RAPORT referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Greciei – EGF/2017/003 GR/Attica retail

23.11.2017 - (COM(2017)0613 – C8-0360/2017 – 2017/2229(BUD))

Comisia pentru bugete
Raportoare: Marie-Pierre Vieu  

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Greciei – EGF/2017/003 GR/Attica retail

(COM(2017)0613 – C8-0360/2017 – 2017/2229(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0613 – C8-0360/2017),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006[1] (denumit în continuare „Regulamentul privind FEG”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[2], în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3] (denumit în continuare „Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013”), în special punctul 13,

–  având în vedere Raportul special nr. 7/2013 al Curții de Conturi conform căruia FEG generează o adevărată valoare adăugată europeană atunci când este utilizat pentru a cofinanța servicii destinate lucrătorilor disponibilizați sau indemnizații care nu sunt prevăzute în mod obișnuit în cadrul sistemelor de indemnizații de șomaj ale statelor membre, 

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere rezoluțiile adoptate de Parlament începând din ianuarie 2007 referitoare la mobilizarea FEG, în special observațiile Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale pe marginea cererilor prezentate,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0367/2017),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât Grecia a prezentat cererea EGF/2017/003 GR/Attica retail în vederea obținerii unei contribuții financiare din partea fondului în urma disponibilizării a 725 de lucrători de la nouă întreprinderi, ale căror activități se încadrează în sectorul economic al comerțului cu amănuntul și care sunt situate în regiunea Attica și în alte zece regiuni[4];

C.  întrucât cererea se întemeiază pe criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG;

D.  întrucât, pentru a corela disponibilizările cu criza financiară și economică mondială, Grecia scoate în evidență faptul că economia sa a suferit de pe urma unei recesiuni grave timp de șase ani consecutivi (2008-2013), întrucât, în perioada 2008-2016, PIB-ul Greciei a scăzut cu 26,2 %, consumul public a scăzut cu 22,8 %, iar numărul șomerilor din țară a crescut cu 700 000, întrucât, pentru a face față plăților aferente datoriei externe, începând din 2008 guvernul elen a majorat semnificativ impozitele, a raționalizat cheltuielile publice și a redus salariile și în special pensiile angajaților din sectorul public, iar salariile din sectorul privat au scăzut, de asemenea, ca urmare a mixului de politici aplicate, întrucât reducerea veniturilor a avut ca efect reducerea consumului, ceea ce a afectat puternic sectorul comerțului cu amănuntul,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Grecia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 2 949 150 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 4 915 250 EUR;

2.  ia act de faptul că Comisia a respectat termenul de 12 săptămâni de la primirea cererii din partea autorităților elene pentru a-și finaliza evaluarea privind îndeplinirea condițiilor pentru acordarea unei contribuții financiare, la 23 octombrie 2017, și a notificat evaluarea Parlamentului la aceeași dată;

3  observă că cele nouă întreprinderi vizate dețin magazine și supermarketuri care își desfășoară activitatea în domeniul vânzării de produse de consum provenite din comerțul cu amănuntul; regretă faptul că vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în perioada 2008-2015, scădere care se cifrează la 60% pentru magazinele de electrocasnice, la 30% pentru magazinele de produse alimentare și la 23% pentru supermarketuri;

4.  ia act de faptul că disponibilizările în cauză sunt legate în mod direct de degradarea situației din acest sector, care a început în 2008; observă că, în perioada 2008-2015, s-au pierdut 164 000 de locuri de muncă în sectoarele comerțului cu amănuntul, al industriei prelucrătoare și al construcțiilor, ceea ce reprezintă 64,2% din totalul pierderilor de locuri de muncă;

5.  subliniază că, începând din 2008, criza economică a provocat o reducere considerabilă a puterii de cumpărare a gospodăriilor din Grecia; constată că reducerea drastică a împrumuturilor acordate întreprinderilor și persoanelor fizice a afectat întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul; regretă faptul că acești doi factori au condus împreună la scăderea cifrei de afaceri totale în sectorul comerțului cu amănuntul, aceasta reducându-se cu peste 63 % în perioada 2008-2016; evidențiază faptul că măsurile de austeritate aplicate începând cu 2008, cum ar fi reducerile salariale, renegocierea contractelor de închiriere și amânarea datei scadenței facturilor, au determinat deteriorarea situației; subliniază că acest caz demonstrează că măsurile aplicate nu au putut soluționa criza economică în mod eficace și pe termen lung;

6.  subliniază cu îngrijorare faptul că în regiunea Attica, unde sunt concentrate peste 70 % din totalul disponibilizărilor, rata șomajului este de 22,9 %, în timp ce în celelalte zece regiuni aceasta variază între 19,5 % în regiunea Mării Egee și 26,8 % în regiunile Epir și Macedonia de Vest; este preocupat de faptul că aceste disponibilizări pot agrava și mai mult șomajul cu care se confruntă aceste regiuni de la începutul crizei economice și financiare; constată, în special, că 31,8 % din populația regiunii Attica este supusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială;

7.  constată că Grecia are în vedere cinci tipuri de măsuri: i) orientare profesională, (ii) formare, recalificare și formare profesională, (iii) contribuții la înființarea unei întreprinderi, (iv) alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații pentru formare și (v) subvenții pentru crearea de locuri de muncă;

8.  constată că 85,2 % din beneficiarii vizați sunt persoane cu vârsta de peste 55 de ani, dintre care 24,8 % au peste 64 de ani; subliniază că este regretabil faptul că nu a fost posibil să se găsească o soluție viabilă pentru a se evita disponibilizarea acestor categorii de lucrători, în special având în vedere faptul că vechimea profesională este un factor defavorabil în căutarea unui loc de muncă; salută decizia Greciei de a oferi cursuri de formare profesională pentru lucrători, corespunzătoare necesităților acestora, în special ale beneficiarilor în vârstă, și în conformitate cu necesitățile actuale de pe piața forței de muncă;

9.  observă că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu Secretarul General și cu reprezentanții Institutului muncii al Confederației generale a lucrătorilor din Grecia (GSEE) și salută acest fapt; subliniază că un dialog social susținut, bazat pe încredere reciprocă și răspundere comună, este cel mai bun instrument pentru găsirea unor soluții bazate pe consens și pe abordări comune în momentul anticipării, prevenirii și gestionării proceselor de restructurare; subliniază faptul că acest dialog ar putea contribui la evitarea pierderii locurilor de muncă și, prin urmare, la evitarea apelării la FEG;

10.  observă că măsurile de sprijinire a venitului vor reprezenta 34,72 % din pachetul global de servicii personalizate, puțin sub cota maximă de 35 % prevăzută în Regulamentul privind FEG, un procent mult mai ridicat decât cele propuse pentru alte cazuri recente; reamintește că aceste acțiuni sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

11.  observă că autoritățile elene au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor instrumente financiare ale Uniunii;

12.  reamintește că elaborarea pachetului coordonat de servicii personalizate care va beneficia de sprijin din partea FEG ar trebui orientată către inițiative care contribuie la crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea competențelor lucrătorilor, la valorificarea experienței lor profesionale în vederea integrării în câmpul muncii, inclusiv în cadrul unor cooperative, și ar trebui coordonată cu programele existente ale Uniunii, inclusiv cu Fondul social european; este convins că o strategie coerentă va reduce riscul de delocalizare și va crea condiții favorabile pentru reinstalarea producției industriale pe teritoriul Uniunii; insistă asupra faptului că ar trebui să se recurgă la FEG numai după conceperea unei politici serioase de prevenire și de anticipare a restructurărilor; insistă, de asemenea, asupra importanței unei adevărate politici industriale la nivelul Uniunii, favorabilă creșterii durabile și incluziunii;

13.  reamintește că și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la discrepanța dintre resursele solicitate din FEG și sumele rambursate de statele membre în Rezoluția sa de la 15 septembrie 2016 referitoare la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014^{1 bis}; invită Comisia să încurajeze în continuare statele membre să facă previziuni mai realiste asupra costurilor probabile astfel încât să reducă la minimum necesitatea de a recupera ulterior fonduri;

14.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața forței de muncă și competențele necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

15.  reiterează faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor întreprinderi sau sectoare de activitate;

16.  reamintește apelul său adresat Comisiei de a asigura accesul public la toate documentele legate de solicitările de a utiliza FEG;

17.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

• [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
• [2]  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
• [3]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
• [4]  Macedonia de Est, Tracia (EL11), Macedonia Centrală (EL12), Macedonia de Vest (EL13), Tesalia (EL14), Epir (EL21), Grecia de Vest (EL23), Grecia Centrală (EL24), Peloponez (EL25), Sudul Mării Egee (EL42), Creta (EL43).

ANEXĂ: DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Greciei – EGF/2017/003 GR/Attica retail

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006[1], în special articolul 15 alineatul (4),

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[2], în special punctul 13,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) urmărește să ofere sprijin lucrătorilor disponibilizați și persoanelor care desfășoară activități independente a căror activitate a încetat ca urmare a schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare, ca urmare a continuării crizei economice și financiare mondiale sau ca urmare a unei noi crize economice și financiare mondiale, precum și să le acorde asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii.

(2)  FEG nu trebuie să depășească o sumă anuală maximă de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011), astfel cum se prevede la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului[3].

(3)  La 13 aprilie 2017, Grecia a prezentat o cerere de mobilizare a FEG, în legătură cu disponibilizările din nouă întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul comerțului cu amănuntul în următoarele regiuni: Attica, Macedonia de Est, Tracia, Macedonia Centrală, Macedonia de Vest, Tesalia, Epir, Grecia de Vest, Grecia Centrală, Peloponez, Sudul Mării Egee și Creta. Cererea a fost completată cu informații suplimentare care au fost transmise în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. Această cerere îndeplinește condițiile pentru stabilirea unei contribuții financiare din partea FEG, astfel cum sunt prevăzute la articolul 13 din regulamentul menționat.

(4)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, cererea din partea Greciei este considerată admisibilă, deoarece disponibilizările au un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale, regionale sau naționale.

(5)  Prin urmare, FEG ar trebui mobilizat pentru a se acorda o contribuție financiară în valoare de 2 949 150 EUR ca urmare a cererii depuse de Grecia.

(6)  Pentru a reduce la minimum timpul necesar pentru mobilizarea FEG, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2017, se mobilizează din Fondul european de ajustare la globalizare suma de 2 949 150 EUR în credite de angajament și credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la [data adoptării]^[4]*.

Adoptată la …,

Pentru Parlamentul European	Pentru Consiliu
Președintele	Președintele

• [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
• [2]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
• [3]  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
• [4] ^* Data urmează să fie introdusă de Parlament înainte de publicarea în JO.

EXPUNERE DE MOTIVE

I.  Context

Fondul european de ajustare la globalizare a fost creat pentru a acorda un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale.

Conform dispozițiilor de la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[1] și de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013[2], fondul nu poate depăși o valoare maximă anuală de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011). Sumele corespunzătoare sunt înscrise în bugetul general al Uniunii Europene ca provizioane.

În ceea ce privește procedura, în conformitate cu punctul 13 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[3], pentru a activa fondul, dacă evaluează pozitiv o cerere, Comisia prezintă autorității bugetare o propunere de mobilizare a fondului și, simultan, cererea corespunzătoare de transfer. În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

II.  Cererea prezentată de Grecia și propunerea Comisiei

La 23 octombrie 2017, Comisia a adoptat o propunere de decizie privind mobilizarea FEG în favoarea Greciei pentru sprijinirea reintegrării pe piața forței de muncă a lucrătorilor disponibilizați de nouă întreprinderi care își desfășoară sau își desfășurau activitatea în sectorul economic încadrat la diviziunea 47 a NACE rev. 2 (Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor) în regiunea Attica încadrată la nivelul NUTS 2 (EL 30) și în alte 10 regiuni[4] de același nivel din Grecia.

Aceasta este cea de-a patra cerere care urmează a fi examinată în cadrul bugetului 2017 și cea de-a opta care se referă la „Comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor” de la instituirea FEG. Cererea vizează 725 de lucrători disponibilizați, toți urmând să participe la măsurile propuse, și se referă la mobilizarea din FEG a unei sume totale de 2 949 150 EUR pentru Grecia.

Cererea a fost transmisă Comisiei la 13 aprilie 2017 și a fost completată cu informații suplimentare în cursul a opt săptămâni, după o prelungire cu două săptămâni a termenului, la solicitarea justificată a Greciei. Comisia și-a finalizat evaluarea la 23 octombrie 2017 și a concluzionat, în conformitate cu toate dispozițiile aplicabile ale Regulamentului privind FEG, că cererea îndeplinește condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din partea FEG, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din regulamentul menționat.

De la declanșarea sa în 2008, criza economică a determinat scăderea considerabilă a puterii de cumpărare a gospodăriilor din Grecia, ceea ce a afectat întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul comerțului cu amănuntul. Conform datelor din septembrie 2016 puse la dispoziție de Banca Națională a Greciei, vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în perioada 2008-2015, cifrându-se la 60 % pentru magazinele de electrocasnice, la 30 % pentru magazinele de produse alimentare și la 23 % pentru supermarketuri. Disponibilizările din cele nouă întreprinderi în cauză sunt legate în mod direct de degradarea situației din acest sector, care a început în 2008.

Cu toate că în ultimii patru ani șomajul în Grecia a fost în ușoară scădere, rata șomajului din această țară era totuși cea mai ridicată din UE (23,6 %) în 2016. Disponibilizările ce au avut loc în cele 11 regiuni vizate pot să agraveze și mai mult situația precară a pieței locale a forței de muncă, care suferă deja de un deficit puternic al locurilor de muncă în raport cu numărul crescut al persoanelor care caută de lucru.

Raportoarea subliniază că măsurile active și personalizate, precum cele cofinanțate de FEG, vor putea să contribuie la atenuarea șomajului în regiunile vizate și sunt deosebit de importante pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, care reprezintă peste 85 % din lucrătorii vizați.

Cele cinci tipuri de măsuri care le sunt propuse lucrătorilor disponibilizați și pentru care se solicită cofinanțare din partea FEG constau în:

–  Orientare profesională: această măsură de sprijin, care va fi oferită tuturor participanților, acordându-se o atenție deosebită beneficiarilor în vârstă, constă în 25 de ședințe individuale a câte 45 de minute cu un consilier specializat și cuprinde mai multe etape.

Formare, recalificare și formare profesională: această măsură constă în organizarea de cursuri de formare profesională pentru lucrători, corespunzătoare necesităților acestora, în special ale beneficiarilor în vârstă, și în conformitate cu necesitățile actuale de pe piața forței de muncă. Cele două tipuri de formare sunt: programe de formare profesională continuă, precum și cursuri specializate sau programe educaționale specifice. De asemenea, cursurile de formare ar putea să fie completate de stagii.

Contribuție la înființarea unei întreprinderi: pentru a promova spiritul antreprenorial, lucrătorii care înființează o întreprindere proprie vor primi până la 15 000 EUR cu titlu de contribuție pentru acoperirea costurilor de înființare. Beneficiarii trebuie să respecte condiția de a menține activitatea întreprinderii timp de cel puțin un an.

Alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații pentru formare: pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de participarea la măsura de orientare profesională, beneficiarii vor primi 40 EUR pentru cheltuielile de participare la o ședință de 45 de minute cu un consilier. În timpul formării, această alocație va fi de 3,33 EUR pe oră.

Subvenții pentru crearea de locuri de muncă: ca un stimulent pentru angajare, angajatorii vor primi o subvenție de 650 EUR (brut) pe persoană pe o perioadă de șase luni, cu condiția să mențină contractul cu beneficiarii FEG timp de șase luni suplimentare după perioada subvenționată.

Potrivit Comisiei, măsurile prezentate mai sus constituie măsuri active pe piața forței de muncă și se încadrează printre acțiunile eligibile prevăzute la articolul 7 din Regulamentul privind FEG. Aceste acțiuni nu înlocuiesc măsurile pasive de protecție socială.

Autoritățile elene au furnizat toate garanțiile necesare cu privire la următoarele:

  vor fi respectate principiile egalității de tratament și nediscriminării în ceea ce privește accesul la măsurile propuse și aplicarea acestora;

  au fost respectate cerințele stipulate în legislația națională și în legislația UE privind disponibilizările colective;

  întreprinderile care au efectuat disponibilizările și care și-au continuat activitatea după disponibilizări și-au respectat obligațiile legale aplicabile în cazul disponibilizărilor și au luat măsuri adecvate în folosul lucrătorilor lor;

  măsurile propuse nu vor primi sprijin financiar din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii și se va evita orice fel de dublă finanțare;

  măsurile propuse vor completa acțiunile finanțate din fondurile structurale;

  contribuția financiară din partea FEG va respecta normele procedurale și materiale ale Uniunii privind ajutoarele de stat.

Grecia a informat Comisia cu privire la faptul că sursa de prefinanțare sau de cofinanțare națională este programul de investiții publice al Ministerului elen al Economiei și Dezvoltării. Organismele care vor gestiona și vor controla contribuția financiară din partea FEG sunt cele care gestionează și controlează finanțarea din Fondul social european (FSE) în Grecia. Grupul de lucru privind cadrul de referință strategic național (CRSN) al departamentului economiei sociale și al ocupării forței de muncă din cadrul Ministerului Muncii, Securității Sociale și Solidarității Sociale va acționa în calitate de autoritate de management, EDEL (Comisia de audit financiar) în calitate de autoritate de audit, iar Serviciul special de certificare și de verificare a programelor cofinanțate în calitate de autoritate de certificare.

III.  Procedura

În vederea mobilizării fondului, Comisia a prezentat autorității bugetare o cerere de transfer al unei sume globale de 2 949 150 EUR din rezerva FEG (40 02 43) la linia bugetară aferentă FEG (04 04 01).

Aceasta este a șaptea propunere de transfer pentru mobilizarea FEG transmisă autorității bugetare de la începutul anului 2017.

În caz de dezacord, se inițiază o procedură de trilog, în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul privind FEG.

Potrivit unui acord intern, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale trebuie să ia parte la acest proces, pentru a oferi un sprijin constructiv și a contribui la evaluarea cererilor de asistență din partea FEG.

• [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
• [2]  JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
• [3]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
• [4]  Macedonia de Est, Tracia (EL11), Macedonia Centrală (EL12), Macedonia de Vest (EL13), Tesalia (EL14), Epir (EL21), Grecia de Vest (EL23), Grecia Centrală (EL24), Peloponez (EL25), Sudul Mării Egee (EL42), Creta (EL43).

ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE

D(2017)45061

Dl Jean Arthuis

Președintele Comisiei pentru bugete

ASP 09G205

Subiect: Avizul privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) în cazul EGF/2017/003 GR/Attica retail - COM(2017) 613 final

Stimate domnule Președinte,

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și grupul său de lucru pentru FEG au examinat mobilizarea FEG pentru cazul EGF/2017/003 GR/Attica retail și au adoptat următorul aviz.

Comisia EMPL și Grupul de lucru pentru FEG se pronunță în favoarea mobilizării fondului pentru a da curs acestei cereri. În acest sens, Comisia EMPL prezintă câteva observații, fără să pună totuși sub semnul întrebării transferul creditelor de plată.

Deliberările din cadrul Comisiei EMPL se bazează pe următoarele considerente:

A)  întrucât această cerere se întemeiază pe articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 (Regulamentul privind FEG) și se referă la 725 de lucrători disponibilizați de nouă întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul economic încadrat la diviziunea 47 din NACE Rev. 2 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor;

B)  întrucât, pentru a stabili legătura dintre disponibilizări și schimbările structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale ca urmare a globalizării, Grecia a explicat că economia elenă s-a aflat într-o recesiune profundă de la începutul crizei în 2008, iar reducerea ocupării forței de muncă, a salariilor și a încrederii consumatorilor a determinat o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul;

C)  întrucât 56,3 % din lucrătorii vizați de această măsură sunt bărbați, iar 43,7 % sunt femei; întrucât 60,4 % din beneficiarii vizați de această măsură sau vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, iar 24,8 % au vârsta de peste 64 de ani;

Prin urmare, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată cu privire la cererea Greciei:

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 și că, prin urmare, Grecia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară în valoare de 2 949 150 EUR, reprezentând 60 % din costurile totale de 4 915 250 EUR;

2.  ia act de faptul că Comisia a respectat termenul de 12 săptămâni de la primirea cererii complete din partea autorităților elene până la finalizarea evaluării sale privind îndeplinirea condițiilor pentru acordarea unei contribuții financiare, la 23 octombrie 2017, evaluare pe care a adus-o la cunoștința Parlamentului la aceeași dată;

3.  subliniază, cu îngrijorare, că regiunea Attica, unde sunt concentrate peste 70 % din disponibilizări, înregistrează o rată a șomajului de 22,9 %, în timp ce în alte 10 regiuni, aceasta variază între 19,5 % în regiunea Mării Egee și 26,8 % în regiunile Epir și Macedonia de Vest;

4.  salută decizia Greciei de a oferi cursuri de formare profesională pentru lucrători, corespunzătoare necesităților acestora, în special ale beneficiarilor în vârstă și în conformitate cu necesitățile actuale de pe piața forței de muncă;

5.  observă că serviciile personalizate cofinanțate de FEG pentru lucrătorii disponibilizați includ consiliere profesională, formare, recalificare și formare profesională, contribuții pentru afacerile noi, alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații pentru formare și subvenții pentru crearea de locuri de muncă;

6.  salută consultările cu părțile interesate, inclusiv cu Secretarul General și reprezentanții Institutului Muncii al Confederației Generale a Lucrătorilor din Grecia (GSEE) și ai Comitetului de coordonare al lucrătorilor concediați care au avut loc pentru a elabora pachetul coordonat de servicii personalizate;

7.  observă că măsurile pentru suplimentarea venitului vor reprezenta 34,72 % din pachetul total de măsuri personalizate, puțin sub cota maximă de 35 % prevăzută de regulament și un procent mult mai ridicat decât cele propuse pentru alte cazuri recente; reamintește că aceste acțiuni sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

8.  reamintește că și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la discrepanța dintre resursele solicitate din FEG și sumele rambursate de statele membre în Rezoluția sa referitoare la activitățile, impactul și valoarea adăugată a Fondului european de ajustare la globalizare între 2007 și 2014[1]; invită Comisia să încurajeze în continuare statele membre să facă previziuni mai realiste asupra costurilor probabile astfel încât să reducă la minimum necesitatea de a recupera ulterior fonduri;

9.  observă că autoritățile elene au oferit asigurări cu privire la faptul că acțiunile propuse nu vor primi sprijin financiar din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii, că va fi evitată orice dublă finanțare și că aceste acțiuni vor fi complementare cu măsurile finanțate de fondurile structurale;

10.  salută confirmarea dată de Grecia că o eventuală contribuție financiară din partea FEG nu va înlocui acțiunile pe care întreprinderea în cauză trebuie să le ia în conformitate cu legislația națională sau în temeiul acordurilor colective;

11.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din regulament, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze evoluția din viitor a pieței forței de muncă și competențele necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Vă asigur, domnule președinte, de înalta mea considerație.

Marita Ulvskog

Prim-vicepreședinte, președinte în exercițiu

(în copie) Thomas Händel

• [1]  T8-0361/2016 adoptată la 15.9.2016.

ANEXĂ: SCRISOAREA COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Scrisoare adresată de Iskra Mihaylova, președinta Comisiei pentru dezvoltare regională, la 7 noiembrie 2017, domnului Jean Arthuis, președintele Comisiei pentru bugete

Traducere

Subiect:  Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare

Stimate domnule Arthuis,

Comisia pentru dezvoltare regională a fost sesizată pentru a emite un aviz referitor la o propunere a Comisiei privind o decizie de mobilizare a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Înțeleg că se are în vedere adoptarea, la 22 noiembrie 2017, în Comisia pentru bugete, a unui raport referitor la această propunere:

-  COM(2017)0613 propune o contribuție din FEG în valoare de 2 949 150 EUR pentru 725 de lucrători disponibilizați de la nouă întreprinderi din sectorul comerțului cu amănuntul din Grecia. Aceste întreprinderi își desfășoară activitatea în sectorul economic clasificat în cadrul diviziunii 47 din NACE Rev. 2 (Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și a motocicletelor). Disponibilizările au avut loc în regiunile NUTS de nivel 2 Attica (EL30), Macedonia de Est, Tracia (EL11), Macedonia Centrală (EL12), Macedonia de Vest (EL13), Tesalia (EL14), Epir (EL21), Grecia de Vest (EL23), Grecia Centrală (EL24), Peloponez (EL25), Sudul Mării Egee (EL42) și Creta (EL43).

Normele aplicabile contribuțiilor financiare din FEG sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006.

Coordonatorii comisiei au evaluat această propunere și m-au însărcinat să vă comunic faptul că majoritatea membrilor acestei comisii nu formulează obiecții față de mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare pentru a aloca suma menționată mai sus propusă de Comisie.

Vă asigur, domnule președinte, de înalta mea considerație.

Iskra MIHAYLOVA

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	22.11.2017
Rezultatul votului final	+: –: 0:	31 3 0
Membri titulari prezenți la votul final	Nedzhmi Ali, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, John Howarth, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Siegfried Mureşan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Răzvan Popa, Paul Rübig, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Marco Zanni
Membri supleanți prezenți la votul final	Jean-Paul Denanot, Javi López, Andrey Novakov
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Jonathan Bullock, Jordi Solé

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

31	+
ALDE	Nedzhmi Ali, Gérard Deprez, Urmas Paet
ECR	Zbigniew Kuźmiuk
ENF	Marco Zanni
GUE/NGL	Liadh Ní Riada
NI	Eleftherios Synadinos
PPE	Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureşan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Inese Vaidere, Patricija Šulin
S&D	Jean-Paul Denanot, Jens Geier, Iris Hoffmann, John Howarth, Javi López, Vladimír Maňka, Răzvan Popa, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Manuel dos Santos
Verts/ALE	Jordi Solé, Indrek Tarand

3	-
ECR	Richard Ashworth, Bernd Kölmel
EFDD	Jonathan Bullock

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri