IPA din Balcanii de Vest, care au nevoie urgentă de sprijin financiar pentru reforme;

44.  consideră, având în vedere importanța învățământului superior pentru reformele generale din țările partenere, că ar trebui să se sprijine în permanență mobilitatea studenților și cooperarea academică dintre UE și țările din vecinătate; regretă, prin urmare, reducerile creditelor alocate asistenței tehnice și financiare acordate în cadrul celor trei instrumente externe (IPA, IEV și ICD) care urmăresc promovarea dimensiunii internaționale a învățământului superior pentru punerea în aplicare a programului Erasmus +;

45.  ia act de propunerea Comisiei de a lăsa o marjă de 232 de milioane EUR sub plafonul aferent; este convins că provocările cu care se confruntă UE în materie de acțiuni externe impun o finanțare continuă, care să depășească volumul actual al rubricii 4; reamintește că marja pentru situații neprevăzute a fost utilizată în bugetul 2017 pentru a permite finanțarea peste plafon; consideră că noile inițiative ar trebui finanțate cu credite noi și că toate opțiunile de flexibilitate la nivelul convenit la revizuirea CFM ar trebui să fie utilizate pe deplin;

46.  solicită Comisiei, care face în mod repetat aluzie la o posibilă prelungire a IRT, să prezinte o propunere veritabilă de prelungire a acestui instrument cât mai curând posibil, dacă intenționează să facă acest lucru; reamintește angajamentul asumat de către Parlament, Consiliu și Comisie de a garanta că instituirea IRT și a fondurilor fiduciare este transparentă și clară, precum și în concordanță cu principiul unității bugetului Uniunii, în ceea ce privește prerogativele autorității bugetare, inclusiv controlul parlamentar; îndeamnă încă o dată statele membre să își onoreze angajamentele în timp util cu privire la finanțarea IRT și a fondurilor fiduciare;

47.  sprijină pe deplin angajamentele asumate de UE la Conferința de la Bruxelles privind Siria, confirmând angajamentele anterioare de la Londra; este de acord cu consolidarea IEV și a ajutorului umanitar cu câte 120 de milioane EUR fiecare pentru a îndeplini acest angajament;

Rubrica 5 – Administrație

48.  constată că, la rubrica 5, cheltuielile prevăzute sunt majorate cu 3,1% față de bugetul pentru 2017, până la 9 682,4 milioane EUR (+287,9 milioane EUR); constată că mai mult de jumătate din această creștere nominală este justificată de creditele suplimentare necesare pentru pensii (+108,5 milioane EUR); constată că creditele suplimentare sunt determinate în principal de creșterea prevăzută a numărului de pensionari (+4,2%); constată, de asemenea, că se preconizează creșterea numărului de pensionari și în anii următori; ia act de tratamentul riguros aplicat cheltuielilor administrative și de înghețarea nominală a tuturor cheltuielilor care nu țin de salarii;

49.  constată că marja efectivă se ridică la 93,6 milioane EUR sub plafon, după ce au fost luate în considerare cele 570 de milioane EUR pentru utilizarea marjei pentru situații neprevăzute la rubrica 3, mobilizată în 2017; subliniază că ponderea rubricii 5 în bugetul UE a crescut ușor, atingând 6,0% (în credite de angajament), din cauza pensiilor;

Proiecte-pilot – acțiuni pregătitoare

50.  subliniază importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care s-ar putea transforma în activități și programe permanente ale UE; intenționează să procedeze la identificarea unei combinații echilibrate de PP și PA; constată că, în cadrul propunerii actuale, marjele aferente anumitor rubrici sunt destul de limitate, uneori chiar inexistente, și intenționează să analizeze prin ce modalități ar fi posibil să se permită finanțarea unor eventuale PP-PA fără a fi afectate alte priorități politice; consideră că, în punerea în aplicare a PP-PA, Comisia ar trebui să informeze pas cu pas deputații în Parlamentul European care au propus aceste PP-PA, pentru a asigura respectarea deplină a spiritului propunerilor acestora;

Agenții

51.  ia act de majorarea globală cu 3,1% a proiectului de buget pe 2018 destinat agențiilor descentralizate (fără să se țină seama de veniturile alocate), precum și de cele +146 de posturi, dar subliniază existența unor diferențe pronunțate între agențiile a căror activitate a atins „viteza de croazieră” (-11,2%) și cele care se ocupă de sarcini noi (+10,5%); presupune să aceste cifre reflectă în mod fidel faptul că, începând din 2013, majoritatea agențiilor au atins sau chiar au depășit ținta de 5 % stabilită pentru reducerile de personal (unele agenții urmează să o atingă în 2018), iar creșterea personalului în aceeași perioadă a fost limitată la agențiile care se ocupă de migrație și securitate (+183 de posturi), la agențiile de supraveghere financiară (+28 de posturi) și la unele agenții cărora li s-au încredințat sarcini noi (ERA, AESA, GSA) (+18 posturi); își reiterează apelul lansat în raportul de descărcare de gestiune pentru 2015 de a menține nivelul actual al resurselor, iar acolo unde este necesar – de a asigura resurse noi, pentru a garanta buna funcționare a agențiilor, inclusiv a Secretariatului permanent al rețelei agențiilor (denumit în prezent Oficiul comun de sprijin);

52.  își repetă convingerea că agențiile UE care își desfășoară activitatea în domeniul justiției și afacerilor interne trebuie să dispună urgent de fondurile operaționale necesare și de personalul necesar pentru a-și putea îndeplini cu succes sarcinile și responsabilitățile suplimentare care le-au fost încredințate în ultimii ani; salută în acest sens propunerea de a se majora personalul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și cel al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), măsură pe care o consideră ca fiind minimul necesar pentru a se garanta că aceste agenții își pot realiza efectiv activitățile; subliniază că nivelul de buget și personal pentru Europol nu este suficient pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite, deoarece Comisia și statele membre au decis în anii anteriori să consolideze cooperarea statelor membre, în special în domeniul combaterii terorismului, al criminalității organizate, al criminalității informatice, al traficului de persoane și al protejării copiilor neînsoțiți; subliniază lacunele identificate în arhitectura actuală a schimburilor de informații și îndeamnă Comisia să pună la dispoziția eu-LISA resursele umane și financiare adecvate, astfel ca agenția să poată să-și îndeplinească sarcinile și responsabilitățile suplimentare în acest domeniu care i-au fost recent atribuite; subliniază rolul important al EASO în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește gestionarea cererilor de azil, în special atunci când se confruntă cu un număr tot mai mare de solicitanți de azil; regretă reducerea fondurilor operaționale (-23,6 % față de 2017) și de personal (-4 %) pentru Eurojust, care, în prezent, se confruntă cu o creștere a activității sale operative;

53.  constată cu îngrijorare că reducerile de personal vizează mai ales agențiile din domeniile ocupării forței de muncă și formării (CEDEFOP, ETF, EU-OSHA, EUROFOUND), precum și agențiile din domeniul politicii de mediu (ECDC, ECHA, AEM, EFSA, EMA) cu -5 posturi și, respectiv, cu -12 posturi; consideră că acest lucru contravine politicilor generale ale Uniunii, care urmăresc crearea de locuri de muncă decente, de calitate și stabile, precum și combaterea schimbărilor climatice; salută creșterea efectivelor de personal și a bugetelor destinate ACER și GSA, însă subliniază că aceste creșteri nu sunt suficiente pentru ca agențiile să-și poată îndeplini atribuțiile în mod corespunzător;

54.  constată că anul 2018 reprezintă al treilea termen de înregistrare REACH, care afectează un număr mare de societăți din Europa și cel mai mare număr de IMM-uri până în prezent și că acest lucru va avea, în consecință, un impact semnificativ asupra volumului de muncă al ECHA; solicită, prin urmare, Comisiei, să nu aplice reducerea planificată a șase posturi de agenți temporari în 2018 și să amâne această reducere până în 2019, astfel încât ECHA să își poată realiza efectiv întregul program de lucru pe 2018; constată, în acest context, faptul că ECHA a aplicat deja reducerea de 10% a personalului REACH începând din 2012;

o

o o

55.  reamintește că integrarea perspectivei de gen este o obligație juridică care decurge în mod direct din tratate; solicită asigurarea aplicării dimensiunii de gen în procedura bugetară și utilizarea în mod eficace a cheltuielilor bugetare pentru a promova egalitatea între bărbați și femei; recomandă elaborarea unui plan de buget pentru implementarea integrării perspectivei de gen în instituțiile UE, conform proiectului-pilot adoptat, și introducerea în viitor a unei linii bugetare specifice pentru a gestiona coordonarea integrării perspectivei de gen în toate instituțiile;

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(2)

JO L 347, 20.12.2013, p. 884.

(3)

JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0085.


ANEXĂ: DECLARAȚIE COMUNĂ REFERITOARE LA CALENDARUL PROCEDURII BUGETARE ȘI LA MODALITĂȚILE DE FUNCȚIONARE A COMITETULUI DE CONCILIERE ÎN 2018

A.  În conformitate cu partea A a anexei la Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, Parlamentul European, Consiliul și Comisia convin asupra următoarelor date-cheie ale procedurii bugetare aferente exercițiului financiar 2018:

1.  în dimineața zilei de 13 iulie va fi convocat un trilog înainte de adoptarea poziției Consiliului;

2.  Comisia se va strădui să prezinte situația estimărilor pentru 2018 până la sfârșitul lunii mai;

3.  Consiliul va depune eforturi pentru a-și adopta poziția și pentru a o transmite Parlamentului European până în săptămâna 37 (a treia săptămână a lunii septembrie), pentru a facilita atingerea în timp util a unui acord cu Parlamentul European;

4.  Comisia pentru bugete a Parlamentului European va depune eforturi pentru a vota amendamentele la poziția Consiliului cel târziu până la sfârșitul săptămânii 41 (jumătatea lunii octombrie);

5.  în după-amiaza zilei de 18 octombrie va fi convocat un trilog înainte de lectura în Parlamentul European;

6.  Parlamentul European va vota în plen cu privire la poziția sa în săptămâna 43 (ședința plenară din 23-26 octombrie);

7.  perioada de conciliere va începe la 31 octombrie. În conformitate cu dispozițiile articolului 314 alineatul (4) litera (c) din TFUE, perioada disponibilă pentru conciliere va expira la 20 noiembrie 2017;

8.  comitetul de conciliere se va reuni la 6 noiembrie după-amiază la Parlamentul European și la 17 noiembrie la Consiliu, iar ulterior se poate reuni din nou dacă este cazul; reuniunile comitetului de conciliere vor fi pregătite prin trilog(uri). Un trilog este programat pentru 9 noiembrie dimineața. Pe parcursul perioadei de conciliere de 21 de zile ar putea fi convocate triloguri suplimentare, inclusiv, eventual, la 13 sau 14 noiembrie (Strasbourg).

B.  Modalitățile de funcționare a comitetului de conciliere figurează în partea E a anexei la Acordul interinstituțional menționat mai sus.


AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (15.6.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Raportoare pentru aviz: Deirdre Clune

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește că redresarea solidă și creșterea sustenabilă și investițiile (în afaceri, servicii publice și capital uman) sunt factori-cheie pentru condiții și locuri de muncă de calitate, creșterea prosperității, reducerea inegalităților și încurajarea convergenței sociale ascendente și că fondurile structurale și de investiții europene trebuie canalizate cu mai multă eficacitate către promovarea creșterii economice incluzive; reamintește că bugetul UE ar trebui să contribuie din punct de vedere financiar la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 in domeniul social și al muncii;

2.  subliniază că bugetul pentru 2018 trebuie să aibă un rol-cheie în amplificarea contribuției Uniunii la creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii și la crearea de locuri de muncă de calitate, în special în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung, a sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă, a inegalităților tot mai mari și a excluziunii sociale; subliniază, în acest sens, că bugetul pentru 2018 nu poate fi analizat în afara cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, care trebuie revizuit cel târziu până la sfârșitul acestui an; invită Consiliul să finalizeze cât se poate de repede revizuirea CFM;

3.  subliniază importanța unei finanțări suficiente și a bunei gestiuni bugetare în cazul programelor din CFM 2014-2020 care vizează șomajul, sărăcia și excluziunea socială, precum inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), diferitele axe ale Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) cu o mențiune specială pentru axa Eures, cele trei rubrici bugetare autonome care susțin dialogul social european și organizațiile lucrătorilor, precum și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD); insistă, prin urmare, asupra faptului că, pentru 2018, resursele alocate acestor programe ar trebui menținute cel puțin la nivelurile bugetului precedent al UE; remarcă faptul că sumele de plată pentru bugetul de anul acesta au fost limitate deoarece ritmul absorbției fondurilor structurale nu a fost la fel de rapid ca cel așteptat și subliniază că în bugetul pentru 2018 trebuie să se prevadă credite de plată corespunzătoare;

4.  solicită cu insistență ca ajutorul financiar acordat prin fondurile UE să ajungă la cât mai mulți beneficiari posibil, în special la cei care se află cel mai departe de piața muncii; recomandă ca prin liniile bugetare respective să se pună la dispoziție suficiente fonduri pentru aplicarea măsurilor stabilite în Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor pe termen lung pe piața muncii;

5.  subliniază îndeosebi că ocuparea forței de muncă are un efect pozitiv asupra procesului de redresare a persoanelor cu o sănătate fizică și mintală precară, iar finanțarea ar trebui să vizeze modele bazate pe date concrete, cum ar fi mecanismele de angajare și formare la locul de muncă;

6.  consideră că parametrii programelor precum Fondul european de ajustare la globalizare sunt prohibitivi în mod injust pentru statele membre mai mici; sugerează ca criteriile de eligibilitate să fie flexibile în acest sens, deoarece disponibilizările și închiderile pot afecta regiunile mai mici mai mult decât alte regiuni;

7.  insistă să se asigure credite de angajament și mai ales de credite de plată corespunzătoare în bugetul 2018 pentru Fondul social european (FSE), dat fiind că FSE intră într-o perioadă de executare intensă, iar numărul cererilor de plată din partea statelor membre va crește;

8.  invită statele membre să finalizeze acreditarea tuturor autorităților de management competente pentru a asigura funcționarea operațională eficientă a FSE.

9.  subliniază, conform celor indicate de OCDE, că oamenii, cu cât sunt mai educați, cu atât contribuie mai mult la făurirea unor societăți mai democratice și a unor economii mai sustenabile, depind mai puțin de ajutorul public și sunt mai puțin vulnerabili în fața vicisitudinilor economice; subliniază, prin urmare, că bugetul UE ar trebui să susțină investițiile în educația, formarea profesională și inovarea de calitate, care au un rol-cheie nu numai pentru combaterea șomajului, a sărăciei și a excluziunii sociale, ci și pentru ca UE să poată concura cu succes pe piețele mondiale;

10.  reamintește că ratele șomajului în rândul tinerilor sunt în continuare foarte ridicate în Uniune(1) și că situația tinerilor șomeri, în special a persoanelor NEET (tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) este deosebit de îngrijorătoare; subliniază că pentru a aborda această problemă este extrem de important să se asigure o finanțare adecvată și în timp util a sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin intermediul YEI și al FSE;

11.  pune în lumină, în acest context, cât este de important să se continue YEI până la sfârșitul actualului CFM și crede că este esențial să se finanțeze în mod corespunzător inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”; constată totuși că finanțarea sa rămâne insuficientă; se bucură de acordul, în contextul negocierilor pe marginea bugetului pe 2017, privind înzestrarea cu fonduri noi în valoare de 500 de milioane EUR pentru 2017 și subliniază că Consiliul trebuie să adopte mărirea convenită înainte de sfârșitul anului; relevă necesitatea de a asigura o finanțare de cel puțin 700 de milioane EUR pentru perioada 2018-2020, după cum s-a convenit cu prilejul revizuirii intermediare a CFM; cere, de asemenea, să se aloce suficiente credite de plată pentru a asigura o executare adecvată;

12.  ia act cu îngrijorare de declarația Curții de Conturi conform căreia nu pot fi ajutate toate persoanele din categoria NEET numai cu resursele puse la dispoziție de la bugetul UE(2);

13.  subliniază că este nevoie de soluții pe termen lung și în ceea ce privește calitatea și accesibilitatea sistemelor de învățământ terțiar și pentru a asigura accesul la locuri de muncă de calitate și decente pentru tineri; accentuează, în acest sens, faptul că trebuie depuse mai multe eforturi financiare și administrative pentru a lărgi accesul la programul Erasmus + pentru a contribui la eliminarea barierelor din calea mobilității pentru candidații cu venituri mai scăzute și cu dizabilități, care au fost loviți mai dur de criza economică și de disponibilizări;

14.  subliniază că trebuie puse la dispoziție resurse pentru combaterea sărăciei, în special a sărăciei din rândul copiilor, și să se ia măsuri de sprijin menite să satisfacă nevoile de bază ale copiilor, cum ar fi asigurarea hranei, asigurarea unei locuințe, educația și asistența medicală;

15.  subliniază rolul important al Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD) în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și solicită alocarea unor resurse suficiente în bugetul pentru 2018 pentru ca nevoile grupurilor-țintă și obiectivele fondului să fie îndeplinite în mod corespunzător;

16.  este de părere că bugetul UE ar trebui să sprijine, de asemenea, măsurile de formare și calificare profesională, cu un accent deosebit pe deficitul de competențe specifice anumitor sectoare, promovând în special inițiativa privind parcursurile de actualizare a competențelor adoptată de curând de Consiliu (dedicată adulților cu slab calificați) și pentru a promova mobilitatea în rândul ucenicilor, așa cum se procedează deja în cazul studenților în cadrul programului Erasmus;

17.  solicită să se depună eforturi susținute prin intermediul resurselor bugetare pentru a oferi servicii adecvate de formare și recalificare profesională în sectoarele care duc lipsă de lucrători și sectoarele-cheie cu un potențial ridicat de creare de locuri de muncă;

18.  atrage atenția asupra faptului că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele sociale, sunt coloana vertebrală a economiei Europei, constituind 99 % din toate întreprinderile din UE; observă că una dintre principalele probleme pentru înființarea unor astfel de întreprinderi și viabilitatea lor este obținerea de finanțare; încurajează, în acest sens, aplicarea principiului „să gândim mai întâi la scară mică”; subliniază că bugetul pentru 2018 ar trebui să sprijine măsurile care promovează antreprenoriatul, inclusiv antreprenoriatul social, întreprinderile sociale inovatoare, participarea financiară a angajaților și activitățile independente; subliniază, în acest sens, că bugetul pentru 2018 ar trebui, în special, să faciliteze accesul la microcreditele puse la dispoziție prin axa Microfinanțare și antreprenoriat social a programului EaSI; subliniază că ar trebui să se garanteze valoarea granturilor acordate pentru IMM-uri și întreprinderile sociale pentru a menține competitivitatea și potențialul de creare de locuri de muncă al acestora;

19.  subliniază că bugetul UE ar trebui să sprijine eforturile de finalizare a pieței unice și să promoveze competitivitatea și convergența socială, dezvoltarea politicii privind responsabilitatea socială a întreprinderilor și controlul aplicării de către întreprinderi a normelor sociale legale pentru a asigura crearea de locuri de muncă și de creștere economică;

20.  solicită delegației Parlamentului să sublinieze importanța execuției depline a liniilor bugetare dedicate ocupării forței de muncă și afacerilor sociale;

21.  subliniază că modificările care reduc programarea bugetară pentru aceste linii trebuie respinse și că trebuie găsit un echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată pentru a permite acestor politici să își atingă potențialul maxim;

22.  reamintește contribuția importantă pe care o aduc toate agențiile din domeniul ocupării forței de muncă și afacerilor sociale (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale - CEDEFOP, Fundația Europeană de formare - ETF, Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă - Eurofound, Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă - EU-OSHA) în ceea ce privește chestiunile care țin de resortul comisiei EMPL, și îndeosebi potențialul lor de a aborda o gamă largă de probleme precum crearea de condiții și locuri de muncă de calitate, noi forme de angajare, susținerea formării profesionale și măsuri de calificare profesională sau siguranța la locul de muncă și sănătatea și siguranța; subliniază în acest context că sarcinile lor se înmulțesc tot mai mult, și ca urmare agențiile trebuie să dispună de resursele financiare și umane necesare pentru a-și îndeplini mandatul și a executa aceste sarcini; sprijină cu tărie o abordare de la caz la caz în ceea ce privește evaluarea nevoilor individuale ale agențiilor descentralizate;

23.  subliniază faptul că bugetul pe 2018 ar trebui să promoveze un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor și o cultură a prevenției în întreaga UE, contribuind totodată la înfruntarea noilor provocări la adresa sănătății fizice și mentale și a siguranței la locul de muncă care continuă să apară; în acest sens, consideră ar trebui asigurată o finanțare adecvată pentru EU-OSHA și pentru componenta privind sănătatea fizică și mentală și siguranța la locul de muncă din cadrul axei PROGRESS a programului EaSI;

24.  subliniază că este nevoie de fonduri suplimentare pentru Eurofound pentru a compensa creșterea importantă a coeficientului de țară al Irlandei din ultimii ani, ceea ce îngreunează din ce în ce mai mult menținerea nivelului de cercetare realizată de agenție; subliniază că este nevoie de fonduri suplimentare în special pentru a garanta continuitatea anchetelor paneuropene și a permite realizarea altor activități în legătură cu „munca nedeclarată” și „integrarea refugiaților și a imigranților pe piața muncii”;

25.  reiterează faptul că proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare reprezintă instrumente foarte utile pentru inițierea de noi activități și politici în domeniul ocupării forței de muncă și incluziunii sociale; relevă faptul că mai multe idei ale Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au fost puse în aplicare cu succes în trecut ca proiecte-pilot/acțiuni pregătitoare (PP/AP); invită Comisia să adopte în continuare această abordare non-conformistă când selecționează PP/AP cu valoare adăugată europeană; consideră, prin urmare, că respectiva comisie ar trebui să apeleze în continuare la aceste instrumente în 2018; încurajează utilizarea integrală a marjelor disponibile la fiecare rubrică; solicită ca Parlamentul European să fie informat în mod periodic și detaliat cu privire la diferitele etape ale procesului de punere în aplicare a proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare de către Comisie; invită Comisia să respecte, atunci când pune în aplicare PP și AP, conținutul acestora, conform celor stabilite de Parlament și de Consiliu;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, Vilija Blinkevičiūtė, David Casa, Martina Dlabajová, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Thomas Mann, Dominique Martin, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Anne Sander, Sven Schulze, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Renate Weber, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Maria Arena, Heinz K. Becker, Deirdre Clune, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Marju Lauristin, Edouard Martin, Joachim Schuster, Csaba Sógor, Michaela Šojdrová, Helga Stevens, Ivo Vajgl, Flavio Zanonato

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Isabella De Monte

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

EPP

Green/EFA

GUE/NGL

S&D

Martina Dlabajová, Marian Harkin, Robert Rochefort, Yana Toom, Ivo Vajgl, Renate Weber

Heinz K. Becker, David Casa, Deirdre Clune, Dieter-Lebrecht Koch, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová, Csaba Sógor, Romana Tomc

Terry Reintke, Tatjana Ždanoka

Tania González Peñas, Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes

Maria Arena, Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Isabella De Monte, Agnes Jongerius, Jan Keller, Marju Lauristin, Edouard Martin, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Joachim Schuster, Jutta Steinruck, Flavio Zanonato

5

-

ECR

ENF

Arne Gericke, Czesław Hoc, Helga Stevens

Mara Bizzotto, Dominique Martin

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

În martie 2017, rata șomajului în rândul tinerilor era de 17,2 % în UE28 și 19,4 % în zona euro, în comparație cu 19,1 % și, respectiv, 21,3 % în martie 2016 - Eurostat, 2 mai 2017; http://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/8002525/3-02052017-AP-EN.pdf/94b69232-83a9-4011-8c85-1d4311215619

(2)

Raportul special nr. 5/2017: Șomajul în rândul tinerilor - au reușit politicile UE să schimbe situația?, p. 8.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (9.6.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Raportor pentru aviz: Daniel Dalton

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  reamintește faptul că piața comună reprezintă un obiectiv de bază al cooperării economice și joacă un rol esențial în asigurarea creșterii economice în UE;

2.  invită Comisia să aloce bugetul necesar pentru realizarea pieței unice digitale și punerea în aplicare a tuturor măsurilor pe care le presupune acest lucru;

3.  subliniază faptul că o piață unică care funcționează bine, este puternic integrată și unificată și oferă un mediu echitabil consumatorilor și IMM-urilor reprezintă un element fundamental pentru consolidarea competitivității UE și subliniază necesitatea alocării unor resurse bugetare suficiente pentru a susține tranziția către era digitală, precum și procesele de internaționalizare și reindustrializare a industriei și IMM-urilor europene;

4.  consideră că politica de protecție a consumatorilor reprezintă o prioritate transversală pentru care este necesar să se aloce resurse bugetare corespunzătoare; solicită Comisiei și statelor membre să facă tot posibilul pentru a instrui și a sensibiliza consumatorii într-o mai mare măsură, precum și pentru a favoriza o autonomie mai mare a acestora în ceea ce privește politica de protecție a consumatorilor, precum și siguranța produselor și supravegherea pieței, în special pe piața unică digitală, și să sprijine interesul consumatorilor în diferitele politici ale UE;

5.  subliniază potențialul de creștere considerabil al liberei circulații a serviciilor, care este încă subdezvoltată în cadrul pieței unice, și solicită inițiative care să dinamizeze schimburile transfrontaliere de servicii, care sunt în continuare subdezvoltate într-o serie de sectoare din cauza incertitudinilor și a complexității administrative, precum și din cauză că nu există mecanisme bine structurate de cooperare între statele membre; consideră că toate inițiativele noi trebuie să vizeze în special eliminarea acestor obstacole;

6.  reamintește necesitatea de a sprijini politica vamală a UE și subliniază faptul că simplificarea procedurilor vamale și asigurarea funcționării eficace a sistemelor vamale sunt esențiale pentru a combate frauda și criminalitatea internațională și a stimula concurența; subliniază că este necesar să se pună la dispoziție un pachet bugetar corespunzător pentru a asigura punerea în aplicare rapidă a Codului vamal al Uniunii (CVU) și pentru a garanta implementarea în statele membre a tuturor sistemelor informatice interoperabile pe care le prevede CVU;

7.  evidențiază rolul esențial pe care îl joacă IMM-urile și microîntreprinderile în economia UE și subliniază că aceste entități au nevoie de următoarele măsuri: asigurarea unei finanțări eficiente pentru inovare, extindere, internaționalizare și acces la piețele din țările terțe, pentru a crește competitivitatea acestor întreprinderi la nivel internațional, sprijin mai puternic în procesul de adoptare a modelelor comerciale circulare, precum și acordarea de asistență în procesul transformării digitale a economiei și în asimilarea mai eficientă a oportunităților pe care le comportă aceasta; relevă necesitatea de a se aloca resurse bugetare adecvate pentru COSME și Rețeaua întreprinderilor europene;

8.  subliniază importanța standardelor pentru competitivitatea pieței UE; subliniază importanța implicării consumatorilor și a părților interesate în procesul de standardizare; reamintește faptul că activitățile desfășurate de organizațiile de standardizare europene trebuie să beneficieze de un sprijin financiar corespunzător;

9.  solicită să se consolideze instrumentele pieței unice care le permit consumatorilor și întreprinderilor să cunoască mai bine normele pieței interne și să-și valorifice drepturile și care favorizează o cooperare mai strânsă între autoritățile naționale competente; subliniază, în special, că este important să fie alocate în continuare fonduri pentru SOLVIT și FinNet și să fie finanțată în mod corespunzător Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, pentru a sprijini obiectivul acesteia de instruire a cetățenilor europeni cu privire la drepturile lor în calitate de consumatori;

10.  încurajează Comisia să majoreze finanțarea acordată în cadrul Programului Orizont 2020 și al FEIS pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne și a sprijini întreprinderile europene care acordă prioritate incluziunii, creării de locuri de muncă, cercetării și inovării;

11.  subliniază faptul că politica privind piața internă trebuie să constituie un domeniu de acțiune prioritar, în contextul eforturilor de creștere a eficienței cheltuielilor bugetare, precum și faptul că ar trebui să se realizeze economii echivalente în alte domenii de politică, pentru a putea fi respectate angajamentele bugetare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Dita Charanzová, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Daniel Dalton, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Antonio López-Istúriz White, Morten Løkkegaard, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt

Membri supleanți prezenți la votul final

Lucy Anderson, Pascal Arimont, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Kaja Kallas, Julia Reda, Marc Tarabella, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Georges Bach, Peter Jahr, Markus Pieper

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

30

+

ALDE

Dita Charanzová, Kaja Kallas, Morten Løkkegaard

ECR

Daniel Dalton, Anneleen Van Bossuyt

PPE

Pascal Arimont, Georges Bach, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Peter Jahr, Antonio López-Istúriz White, Markus Pieper, Jiří Pospíšil, Ivan Štefanec, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Sabine Verheyen, Lambert van Nistelrooij

S&D

Lucy Anderson, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

VERT/ALE

Julia Reda, Igor Šoltes

2

-

EFDD

Robert Jarosław Iwaszkiewicz

ENF

Mylène Troszczynski

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (1.6.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la bugetul pe 2018 - mandatul pentru trilog

(2017/2043(BUD))

Raportor pentru aviz: Tibor Szanyi

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază rolul important al agriculturii și al dezvoltării rurale în vederea realizării obiectivelor și priorităților-cheie ale UE, cum ar fi, de exemplu, în domeniul securității alimentare, al creării de locuri de muncă, al gestionării durabile a resurselor naturale, al inovării și al echilibrului teritorial, precum și faptul că agricultura și dezvoltarea rurală reprezintă o componentă importantă a bugetului total al UE, fiind o politică de interes comun; recunoaște rolul gestiunii partajate în punerea în aplicare a politicii agricole comune; reamintește faptul că cheltuielile cu agricultura au scăzut în termeni relativi, în pofida faptului că acestui domeniu de politică i-au fost atribuite noi competențe legate de atenuarea schimbărilor climatice și de furnizarea de bunuri publice, și observă că fondurile care îi sunt alocate reprezintă în prezent aproximativ 38 % din bugetul UE; solicită, prin urmare, ca bugetul pentru agricultură să rămână cel puțin la nivelul său actual pentru ca sectorul să continue să realizeze obiectivele-cheie, în special având în vedere că sectorul agricol este afectat adesea de crize care necesită un răspuns bugetar; relevă faptul că stabilitatea veniturilor trebuie să constituie o prioritate;

2.  îndeamnă statele membre să exploateze pe deplin instrumentele de programare disponibile pentru agricultură și dezvoltarea rurală în cadrul actualei perioade financiare; îndeamnă Comisia să asigure în continuare punerea în aplicare în bune condiții a programelor în cauză;

3.  subliniază că Comisia ar trebui să estimeze corect nevoile sectorului agricol la rubrica 2; solicită ca toate fondurile existente în cadrul marjelor disponibile la rubrica 2 să fie rezervate pentru sectorul agriculturii, făcând abstracție de celelalte priorități politice existente, și ca marjele respective să fie protejate și menținute în următorul cadru financiar multianual (CFM); solicită aplicarea consecventă a principiului conform căruia toate veniturile provenite din agricultură ar trebui să rămână în bugetul pentru agricultură;

4.  subliniază rolul important al rezervelor pentru situațiile de criză; solicită cu insistență ca, având în vedere rolul lor esențial în diminuarea pierderilor financiare ocazionate de crizele din acest sector, toate fondurile din bugetul 2017 care sunt alocate prin mecanismul de disciplină financiară rezervei de criză în sectorul agricol și care rămân necheltuite să fie puse la dispoziție integral sub formă de plăți directe în bugetul pentru 2018, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

5.  constată că, în ultimii ani, agricultura europeană a fost tot mai des expusă crizelor; prin urmare, solicită Comisiei să reexamineze sistemul actual al rezervei de criză în sectorul agricol și să creeze un instrument nou care să permită efectuarea de intervenții politice rapide în caz de criză și care să nu se bazeze pe un mecanism de disciplină financiară anual pentru a primi finanțare;

6.  ia act de faptul că aspectele acoperite de „pachetul Omnibus” au un potențial mai mare de punere în aplicare și că aceste aspecte ar trebui să se reflecte în mod adecvat în bugetul pe 2018; subliniază faptul că procesul de execuție bugetară ar trebui să țină seama de potențialul sporit al simplificării avute în vedere; solicită alocarea unor fonduri suficiente pentru a implementa toate elementele simplificării PAC; subliniază că simplificarea PAC ar trebui să asigure și reducerea în continuare a ratelor de eroare în utilizarea fondurilor și că, în același timp, schimbările pozitive ar trebui să fie asociate cu simplificarea pentru utilizatorul final; sprijină toate demersurile întreprinse pentru o abordare bazată pe performanță;

7.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze din timp volatilitatea prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar, acordându-le fermierilor direct opțiunea de a combate această volatilitate a prețurilor;

8.  consideră că clauza referitoare la fermierii activi menționată la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 garantează eliminarea tuturor riscurilor reputaționale care ar putea fi asociate cu atribuirea fondurilor UE; solicită Comisiei să asigure aplicarea uniformă a criteriilor menționate în clauza referitoare la fermierii activi cu scopul de a identifica mai ușor și mai sigur fermierii în cauză; subliniază importanța îndeplinirii criteriilor de fermier activ în atribuirea fondurilor UE;

9.  subliniază că este necesar să se continue simplificarea PAC și, totodată, să se aloce acestui domeniu de politică resursele bugetare necesare pentru a-i valorifica întregul potențial, realizând principalele sale obiective și priorități;

10.  insistă asupra faptului că inițiativele care vizează tinerii agricultori și care sprijină inovarea și reînnoirea generațiilor ar trebui să fie menținute;

11.  subliniază dezechilibrele constante din lanțul de aprovizionare cu alimente, în care poziția producătorilor primari este în mod considerabil mai slabă decât cea a celorlalți actori; îndeamnă, prin urmare, Comisia să consolideze rolul agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente prin stimularea înființării de organizații de producători și de cooperative și consolidarea poziției acestora, prin încurajarea cooperării dintre producători și comercianții cu amănuntul, lanțurile scurte de aprovizionare și mărcile locale de calitate, măsurile de acest tip având scopul de a combate practicile comerciale neloiale, precum și prin introducerea de măsuri menite să îmbunătățească transparența prețurilor și a marjelor din lanțul de aprovizionare cu alimente; subliniază poziția Parlamentului față de practicile comerciale neloiale și reamintește cererile repetate formulate de Parlament cu privire la adoptarea unei legislații pertinente a UE în această privință; subliniază că este esențial să se clarifice normele privind organizațiile de producători pentru ca acestea să poată funcționa cu succes și să utilizeze fondurile disponibile;

12.  salută interesul manifestat de producători, de organizațiile de producători și de asociații față de politica de promovare, astfel cum a fost adoptată în Regulamentul (UE) nr. 1144/2014; observă, cu toate acestea, că părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la accesibilitatea programelor, în special pentru IMM-urile din sector; solicită Comisiei să realizeze o evaluare aprofundată a politicii de promovare și să aibă în vedere creșterea bugetului alocat acesteia;

13.  subliniază expertiza grupurilor de acțiune locală (GAL) în derularea programelor de dezvoltare rurală; îndeamnă Comisia și statele membre să asigure punerea în aplicare în bune condiții a abordărilor bazate pe comunitate și solicită ca în acest scop să se pună la dispoziție finanțări mai cuprinzătoare;

14.  insistă să se pună la dispoziție o cantitate suficientă de resurse pentru a realiza controale ale lanțului de aprovizionare cu alimente, acordându-se o atenție deosebită relațiilor comerciale și asigurării unui conținut nutritiv egal al alimentelor pe întreg teritoriul Uniunii;

15.  consideră că ar trebui să se depună eforturi în continuare pentru a analiza, a valorifica și a promova oportunitățile oferite de soluțiile „inteligente”; subliniază faptul că aceste soluții „inteligente” ar trebui să asigure menținerea coerenței cu obiectivele politicii în domeniul mediului, climei și biodiversității, să garanteze o cooperare strânsă cu părțile interesate relevante din toate statele membre și să contribuie la stimularea și sprijinirea inițiativelor adaptate nevoilor exploatațiilor de mici dimensiuni fără economii de scară, astfel încât acestea să poată beneficia de noile tehnologii; ia act de faptul că soluțiile integrate „inteligente” – cum ar fi satele inteligente, agricultura de precizie, digitalizarea, economia circulară și colaborativă și inițiativele sociale – se pot dovedi benefice pentru agricultură și pot contribui la bunăstarea generală în zonele rurale; subliniază faptul că satele trebuie să fie avute în vedere pentru a asigura zone rurale viabile din punct de vedere economic, atrăgătoare pentru locuit și sustenabile din punctul de vedere al mediului; salută proiectele existente și viitoare care se axează pe soluțiile „inteligente”; îndeamnă Comisia să planifice punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru abordările „inteligente” în lumina reformei PAC și a Declarației 2.0 de la Cork; solicită ca fondurile alocate pentru cercetare și inovare în sectorul agroalimentar să rămână disponibile integral;

16.  consideră că este necesar să se ofere sprijin financiar pentru a recurge în continuare la soluții inteligente și inovatoare în sectorul agricol, având în vedere beneficiile dovedite pentru mediu și eficiența agricolă sporită obținute prin utilizarea acestora;

17.  salută crearea unor noi observatoare ale pieței pentru culturi și zahăr; recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a continua reforma cu scopul de a stimula în continuare sectorul fructelor și legumelor; consideră că grupurile de producători și un potențial observator dedicat acestui sector, alături de observatoarele dedicate sectorului laptelui și al cărnii s-ar putea dovedi utile în furnizarea de informații exacte și în timp util; remarcă faptul că observatoarele pieței ar putea contribui la creșterea transparenței piețelor agricole, întrucât oferă o imagine de ansamblu mai precisă a diferitelor sectoare;

18.  subliniază rolul important pe care l-au jucat proiectele-pilot în sectorul agriculturii și al dezvoltării rurale în ultimii ani; solicită să se mențină sprijinul acordat în acest sens, în special pentru proiectele în derulare care au înregistrat un succes deosebit, să se acorde suficientă atenție diseminării bunelor practici și a învățămintelor, precum și să se integreze în cadrul proiectelor abordările de succes; invită Comisia să realizeze o evaluare ex-post a eficienței și a avantajelor respectivelor proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare;

19.  recunoaște că resursele financiare sunt importante pentru a atenua, în general, efectele volatilității prețurilor; constată, de asemenea, că un instrument de stabilizare a veniturilor specific sectorului bazat pe un fond mutual este o abordare adecvată; insistă, de asemenea, asupra faptului că anumite subsectoare și inițiative agricole specifice, cum ar fi apicultura și programele de distribuire a laptelui și de încurajare a consumului de fructe în școli trebuie să rămână o prioritate;

20.  solicită să se aloce fonduri suficiente pentru cercetare și pentru măsurile veterinare și fitosanitare ale UE; subliniază că sumele alocate în prezent la buget pentru măsuri veterinare și fitosanitare, care se ridică la 20 de milioane EUR, ar putea să nu fie suficiente pentru a reacționa la numărul crescut de epidemii, cum sunt cele de gripă aviară, pestă porcină africană, dermatoză nodulară contagioasă, noile focare de Xylella fastidiosa și invaziile de Vespa velutina și Tecia solanivora; relevă faptul că ar trebui menținute, de asemenea, și alte instrumente de gestionare a riscurilor în caz de incidente de mediu, pericole legate de piață sau variații ale veniturilor; solicită ca standardele de comercializare din prezent să fie actualizate pentru a preveni pierderile financiare inutile pentru producători;

21.  insistă asupra necesității de a crea o rezervă de fonduri pentru a compensa pierderile economice suferite de fermieri ca urmare a crizelor pieței și a crizelor sanitare sau fitosanitare, cum ar fi cea provocată de Xylella fastidiosa, și reafirmă necesitatea de a utiliza marjele disponibile în cadrul rubricii 2 în cooperare cu rubrica 3 în acest scop; insistă ca despăgubirile pentru eradicare să acopere, de asemenea, reabilitarea ecosistemelor agricole, inclusiv măsurile de reabilitare pentru asigurarea unor soluri vii și sănătoase, precum și crearea unei diversități biologice robuste, în special prin garantarea diversității genetice a stocului vegetal, care să includă, în mod ideal, caracteristici de rezistență sau de toleranță la boala sau dăunătorul în cauză, pentru a diminua vulnerabilitatea ecosistemelor agricole la atacuri viitoare;

22.  consideră că trebuie să se ia în considerare consecințele Brexitului și ale prelungirii embargoului impus de Rusia asupra situației piețelor agricole;

23.  subliniază că Brexitul ar putea avea un impact financiar semnificativ asupra viitorului CFM; în plus, subliniază că PAC, care este o politică europeană comună finanțată în principal din bugetul UE, s-ar putea confrunta cu consecințe financiare mai importante decât alte politici, având în vedere că ajutorul de stat este permis într-o măsură foarte limitată; insistă, prin urmare, asupra faptului că este necesar să se revizuiască bugetul PAC și să se aibă în vedere posibilitatea majorării acestuia, pentru a ține seama de disfuncționalitățile și de crizele pieței.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

31

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Daniel Buda, Matt Carthy, Viorica Dăncilă, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Edouard Ferrand, Luke Ming Flanagan, Beata Gosiewska, Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Ulrike Müller, Maria Noichl, Marijana Petir, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Bas Belder, Franc Bogovič, Hannu Takkula

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

31

+

ALDE

Ulrike Müller, Hannu Takkula

ECR

Bas Belder, Beata Gosiewska, Zbigniew Kuźmiuk

EFDD

Marco Zullo

ENF

Edouard Ferrand, Philippe Loiseau

GUE/NGL

Matt Carthy, Luke Ming Flanagan

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther Herranz García, Peter Jahr, Jarosław Kalinowski, Elisabeth Köstinger, Marijana Petir

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paolo De Castro, Viorica Dăncilă, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

Verts/ALE

Martin Häusling, Bronis Ropė

0

-

3

0

ALDE

Jan Huitema

EFDD

John Stuart Agnew

GUE/NGL

Maria Lidia Senra Rodríguez

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (31.5.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Raportor pentru aviz: Morten Løkkegaard

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  regretă că fondurile suplimentare în valoare de 200 de milioane EUR pentru programul Erasmus+ propuse în cadrul revizuirii CFM pentru 2017-2020 au fost reduse de Consiliu la 100 de milioane EUR, suma de 50 de milioane EUR fiind deja alocată în 2017; reamintește că aceste fonduri ar trebui utilizate în cadrul de politică pentru care au fost alocate, deoarece Erasmus+ rămâne principala investiție strategică în tinerii europeni;

2.  observă că fondurile propuse pentru noul corp de solidaritate provin în mare parte din cadrul programelor Erasmus+ (circa 58 de milioane EUR în 2017) și Europa pentru cetățeni (aproximativ 3,5 milioane EUR pe an), precum și din programul Ocuparea forței de muncă și inovare socială (14,2 milioane EUR pe an); observă, de asemenea, că distincția dintre componenta legată de voluntariat și componenta profesională nu este clară, existând, prin urmare, riscul de a periclita eficacitatea programului Serviciul european de voluntariat (EVS) aflat în curs de desfășurare; insistă că noile inițiative necesită un nou temei juridic și o concepție politică clară și trebuie să fie coordonate cu alte programe; subliniază că viitoarea lansare a Corpului de solidaritate nu trebuie să submineze finanțarea programelor prioritare din domeniile educației și culturii; subliniază, de asemenea, că inițiativa nu face o distincție clară între activitățile de voluntariat și locurile de muncă, care ar evita orice înlocuire a unor potențiale locuri de muncă de calitate cu poziții de voluntariat neremunerate;

3.  constată, în contextul noilor provocări societale pentru Europa, nevoia de a consolida o abordare europeană pentru a face față provocărilor europene comune, prin sprijinirea proiectelor de inovare la scară mare în domeniul educației, al formării și al tineretului, derulate de rețelele societății civile europene; subliniază că acest lucru ar putea fi realizat prin alocarea către acțiunile centralizate a unei părți din finanțarea generală a Erasmus+ destinată acțiunii-cheie 2 („Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici”);

4.  constată nevoia de a spori sprijinul operațional acordat rețelelor europene în cadrul acțiunii-cheie 3 („Sprijin pentru reformarea politicilor”), în vederea maximizării promovării și diseminării oportunităților oferite de Erasmus+;

5.  recunoaște rolul sportului de masă în răspândirea valorilor europene fundamentale cum sunt angajamentul civic, democrația, participarea, drepturile omului, voluntariatul și egalitatea; solicită mai multe sinergii între domeniile culturii și sportului și programele externe ale UE; solicită, în special, ca aceste programe să includă inițiative și linii bugetare pentru activitățile culturale și sportive, inclusiv sportul de masă și rolul său în relațiile externe; solicită menținerea capitolului dedicat sportului din programul Erasmus+ și finanțarea evenimentelor anuale speciale;

6.  salută inițiativa Comisiei vizând crearea, în cadrul programelor Erasmus+ și Europa creativă, a unei cereri speciale de proiecte legate de refugiați; invită Comisia să evalueze și să continue să publice aceste cereri de propuneri cu o capacitate de finanțare majorată, care ar acoperi mai multe necesități și ar permite conturarea unei politici orientate către viitor pentru următoarea perioadă a CFM;

7.  subliniază că atât subprogramul Cultura din cadrul programului Europa creativă și programul Europa pentru cetățeni înregistrează în continuare rate scăzute de succes al proiectelor (11 % și, respectiv, 16 % în 2016), provocând frustrări în rândul solicitanților și împiedicând funcționarea programelor; solicită să fie alocate mai multe fonduri programelor respective în 2018 pentru a asigura eficacitatea lor; salută eforturile întreprinse de instituțiile UE în ultimii ani pentru a rezolva problema plăților restante; subliniază că întârzierile înregistrate în finalizarea contractelor dintre organismele competente și beneficiari, precum și întârzierea plăților periclitează implementarea integrală a programelor de către Comisie;

8.  solicită sinergii mai puternice între programele din domeniile culturii și educației și FEIS și fondurile ESI, în special FSE; solicită BEI să ia în considerare alocarea unui procent mai mare din finanțările FEIS către industriile culturale și creative, deoarece acestea pot disemina mai bine și pe o scară mai extinsă decât alte sectoare informațiile despre oportunitățile de finanțare oferite de FEIS; îndeamnă Comisia să promoveze interacțiunea dintre Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative și FEIS în scopul de a furniza împrumuturi adecvate scopului destinate industriilor culturale și creative și de a sprijini sectorul cultural și creativ, stimulând astfel creșterea economică; salută propunerea privind FEIS 2.0 vizând consolidarea rolului Platformei europene de consiliere în materie de investiții și constată potențialul semnificativ al acesteia ca sursă de informații privind posibilitatea punerii în comun a fondurilor UE și crearea unor platforme de investiții, care ar putea duce la o acoperire sectorială și geografică mai echilibrată;

9.  salută acordul la care s-a ajuns privind Anul European al Patrimoniului Cultural (EYCH) 2018, cu un buget de 7 milioane EUR în 2018, din care 4 milioane reprezintă fonduri noi; reiterează că finanțarea EYCH nu trebuie să aibă niciun impact negativ asupra programului Europa Creativă, în conformitate cu declarațiile Consiliului și ale Comisiei, sau asupra programului Europa pentru cetățeni;

10.  reamintește activitatea excelentă desfășurată de Euranet+, importanța relatărilor mediatice independente privind afacerile europene pe care le asigură această rețea de radiouri la nivel european și palmaresul său dovedit în ceea ce privește o mai bună informare a cetățenilor UE; salută eforturile pozitive depuse în vederea găsirii unei soluții provizorii pentru continuarea acestei rețele; încurajează Comisia să asigure sustenabilitatea rețelei după 2018, asigurându-i un mecanism multianual de finanțare pentru următorii ani, printr-o linie bugetară proprie și prin includerea sa în domeniul de aplicare al următorului CFM;

11.  subliniază potențialul pe care îl prezintă proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare ca mijloc de testare a diferitelor acțiuni în domeniile de politică ale UE și introducerea unor noi inițiative inovatoare care s-ar putea materializa în măsuri pe termen lung ale UE; ia act de succesul proiectului „O nouă narațiune privind Europa”, aflat acum în ultimul său an ca acțiune pregătitoare; subliniază că inițiativa respectivă și-a dovedit utilitatea, încurajând dezbaterea și ideile noi în rândul tinerilor cu privire la provocările cu care se confruntă UE; solicită, în lumina acestor provocări, ca inițiativa să continue în cadrul componentei pentru tineret a programului Erasmus+;

12.  reamintește că Garanția pentru tineret și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” sunt instrumente-cheie pentru soluționarea problemei persistente a șomajului ridicat în rândul tinerilor și solicită îmbunătățirea lor continuă, precum și o creștere substanțială a bugetului; ia act de concluziile raportului Curții de Conturi privind Garanția pentru tineret; subliniază că sunt necesare mai multe investiții, reforme structurale care sprijină creșterea și coordonarea politicilor sociale pentru a sprijini tranziția de calitate a tinerilor către piața muncii în mod sustenabil;

13.  salută dezvoltarea permanentă a Premiului LUXFILM către un model bazat pe participarea tuturor cetățenilor UE, precum și primul an de funcționare a Casei Istoriei Europene și succesul Parlamentariumului, care a depășit așteptările; solicită o bază de finanțare multianuală pentru toate aceste instrumente excelente de comunicare cu cetățenii UE;

14.  reamintește decizia adoptată de Parlament în cadrul procedurii bugetare a Parlamentului pe 2017, care stabilește înființarea unui serviciu de interpretare în limbajul internațional al semnelor pentru toate dezbaterile plenare, și face apel la administrație să o pună în aplicare fără întârziere;

15.  subliniază că, pentru a îmbunătăți ratele de succes constant scăzute ale unor programe ale UE, cauzate de subfinanțare, și pentru a asigura o funcție anticiclică a bugetului UE, trebuie instituit un sistem de resurse proprii veritabil și consistent pentru CFM-ul post-2020.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

30.5.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Santiago Fisas Ayxelà, Dietmar Köster, Zdzisław Krasnodębski, Morten Løkkegaard, Martina Michels, Remo Sernagiotto

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Josep-Maria Terricabras, Kazimierz Michał Ujazdowski

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

20

+

ALDE

PPE

 

S&D

 

Verts/ALE

María Teresa Giménez Barbat, Morten Løkkegaard

Andrea Bocskor, Santiago Fisas Ayxelà, Svetoslav Hristov Malinov, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Michaela Šojdrová

Silvia Costa, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Dietmar Köster, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Krystyna Łybacka

 

Josep-Maria Terricabras, Helga Trüpel

2

-

ECR

John Procter, Remo Sernagiotto

4

0

ECR

GUE/NGL

Zdzisław Krasnodębski, Kazimierz Michał Ujazdowski

Nikolaos Chountis, Martina Michels

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (9.6.2017)

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

(2017/2043(BUD))

Raportoare pentru aviz: Constance Le Grip

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), egalitatea între bărbați și femei reprezintă una dintre valorile fundamentale ale UE și unul din obiectivele acesteia și în conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Uniunea Europeană promovează egalitatea între bărbați și femei; întrucât integrarea perspectivei de gen și includerea perspectivei de gen în buget sunt instrumente importante pentru încorporarea acestui principiu în politicile, măsurile, acțiunile și programele de dezvoltare ale UE menite să promoveze implicarea activă a femeilor pe piața forței de muncă și în activitățile economice și sociale, precum și să combată discriminarea;

B.  întrucât este esențial ca, la punerea în aplicare a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”, Daphne să joace un rol cât mai important; întrucât Comisia trebuie să țină seama de necesitatea de a menține niveluri suficiente de finanțare și de a asigura continuitatea acțiunilor și previzibilitatea finanțării în toate domeniile acoperite de obiective specifice; întrucât ar trebui asigurat un buget mai mare pentru combaterea violenței împotriva femeilor, dat fiind că în UE o femeie din trei a fost victima violenței de gen;

C.  întrucât creșterea competitivității economiei UE, infrastructura, fonduri corespunzătoare pentru cercetare, sprijinul pentru dezvoltarea competențelor și angajamentul continuu al UE față de impulsionarea investițiilor reprezintă condiții esențiale pentru creșterea sustenabilă și crearea de locuri de muncă de calitate; întrucât potențialul femeilor și fetelor trebuie dezvoltat în continuare în domeniul economiei digitale și în sectoarele STIM și TIC, pentru a obține o egalitate de gen veritabilă, a depăși stereotipurile de gen și a contribui la dezvoltarea și inovarea economiei,

D.  întrucât sănătatea este o condiție prealabilă pentru prosperitatea economică și întrucât eficientizarea cheltuielilor legate de sănătate poate promova creșterea economică; întrucât politicile și inițiativele coordonate la nivelul UE de combatere a inegalităților în materie de sănătate și promovare a egalității de gen ar trebui să includă măsuri pentru eliminarea inegalităților privind accesul la servicii de îngrijire a sănătății sexuale și reproductive;

E.  întrucât accesul la serviciile publice este crucial pentru independența economică și emanciparea femeilor, serviciile publice rămânând un sector important pentru femei în privința oportunităților de angajare;

1.  reamintește că integrarea perspectivei de gen este o obligație juridică care decurge în mod direct din tratate; solicită asigurarea aplicării dimensiunii de gen în procedura bugetară și utilizarea în mod eficace a cheltuielilor bugetare pentru a promova egalitatea între bărbați și femei; recomandă elaborarea unui plan de buget pentru implementarea integrării perspectivei de gen în instituțiile UE, conform proiectului-pilot adoptat, și introducerea în viitor a unei linii bugetare specifice pentru a gestiona coordonarea integrării perspectivei de gen în toate instituțiile UE;

2.  invită UE și statele membre să contracareze impactul reglementării Gag Rule, majorând semnificativ finanțarea pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, în special prin finanțarea destinată în mod explicit accesului la servicii de planificare familială și la servicii sigure și legale de avort, utilizând fondurile alocate la nivel național și la nivelul UE pentru finanțarea dezvoltării, cu scopul de a compensa deficitul de finanțare creat ca urmare a măsurilor adoptate de administrația Trump de a bloca finanțarea tuturor organizațiilor umanitare care furnizează servicii legate de sănătatea sexuală și reproductivă și de drepturile aferente;

3.  solicită mai multe resurse pentru realizarea drepturilor economice ale femeilor și reducerea inegalităților de gen, inclusiv prin utilizarea instrumentelor existente la nivelul UE și la nivelul statelor membre, cum ar fi studiile de impact din perspectiva genului; precum și să se folosească integrarea dimensiunii de gen în buget la nivelul cheltuielilor publice, pentru asigurarea egalității între femei și bărbați și eliminarea tuturor inegalităților de gen;

4.  subliniază că, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, promovarea egalității dintre bărbați și femei este un principiu fundamental al Uniunii Europene; reamintește că problema egalității de gen ar trebui să fie integrată în toate politicile și abordată în toate etapele procesului bugetar;

5.  reiterează solicitarea ca, în vederea pregătirii următorului CFM, fiecare obiectiv specific al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” să aibă o linie bugetară separată pentru a mări transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor și pentru a asigura finanțarea necesară pentru fiecare dintre obiectivele specifice și pentru vizibilitatea acestora;

6.  cere ca integrarea dimensiunii de gen în buget să fie adoptată în strategiile europene, pentru o promovare mai eficace a egalității de gen; subliniază necesitatea de a aloca mai multe fonduri pentru combaterea tuturor formelor de violență și discriminare îndreptate împotriva femeilor și fetelor;

7.  îndeamnă statele membre să facă uz de resursele financiare puse la dispoziție prin Fondul social european și prin Fondul european de dezvoltare regională pentru a promova egalitatea de gen, în special în domeniul muncii, nu numai prin integrarea dimensiunii de gen, ci și prin luarea de măsuri destinate direct grupurilor dezavantajate de femei, ținându-se seama în mod corespunzător de impactul crizei economice, investind în servicii de înaltă calitate și garantându-se în particular servicii de calitate la prețuri accesibile pentru îngrijirea copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane dependente și solicită să se asigure o transparență bugetară autentică în cazul fondurilor alocate pentru politicile privind egalitatea de gen (FSE, PROGRESS, DAPHNE);

8.  solicită UE să promoveze drepturile femeilor și egalitatea de gen prin educație, servicii sanitare, mai ales privind serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă și de drepturile aferente, libertatea de acțiune a fetelor și reprezentarea politică a femeilor în cadrul ajutoarelor pentru dezvoltare oferite de UE;

9.  solicită să se aloce fonduri pentru programele de sprijinire a antreprenoriatului în rândul femeilor, inclusiv pentru IMM-urile create și gestionate de femei, în cadrul programului COSME, și să se asigure și să se încurajeze accesul femeilor la credite și la finanțare prin capitaluri proprii;

10.  subliniază necesitatea de a atrage mai multe femei în sectoarele STIM și TIC; subliniază că este necesar să se finanțeze programe care furnizează o educație și o formare de calitate pentru fete și femei și le sensibilizează cu privire la posibilitățile pe care le oferă sectoarele STIM și TIC, de exemplu, Orizont 2020, programul Erasmus +, Fondul social european și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

11.  regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice nu cuprinde o perspectivă de gen și subliniază că reușita procesului de redresare nu este posibilă fără abordarea impactului crizei asupra femeilor;

12.  subliniază contribuția importantă a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) la promovarea egalității de gen și consolidarea acesteia, inclusiv integrarea principiului egalității de gen în toate politicile Uniunii, colectarea de date relevante și de cunoștințe de specialitate în domeniul egalității de gen, inclusiv privind combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor; subliniază faptul că, pentru a-și putea îndeplini în mod adecvat obiectivele, EIGE ar trebui să rămână o entitate specifică separată în cadrul instituțional al Uniunii; cere să i se mărească bugetul și schema de personal pentru a-i consolida în mod adecvat capacitatea de a sprijini Comisia prin furnizarea de date relevante și asistență tehnică în domeniile prioritare, precum combaterea violenței bazate pe gen;

13.  solicită Comisiei să includă promovarea și îmbunătățirea SHRH în cadrul următoarei strategii în materie de sănătate publică;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

8.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Antanas Guoga, Anna Hedh, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Ernest Urtasun, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Branislav Škripek, Dubravka Šuica

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Patricija Šulin

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Malin Björk

PPE

Antanas Guoga, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Dubravka Šuica, Patricija Šulin

S&D

Inés Ayala Sender, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Ernest Urtasun

2

-

ECR

Branislav Škripek, Jana Žitňanská

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE

Scrisoare adresată de David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe și Cristian Dan Preda, membru al Comisiei pentru afaceri externe, la 19 iunie 2017, domnului Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Contribuția AFET la raportul privind mandatul pentru trialogul pe teme bugetare

Stimate domnule președinte,

Dorim să vă informăm cu privire la prioritățile Comisiei pentru afaceri externe (AFET) în ceea ce privește bugetul UE pentru 2018, având în vedere raportul comisiei dumneavoastră privind mandatul pentru trialogul din iulie.

În primul rând, dorim să ne exprimăm îngrijorarea cu privire la faptul că cifrele din proiectul de buget privind cheltuielile de la rubrica 4 („Europa globală”), care arată o scădere de peste o jumătate de miliard de euro în creditele de angajament și de plată, nu corespund necesităților urgente pentru o acțiune mai fermă în vecinătatea UE și dincolo de aceasta. Consolidarea acțiunii externe a UE, cu resurse adecvate alocate acesteia, continuă să fie de o importanță capitală pentru un răspuns sustenabil și eficace la numeroasele provocări urgente cu care se confruntă Uniunea, inclusiv amenințările la adresa securității și criza migrației și a refugiaților, definită ca o prioritate pentru bugetul 2017.

Suntem conștienți de creșterea semnificativă din 2017, care depășește plafonul stabilit de cadrul financiar multianual (CFM) pentru rubrica 4. Cu toate acestea, această creștere pe un an nu poate fi considerată suficientă, iar eforturile trebuie continuate. Din această perspectivă, nu putem fi de acord cu o marjă de peste 230 milioane EUR în 2018. Deși comisia noastră subliniază nevoia de flexibilitate în utilizarea resurselor în vederea îmbunătățirii capacității de reacție a UE în situații de criză, acest lucru nu trebuie să fie în detrimentul domeniilor prioritare actuale ale instrumentelor de finanțare externă și ale politicilor pe termen lung. În consecință, marja ar trebui să fie alocată și flexibilitatea necesară ar trebui să fie asigurată prin mecanismele disponibile ale CFM revizuit.

Sprijinirea țărilor candidate și potențial candidate în adoptarea și implementarea reformelor politice, economice și sociale în perspectiva aderării lor ar trebui, în opinia noastră, să constituie o prioritate pentru UE. Evoluțiile politice recente din Balcanii de Vest sunt din ce în ce mai îngrijorătoare și necesită ca Uniunea să acorde o atenție urgentă pentru a se evita ca progresele înregistrate în ultimele decenii să fie puse sub semnul întrebării. Din acest motiv, deși susținem o abordare bazată pe performanță, nu suntem de acord cu reducerea propusă de aproape 90 de milioane EUR a sprijinului consacrat reformelor politice în țările din Balcanii de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), fapt care reduce fondurile disponibile cu aproape o treime.

Asigurarea faptului că se acordă sprijin suficient țărilor din vecinătatea estică și sudică a UE rămâne o prioritate politică cheie pentru AFET. În acest context, sprijinim întru totul angajamentul asumat în cadrul Conferinței de la Bruxelles din aprilie 2017 pentru o asistență sporită acordată Siriei, Iordaniei și Libanului. Cu toate acestea, având în vedere importanța strategică a vecinătății, considerăm că este esențial ca suma prevăzută pentru contribuția de 250 de milioane EUR din Instrumentul european de vecinătate (IEV) în 2018, să fie pe deplin compensată printr-o întărire corespunzătoare și ca o scădere globală a resurselor pentru IEV să fie, astfel, evitată. Considerăm, de asemenea, că UE ar trebui să-și păstreze rolul central în sprijinirea procesului de pace din Orientul Mijlociu, a Autorității Palestiniene și a UNRWA.

Având în vedere evoluțiile dinamice ale situației umanitare și de securitate din lume, este esențial ca mecanismele UE de răspuns în caz de criză să nu fie slăbite, ci, din contră, întărite. Prin urmare, este esențial ca, în urma reducerilor imprudente din 2017, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) să revină la nivelurile anterioare și să fie întărit suplimentar în vederea posibilelor sale noi sarcini noi în 2018. Cifrele din proiectul de buget sunt încurajatoare în acest sens și le considerăm a fi o bază bună pentru negocierile bugetare.

Bugetul politicii externe și de securitate comune (PESC), care finanțează misiunile civile de gestionare a crizelor, este la fel de important, contribuind la consolidarea păcii și securității în lume și am dori să vă solicităm menținerea sa. În plus, Comisia AFET ar dori să sublinieze necesitatea consolidării în continuare a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), inclusiv a sprijinului pe care îl acordă observării alegerilor.

Într-o perioadă în care atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a submina ordinea democratică în țările din vecinătatea UE, cât și în UE însăși, considerăm, de asemenea, că este extrem de important să se asigure că sunt garantate resurse semnificative pentru a contracara aceste amenințări.

În sfârșit, în ceea ce privește bugetul administrativ al Serviciului European de Acțiune Externă, regretăm că nu a fost adoptată propunerea de anul trecut privind transferul liniei bugetare prevăzute pentru reprezentanții speciali ai UE de la bugetul destinat PESC la bugetul destinat SEAE, în concordanță cu concluziile evaluării SEAE din 2013. Considerăm că este oportun să se reia dezbaterile pe această temă, deoarece o astfel de acțiune ar contribui la întărirea activităților diplomatice ale UE, precum și la realizarea de economii, sporind eficiența și eficacitatea politicii externe a UE.

Am fi foarte recunoscători dacă propunerile comisiei noastre vor fi luate în considerare în cadrul negocierilor pe tema bugetului.

Vă asigur, Excelență, de înalta mea considerație.

David McAllister      Cristian Dan Preda

Copie:  domnului Siegfried Mureșan, raportor pentru bugetul 2018 al UE


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU COMERȚ INTERNAȚIONAL

Scrisoare adresată de Reimer Böge, raportorul Comisiei pentru comerț internațional, la 23 iunie 2017, dlui Sigfried Mureșan, raportorul pentru Bugetul 2018 al Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

În calitate de raportor al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) pentru bugetul pe 2018, aș dori să vă informez cu privire la prioritățile INTA privind bugetul pe 2018, astfel cum au fost convenite de coordonatorii Comisiei INTA la 20 martie 2017.

În primul rând, Comisia așază comerțul printre prioritățile de vârf ale programului său de activitate, iar INTA este de părere că bugetul Uniunii Europene ar trebui să sprijine cu suficiente resurse financiare această prioritate. Comerțul nu este numai un instrument puternic pentru generarea de creștere economică și locuri de muncă în Europa, ci și un instrument important de politică externă, care promovează valorile europene în lume. Comerțul este, totodată, un instrument de stabilizare a situației geopolitice în țările învecinate prin faptul că oferă speranța unui viitor mai bun, piețe noi pentru producătorii locali și o sursă de investiții străine directe.

Pentru a face față provocărilor comerciale care rezultă din mutațiile peisajului geopolitic, este de dorit ca în viitor politica comercială comună să devină și mai puternică. Politica comercială a SUA poate crea o portiță de oportunitate în diferite regiuni. În plus, dinamica negocierilor comerciale ale UE rămâne foarte ambițioasă: modernizarea acordurilor cu mai multe țări latino-americane și Turcia, negocieri în curs cu Mercosur, Japonia, Indonezia, un acord de investiții cu China, țările ASEAN, țările ACP, acordul privind comerțul cu servicii (TiSA), participarea la lucrările OMC, printre altele. Negocierile curente și viitoare vor necesita în continuare multe resurse din partea serviciilor Comisiei Europene, în special din partea DG Trade. Prin urmare, bugetul pentru activitățile comerciale trebuie să fie majorat suficient pentru ca UE să fie în măsură să își negocieze cu succes ambițioasa agendă comercială.

Cu toate acestea, este de reținut că acordurile comerciale nu se termină o dată încheierea lor. Cu siguranță, UE ar avea de câștigat dacă ar aloca resurse suficiente pentru evaluări interimare și ex post ale modului în care țările terțe își respectă angajamentele față de UE și pentru evaluări legate de alte aspecte politice cuprinse în acordurile comerciale, precum punerea în aplicare a drepturilor omului și ale muncii. Aceste evaluări ar trebui să devină o parte importantă a liniilor bugetare destinate activităților comerciale deoarece ele vor fi un indicator pentru succesul politicii comerciale în ansamblu.

Asistența legată de comerț sau așa cum o definește UE „Ajutoare pentru comerț” este alt instrument important de susținere a eforturilor țărilor partenere de a-și dezvolta și extinde comerțul pentru a da un impuls creșterii economice și a reduce sărăcia.

Membrii INTA sunt preocupați de faptul că unii cetățeni ai Uniunii pun semnul egal între globalizare și scăderea producției europene și pierderile de locuri de muncă. Pentru a recupera sprijinul acestor cetățeni, Comisia trebuie să investească mai multe resurse pentru dezvoltarea unei strategii de comunicare mai eficiente, precum Strategia UE în domeniul comerțului și investițiilor „Comerț pentru toți” cu privire la politica comercială a Uniunii și la avantajele comerțului internațional.

În acest context, am dori să subliniem faptul că ar trebui să se valorifice la maximum toate fondurile disponibile ale UE pentru a se da vânt în pânze internaționalizării IMM-urilor. IMM-urile dețin partea leului în totalul locurilor de muncă din UE și acest efort va ajuta la reducerea șomajului și la cimentarea coeziunii sociale în UE. Aceste instrumente există deja, așa că ar fi bine să fie supuse unui exercițiu de evaluare și optimizare.

În sfârșit, trebuie menționat că una din provocările majore ale UE rămâne controlul frontierelor. De aceea, Comisia INTA continuă să sublinieze că pentru politica europeană de vecinătate ar trebui să se aloce suficiente resurse bugetare pentru a oferi sprijin și asistență comercială și tehnică adecvată partenerilor noștri apropiați, în special celor din cadrul parteneriatului estic, precum și țărilor aflate în perioada post-Primăvara arabă. În special, în privința acestor țări, INTA insistă ca importanța programului de asistență macrofinanciară să se reflecte în bugetul Uniunii, deoarece AMF s-a dovedit un instrument extrem de util pentru a sprijini țările partenere aflate în situații financiare dificile.

(Formulă de politețe și semnătură)


ANEXĂ: SCRISOARE DIN PARTEA COMISIEI PENTRU CONTROL BUGETAR

IPOL-COM-CONT D(2017)22966

Dlui Jean Arthuis

Președintele Comisiei pentru bugete

Parlamentul European

Bruxelles

Subiect:  Contribuția Comisiei pentru control bugetar în ceea ce privește mandatul pentru trilogul bugetar privind bugetul pe 2018

Stimate domnule Arthuis,

Comisia pentru control bugetar (CONT) recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, ca, în cadrul mandatului său pentru trilogul bugetar, să aibă în vedere următoarele chestiuni:

1.  CONT ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2016, restanțele anormale au fost complet eliminate în mod treptat, în conformitate cu planul de plăți convenit cu Parlamentul și cu Consiliul în 2015 și că, pentru prima dată din 2010, creditele disponibile erau mai mult decât suficiente pentru a acoperi nevoile existente.

2.  Cu toate acestea, CONT este foarte îngrijorată de faptul că, până la sfârșitul anului 2016, nivelul angajamentelor restante (RAL) a crescut în mod semnificativ, ajungând la 238 miliarde EUR, și că această creștere de peste 21 miliarde EUR față de 2015 a fost de două ori mai mare decât se prevăzuse inițial; subliniază faptul că această situație este în mare măsură cauzată de numărul foarte scăzut al cererilor de plată depuse de statele membre pentru perioada 2014-2020.

3.  CONT subliniază că această situație poate, într-adevăr, să compromită eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene, deoarece, în unele state membre, în ultimele două perioade de programare financiară, 2007-2013, respectiv 2014-2020, contribuțiile nesolicitate împreună cu cofinanțarea necesară depășesc 15 % din totalul cheltuielilor publice generale.

4.  CONT subliniază, în acest sens, că, până la sfârșitul anului 2015, în cinci state membre, și anume Republica Cehă, Italia, Spania, Polonia și România, s-au înregistrat mai mult de jumătate din creditele de angajament neutilizate din fondurile structurale din care nu au decurs plăți pentru perioada de programare 2007-2013.

5.  CONT regretă profund faptul că, dată fiind această situație, există riscul ca întârzierile în execuția bugetară pentru perioada de programare 2014-2020 să fie mai mari decât cele înregistrate pentru perioada 2007-2013 și își exprimă temerea că viitorul cadru financiar multianual ar putea începe cu un nivel fără precedent de ridicat al angajamentelor restante (RAL).

6.  CONT salută faptul că planul de plăți adoptat în martie 2015 a îmbunătățit gestionarea fluxurilor de numerar pe termen scurt, dar insistă asupra faptului că, pentru gestionarea nivelului ridicat al angajamentelor restante, sunt necesare o perspectivă pe termen mai lung și o evaluare aprofundată a cauzelor de bază pentru a concepe o strategie eficientă, astfel încât situația să nu se repete în viitor.

7.  CONT subliniază faptul că declanșarea procedurii prevăzute la articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană ar putea crea probleme în modul de gestionare a bugetului Uniunii, în special în ceea ce privește plățile, și subliniază necesitatea de a aborda această problemă crucială în orice acord intermediar sau final cu orice stat membru care se retrage din Uniune. CONT invită Comisia să prezinte o factură de ieșire din UE, în temeiul articolul 50, precum și o explicație a metodei de calculare a acestei facturi.

8.  CONT solicită Comisiei să ia măsuri pentru a respecta cu strictețe normele și calendarele în ceea ce privește angajamentele restante, inclusiv:

·închiderea programelor pentru perioada 2007-2013 și dezangajarea fondurilor destinate acestor programe;

·utilizarea adecvată a corecțiilor nete în domeniul coeziunii;

·reducerea numerarului deținut de conturile fiduciare;

·elaborarea unor planuri și previziuni de plată în cazul în care angajamentele restante sunt semnificative și

·recuperarea soldurilor de numerar neutilizate din instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate, precum și a restului de fonduri neutilizate cu gestiune indirectă din cadrul financiar multianual precedent pentru care perioada de eligibilitate a expirat.

9.  CONT solicită Comisiei ca, în regim de urgență, să ia în considerare, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile în materie de capacități și condițiile socioeconomice specifice ale statelor membre aflate în dificultate și solicită încă o dată Comisiei să stabilească anual o previziune actualizată privind fluxurile de numerar pe termen lung pe un orizont de timp între 7 și 10 ani, care să acopere plafoanele bugetare, nevoile de plată, constrângerile în materie de capacități și dezangajările potențiale, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată.

Cu stimă,

Ingeborg Gräβle     Joachim Zeller

Președinta CONT    Raportor pentru descărcarea de gestiune acordată Comisiei


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

Președinta

D(2017)20505

Dl Siegfried Mureșan

Raportor general pentru bugetul 2018

Comisia pentru bugete

ASP 07F158

Bruxelles

Stimate domnule Mureșan,

În conformitate cu decizia adoptată de Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară la 8 iunie 2017, în calitatea mea de președintă a Comisiei ENVI și de raportoare permanentă pentru buget, aș dori să vă transmit recomandările noastre referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018.

În general, aș dori să reiterez, în numele Comisiei ENVI, convingerea noastră fermă că integrarea politicii climatice și a utilizării eficiente a resurselor în toate politicile Uniunii este de importanță orizontală pentru realizarea obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020. Bugetul UE trebuie să sprijine îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și numai un sprijin financiar la un nivel adecvat va putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la tranziția către o economie circulară, cu emisii reduse de dioxid de carbon. De asemenea, proiectele finanțate cu fonduri europene nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra acestei tranziții. În acest context, aș dori să vă atrag atenția asupra constatărilor recente, foarte dezamăgitoare, ale Curții de Conturi Europene, potrivit cărora obiectivul privind cheltuirea a cel puțin 20% din bugetul UE pentru acțiuni în domeniul climei în perioada 2014-2020 riscă în mare măsură să nu fie atins. Aș dori, așadar, să subliniez că ar trebui să se depună toate eforturile posibile pentru a atinge acest obiectiv.

În plus, în numele Comisiei ENVI, aș dori să solicit alocarea unei finanțări adecvate în bugetul pe 2018 pentru asigurarea protejării pe termen lung a biodiversității în UE. De asemenea, ar trebui să se îmbunătățească metodologia de urmărire a cheltuielilor legate de biodiversitate.

Pe lângă aceasta, în eforturile lor de a se redresa în urma crizei economice, statele membre ar trebui să considere politicile în domeniul climei și al mediului drept oportunități de a îmbunătăți sănătatea publică și de a promova crearea de locuri de muncă verzi și creșterea economică în rândul IMM-urilor. Sănătatea este o valoare de sine stătătoare și o condiție prealabilă pentru promovarea creșterii la nivelul UE.

Mediul, schimbările climatice, sănătatea publică, protecția civilă, protecția consumatorilor și siguranța alimentelor și a hranei pentru animale reprezintă preocupări majore pentru cetățenii UE. Aș dori deci să subliniez că ar trebui să se respecte pe deplin plafoanele convenite în cadrul financiar multianual și că trebuie să se respingă cu fermitate orice modificare care ar reduce programarea bugetară aferentă liniilor bugetare respective. Aș dori, de asemenea, să evidențiez importanța programelor LIFE și „Sănătate pentru creștere economică”, precum și cea a mecanismului de protecție civilă al UE. Mai mult, programele de mai mică amploare nu ar trebui să fie marginalizate în favoarea acelora care se află în mai mare măsură în atenția publicului și a acelora cu miză politică.

Pe lângă aceasta, aș dori să subliniez că suntem deosebit de preocupați de constrângerile bugetare care afectează agențiile descentralizate ale UE ce țin de sfera de competență a comisiei noastre, dat fiind că sarcinile și îndatoririle acestora sunt tot mai numeroase. Dacă este cazul, trebuie să se aloce mai multe resurse financiare și umane acestor agenții, pentru ca acestea să-și poată îndeplini mandatul și sarcinile. Suntem profund îngrijorați de faptul că majoritatea agențiilor au suportat reduceri semnificative de personal în ultimii ani, fără a se ține seama de creșterea volumului lor de muncă. Prin urmare, ne pronunțăm ferm pentru o abordare de la caz la caz în ceea ce privește evaluarea nevoilor individuale ale agențiilor descentralizate.

În cele din urmă, Comisia ENVI solicită să se efectueze o previziune a eventualelor implicații bugetare ale retragerii regatului Unit din UE asupra agențiilor ce țin de sfera sa de competență (în special asupra Agenției Europene pentru Medicamente) și asupra fondurilor și programelor UE în domeniile mediului, sănătății publice și siguranței alimentare.

Am trimis o scrisoare asemănătoare domnului Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete.

Cu deosebită considerație,

Adina-Ioana Vălean


ANEXĂ: ANEXĂ – SCRISOAREA COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE ȘI ENERGIE

Comisia pentru industrie, cercetare și energie

Președintele

Dl Jean ARTHUIS

Președinte

Comisia pentru bugete (BUDG)

Parlamentul European

D(2017)25513

AA/lw

Strasbourg,

Subiect:  Prioritățile Comisiei ITRE pentru mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2018

Stimate domnule președinte,

În calitate de președinte și raportor pentru aviz pentru bugetul 2018 al Comisiei ITRE și în perspectiva viitorului trilog bugetar, doresc să vă informez, prin prezenta, cu privire la prioritățile Comisiei ITRE pentru bugetul 2018.

Pentru început, aș dori să îi mulțumesc domnului Siegfried Mureșan, raportorul pentru bugetul 2018, pentru schimbul fructuos de opinii desfășurat cu membrii Comisiei ITRE la 25 aprilie 2017, precum și pentru utilele informații procedurale pe care le-am primit de la secretariatul Comisiei BUDG pe parcursul ultimelor luni.

La 15 martie 2017, Parlamentul european și-a adoptat Rezoluția referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018 (2016/2323(BUD)). În numele Comisiei ITRE, am examinat orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018 și mă bucur să constat că prioritățile Comisiei ITRE pentru bugetul 2018, care au fost evidențiate în cursul schimbului de opinii din 25 aprilie 2017, sunt deja bine definite.

Comisia ITRE este întru totul de acord cu ideea că bugetul UE trebuie să ofere răspunsuri concrete la provocările cu care se confruntă UE, precum și că bugetul UE rămâne o parte importantă a soluției la aceste probleme. Acest lucru este valabil în special în cazul investițiilor în cercetare și inovare, unde finanțarea insuficientă a programului Orizont 2020 a avut ca rezultat o rată scăzută de succes a candidaturilor. Este îngrijorător că există tot mai multe propuneri foarte calitative care au obținut punctaje peste pragul prevăzut în evaluarea propunerii de proiect și care nu pot fi finanțate – s-a selectat, cu aproximație, pentru finanțare numai câte o propunere din patru propuneri foarte calitative prezentate. Întrucât cele mai scăzute rate de finanțare a propunerilor calitative sunt cele de la Tehnologiile viitoare și emergente, de la instrumentul pentru IMM-uri, precum și de la societățile favorabile incluziunii, inovatoare și reflexive, Comisia ITRE salută majorarea liniilor bugetare respective pentru bugetul pe 2018.

Comisia ITRE salută majorarea bugetului pentru cea mai mare parte a provocărilor societale din cadrul programului Orizont 2020.

Comisia ia act de creșterea propusă pentru Acțiunea pregătitoare pentru cooperarea în domeniul apărării și securității și subliniază că componenta pentru cercetare menționată în cadrul CFM post-2020 necesită finanțare suplimentară, deoarece este vorba de o nouă inițiativă politică, cu un impact semnificativ asupra bugetului UE; această inițiativă nu ar trebui să fie pusă în practică în detrimentul fondurilor de cercetare existente.

Comisia ITRE subliniază, de asemenea, importanța finanțării pentru etapele finale ale cercetării științifice, astfel încât inovațiile științifice să se poată transforma în activități comerciale. Salutăm, de asemenea, faptul că vă concentrați pe succesul generațiilor tinere; prin urmare, invităm Comisia să acorde un sprijin nou și consolidat tinerilor cercetători, în special prin alocarea de fonduri corespunzătoare pentru cercetătorii începători.

Programul COSME și-a dovedit utilitatea și apreciem foarte mult sprijinul comisiei dumneavoastră pentru creșterea numărului de credite destinate acestui program, dat fiind că IMM-urile reprezintă o parte importantă a economiei europene și generează un număr mare de locuri de muncă în Uniune.

În domeniul politicii energetice, Comisia ITRE amintește că trebuie să se acorde mai mare prioritate domeniilor bugetare ce urmăresc finalizarea pieței interne a energiei și crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru a se atinge obiectivele uniunii energetice și obiectivele europene în materie de climă. În acest scop, este necesar să se prevadă fonduri adecvate pentru proiectele de interes comun menite să asigure diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare cu energie și conectivitatea rețelelor de energie electrică și de gaze, precum și fonduri suplimentare pentru asistența tehnică acordată în cadrul FEIS, pentru a se regrupa și a genera proiecte privind rețelele inteligente, eficiența energetică și energia din surse regenerabile. 

Din acest motiv, precum și pentru o mai bună interconectare a rețelelor energetice, de transport și digitale, Comisia ITRE a recunoaște importanța MIE și, prin urmare, salută majorarea bugetului acestuia pentru 2018.

Datorită importanței evidențiate a programului Orizont 2020 și a MIE, Comisia ITRE recomandă totuși să se restabilească profilul anual inițial al liniilor bugetare aferente acestor programe, care au suportat reduceri pentru constituirea de provizioane destinate Fondului de garantare al FEIS. Finanțarea acestei majorări s-ar putea face prin recurgerea la toate mijloacele financiare disponibile în temeiul Regulamentului CFM. În acest context, Comisia ITRE dorește să reamintească angajamentul Parlamentului din timpul negocierilor privind FEIS de a reduce, cât mai mult posibil, impactul negativ asupra acestor două programe, ale căror pachete financiare au suferit reduceri semnificative comparativ cu propunerea Comisiei încă din etapa negocierilor privind CFM 2014-2020.

Suntem, de asemenea, preocupați de faptul că extinderea FEIS – deși admitem că este un instrument foarte eficient – și creșterea aferentă cu 2 miliarde EUR a garanției pot să slăbească, din nou, programul Orizont 2020 și MIE. Prin urmare, îl îndemnăm pe raportor să apere aceste programe.

Având în vedere agențiile descentralizate ale Uniunii cu sarcini executive considerabile ce țin de îndeplinirea obiectivelor de politică ale UE în domeniul de competență al Comisiei ITRE, considerăm că ar trebui să se pună capăt în 2018 reducerii cu 5% a numărului de membri ai personalului, precum și fondului de redistribuire. Comisia ITRE își exprimă îngrijorarea legată de faptul că sumele indicate în proiectul de buget pe 2018 al Comisiei nu corespund nevoilor reale de finanțare ale ACER. În consecință, subliniem necesitatea de a asigura ACER finanțarea și personalul necesare, având în vedere noile sarcini care i-au fost atribuite de autoritatea legislativă. De asemenea, deși creditele bugetare destinate Agenției GNSS European au fost majorate, numărul posturilor suplimentare pentru Agenția GNSS European este în continuare insuficient pentru îndeplinirea noilor sarcini atribuite acesteia prin legislație.

Trebuie, de asemenea, să se acorde o atenție deosebită în bugetul pe 2018 noilor inițiative legislative cum ar fi cea privind WiFi4EU, pentru care abia anul trecut s-a creat o linie bugetară. În această privință, Comisia ITRE apreciază în mod deosebit faptul că consolidările prevăzute de revizuirea la jumătatea perioadei a CFM 2014-2020 au fost deja integrate în proiectul de buget pe 2018 și insistă asupra menținerii angajamentului de a investi 120 de milioane EUR în inițiativa WIFI4EU între 2017 și 2019.

Comisia ITRE ia act, de asemenea, de majorarea bugetului 2018 pentru programele de asistență pentru dezafectarea instalațiilor nucleare. Deși se recunoaște necesitatea unui sistem european de asistență financiară pentru dezafectare, Comisia ITRE își exprimă regretul cu privire la întârzierile din acest proces. Prin urmare, am saluta o majorare prudentă și bine judecată a liniilor bugetare respective.

În cele din urmă, Comisia ITRE își exprimă satisfacția de a constata că Rezoluția Parlamentului European referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2018 a reluat solicitările anterioare de dotare a bugetului UE cu un nivel adecvat de credite de plată. Dacă Uniunea nu-și va respecta angajamentele juridice și politice privind creditele de plată, credibilitatea acesteia va avea mult de suferit și dorim, în acest context, să vă felicităm pentru eforturile dumneavoastră neîntrerupte de a soluționa această problemă.

Am fi foarte recunoscători Comisiei BUDG dacă ar putea lua în considerare aceste considerente la elaborarea raportului său referitor la mandatul pentru trilog și așteptăm cu interes continuarea cooperării între comisiile noastre pe parcursul întregului ciclu bugetar 2018.

Cu deosebită considerație,

(semnătura)

Jerzy Buzek

CC: dl Siegfried Mureșan, raportor pentru bugetul 2018


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU PESCUIT

Scrisoare adresată de Alain Cadec, președintele Comisiei pentru pescuit, la 27 aprilie 2017, domnului Siegfried Mureşan, raportor general pentru bugetul pentru exercițiul financiar 2018

Traducere

Subiect:  Prioritățile Comisiei PECH pentru bugetul Comisiei pentru exercițiul financiar 2018

Stimate coleg,

Comisia pentru pescuit a decis să informeze Comisia pentru bugete cu privire la opiniile și prioritățile noastre pentru bugetul Comisiei pentru exercițiul financiar 2018 prin procedură scrisă și sub formă de scrisoare, adoptată în ultima reuniune a comisiei din 25 aprilie 2017.

Comisia pentru pescuit ia act de poziția Consiliului potrivit căreia bugetul pentru exercițiul financiar 2018 și instrumentele de corecție bugetară trebuie să respecte cu strictețe plafoanele relevante, în conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020. Consiliul exprimă necesitatea asigurării unor marje suficiente în cadrul plafoanelor menționate pentru a putea gestiona evenimentele neprevăzute.

Resursele financiare ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) sunt concentrate în secțiunea III titlul 11: Afaceri Maritime și Pescuit: Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și contribuțiile obligatorii către organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și acordurile pentru pescuitul sustenabil.

Comisia pentru pescuit consideră că următoarele priorități ar trebui incluse în mandatul pentru trilog:

1. Comisia pentru pescuit își exprimă îngrijorarea în legătură cu declarația Consiliului [potrivit căreia bugetul pentru exercițiul financiar 2018 și instrumentele de corecție bugetară trebuie să respecte cu strictețe plafoanele relevante, în conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020].

Bugetul FEPAM nu ar trebui să finanțeze inițiative noi în detrimentul programelor și politicilor existente ale Uniunii. Creditele aferente FEIS în ceea ce privește FEPAM, Orizont 2020 și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii nu pot fi afectate de reduceri bugetare pentru a permite fondurilor să-și îndeplinească obiectivele. Consiliul reiterează că trebuie asigurate marje suficiente în cadrul plafoanelor menționate pentru a se putea gestiona evenimentele neprevăzute, ceea ce nu este o soluție realistă pentru a putea face față posibilelor acțiuni noi și neprevăzute în viitorul apropiat.

Ținând seama de faptul că mai mult de 60 % din produsele pescărești care aprovizionează piața UE provin din apele internaționale și din zonele economice exclusive ale țărilor terțe, trebuie calculate dispozițiile bugetare adecvate și fiabile în bugetul anual pentru 2018, în special pentru reînnoirea prevăzută a protocoalelor cu Maroc, Capul Verde, Côte d’Ivoire, São Tomé și Principe și Madagascar.

2. Atrage atenția asupra deciziei Regatului Unit de a părăsi UE, ceea ce va avea un impact asupra CFM 2014-2020. Comisia pentru pescuit subliniază că Brexitul ne obligă să acordăm cea mai mare importanță procesului care va conduce la stabilirea unui nou cadru bugetar și financiar. O mai mare flexibilitate a bugetului UE este indispensabilă pentru atingerea obiectivelor Uniunii.

Ieșirea Regatul Unit din UE ar implica pierderea accesului la resurse piscicole semnificative, cu repercusiuni importante asupra sectorului pescuitului și a structurii flotei europene. Comisia pentru pescuit atrage atenția asupra faptului că există comunități costiere în care aproximativ 65 % din locurile de muncă depind de sectorul pescuitului. Îndeamnă să se ia măsuri financiare adecvate și urgente pentru a garanta coeziunea economică și socială din aceste sectoare, ținând cont de negocierile privind Brexitul.

Comisia pentru pescuit își exprimă îndoiala profundă că actualele resurse financiare disponibile pentru sectorul pescuitului ar putea aborda această situație în mod satisfăcător.

Cu stimă,

Alain CADEC


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Președintele

IPOL-COM-LIBE D (2017)19959        D 308218      19.5.2017

Dlui Jean Arthuis

Președintele Comisiei pentru bugete

ASP 09G205

Subiect:   Prioritățile LIBE pentru proiectul de buget 2018

Stimate domnule președinte,

Aș dori să vă informez cu privire la prioritățile Comisiei LIBE referitoare la negocierile privind proiectul de buget pe 2018.

Comisia LIBE salută acordul recent privind revizuirea la mijlocul perioadei a CFM și flexibilitatea sporită care ar putea rezulta din aceasta în executarea bugetului 2018, astfel cum s-a subliniat de Comisia Europeană în declarația sa pe această temă. Salutăm acordul în principiu de a suplimenta rubrica III cu o sumă de 2,55 miliarde peste plafon, în perioada 2018-2020. Am dori să subliniem totuși că această sumă a fost stabilită pe baza tuturor propunerilor legislative cunoscute la sfârșitul anului 2016, inclusiv impactul financiar al revizuirii legislației Dublin (aproximativ 460 milioane de euro/an), care nu a fost adoptată până la această dată (mai 2017) și că, de atunci, Comisia a prezentat noi propuneri.

În plus, ar mai putea rămâne o serie de noi nevoi financiare care nu au fost luate în considerare în acest pachet de 2,55 miliarde EUR, în legătură cu evoluțiile suplimentare din politicile referitoare la justiție și afaceri interne. Având în vedere și eventualele evenimente imprevizibile din perioada care rămâne din CFM, este, prin urmare, posibil ca suma de 2,55 miliarde EUR să fie insuficientă.

Trebuie reamintit faptul că, doar pentru 2017, instrumentul de flexibilitate și marja de urgență au fost mobilizate pentru o sumă de 1,7 miliarde EUR peste plafonul rubricii III, astfel încât 2,55 miliarde EUR în perioada 2018-2020 ar putea necesita eforturi semnificative în materie de acordare a priorităților. Prioritățile LIBE pentru negocierea proiectului de buget pe 2018 se împart în trei categorii mai largi de politici: (1) Azilul și migrația, (2) gestionarea frontierelor externe ale UE și (3) securitatea internă a Uniunii. Pentru fiecare dintre aceste categorii de politici, vă prezentăm mai jos principalele priorități în materie de cheltuieli ale Comisiei LIBE pentru 2018:

1) în domeniul azilului și migrației, prima prioritate a Comisiei LIBE este asigurarea unei finanțări suficiente pentru instrumentul de sprijin umanitar de urgență în Uniune, deoarece acest mecanism este esențial pentru reacția rapidă la crizele umanitare pe teritoriul UE. A doua prioritate este finanțarea acțiunilor legate de primirea și integrarea persoanelor care solicită protecție internațională prin FAMI. A treia prioritate este asigurarea unei finanțări suficiente pentru transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil într-o Agenție a Uniunii Europene pentru Azil, pe deplin operațională.

2) În ceea ce privește controlul și gestionarea frontierelor externe ale UE, prima prioritate a Comisiei LIBE este de a continua finanțarea adecvată a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pentru ca aceasta să devină pe deplin operațională cât mai rapid posibil. A doua prioritate este finanțarea menținerii și evoluției sistemelor informatice actuale și viitoare ale UE, prin finanțarea măsurilor corespunzătoare în bugetul EU-LISA. Comisia LIBE dorește să sublinieze, în special, insuficiența resurselor de personal ale EU-LISA, având în vedere volumul proiectelor actuale și viitoare aflate în responsabilitatea Agenției. Prin urmare, Comisia LIBE recomandă o creștere adecvată a personalului agenției.

3) În ceea ce privește gestionarea securității interne în cadrul Uniunii, prima prioritate privește acțiunile inițiate pentru consolidarea cooperării polițienești și judiciare, ca parte a Agendei Europene pentru Securitate, cu obiectivul combaterii mai eficiente a terorismului și a criminalității transfrontaliere. Aceasta ar trebui să acopere acțiunile corespunzătoare din planurile de activitate ale agențiilor relevante, evoluția sistemului actual SIS II propusă de Comisie, precum și evoluțiile viitoare în materie de aplicare a legii, legate de sistemele informatice ale UE. Comisia LIBE solicită, prin urmare, alocarea de resurse adecvate pentru Eurojust. A doua prioritate este finanțarea acțiunilor de combatere a criminalității informatice, în conformitate cu prioritățile privind protecția datelor și siguranța datelor, precum și cu Agenda europeană privind securitatea și Strategia revizuită de securitate cibernetică a UE, prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2017.

Comisia LIBE ar dori să reamintească că programele externe, din afara domeniului competențelor sale, au repercusiuni asupra necesităților de finanțare din Uniune. Prin urmare, Comisia LIBE subliniază importanța unei programări și a unei monitorizări eficiente a fondurilor alocate prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.

În final, Comisia LIBE ar dori să recomande Parlamentului să solicite Comisiei prezentarea unei propuneri legislative pentru a se asigura că fondurile rămase neutilizate în cadrul mecanismului temporar de transfer pentru sprijinirea Italiei și Greciei, care expiră în septembrie 2017, să fie realocate la rubrica III.

Cu stimă,

Claude MORAES


ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU AFACERI CONSTITUȚIONALE

Scrisoare adresată de Danuta Maria Hübner, președinta Comisiei pentru afaceri constituționale, la 1 iunie 2017, domnului Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Prioritățile AFCO privind mandatul pentru trilogul aferent bugetului 2018

Domnule președinte,

Comisia pentru afaceri constituționale, a cărei președintă sunt, constată că procedura bugetară a fost lansată în acest an cu puțin mai târziu decât de obicei, Comisia prezentând situația estimărilor pentru 2018 la 30 mai 2017. Întrucât această întârziere impune termene foarte scurte pentru adoptarea raportului dumneavoastră privind mandatul pentru trilogul aferent bugetului pe 2018, în calitate de raportoare responsabilă cu elaborarea avizului Comisiei AFCO privind bugetul pe 2018, am fost mandatată să prezint contribuția noastră la proiectul de raport respectiv sub forma unei scrisori care să reflecte prioritățile AFCO pentru bugetul aferent exercițiului următor.

Comisia pentru afaceri constituționale ar dori, așadar, să vă atragă atenția asupra următoarelor domenii prioritare, care ar trebui tratate în cadrul negocierilor bugetare din anul curent:

- în cadrul procesului de stabilire a bugetului pe 2018 al tuturor instituțiilor europene, comunicarea cu cetățenii ar trebui să se numere printre prioritățile de prim rang, nu doar în vederea pregătirii alegerilor europene din 2019, dar și pentru a se asigura o amplă dezbatere publică și implicarea cetățenilor în dezbaterea privind viitorul Europei, ca reacție la Cartea albă a Comisiei, prezentată la începutul acestui an. În acest scop, „Spațiile publice europene” (SPE) care există deja în 18 state membre ar putea constitui instrumente deosebit de utile de dialog cu cetățenii, iar anul 2018 ar putea fi considerat momentul oportun pentru a explora posibilități de extindere a activității acestora;

- în ceea ce privește bugetul Parlamentului, membrii Comisiei AFCO au constatat cu satisfacție că a fost inițiat un proces de reexaminare a strategiei de comunicare dedicate alegerilor din 2019, ca urmare a lecțiilor învățate în urma campaniei electorale din 2014. Este extrem de important să se evite orice reducere a ratei de participare la alegeri și, în acest scop, comunicarea și dialogul cu cetățenii prin toate mijloacele posibile ar trebui să reprezinte elemente centrale ale strategiei de comunicare a Parlamentului. Cetățenii ar trebui să se simtă implicați, reprezentați și motivați. În acest scop, strategia de comunicare a Parlamentului ar trebui să se alinieze cât mai mult posibil la propunerile referitoare la reforma legislației electorale europene, adoptate de către instituția noastră la 11 noiembrie 2015;

- în ceea ce privește prioritățile bugetare uzuale ale AFCO, am luat act cu satisfacție de majorarea creditelor de angajament și a creditelor de plată destinate programului „Europa pentru cetățeni”, precum și de majorarea creditelor de angajament destinate programului „Drepturi, egalitate și cetățenie”. Cu toate acestea, am constatat cu îngrijorare ușoara scădere a nivelului creditelor de angajament destinate inițiativei cetățenești europene. Având în vedere faptul că aceste instrumente sunt de importanță capitală pentru intensificarea proceselor de democrație participativă din UE și pentru dezvoltarea încrederii cetățenilor și a înțelegerii față de politicile și strategiile europene, AFCO insistă asupra necesității de a asigura o finanțare adecvată pentru aceste programe, precum și pentru strategiile de comunicare aferente, cu scopul de a le permite să-și atingă obiectivele.

Sunt încrezătoare că, la pregătirea mandatului pentru trilogul aferent bugetului pe 2018, Comisia pentru bugete va ține seama de sugestiile noastre.

Vă asigur, domnule președinte, de înalta mea considerație.

Prof. Danuta Hübner

CC:  Siegfried Mureşan, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul pe 2018 - secțiunea III, Comisia

  Richard Ashworth, raportorul Comisiei BUDG pentru bugetul pe 2018 - alte secțiuni


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

Data adoptării

29.6.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

3

2

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Esteban González Pons, Clare Moody, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Younous Omarjee, Paul Rübig, Patricija Šulin, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Tiemo Wölken

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Nicola Caputo, Anneli Jäätteenmäki, Ivana Maletić, Stanisław Ożóg, Tomáš Zdechovský


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

22

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Gérard Deprez, Anneli Jäätteenmäki

PPE

Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ivana Maletić, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský, Patricija Šulin

S&D

Nicola Caputo, Eider Gardiazabal Rubial, Clare Moody, Isabelle Thomas, Tiemo Wölken, Manuel dos Santos

Verts/ALE

Indrek Tarand

3

-

EFDD

Jonathan Arnott

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Younous Omarjee

2

0

ECR

Richard Ashworth, Stanisław Ożóg

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate