Procedură : 2017/2126(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0328/2017

Texte depuse :

A8-0328/2017

Dezbateri :

PV 15/11/2017 - 20
CRE 15/11/2017 - 20

Voturi :

PV 16/11/2017 - 7.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0449

RAPORT     
PDF 548kWORD 63k
23.10.2017
PE 604.708v03-00 A8-0328/2017

referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016

(2017/2126(INI))

Comisia pentru petiții

Raportoare: Marlene Mizzi

PR_INI_AnnOmbud

ERATE/ADDENDA
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016

(2017/2126(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere raportul anual referitor la activitățile Ombudsmanului European în 2016,

–  având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 24 și 228 din TFUE,

–  având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(1),

–  având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlamentul European la 6 septembrie 2001(2),

–  având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și Ombudsman la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0328/2017),

A.  întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 17 mai 2017 și întrucât Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 30 mai 2017 la Bruxelles;

B.  întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

C.  întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „în scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”; întrucât, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor, este esențial să se asigure furnizarea unor servicii de înaltă calitate către cetățenii UE, precum și capacitatea administrației UE de a reacționa la nevoile și preocupările acestora;

D.  întrucât articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

E.  întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

F.  întrucât principala prioritate a Ombudsmanului European este de a se asigura că drepturile cetățenilor sunt pe deplin respectate și că dreptul la o bună administrare din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor UE reflectă cele mai înalte standarde;

G.  întrucât, în 2016, 15 797 de cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre care 12 646 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul de internet al Ombudsmanului, iar restul de 1 271 de cereri au fost transmise altor părți spre informare și 1 880 au fost tratate ca plângeri de către Ombudsman;

H.  întrucât din numărul total de 1 880 de plângeri analizate de Ombudsman în 2016, 711 s-au înscris în sfera de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora;

I.  întrucât, în 2016, Ombudsmanul a deschis 245 de anchete, dintre care 235 s-au bazat pe plângeri, iar 10 au fost anchete din proprie inițiativă, închizând 291 de anchete (dintre care 278 bazate pe plângeri și 13 anchete din proprie inițiativă); întrucât majoritatea anchetelor au vizat Comisia (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %), Parlamentul (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (0,8 %) și alte instituții (11,4 %).

J.  întrucât, în fiecare an, Ombudsmanul primește un număr mare de plângeri din partea persoanelor și a organizațiilor despre administrația UE și întrucât primele trei preocupări în anchetele închise de Ombudsman în 2016 au fost: transparența și accesul public la informații și la documente (29,6 %); buna gestionare a problemelor legate de personalul UE (28,2 %); și cultura serviciului (25,1 %); întrucât alte preocupări vizează utilizarea adecvată a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a granturilor și a contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și fundamentale; întrucât relevanța acestor aspecte evidențiază rolul central al Ombudsmanului de a contribui la garantarea transparenței și a imparțialității depline a proceselor decizionale și a administrației la nivelul UE, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a consolida încrederea lor și a publicului;

K.  întrucât, în cadrul activității sale strategice din 2016, Ombudsmanul a închis 5 anchete strategice și a deschis 4 anchete strategice noi privind, printre alte subiecte, posibilele conflicte de interese ale consilierilor speciali și întârzierile în ceea ce privește analizele chimice și, în plus, a inițiat 10 inițiative strategice noi;

L.  întrucât Ombudsmanul a demarat o anchetă strategică privind modul în care Comisia realizează numirea și evaluarea conflictului de interese în cazul consilierilor săi speciali, care adesea lucrează concomitent pentru clienți din sectorul privat și pentru UE;

M.  întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă privind Codul de conduită pentru membrii Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), constatând că acesta nu prevede obligația de a prezenta o declarație de interese sau o declarație de interese financiare;

N.  întrucât criza financiară a adus cu ea o criză economică și socială, subminând, astfel, credibilitatea instituțiilor UE;

O.  întrucât Ombudsmanul a constatat o administrare defectuoasă în cazul Comisiei deținătoare a mandatului 2009-2014, care nu a anchetat încălcarea, de către un fost comisar, a Codului de conduită al comisarilor și nu a investigat în mod corespunzător compatibilitatea contractului de muncă al acestuia în sectorul privat cu obligațiile consfințite de tratatul UE; întrucât cazurile de administrare defectuoasă legate de activitățile comisarilor ulterioare mandatului, inclusiv ale Președintelui Comisiei, sporesc neîncrederea cetățenilor față de Comisie;

P.  întrucât Ombudsmanul cooperează, de asemenea, cu alte organizații internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, și face parte din cadrul UE supus Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), menit să protejeze, să promoveze și să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției la nivelul instituțiilor UE;

Q.  întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru Flash privind cetățenia Uniunii Europene din martie 2016, 9 din 10 cetățeni ai UE (87 %) sunt familiarizați cu statutul lor de cetățeni europeni și cu dreptul lor de a depune o plângere la Parlament, Comisie sau Ombudsman,

1.  aprobă raportul anual pentru 2016 prezentat de Ombudsmanul European și apreciază prezentarea sa clară și ușor de citit, care expune cele mai importante fapte și cifre referitoare la activitatea Ombudsmanului în 2016;

2.  o felicită pe Emily O’Reilly pentru excelenta sa activitate în îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor Ombudsmanului și pentru buna colaborare și dialogul constructiv cu Parlamentul, în special cu Comisia pentru petiții, precum și cu celelalte instituții, organisme, oficii și agenții;

3.  recunoaște rolul anchetelor și inițiativelor strategice și le sprijină pe cele efectuate din proprie inițiativă de Ombudsman care urmăresc teme cu importanță strategică și sunt în interesul public al cetățenilor europeni; salută eforturile Ombudsmanului de a utiliza mai bine activitatea sa strategică pentru a permite examinarea colectivă a cazurilor bazate pe plângeri cu conținut similar;

4.  salută hotărârea Ombudsmanului de a reacționa prompt și eficient la nevoile și preocupările cetățenilor UE și sprijină noile metode de lucru și noua procedură raționalizată de examinare a cazurilor introduse în 2016, care permit o mai mare flexibilitate și eficiență și un impact mai important asupra unui număr crescut de cetățeni;

5.  este de acord cu faptul că provocările actuale și fără precedent cu care se confruntă UE, cum ar fi șomajul, inegalitățile economice și sociale, criza migrației și Brexitul, obligă toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv Ombudsmanul, să depună eforturi sporite, cu mai multă hotărâre, pentru garantarea celui mai înalt grad de justiție socială, responsabilitate și transparență la nivelul UE;

6.  subliniază necesitatea îmbunătățirii dialogului social;

7.  subliniază că încrederea dintre cetățeni și instituții are o importanță covârșitoare în contextul economic actual;

8.  observă că Biroul Ombudsmanului a atins al doilea cel mai înalt nivel de până acum în ceea ce privește respectarea deciziilor și/sau a recomandărilor sale; recomandă Ombudsmanului să își păstreze vigilența, să identifice motivele pentru nerespectarea recomandărilor sale și să informeze Parlamentul European cu privire la orice situație recurentă de nerespectare de către administrația UE;

9.  constată scăderea numărului de anchete privind instituțiile UE efectuate de Ombudsman în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015); îndeamnă instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii să răspundă și să reacționeze într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului și să își îmbunătățească rata conformității cu recomandările și/sau deciziile Ombudsmanului;

10.  constată că, în anul 2016, majoritatea cazurilor tratate de Ombudsman au fost închise în termen de 12 luni, iar perioada medie necesară pentru închiderea unei anchete a fost de 10 luni, numai 30 % din cazuri fiind închise după 12 sau mai multe luni; îndeamnă Ombudsmanul să continue să își îmbunătățească metodele de lucru și să reducă perioada de tratare a plângerilor, îndeosebi în cazurile deschise de peste 12 luni, fără a periclita eficiența activității sale;

11.  constată că anchetele legate de transparență, în special privind probleme legate de transparența proceselor decizionale, transparența activităților de lobby și accesul la documentele UE, reprezintă din nou cea mai mare parte a cazurilor tratate de Ombudsman, care sunt urmate de alte probleme referitoare la o serie de aspecte, de la încălcarea drepturilor fundamentale și aspecte etice până la contractele și granturile UE;

12.  subliniază rolul esențial al transparenței, al bunei administrări și al sistemului de ponderi și contraponderi instituționale în activitatea instituțiilor UE; regretă faptul că investigațiile legate de transparență și de accesul la informații și documente reprezintă în mod constant mai mult de 20 % din toate anchetele deschise de Ombudsman și au rămas o preocupare importantă în rândul cetățenilor UE de-a lungul timpului; invită instituțiile UE să publice, în mod proactiv, informații și documente, astfel încât să crească transparența și să reducă numărul cazurilor de administrare defectuoasă;

13.  consideră că un nivel maxim de transparență și de acces la documente deținute de instituțiile UE trebuie să reprezinte norma; reamintește jurisprudența Curții de Justiție a UE (CJUE) care prevede că cetățenii Uniunii au drept de acces public la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și că posibilele derogări și excepții de la acest drept ar trebui mereu puse în balanță cu principiile transparenței și democrației, ca o condiție prealabilă a exercitării drepturilor lor democratice; consideră că este necesară o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 cu scopul de a facilita activitatea Ombudsmanului în examinarea acordării de acces la documentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei;

14.  invită Comisia să îmbunătățească transparența și accesul la documente și informații în ceea ce privește procedurile EU Pilot legate de petițiile primite, precum și de procedurile EU Pilot și cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost închise deja; subliniază importanța unei monitorizări periodice de către Comisie, împreună cu Parlamentul; încurajează continuarea anchetei strategice a Ombudsmanului privind transparența în gestionarea de către Comisie a plângerilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul procedurilor EU Pilot și îndeamnă Ombudsmanul să fie hotărât și vigilent în continuarea investigării acestei chestiuni în 2017;

15.  felicită Ombudsmanul pentru hotărârea sa de a asigura cel mai înalt nivel de transparență în procesul decizional al UE; subliniază necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a recomandărilor Ombudsmanului privind transparența în cadrul trilogurilor; invită Consiliul și Comisia să publice informații relevante privind deciziile adoptate în cadrul trilogurilor; reiterează, de asemenea, necesitatea transparenței depline și consolidate în negocierile și acordurile comerciale și invită Ombudsmanul să depună eforturi constante pentru a monitoriza transparența în cadrul negocierilor pentru toate acordurile comerciale încheiate de UE cu țările terțe, având în vedere, în același timp, că aceasta nu ar trebui să submineze poziția de negociere a UE;

16.  reamintește importanța transparenței din partea tuturor instituțiilor UE în negocierile dintre UE și Regatul Unit privind retragerea acestuia din urmă din Uniune fără a periclita poziția de negociere a părților; invită Ombudsmanul să monitorizeze respectarea transparenței pe parcursul negocierilor privind retragerea;

17.  solicită o mai mare transparență în procesul de luare a deciziilor economice și financiare ale UE, în special în domeniul supravegherii bancare efectuate de Banca Centrală Europeană; în plus, sprijină recomandările Ombudsmanului de îmbunătățire a transparenței BEI și a Eurogrupului și de consolidare a normelor lor interne de etică și recunoaște, în același timp, eforturile recente ale Ombudsmanului în acest sens, precum și faptul că Regulamentul (UE) nr. 1049/2001 nu se aplică Eurogrupului, întrucât acesta nu este o instituție sau un organ în sensul tratatelor; solicită respectarea recomandărilor Ombudsmanului referitoare la revizuirea mecanismului BEI de tratare a plângerilor și subliniază importanța unui mecanism de tratare a plângerilor independent; invită Ombudsmanul să își asume un rol mai activ în garantarea faptului că noul mecanism al BEI de tratare a plângerilor rămâne credibil și eficient în timp ce respectă principiile independenței operaționale, transparenței, accesibilității, promptitudinii și caracterului adecvat al resurselor;

18.  își exprimă sprijinul deplin pentru obiectivul final al Ombudsmanului, acela de a contribui la consolidarea structurilor și instituțiilor răspunderii și transparenței la nivelul UE și de a îmbunătăți calitatea democrației în Europa;

19.  ia act de constatarea Ombudsmanului privind administrarea defectuoasă legată de Codul de conduită al comisarilor; subliniază importanța unor standarde morale și etice înalte în cadrul administrației UE și ia act de decizia Comisiei de a mări perioada de incompatibilitate la doi ani pentru foștii comisari și la trei ani pentru foștii președinți ai Comisiei, dar crede ferm că trebuie să se aplice norme etice mai stricte în rândul tuturor instituțiilor UE, inclusiv în cazul politicienilor și personalului UE, cu scopul de a garanta respectarea obligației privind un comportament integru și discret, total independent față de sectorul privat; invită Comisia să garanteze publicarea proactivă și transparența deplină în ceea ce privește activitatea profesională ulterioară mandatului a foștilor comisari; sprijină recomandările Ombudsmanului de revizuire în continuare a codului în conformitate cu obligațiile prevăzute în tratat, făcând normele mai explicite și mai ușor de pus în aplicare pentru a asigura credibilitatea, imparțialitatea și inexistența conflictelor de interese în fiecare caz în parte; încurajează Ombudsmanul să continue monitorizarea și evaluarea gradului de independență a Comitetului ad hoc pe probleme de etică al Comisiei;

20.  ia act de demersul Comisiei ca răspuns la recomandările Ombudsmanului cu privire la modul în care au fost puse în aplicare normele din Statutul funcționarilor UE care reglementează așa-numitul fenomen al „ușilor turnante” și așteaptă cu interes continuarea anchetei Ombudsmanului pentru evaluarea modului în care funcționează noile norme în practică;

21.  invită Ombudsmanul să își continue eforturile menite să contribuie la garantarea publicării prompte a numelor tuturor funcționarilor UE implicați în cazuri specifice fenomenului „ușilor turnante” și să garanteze transparența deplină a tuturor informațiilor referitoare la acestea;

22.   sprijină angajamentul Ombudsmanului de a îmbunătăți transparența activităților de lobby din UE și invită Comisia să respecte pe deplin sugestiile Ombudsmanului pentru îmbunătățirea Registrului de transparență al UE și pentru ca acesta să devină o platformă centrală obligatorie de transparență pentru toate instituțiile și agențiile UE; subliniază că ar trebui luate măsuri clare, dezvoltând programe de lucru coerente și eficace în acest scop; subliniază importanța unei mai mari transparențe, inclusiv a informațiilor privind finanțarea, grupurile de interese și interesele financiare;

23.  salută ancheta strategică a Ombudsmanului privind modul în care Comisia efectuează evaluările legate de conflictele de interese pentru consilierii săi speciali; invită Comisia să pună în aplicare pe deplin recomandările Ombudsmanului cu privire la procedura de numire a consilierilor speciali, evaluând orice potențial conflict de interese înainte și după numirea acestora și asigurând accesul public la documente și ședințe și informații cu privire la acestea;

24.  sprijină ancheta strategică a Ombudsmanului privind grupurile de experți ale Comisiei; îndeamnă Ombudsmanul să se asigure că, în noile reguli ale Comisiei, vor fi îmbunătățite gestionarea conflictelor de interese și reprezentarea egală și echilibrată a tuturor părților interesate, inclusiv a părților interesate din cadrul societății, precum și menționarea tuturor experților în registrul de transparență al UE;

25.  ia act de poziția Comisiei în ceea ce privește transparența reuniunilor sale cu lobbyiștii care reprezintă industria tutunului și măsurile privind transparența puse în aplicare de către Direcția Generală Sănătate a Comisiei; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și modifica practicile și a-și face activitatea pe deplin transparentă prin publicarea pe internet de date referitoare la toate reuniunile cu lobbyiști sau cu reprezentanții lor legali, precum și procesele-verbale ale acestor reuniuni, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Convenției-cadru a ONU pentru controlul tutunului (CCCT);

26.  salută recomandările practice ale Ombudsmanului care vizează interacțiunea funcționarilor cu lobbyiștii; îndeamnă Ombudsmanul să crească gradul de sensibilizare a personalului din toate instituțiile UE față de aceste recomandări prin sesiuni de formare, seminare și măsuri conexe de sprijin și invită toate instituțiile UE să pună în aplicare Codul European al Bunei Conduite Administrative a Ombudsmanului și măsurile privind transparența prevăzute în Convenția-cadru a ONU pentru controlul tutunului (CCCT);

27.  apreciază ancheta strategică a Ombudsmanului privind accesul la documentele referitoare la grupurile de pregătire ale Consiliului, inclusiv la comitetele acestuia, la grupurile de lucru și la Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), în contextul dezbaterii proiectelor de acte legislative ale UE; încurajează Ombudsmanul să solicite Consiliului să își sporească transparența în ceea ce privește reuniunile cu părțile interesate și deciziile adoptate, să respecte cerințele privind accesul la documente și să asigure acest acces în mod prompt și fără întârziere;

28.  felicită Ombudsmanul pentru eforturile sale de abordare a unor teme de interes public general precum drepturile fundamentale, siguranța și eficiența medicamentelor, protecția mediului și a sănătății, precum și protecția împotriva riscurilor de mediu; invită Ombudsmanul să monitorizeze aplicarea propunerilor sale adresate Agenției Europene pentru Produse Chimice, privind măsurile de descurajare a testării pe animale la introducerea de noi produse cosmetice pe piață, precum și a propunerilor adresate EPSO, privind aplicarea principiului forței majore și al transparenței în cadrul procedurilor de selecție ale EPSO;

29.  sprijină rolul Ombudsmanului de a contura o politică proactivă și transparentă în ceea ce privește studiile clinice efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și îndeosebi recomandările Ombudsmanului privind aprobarea Humira, unul dintre cele mai bine vândute medicamente la nivel mondial, utilizat în tratarea bolii Crohn; îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze în continuare EMA pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde de transparență și acces la informații cu privire la studiile clinice, și anume standarde care sunt în interesul public și de valoare pentru medici, pacienți și cercetători;

30.  salută anchetele Ombudsmanului în urma reclamațiilor depuse de persoanele cu dizabilități și încurajează activitatea sa ca participant activ în cadrul instituit de UE în temeiul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și contribuția sa la punerea în aplicare a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap; reafirmă sprijinul său deplin pentru punerea în aplicare integrală a convenției la nivelul UE;

31.  invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia ține seama de propunerile și recomandările Ombudsmanului cu privire la viitoarea revizuire a instrumentului inițiativei cetățenești europene (ICE) cu scopul de a garanta faptul că procedurile și condițiile impuse ICE sunt cu adevărat clare, simple, ușor de pus în aplicare și proporționale;

32.  invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia va contribui la crearea unei infrastructuri ce furnizează consiliere juridică privind inițiativele cetățenești europene și un cadru juridic care să-i protejeze pe membrii ICE;

33.  reamintește faptul că denunțătorii în interes public joacă un rol esențial în demascarea cazurilor de administrare defectuoasă și sprijină măsurile luate pentru a încuraja efectiv denunțarea neregulilor și a îmbunătăți protecția denunțătorilor împotriva represaliilor și invită Ombudsmanul să evalueze în continuare punerea în aplicare, în instituțiile UE, a noilor norme interne privind denunțarea în interes public; încurajează luarea de măsuri ca urmare a anchetelor Ombudsmanului din anul 2015 referitoare la normele interne privind denunțarea în interes public ale instituțiilor UE; salută normele proprii ale Ombudsmanului în acest domeniu și încurajează alte instituții UE să le utilizeze drept model; solicită din nou o legislație UE orizontală privind protejarea denunțătorilor în interes public, care să stabilească canalele și procedurile corespunzătoare de raportare a tuturor formelor de administrare defectuoasă, precum și garanții și măsuri de protecție juridică adecvate la toate nivelurile pentru toate persoanele implicate;

34.  salută inițiativa Ombudsmanului de a identifica cele mai bune practici din administrația UE și de a le aduce în atenția publică prin premiul Ombudsmanului pentru buna administrare;

35.  încurajează Ombudsmanul să își continue colaborarea cu omologii săi la nivel național prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; sprijină ideea organizării conferinței anuale a Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la Bruxelles în 2016 și angajamentul Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua;

36.  își exprimă deschiderea față de organizarea viitoare, la sediul Parlamentului, a unor conferințe anuale ale Rețelei Europene a Ombudsmanilor, date fiind legăturile directe dintre Comisia pentru petiții și Ombudsman;

37.  reamintește faptul că Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor ar putea juca un rol important în apărarea drepturilor cetățenilor UE în cadrul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din UE;

38.  felicită Ombudsmanul pentru organizarea de reuniuni individuale cu omologii săi la nivel național, precum și cu societatea civilă și organizațiile patronale; îndeamnă Ombudsmanul să repete aceste reuniuni în toate statele membre și să sensibilizeze și mai mult cetățenii și întreprinderile europene în legătură cu ceea ce poate face această instituție pentru ei;

39.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor statelor membre sau organelor competente similare.

(1)

JO L 113, 4.5.1994, p. 15.

(2)

JO C 72 E, 21.3.2002, p. 331.


EXPUNERE DE MOTIVE

Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat Președintelui Antonio Tajani, în mod oficial, la 17 mai 2017. Dna Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții, la Bruxelles, la 30 mai 2017.

Temeiul juridic pentru mandatul Ombudsmanului European este asigurat de articolele 24 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cetățenii europeni au dreptul să prezinte petiții Ombudsmanului European, în conformitate cu articolul 24 din TFUE și articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, mandatul Ombudsmanului a fost extins, astfel încât să includă eventualele cazuri de administrare defectuoasă în cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC), inclusiv al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

Definiția dată de Ombudsman administrării defectuoase, însușită de Parlamentul European și de Comisia Europeană, este următoarea: „Administrarea defectuoasă survine atunci când un organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau principiu pe care este obligat să le respecte”. Pentru instituții, aceasta implică respectarea statului de drept, a principiilor de bună administrare și a drepturilor fundamentale. Carta drepturilor fundamentale include și dreptul la bună administrare al cetățenilor UE (articolul 41), iar Carta are caracter obligatoriu pentru administrațiile instituțiilor UE.

Raportoarea apreciază formatul ușor de citit al raportului anual al Ombudsmanului, la fel cum a fost și în cazul raportului precedent din 2015, care abordează aspecte-cheie și se axează pe furnizarea de informații detaliate cu privire la activitățile și lucrările efectuate de Ombudsman în 2016. Raportul este prezentat prin grafice informative clare și simple în aproape aceleași domenii ca și anul trecut.

În 2016, 15 797 de cetățeni au primit asistență din partea Ombudsmanului și 12 646 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul internet al Ombudsmanului; din restul cererilor, 1 880 de cazuri au fost tratate ca plângeri, iar 1 271 au fost solicitări de informații și au primit răspuns din partea serviciilor Ombudsmanului European.

Din numărul total de 1 880 de plângeri tratate de Ombudsman în 2016, 711 s-au înscris în sfera de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora. Numărul plângerilor care nu s-au înscris în sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului a scăzut până la un nivel record (1 169), datorită unei comunicări eficiente referitoare la activitatea Ombudsmanului și ghidului interactiv de pe pagina sa de internet. Cele 470 de plângeri (57,5 %) care nu intră în sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului au fost transferate către membrii rețelei, dintre care 429 către un Ombudsman național sau regional, iar 41 către Comisia pentru petiții. Alte plângeri au fost transferate către Comisie (116, reprezentând 14,2 % din numărul total al plângerilor transferate) și alte instituții și organisme (407, 49,8 %).

În comparație cu anul anterior, numărul de plângeri a fost în ușoară scădere în 2016 (17 033 de cetățeni și 2077 de plângeri în 2015). În ceea ce privește plângerile, au fost luate următoarele măsuri: în 816 cazuri (43,4 %), s-a oferit consiliere sau plângerile au fost transferate unui alt organism competent; în 788 de cazuri (41,9 %), reclamantul a fost informat că nu i se poate oferi consiliere suplimentară; în 235 de cazuri (12,5 %), a fost inițiată o anchetă.

Ombudsmanul a deschis 245 de anchete în 2016, dintre care 235 s-au bazat pe plângeri și 10 din proprie inițiativă, închizând totodată 291 de anchete (278 bazate pe plângeri și 13 anchete din proprie inițiativă). Dintre cele 291 de anchete finalizate, în 148 de cazuri (50,9 %), a fost convenită o soluție sau problema a fost soluționată de către instituție, în 89 de cazuri (30,6 %) nu s-a constatat un caz administrare defectuoasă, în 52 de cazuri (17,9 %) nu s-a justificat realizarea unor investigații suplimentare, iar în 20 de cazuri (6,9 %) s-a constatat administrarea defectuoasă.

Raportoarea salută scăderea numărului de anchete privind instituțiile europene întreprinse de Ombudsmanul European în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015). Cu toate acestea, în opinia raportoarei, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE ar trebui să răspundă și să reacționeze în continuare într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului și trebuie să își amelioreze în continuare rata de conformitate cu recomandările și/sau deciziile Ombudsmanului.

În ceea ce privește originea plângerilor în funcție de țară, Spania rămâne pe primul loc cu 308 de plângeri, urmată de Polonia (163), Belgia (150) și Regatul Unit (145).Fenomenul potrivit căruia multe plângeri provin dintr-un anumit stat membru nu este echivalent cu un număr proporțional de anchete deschise. De exemplu, astfel cum a prezentat Ombudsmanul în raportul din 2016, în legătură cu cele 150 de plângeri provenind din Belgia au fost inițiate 50 de anchete, în timp ce numai 28 de anchete au fost deschise în legătură cu cele 308 de plângeri provenind din Spania.

În cuprinsul raportului, raportoarea subliniază, de asemenea, importanța chestiunilor legate de transparență și accesul la informații și la documente ca obiect principal al anchetelor Ombudsmanului (29,6 %), urmat de buna gestionare a aspectelor legate de personalul UE (28,2 %) și cultura serviciului (25,1 %). Alte subiecte includ utilizarea adecvată de puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestionare financiară a granturilor și contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și fundamentale.

Pe baza unei noi proceduri raționalizate de tratare a cazurilor, cele bazate pe plângeri cu conținut similar pot fi tratate în mod colectiv ca anchete strategice; 4 astfel de anchete au fost deschise, iar 5 au fost închise în 2016. Anchetele strategice deschise în 2016 includ evaluări ale conflictelor de interese pentru consilierii special ai Comisiei, programul pilot al Comisiei, autorizarea pesticidelor pentru piața europeană, precum și întârzierile în ceea ce privește autorizarea a 20 solicitări privind alimente și furaje modificate genetic.

Ombudsmanul a inițiat, de asemenea, 10 inițiative strategice în anul de referință privind așa-numitul fenomen al „ușilor turnante”, lipsa de transparență a negocierilor dintre UE și SUA privind TTIP, punerea în aplicare Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, transparența în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, Eurogrupului și BEI, accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și transparența procesului de supraveghere și evaluare a BCE. Raportoarea sprijină eforturile strategice depuse de Ombudsman în 2016, care, în opinia sa, au servit interesului public, ajutând instituțiile UE să îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le oferă.

În anchetele în care s-a constatat administrarea defectuoasă, în 9 cazuri (45 %) au fost adresate observații critice unor instituții, iar în 11 cazuri (55 %), recomandarea formulată de Ombudsman a fost acceptată integral sau parțial de instituție. O observație critică este formulată atunci când nu mai este posibilă eliminarea situației de administrare defectuoasă de către instituție, administrarea defectuoasă nu are implicații generale sau nu mai este necesară monitorizarea în continuare de către Ombudsman. Ombudsmanul poate, de asemenea, formula o observație critică atunci când consideră că un proiect de recomandare nu ar fi eficace sau în cazurile în care instituția în cauză nu acceptă un proiect de recomandare, dar cazul de administrare defectuoasă nu justifică întocmirea unui raport special pentru Parlament.

O observație critică are, cu toate acestea, rolul unei confirmări pentru petiționar că plângerea sa a fost justificată și îi indică în mod clar instituției în cauză care a fost greșeala, pentru a evita în viitor o astfel de acțiune. În 2015, Ombudsmanul a adresat observații critice unor instituții în 19 de cazuri.

În ceea ce privește instituțiile care fac obiectul anchetelor Ombudsmanului, Comisia Europeană rămâne prima cu mai mult de jumătate din cazuri (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %), Parlamentul European (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (0,8 %) și alte instituții (11,4 %). Comparativ cu 2015, „alte instituții”, o nouă categorie, înregistrează al treilea cel mai mare număr de anchete, iar Parlamentul European a trecut pe locul patru, depășind EPSO.

De asemenea, raportoarea salută inițiativa Ombudsmanului de a lansa, în octombrie 2016, o cerere de candidaturi pentru premiul de bună administrare, în scopul de a identifica cele mai bune practici în administrația UE și a le aduce în atenția publicului. Ombudsmanul a pregătit, de asemenea, o listă cu ceea ce ar trebui să facă și ceea ce nu ar trebui să facă funcționarii care interacționează cu lobbyiștii.

De asemenea, Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu omologii săi din statele membre, prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor (REO). În anul 2016, REO a fost reorganizată și a primit statutul de membru din oficiu al forumului consultativ al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO). Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor cuprinde în prezent 96 de ombudsmani din 36 de țări europene și care oferă o platformă de cooperare între Ombudsmanul European și omologii săi de la nivel național sau regional. Și Comisia pentru petiții a Parlamentului European face parte din rețea. Plângerile care nu se înscriu în mandatul Ombudsmanului pot, în multe cazuri, să fie soluționate cel mai bine de un membru al rețelei, de exemplu de un ombudsman național sau regional.

Principalul eveniment al rețelei în 2016 a fost prima conferință anuală, organizată de către Ombudsman și desfășurată la Bruxelles în perioada 19-20 iunie. Raportoarea sprijină ideea organizării conferinței anuale a Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la Bruxelles în 2016 și angajamentul Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua. Această conferință cu grad ridicat de interactivitate a fost deschisă și celor care nu sunt membri ai rețelei și a avut 250 de participanți care au lucrat pe teme de actualitate, printre care criza migrației în Europa, promovarea transparenței în activitățile de lobby și provocările la adresa statului de drept.

Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap prevede instituirea unui cadru al UE însărcinat cu promovarea, protejarea și monitorizarea punerii în aplicare a Convenției. Ombudsmanul European are sarcina de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și de a se asigura că administrația UE își cunoaște responsabilitățile legate de aceste drepturi. În mai 2016, Ombudsmanul European a deschis o anchetă care este încă în curs de desfășurare, pentru a verifica dacă Sistemul comun de asigurări de sănătate (SCAS) al UE respectă această convenție și a urmărit două inițiative strategice, una privind accesibilitatea site-urilor web și a instrumentelor online gestionate de Comisie și alta cu privire la modul în care Școlile Europene răspund chestiunilor ridicate de către Comitetul Convenției în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției.

Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune separată a bugetului UE. Bugetul pe 2016 al Ombudsmanului s-a ridicat la 10 658 951 EUR, iar schema de personal a instituției cuprinde 75 de posturi.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Rezultatul votului final

11.10.2017

 

 

 

Membri titulari prezenți la votul final

+:

–:

0:

19

1

1

Membri supleanți prezenți la votul final

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Eleonora Evi, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß, Laurenţiu Rebega, Virginie Rozière, Sofia Sakorafa, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Rezultatul votului final

Demetris Papadakis, Julia Pitera, Igor Šoltes, Ángela Vallina

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Mircea Diaconu


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

19

+

ALDEECR

EFDD

GUE/NLG

PPE

 

S&D

 

VERTS/ALE

 

Mircea Diaconu, Cecilia WikströmRikke Karlsson

Eleonora Evi

Sofia Sakorafa, Ángela Vallina

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Svetoslav Hristov Malinov, Roberta Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa

Jude Kirton-Darling, Marlene Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele Preuß, Virginie Rozière

Igor Šoltes, Tatjana Ždanoka

 

1

-

ECR

Notis Marias

1

0

ENF

Laurenţiu Rebega

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Notă juridică - Politica de confidențialitate