Procedură : 2013/0255(APP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0290/2017

Texte depuse :

A8-0290/2017

Dezbateri :

PV 04/10/2017 - 17
CRE 04/10/2017 - 17

Voturi :

PV 05/10/2017 - 4.4
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0384

RECOMANDARE     ***
PDF 545kWORD 58k
29.9.2017
PE 609.373v01-00 A8-0290/2017

referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European („EPPO”)

(09941/2017 – C8‑0229/2017 – 2013/0255(APP))

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

Raportoare: Barbara Matera

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
 VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European („EPPO”)

(09941/2017 – C8‑0229/2017 – 2013/0255(APP))

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (09941/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 86 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8‑0229/2017),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8‑0290/2017),

1.  aprobă proiectul de regulament al Consiliului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale, poziția Parlamentului.


EXPUNERE DE MOTIVE

Protecția și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva bugetului UE și a intereselor financiare ale UE este în prezent de competența exclusivă a statelor membre. OLAF, Eurojust și Europol nu au mandatul de a efectua cercetări penale, iar Parchetul European va remedia această lacună instituțională.

Crearea Parchetului European va aduce o schimbare semnificativă a modului în care sunt protejate interesele financiare ale Uniunii. Acesta va îmbina eforturile de aplicare a legii la nivel european și național într-o abordare unificată, fără sincope și eficientă pentru a contracara fraudele la nivelul UE. În prezent, numai autoritățile naționale pot efectua cercetări și începe urmărirea penală în justiție pentru fraudele la nivelul UE, iar competențele lor se opresc la frontierele naționale.

La 17 iulie 2013, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European (EPPO), care definește competențele și procedurile acestuia. Articolul 86 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede temeiul juridic și normele de creare a EPPO. În temeiul articolului 86, regulamentul propus urmează să fie adoptat în conformitate cu procedura legislativă de aprobare: Consiliul va hotărî în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.

La 7 februarie 2017, Consiliul a constatat că nu există unanimitate în favoarea propunerii. În temeiul articolului 86 din Tratatul privind funcționarea UE, se deschide astfel posibilitatea pentru un grup de cel puțin nouă state membre să trimită textul spre dezbatere Consiliului European pentru o ultimă încercare de a asigura consensul. Raportoarea regretă faptul că numai 20 state membre participă, în prezent, la cooperarea consolidată și încurajează statele membre neparticipante să se alăture, de asemenea, în viitor.

La 8 iunie, statele membre participante la cooperarea consolidată au adoptat o abordare generală cu privire la propunere.

Parlamentul European a adoptat trei rapoarte intermediare (2014, 2015 și 2016) legate de EPPO în care a adus în discuție o serie de preocupări cu privire la competențele EPPO, Directiva PIF și frauda în materie de TVA, structura, anchetele, drepturile procedurale, controlul jurisdicțional și relațiile cu alte agenții relevante ale UE.

•  Structura Parchetului European 

Parchetul European va fi un organ al Uniunii, dotat cu o structură descentralizată, care va avea ca obiectiv integrarea autorităților naționale de respectare a aplicării legii. Un procuror european va fi șeful Parchetului European și fiecare membru participant va fi reprezentat cu un procuror. În conformitate cu regulamentul, anchetele vor fi efectuate de către procurorii europeni delegați (PED) situați în fiecare stat membru. Numărul de procurori europeni delegați pentru statele membre va fi decis la nivel național, dar fiecare dintre acestea trebuie să aibă cel puțin unul. Procurorii europeni delegați vor face parte integrantă din Parchetul European, dar vor continua, de asemenea, să își exercite atribuțiile în calitate de procurori naționali. În cazul în care acționează în numele EPPO, ei vor fi pe deplin independenți de parchetele naționale.

•  Competențe

Parchetul European va fi responsabil cu anchetarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Atribuțiile procurorului vor fi exercitate în cadrul instanțelor competente ale statelor membre în legătură cu aceste infracțiuni.

Ansamblul competențelor și procedurilor Parchetului European include propunerea de directivă privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal („Directiva PIF”). În decembrie 2016, PE și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind propunerea PIF. Cele două instituții au convenit să includă cazurile grave de fraude transfrontaliere în materie de TVA în domeniul de aplicare al directivei, stabilind valoarea pragului la zece milioane EUR.

Raportoarea salută faptul că criteriul „prejudiciului” a fost în mare măsură atenuat de excepțiile introduse și nu mai este aplicabil articolului 3 literele (a), (b) și (d) din Directiva privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii (Directiva PIF) (cheltuielile fără legătură cu achizițiile; cheltuielile legate de achiziții și veniturile obținute din resurse proprii TVA). A fost introdusă posibilitatea de a transfera cauze de la autoritățile naționale la EPPO pentru care, în caz contrar, acesta nu ar putea să își exercite competența.

Regulamentul EPPO lărgește sfera de aplicare a obligațiilor de informare de către autoritățile naționale și oferă Parchetului European mai multe posibilități de a solicita informații suplimentare. Dimensiunea transfrontalieră a infracțiunilor grave care intră în sfera de competență a EPPO ar putea fi extinsă în viitor.

  Controlul jurisdicțional

Regulamentul privind Parchetul European instituie un sistem cuprinzător de control jurisdicțional de către instanțele naționale și permite posibilități de reexaminare directă de către CEJ (o decizie a EPPO de clasare a unei cauze, contestată în temeiul dreptului UE, litigii referitoare la despăgubiri pentru prejudicii cauzate de EPPO, litigii privind clauze de arbitraj, probleme legate de personal și decizii care afectează drepturile persoanelor vizate, cum ar fi dreptul de acces public la documente).

•  Măsuri de anchetare

Parchetul european va dispune de măsuri de anchetare suficiente pentru a putea să își desfășoare anchetele. Articolul 30 din regulamentul menționat prevede o listă de măsuri în cazul în care infracțiunea care face obiectul cercetării este pasibilă de o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de detenție. În acest sens, colegiuitorii au căzut de acord cu privire la criteriile pe baza cărora statele membre pot solicita măsuri pentru cercetarea pe baza principiului recunoașterii reciproce enunțat în Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală.

•  Garanții procedurale  

Protecția drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și ale persoanelor acuzate este garantat în deplină conformitate cu drepturile persoanelor suspectate și acuzate consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Regulamentul prevede drepturi suplimentare de apărare pentru persoanele suspectate de către Parchetul European, în special dreptul la asistență juridică, dreptul la interpretare și accesul la materialele cauzei, precum și dreptul de a prezenta dovezi și de a solicita Parchetului European să colecteze dovezi în numele persoanei suspectate;

•  Eurojust, OLAF și Europol

Ca instrument necesar pentru exercitarea atribuțiilor sale, Parchetul European ar putea avea nevoie să stabilească și să întrețină relații de cooperare cu agențiile, oficiile sau organele existente ale Uniunii, cum ar fi Eurojust, Europol și OLAF.

În special, competențele EPPO și Eurojust trebuie să fie definite în mod clar, pentru a se asigura securitatea juridică. Pentru a se evita repetarea prejudiciabilă și suprapunerea de competențe între cele două oficii, competențele trebuie delimitate și definite în mod clar. De la caz la caz, pe baza unor criterii precise, cele două oficii pot colabora îndeaproape efectuând schimburi de informații cu privire la anchetele lor.

În relațiile sale cu OLAF, Parchetul European instituie o cooperare strânsă, în special cu privire la schimbul de informații. Dispozițiile regulamentului prevăd evitarea anchetelor paralele pentru aceleași fapte. Parchetul European poate solicita OLAF să furnizeze informații, să faciliteze coordonarea și să efectueze anchete administrative.

Relația dintre Parchetul European și Europol va fi bazată pe o cooperare strictă, iar atunci când acest lucru este necesar în scopul anchetelor sale, EPPO va putea obține toate informațiile pertinente deținute de către Europol.

•  Țările participante

Raportoarea salută decizia Consiliului de a include în dispozițiile articolului 59a, referitor la relațiile dintre Parchetul European și statele membre care nu participă la cooperarea consolidată, cererea ca acestea să informeze Parchetul European în calitate de autoritate competentă în scopul respectării cooperării judiciare în materie penală.

•  Concluzii

Deși raportoarea ar fi în favoarea unei reglementări mai ambițioase, ea consideră că preocupările Parlamentului European au fost, în mare parte, abordate în textul în forma sa actuală.

Raportoarea regretă faptul că nu toate statele membre ale UE participă la înființarea Parchetului European, dar salută faptul că 20 dintre ele au ajuns la o abordare generală, care include în special infracțiunile PIF și îndeosebi fraudele grave în materie de TVA. Raportoarea încurajează statele membre neparticipante să se alăture în viitor cooperării consolidate.


PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu

Parchetul European

Referințe

09941/2017 – C8-0229/2017 – COM(2013)05342013/0255(APP)

Data sesizării

17.7.2017

 

 

 

Comisie competentă

Data anunțului în plen

LIBE

11.9.2017

 

 

 

Comisii sesizate pentru aviz

Data anunțului în plen

BUDG

11.9.2017

CONT

11.9.2017

JURI

11.9.2017

PETI

11.9.2017

Avize care nu au fost emise

Data deciziei

BUDG

27.9.2017

CONT

27.9.2017

JURI

27.9.2017

PETI

27.9.2017

Raportori

Data numirii

Barbara Matera

10.11.2015

 

 

 

Raportori substituiți

Monica Macovei

 

 

 

Examinare în comisie

29.11.2016

25.9.2017

28.9.2017

 

Data adoptării

28.9.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

5

2

Membri titulari prezenți la votul final

Jan Philipp Albrecht, Heinz K. Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Laura Ferrara, Lorenzo Fontana, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Louis Michel, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström

Membri supleanți prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Anna Hedh, Lívia Járóka, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Jean Lambert, Gilles Lebreton, Angelika Mlinar, Emil Radev, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Jaromír Štětina

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Maurice Ponga, Cristian Dan Preda

Data depunerii

29.9.2017


VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND

40

+

PPE

Heinz K. Becker, Michał Boni, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Frank Engel, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Lívia Járóka, Barbara Kudrycka, Roberta Metsola, Maurice Ponga, Cristian Dan Preda, Emil Radev, Traian Ungureanu, Jaromír Štětina

S&D

Caterina Chinnici, Tanja Fajon, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Dietmar Köster, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Péter Niedermüller, Soraya Post, Christine Revault d'Allonnes Bonnefoy, Birgit Sippel, Josef Weidenholzer

ECR

Monica Macovei

ALDE

Nathalie Griesbeck, Sophia in 't Veld, Louis Michel, Angelika Mlinar, Cecilia Wikström

Verts/ALE

Jan Philipp Albrecht, Jean Lambert, Judith Sargentini

EFDD

Laura Ferrara

5

-

ENF

Lorenzo Fontana, Gilles Lebreton

GUE/NGL

Marina Albiol Guzmán, Malin Björk, Cornelia Ernst

2

0

ECR

Helga Stevens

GUE/NGL

Marie-Christine Vergiat

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică - Politica de confidențialitate