RAPORT referitor la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii

23.11.2017 - (COM(2017)0360 – C8-0234/2017 – 2017/0150(NLE)) - *

Comisia pentru afaceri juridice
Raportor: Angel Dzhambazki

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de autorizare a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii

(COM(2017)0360 – C8-0234/2017 – 2017/0150(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului (COM(2017)0360),

–  având în vedere articolul 38 al patrulea paragraf din Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0234/2017),

–  având în vedere avizul Curții de Justiție[1] privind competența externă exclusivă a Uniunii Europene pentru o declarație de acceptare a aderării la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii,

–  având în vedere articolul 78c și articolul 108 alineatul (8) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0364/2017),

1.  aprobă autorizarea României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Biroului permanent al Conferinței de la Haga privind dreptul internațional privat.

• [1]  Avizul Curții de Justiție din 14 octombrie 2014, 1/13, ECLI:EU:C:2014:2303.

EXPUNERE DE MOTIVE

Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii constituie un instrument extrem de important. Aceasta a fost ratificată de toate statele membre ale UE.

Convenția instituie un sistem de cooperare între statele contractante având ca obiectiv soluționarea cazurilor de răpire internațională de copii.

În numeroase cazuri, astfel de dificultăți apar atunci când cuplurile se despart. Dacă mama și tatăl provin din state diferite, există tentația de a profita de lipsa de cooperare dintre statele respective pentru a obține încredințarea copiilor. Presa abundă de relatări despre cazuri de răpire internațională a copiilor în urma unei separări sau a unui divorț.

În astfel de cazuri, dificultatea majoră rezidă în preferința bazată pe naționalitate a sistemului juridic din fiecare stat în parte. Se poate întâmpla, adesea, ca instanțele din ambele state implicate să se declare competente, fiecare dintre ele încredințând copilul părintelui care deține cetățenia statului respectiv.

Scopul convenției este acela de a soluționa astfel de situații la nivel internațional, stabilind că instanțele competente și legislația aplicabilă sunt cele din statul în care își are reședința copilul. De asemenea, convenția introduce un sistem care să asigure returnarea imediată a copiilor răpiți.

În prezent, UE dispune de competențe externe exclusive în acest domeniu, fapt confirmat de Curtea de Justiție în Avizul 1/13. Prin urmare, statele membre nu mai acționează pe cont propriu. Problema este că convenția nu prevede o acțiune autonomă a organizațiilor internaționale.

La 23 februarie 1994, Chile și-a depus instrumentul de aderare la Convenția din 1980. Convenția a intrat în vigoare în Chile la 1 mai 1994. Convenția din 1980 este deja în vigoare între Chile și 27 de state membre ale UE. Numai România nu a acceptat încă aderarea Republicii Chile la convenție.

La 14 august 1996, Islanda și-a depus instrumentul de aderare la Convenția din 1980. Convenția a intrat în vigoare în Islanda la 1 septembrie 1996. Convenția din 1980 este deja în vigoare între Islanda și 27 de state membre ale UE. Numai România nu a acceptat încă aderarea Republicii Islanda la convenție.

La 1 octombrie 1993, Bahamas și-a depus instrumentul de aderare la Convenția din 1980. Convenția a intrat în vigoare în Bahamas la 1 ianuarie 1994. Convenția din 1980 este deja în vigoare între Bahamas și 26 de state membre ale UE. Numai Danemarca și România nu au acceptat încă aderarea Republicii Bahamas la convenție.

Întrucât problema răpirii internaționale de copii intră în sfera competenței externe exclusive a Uniunii Europene, decizia privind acceptarea aderării Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas trebuie luată la nivelul UE printr-o decizie a Consiliului. Prin urmare, România ar trebui să depună declarația de acceptare a aderării Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas în interesul Uniunii Europene.

Prin acceptarea de către România, Convenția din 1980 ar deveni aplicabilă între Bahamas și toate statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei. În ceea ce privește Chile și Islanda, Convenția din 1980 va deveni aplicabilă între această țară și toate statele membre ale UE.

Aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la convenție este de salutat. Din aceste motive, raportorul propune ca Parlamentul să aprobe propunerea fără modificări, astfel încât copiilor în cauză să le fie asigurată protecția pe întregul teritoriul Uniunii.

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu	Decizia Consiliului de autorizare a României să accepte, în interesul Uniunii Europene, aderarea Republicii Chile, a Republicii Islanda și a Republicii Bahamas la Convenția de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii
Referințe	COM(2017)0360 – C8-0234/2017 – 2017/0150(NLE)
Data sesizării / cererii de aprobare	25.7.2017
Comisie competentă în fond        Data anunțului în plen	JURI 11.9.2017
Comisii sesizate pentru aviz        Data anunțului în plen	LIBE 11.9.2017
Avize care nu au fost emise        Data deciziei	LIBE 11.7.2017
Raportori        Data numirii	Angel Dzhambazki 12.7.2017
Data adoptării	21.11.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	24 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final	Isabella Adinolfi, Daniel Buda, Angelika Niebler, Tiemo Wölken
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final	John Flack, Emma McClarkin
Data depunerii	23.11.2017

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

24	+
ALDE ECR EFDD ENF GUE/NGL PPE S&D VERTS/ALE	Jean-Marie Cavada, Antonio Marinho e Pinto John Flack, Emma McClarkin Isabella Adinolfi, Joëlle Bergeron Marie-Christine Boutonnet, Gilles Lebreton Jiří Maštálka Daniel Buda, Rosa Estaràs Ferragut, Emil Radev, József Szájer, Axel Voss, Francis Zammit Dimech, Tadeusz Zwiefka Mady Delvaux, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Evelyn Regner, Tiemo Wölken Max Andersson, Julia Reda

0	-

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri