Procedură : 2017/2065(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0384/2017

Texte depuse :

A8-0384/2017

Dezbateri :

PV 11/12/2017 - 21
CRE 11/12/2017 - 21

Voturi :

PV 12/12/2017 - 5.15
CRE 12/12/2017 - 5.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0488

RAPORT     
PDF 667kWORD 88k
29.11.2017
PE 609.638v03-00 A8-0384/2017

Către o strategie în domeniul comerțului digital

(2017/2065(INI))

Comisia pentru comerț internațional

Raportor: Marietje Schaake

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
 AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Către o strategie în domeniul comerțului digital

(2017/2065(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii (GATS),

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației (ATI) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

–  având în vedere declarația comună a miniștrilor TIC din țările G7, cu ocazia reuniunii organizate la Takamatsu, Kagawa, în 29-30 aprilie 2016,

–  având în vedere Declarația ministerială a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind economia digitală, de la Cancun, din 2016,

–  având în vedere Coaliția dinamică privind comerțul din cadrul Forumului pentru guvernarea internetului,

–  având în vedere negocierile comerciale în curs ale UE cu țările terțe,

–  având în vedere acordul de principiu anunțat privind Acordul de parteneriat economic UE-Japonia din 6 iulie 2017,

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („Directiva privind comerțul electronic”)(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2015, intitulată „Comerț pentru toți - Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă” (COM(2015)0497),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului – Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 23 iunie 2017 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor (COM(2017)0338),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice și de abrogare a Directivei 2002/58/CE (Regulamentul privind viața privată și comunicațiile electronice) (COM(2017)0010),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (COM(2017)0495) din 13 septembrie 2017,

–  având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 2 mai 2017 privind „Domeniul digital în serviciul dezvoltării: punerea tehnologiilor și serviciilor digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE” (SWD(2017)0157),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 iulie 2015 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei Europene privind negocierile pe marginea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP)(5),

–  având în vedere documentul adoptat de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulat „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, precum și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD),

–  având în vedere a unsprezecea Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care va avea loc în curând la Buenos Aires, Argentina, în perioada 10 - 13 decembrie 2017, unde probabil se va discuta despre comerțul electronic,

–  având în vedere inițiativele Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere rapoartele Raportorului special al ONU privind protejarea libertății de exprimare referitoare la libertatea de exprimare și sectorul privat în era digitală (A/HRC/32/38) și la rolul furnizorilor de acces la internet (A/HRC/35/22),

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

–  având în vedere Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr. 108) și protocolul adițional la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice(6),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” - O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0384/2017),

A.  întrucât progresele tehnologice, accesul la internetul deschis și digitalizarea economiei sunt un motor al creșterii întrucât permit întreprinderilor, în special întreprinderilor nou-înființate, microîntreprinderilor și IMM-urilor, să creeze noi oportunități pentru a dezvolta, comanda, produce, comercializa sau livra produse și servicii și să ajungă la clienții din întreaga lume într-un ritm mai rapid și cu costuri mai mici ca niciodată; întrucât tehnologiile emergente, cum ar fi tehnologia registrelor distribuite, au potențialul de a consolida comerțul digital prin mărirea transparenței contractelor internaționale și accelerarea transferului de valori; întrucât comerțul cu bunuri fizice a fost înlocuit de un număr tot mai mare de transferuri transfrontaliere de conținut digital, estompând uneori linia de demarcare între bunuri și servicii;

B.  întrucât colectarea și agregarea datelor și capacitatea de a le transfera peste granițe pot reprezenta un motor-cheie al inovării, al productivității și al competitivității economice;

C.  întrucât globalizarea și digitalizarea economiilor și a comerțului internațional le-au permis întreprinderilor să crească, oferind oportunități economice pentru cetățeni; întrucât digitalizarea industriilor tradiționale afectează modelele de lanțuri de aprovizionare, de fabricație și servicii, ceea ce ar putea conduce la crearea de locuri de muncă în noi industrii, dar ar putea, totodată, să perturbe locurile de muncă actuale și să ducă la precarizarea condițiilor de muncă, deoarece din ce în ce mai multe sarcini realizate în mod tradițional de oameni sunt fie automatizate, fie delocalizate, fie ambele; subliniază, în această privință, faptul că trebuie să fie instituite măsurile sociale necesare de însoțire pentru ca acestea să fie în beneficiul întregii societăți, cum ar fi politici puternice în domeniul educației și formării, politici active în domeniul pieței forței de muncă și măsuri pentru a depăși diviziunea digitală;

D.  întrucât economia digitală are nevoie de un cadru bazat pe norme, inclusiv pe norme comerciale moderne, care să poată concilia schimbările rapide de pe piață cu drepturile consumatorilor, oferind spațiu de manevră politică pentru noi inițiative de reglementare necesare pentru ca guvernele să apere și să întărească protecția drepturilor omului;

E.  întrucât accesul la un internet liber, deschis și sigur reprezintă o condiție prealabilă pentru comerțul bazat pe norme și pentru dezvoltare în cadrul economiei digitale; întrucât principiul neutralității rețelei ar trebui să fie o parte-cheie a strategiei UE privind comerțul digital pentru a permite concurența loială și inovarea în economia digitală, asigurând în același timp libertatea de exprimare online;

F.  întrucât investițiile în infrastructură și accesul la competențe rămân provocări-cheie pentru conectivitate și, prin urmare, pentru comerțul digital;

G.  întrucât ODD-urile ONU subliniază că asigurarea până în 2020 a accesului universal și la prețuri accesibile la internet pentru persoanele din țările cel mai puțin dezvoltate va fi esențială pentru promovarea dezvoltării, deoarece dezvoltarea unei economii digitale ar putea fi un motor pentru crearea de locuri de muncă și creștere, comerțul electronic fiind o oportunitate de creștere a numărului micilor exportatori, a volumului exporturilor și a diversificării acestora;

H.  întrucât femeile, în calitate de antreprenori și de lucrători, pot beneficia de un acces mai bun la piețele globale, iar în calitate de consumatori, pot beneficia de prețuri mai mici, întrucât există încă numeroase provocări și inegalități care împiedică participarea femeilor la economia mondială, deoarece multe dintre femeile din țările cu venituri reduse și medii nu au încă acces la internet;

I.  întrucât comerțul electronic este în plină expansiune și în țările în curs de dezvoltare;

J.  întrucât guvernele din întreaga lume practică protecționismul digital, ridicând bariere în calea accesului pe piață și a investițiilor directe sau creând avantaje neloiale pentru întreprinderile naționale; întrucât o serie de măsuri ample adoptate de țări terțe în numele securității (cibernetice) naționale, au un impact negativ tot mai mare asupra comerțului cu produse TIC;

K.  întrucât companiile străine beneficiază în prezent de un acces mult mai larg la piața europeană decât companiile europene în țările terțe; întrucât mulți dintre partenerii noștri comerciali își închid din ce în ce mai mult piețele naționale și apelează la protecționismul digital; întrucât UE ar trebui să își ancoreze strategia privind comerțul digital în principiul reciprocității, al concurenței loiale, al reglementării inteligente și al transparenței în vederea restabilirii încrederii consumatorilor și a unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi;

L.  întrucât blocarea geografică ar trebui eliminată și în viitor nu ar trebui să se mai practice nicio formă de discriminare nejustificată pe criterii de naționalitate, de reședință sau de loc de stabilire al clientului pe piața internă;

M.  întrucât elementele fundamentale care mențin internetul deschis pe piața unică digitală a UE, inclusiv principiile precum concurența loială, neutralitatea rețelei și protecțiile în ceea ce privește responsabilitatea intermediarilor, ar trebui promovate în toate negocierile comerciale; întrucât dimensiunea globală a comerțului digital face ca OMC să fie locul firesc pentru negocierea unui cadru multilateral bazat pe norme; întrucât a 11-a Conferință ministerială a OMC din decembrie 2017 oferă o platformă pentru lansarea unui astfel de proces;

N.  întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a UE, inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, articolul 16 din TFUE referitor la același drept fundamental și articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE); întrucât dreptul la viață privată este un drept universal al omului; întrucât standardele ridicate în domeniul protecției datelor contribuie la întărirea încrederii în economia digitală, stimulând, implicit, dezvoltarea comerțului digital; întrucât promovarea unor standarde ridicate de protecție a datelor, în special în ceea ce privește datele sensibile, și facilitarea schimburilor comerciale internaționale trebuie să meargă mână în mână, în era digitală, pentru a susține libertatea de exprimare și de informare, comerțul electronic și criptarea și a respinge protecționismul digital, supravegherea în masă, spionajul cibernetic și cenzurarea internetului;

O.  întrucât comerțul digital trebuie să protejeze speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, iar piețele online trebuie să interzică vânzarea acestor speciilor sălbatice de faună și floră și a produselor derivate din acestea pe platformele lor;

P.  întrucât întreprinderile private stabilesc tot mai mult norme și standarde în economia digitală și întrucât acestea vor avea un impact direct asupra cetățenilor și consumatorilor, precum și asupra comerțului intern și internațional, accelerând, în același timp, dezvoltarea de soluții tehnologice pentru protecția întreprinderilor și a clienților;

Q.   întrucât recomandările OCDE privind combaterea erodării bazei de impunere și a transferului profiturilor și planurile UE privind o bază consolidată comună de impozitare a societăților au evidențiat necesitatea de a aborda o serie de provocări fiscale, inclusiv pe cele generate de economia digitală; întrucât impozitele trebuie plătite acolo unde sunt generate profiturile; întrucât un sistem mai transparent, mai eficient și echitabil pentru calcularea bazei impozabile a întreprinderilor transfrontaliere ar trebui să împiedice transferul profiturilor și evitarea obligațiilor fiscale, întrucât UE are nevoie de o abordare coerentă față de impozitarea economiei digitale pentru a realiza o impozitare echitabilă și eficientă a tuturor întreprinderilor și pentru a crea condiții de concurență echitabile; reamintește că acordurile comerciale ar trebui să includă o clauză de bună guvernanță fiscală care să reafirme angajamentul părților de a pune în aplicare standardele internaționale convenite în lupta împotriva evaziunii fiscale și a eludării obligațiilor fiscale;

R.  întrucât, conform OCDE, până la 5 % din bunurile importate în UE sunt contrafăcute, ceea ce determină pierderi semnificative de locuri de muncă și de venituri fiscale;

S.  întrucât sectoarele sensibile, cum ar fi serviciile audiovizuale, precum și drepturile fundamentale, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, nu ar trebui să facă obiectul negocierilor comerciale,

T.  întrucât comerțul digital trebuie să urmărească, de asemenea, promovarea creșterii IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, și nu numai a întreprinderilor multinaționale,

U.  întrucât Mexic îndeplinește condițiile de aderare la Convenția 108 a Consiliului Europei privind protecția datelor;

V.  întrucât protecția datelor cu caracter personal nu este negociabilă în cadrul acordurilor comerciale, protecția datelor fiind întotdeauna exclusă din mandatele de negociere comercială ale UE;

W.  întrucât acordurile comerciale pot fi o pârghie pentru a impune drepturi digitale mai stricte; întrucât includerea unor dispoziții privind neutralitatea rețelei, interzicerea obligațiilor nejustificate de localizare a datelor, securitatea datelor, securitatea prelucrării datelor și a stocării datelor, criptarea și răspunderea intermediară în acordurile comerciale pot întări, mai ales, protecția libertății de exprimare;

1.  subliniază că UE, în calitatea sa de comunitate de valori și ca principal exportator de servicii din lume, ar trebui să stabilească standardele în normele și acordurile internaționale privind fluxurile comerciale digitale pe baza a trei elemente: (1) asigurarea accesului la piață pentru bunuri și servicii digitale în țările terțe, (2) asigurarea faptului că normele comerciale generează avantaje concrete pentru consumatori și (3) asigurarea și promovarea respectării drepturilor fundamentale;

2.  subliniază necesitatea de a elimina prăpastia digitală pentru a reduce la minimum potențialul impact negativ la nivel social și asupra dezvoltării; subliniază, în această privință, importanța promovării participării femeilor la STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), pentru a elimina barierele în calea învățării pe tot parcursul vieții și disparitatea de gen în privința accesului la noi tehnologii și a utilizării acestora; invită Comisia să exploreze mai bine modalitățile de a lega politica comercială actuală de egalitatea de gen și de a promova emanciparea economică a femeilor prin intermediul comerțului;

3.  constată că efectul de rețea al economiei digitale permite unei societăți sau unui număr mic de societăți să dețină o cotă mare de piață, fapt care ar putea conduce la o concentrare excesivă a pieței; subliniază că este important să se promoveze concurența loială și efectivă în acordurile comerciale, în special între furnizorii de servicii digitale, cum ar fi platformele online, și utilizatori, precum microîntreprinderile, IMM-urile și noile întreprinderi, să se promoveze posibilitatea consumatorilor de a alege, să se reducă costurile tranzacțiilor, să se asigure tratamentul nediscriminatoriu al tuturor actorilor de pe piață și să se evite crearea unor poziții dominante care perturbă piețele; subliniază, în acest context, cât este de important să se includă neutralitatea rețelei ca un element-cheie al strategiei sale privind comerțul digital; consideră că o strategie privind comerțul digital trebuie completată de un cadru internațional mai strict și eficient pentru politica în domeniul concurenței, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă între autoritățile de concurență și introducerea unor capitole cu greutate privind concurența în acordurile comerciale; invită Comisia să vegheze la respectarea de către întreprinderi și societăți comerciale a normelor în materie de concurență și să nu existe discriminare împotriva concurenților în detrimentul intereselor consumatorilor;

4.  subliniază că accesul la internet în bandă largă și la metode de plată digitale, protecția eficientă a consumatorilor, în special mecanismele de despăgubire pentru vânzările online transfrontaliere, și procedurile vamale previzibile sunt elemente esențiale pentru asigurarea comerțului digital, a dezvoltării durabile și a creșterii favorabile incluziunii;

5.  consideră că acordurile comerciale ar trebui să prevadă o cooperare sporită între agențiile pentru protecția consumatorilor și salută inițiativele de a promova măsurile de consolidare a încrederii consumatorilor în cadrul negocierilor comerciale, cum ar fi disciplinele privind semnăturile electronice și contractele, precum și comunicările nesolicitate; evidențiază faptul că drepturile consumatorilor trebuie să fie protejate și nu trebuie în niciun caz să fie diluate;

6.  subliniază că IMM-urile din țările în curs de dezvoltare constituie majoritatea întreprinderilor și angajează majoritatea lucrătorilor din sectorul producției și al serviciilor; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică;

7.  reamintește că nicio dispoziție din acordurile comerciale nu împiedică UE și statele sale membre să își mențină, îmbunătățească și aplice normele privind protecția datelor; reamintește că datele cu caracter personal pot fi transferate către țări terțe fără a utiliza dispoziții generale în acorduri comerciale atunci când sunt îndeplinite – atât în prezent, cât și în viitor – cerințele consfințite în capitolul IV din actuala Directivă privind protecția datelor cu caracter personal și în capitolul V din următorul Regulament privind protecția datelor; recunoaște că deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, inclusiv cele parțiale și sectoriale, reprezintă un mecanism fundamental în ceea ce privește protecția transferului datelor cu caracter personal din UE către o țară terță; observă că UE a adoptat decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție cu doar patru din primii săi 20 de parteneri comerciali; reamintește importanța garantării, în special prin dialogurile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, transferul de date dinspre țări terțe spre UE;

8.  invită Comisia să acorde prioritate și să accelereze adoptarea deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, cu condiția ca țările terțe să asigure, în temeiul legislației lor interne sau al angajamentelor lor internaționale, un nivel de protecție „în esență echivalent” cu cel garantat în UE; invită Comisia să adopte și să publice proceduri obligatorii actualizate și detaliate cu un calendar specific de adoptare a acestor decizii și respectând întru totul competențele autorităților naționale de supraveghere și avizul Parlamentului European;

9.  reamintește că capacitatea de a accesa, colecta, prelucra și transfera date peste granițe a devenit tot mai importantă pentru orice tip de întreprindere care livrează bunuri și servicii la nivel internațional; observă că acest lucru este important atât pentru datele cu caracter personal, cât și pentru datele fără caracter personal și include comunicațiile de la mașină la mașină;

10.  invită Comisia să elaboreze norme ambițioase pentru transferurile transfrontaliere de date cât mai curând posibil și respectând întru totul normele actuale și viitoare ale UE privind protecția datelor și confidențialitatea; îi solicită în plus Comisiei să introducă în acordurile comerciale ale UE o dispoziție orizontală care să mențină pe deplin dreptul unei părți la protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, cu condiția ca acesta să nu fie exercitat nejustificat cu intenția de a eluda normele privind transferul transfrontalier de date pentru alte motive decât protecția datelor cu caracter personal; consideră că aceste reguli și dispoziții ar trebui să facă parte din toate negocierile comerciale cu țările terțe, noi sau lansate de curând; subliniază că orice dispoziție în această privință ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al oricărui capitol viitor referitor la protecția investițiilor;

11.  invită Comisia să interzică cu strictețe cerințele nejustificate de localizare a datelor din cadrul acordurilor de liber schimb (ALS); consideră că eliminarea acestor cerințe ar trebui să fie o prioritate de prim rang și subliniază, în același timp, că ar trebui să se adere la legislația aplicabilă privind protecția datelor; regretă încercările de a folosi astfel de cerințe ca o formă de barieră netarifară în calea comerțului și ca o formă de protecționism digital; consideră că un astfel de protecționism restrânge grav oportunitățile întreprinderilor europene pe piețele din țările terțe și subminează avantajele în materie de eficiență ale comerțului digital;

12.  invită Comisia să își prezinte, cât mai curând posibil, poziția cu privire la transferurile transfrontaliere de date, cerințele nejustificate de localizare a datelor și garanțiile privind protecția datelor în negocierile comerciale, în concordanță cu poziția Parlamentului, astfel încât să o includă în toate negocierile noi și recent lansate de UE și să se evite marginalizarea UE în cadrul negocierilor comerciale internaționale;

13.  invită Comisia să combată măsurile adoptate de țările terțe, cum ar fi politicile care încurajează consumul produselor locale, cerințele legate de conținut local sau transferurile forțate de tehnologie, în măsura în care acestea nu sunt justificate de programe coordonate de ONU privind eliminarea prăpastiei digitale sau excepțiile legate de TRIPS (aspecte legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală), pentru a garanta că întreprinderile europene își pot desfășura activitatea într-un mediu echitabil și previzibil;

14.  subliniază că UE ar trebui să își continue eforturile la nivel bilateral și multilateral pentru a asigura că țările terțe oferă un nivel de deschidere față de investițiile străine echivalent celui oferit de UE și că mențin condiții de concurență echitabile pentru operatorii din UE; salută propunerea UE de regulament de stabilire a unui cadru de revizuire a investițiilor străine directe în Uniune și sprijină obiectivele acesteia de a proteja mai bine infrastructurile și tehnologiile critice;

15.  subliniază că o strategie privind comerțul electronic trebuie să fie în deplină conformitate cu principiul neutralității rețelei și trebuie să garanteze tratamentul egal al traficului de internet, fără discriminare, restricții sau interferențe, indiferent de expeditorul, destinatarul, tipul, conținutul, dispozitivul, serviciul sau aplicația acestuia; reamintește, de asemenea, că măsurile de gestionare a traficului ar trebui să fie permise numai în cazuri excepționale în care sunt strict necesare și numai atât timp cât este necesar, pentru îndeplinirea cerințelor legale, pentru păstrarea integrității și a securității rețelei sau pentru prevenirea unei congestionări iminente a rețelei;

16.  regretă profund practicile țărilor terțe care condiționează accesul pe piață de dezvăluirea și transmiterea către autoritățile statului a codurilor-sursă ale programului informatic pe care întreprinderile în cauză intenționează să îl vândă; consideră că aceste măsuri sunt disproporționate ca cerință generală pentru accesul pe piață; invită Comisia să interzică guvernelor semnatare ale ALS să se angajeze în astfel de activități; subliniază că cele menționate mai sus nu ar trebui să împiedice autoritățile de stat să promoveze transparența programului informatic, să încurajeze dezvăluirea publică a codului-sursă printr-un program informatic gratuit, cu sursă deschisă, precum și să partajeze date prin licențe de date deschise;

17.  reamintește că, în unele cazuri, sunt necesare cerințe privind prezența locală pentru a asigura o supraveghere prudențială sau reglementară și o aplicare eficiente; își reiterează, prin urmare, invitația adresată Comisiei de a-și asuma angajamente limitate în modul 1, pentru a evita arbitrajul de reglementare;

18.  observă că cerințele privind transferul de tehnologie care favorizează dezvoltarea nu ar trebui să fie eliminate de disciplinele privind comerțul digital;

19.  invită Comisia să interzică autorităților din țările terțe să solicite dezvăluirea sau transferul detaliilor referitoare la tehnologia (criptografică) utilizată în produsele lor, ca o condiție pentru fabricarea, vânzarea sau distribuirea acestor produse;

20.  observă că protejarea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) și investițiile în C&D reprezintă o condiție prealabilă pentru o economie a UE bazată pe cunoaștere, iar cooperarea internațională este esențială pentru combaterea comerțului cu mărfuri contrafăcute în întregul lanț de valoare; încurajează, prin urmare, Comisia să insiste asupra punerii în aplicare la nivel mondial a standardelor internaționale, cum ar fi Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, precum și Tratatele OMPI privind internetul; reamintește că protecția juridică, online și offline, în întreaga UE este necesară pentru noi creații, întrucât va încuraja investițiile și va conduce la alte inovații; subliniază însă că nu în acordurile comerciale trebuie să se extindă nivelul de protecție pentru titularii de drepturi prin acordarea unor competențe mai extinse de aplicare a drepturilor de autor; subliniază că accesul la medicamente în țările terțe nu ar trebui să fie îngreunat din cauza protejării PI; subliniază faptul că comerțul cu mărfuri contrafăcute necesită o abordare diferită a încălcărilor PI în economia digitală;

21.  îndeamnă Comisia să supravegheze cu atenție Programul gTDL al ICANN, care extinde numele de domenii la mii de nume generice și să garanteze, în conformitate cu angajamentul său pentru un internet deschis și liber, protecția titularilor de drepturi, în special a celor legate de indicațiile geografice;

22.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a împiedica părțile să impună plafoane pentru capitalul străin, să stabilească norme de acces cu ridicata care favorizează concurența pentru rețelele de operatori tradiționali, să ofere norme transparente și nediscriminatorii și taxe pentru licențiere și să asigure accesul real la infrastructurile „pe ultimul kilometru” pe piețele de export pentru furnizorii de telecomunicații din UE; reamintește că concurența bazată pe norme din sectorul telecomunicațiilor conduce la servicii de mai bună calitate și la prețuri mai mici;

23.  invită Comisia să își continue eforturile de dezvoltare a unui set de discipline multilaterale obligatorii privind comerțul electronic în cadrul OMC și să se concentreze în continuare pe obiective concrete și realiste;

24.  îi cere Comisiei să relanseze de urgență negocierile privind TiSA în acord cu recomandările adoptate de Parlament; împărtășește părerea că UE ar trebui să profite de această oportunitate pentru a se poziționa în fruntea eforturilor de stabilire a unor standarde digitale globale de ultimă generație;

25.  reamintește că, începând din 1998, membrii OMC au aprobat un moratoriu privind taxele vamale pentru transmisiile electronice; subliniază că astfel de taxe ar atrage după sine costuri suplimentare nenecesare pentru întreprinderi și consumatori; invită Comisia să transforme moratoriul într-un acord permanent privind interzicerea taxelor vamale pentru transmisiile electronice, sub rezerva unei analize atente a implicațiilor în domeniul imprimării 3D;

26.  invită Comisia să folosească acordurile comerciale pentru a promova interoperabilitatea standardelor TIC care sunt atât în avantajul consumatorilor, cât și al producătorilor, în special în contextul unui internet al obiectelor sigur, al tehnologiei 5G și al securității cibernetice, fără a eluda forumurile legitime pentru guvernanța multilaterală care au contribuit mult la internetul deschis;

27.   consideră că ar trebui acordată o atenție specială numărului tot mai mare de consumatori și persoane fizice care vând și cumpără produse pe internet și au de furcă cu proceduri vamale greoaie legate de bunurile achiziționate de pe internet; reamintește necesitatea de a institui un tratament vamal simplificat, scutit de impozite și taxe vamale, în cazul articolelor vândute online și returnate neutilizate; reamintește că Acordul privind facilitarea comerțului al OMC are ca obiectiv să accelereze procedurile vamale și să îmbunătățească identificarea răspunderii și transparența; subliniază necesitatea de a digitaliza sistemul de informații și gestionare al vămilor prin înregistrarea și prelucrarea online a informațiilor, care ar trebui să faciliteze vămuirea la frontieră, cooperarea la detectarea fraudelor, eforturile anti-corupție și transparența prețurilor în raport cu taxele vamale; consideră că utilizarea pe scară mai largă a unor instrumente cum sunt soluționarea online a litigiilor ar fi benefică pentru consumatori;

28.  invită Comisia să încurajeze semnatarii acordurilor comerciale să includă, în capitolul referitor la telecomunicații din acordurile lor de liber schimb, dispoziții care să facă atât taxele internaționale de roaming, cât și taxele aplicate apelurilor și mesajelor internaționale transparente, echitabile, rezonabile și orientate către consumator; invită Comisia să sprijine politicile care promovează prețuri de consum bazate pe costuri pentru serviciile de roaming, în vederea reducerii prețurilor, promovării transparenței și evitării practicilor comerciale neloiale sau dăunătoare în vreun fel consumatorilor;

29.  recunoaște că principiile Directivei privind comerțul electronic (2000/31/CE) au contribuit la dezvoltarea economiei digitale prin crearea unor condiții propice inovațiilor și prin garantarea libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială; reamintește că Comisia este obligată să respecte acquis-ul UE în negocierile sale comerciale;

30.  solicită Comisiei să pună și mai mult tehnologiile și serviciile digitale în primplanul politicii de dezvoltare a UE, așa cum se subliniază, inter alia, în agenda Digital4Development; invită Comisia să utilizeze acordurile comerciale pentru a îmbunătăți și a promova drepturile digitale; recunoaște că doar 53,6 % dintre toate gospodăriile din lume au acces la internet; regretă că există încă o prăpastie digitală uriașă; invită Comisia să majoreze investițiile în infrastructura digitală din Sudul Global, în scopul de a elimina acest decalaj digital, inclusiv prin stimularea parteneriatelor public-privat, dar respectând în același timp principiile eficacității dezvoltării; în acest context, remarcă contribuția Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor a ONU în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare (UIT-D) la crearea, dezvoltarea și optimizarea echipamentelor și a rețelelor de telecomunicații și TIC; îndeamnă Comisia să facă investiții în infrastructura în bandă largă din țările în curs de dezvoltare care să contribuie întru totul la respectarea unui internet liber, deschis și sigur, care să fie și o condiție pentru efectuarea lor, și să dezvolte soluții adecvate pentru a promova accesul la internetul mobil; subliniază că aceste investiții sunt deosebit de importante pentru microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii locale, în special din țările în curs de dezvoltare, pentru a le permite să interacționeze digital cu întreprinderile multinaționale și a avea acces la lanțurile valorice globale; reamintește că facilitarea comerțului electronic transfrontalier poate avea un impact direct asupra îmbunătățirii mijloacelor de subzistență, favorizând un nivel de trai mai bun și stimulând dezvoltarea economică; reamintește contribuția pe care aceste eforturi ar putea să o aibă la egalitatea de șanse între femei și bărbați, întrucât un număr mare dintre aceste societăți sunt deținute și exploatate de femei; reiterează faptul că comerțul digital poate constitui o resursă și pentru administrațiile publice și, prin urmare, poate contribui la dezvoltarea e-guvernării;

31.  subliniază că este imperativ ca orice strategie privind comerțul digital să fie în deplină conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și că ar trebui, în special, să urmărească promovarea întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și mijlocii, ajutându-le să se implice în comerțul electronic transfrontalier, reamintind contribuția pe care acest lucru ar putea-o avea la egalitatea de șanse între femei și bărbați;

32.  consideră că aspectele digitale ar trebui să figureze, de asemenea, mai proeminent în politica UE de ajutor pentru comerț pentru a facilita creșterea comerțului electronic printr-un sprijin sporit pentru inovare și infrastructură și prin acces la finanțare, în special prin inițiative de microfinanțare, precum și prin asistență pentru creșterea vizibilității online a întreprinderilor implicate în comerțul electronic din țările în curs de dezvoltare, facilitând accesul la platforme și promovând disponibilitatea soluțiilor de plată electronică și accesul la servicii de logistică și de curierat eficiente din punctul de vedere al costurilor;

33.  subliniază că orice strategie privind comerțul digital, inclusiv măsurile de însoțire ale acesteia, trebuie să fie în deplină conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și să contribuie la realizarea acesteia; observă că ODD 4 privind educația de calitate: asigurarea unui învățământ primar și secundar gratuit, echitabil și de calitate pentru toate fetele și toți băieții, ODD 5 privind realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor, ODD 8.10. privind promovarea unei creșteri economice favorabile incluziunii și durabile, în special printr-o dezvoltarea capacității instituțiilor financiare naționale și prin accesul la servicii financiare, precum și ODD 9.1. privind construirea unei infrastructuri fiabile și reziliente cu accent pe accesul echitabil pentru toți și ODD 9.3. privind facilitarea accesului întreprinderilor mici, în special din țările în curs de dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțurile valorice și pe piețe au însemnătate deosebită în această privință;

34.  se angajează să își actualizeze strategia privind comerțul electronic o dată la 5 ani;

35.  subliniază că instalarea unei infrastructuri adecvate în ceea ce privește acoperirea, calitatea și securitatea, care susține neutralitatea rețelei, în special în zonele rurale, montane și îndepărtate, și accesul la această infrastructură sunt esențiale pentru digitalizarea industriei europene și extinderea e-guvernanței;

36.  sprijină Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală (COM(2016)0176); subliniază că, deși standardizarea în domeniul TIC trebuie să aibă loc în continuare la inițiativa sectorului și să fie voluntară și bazată pe consens și pe principiile transparenței, deschiderii, imparțialității, consensului, eficacității, relevanței și coerenței, un set mai clar de priorități pentru standardizarea TIC, alături de un sprijin politic la nivel înalt, va stimula competitivitatea; ia act de faptul că acest proces ar trebui să folosească instrumentele sistemului european de standardizare și să implice o gamă largă de părți interesate, atât în UE, cât și la nivel internațional, pentru a garanta o calitate mai ridicată a proceselor de stabilire a standardelor, în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea; invită Comisia să promoveze lansarea unor standarde sectoriale globale, sub coordonarea UE, pentru principalele tehnologii și arhitecturi de rețea 5G, în special prin exploatarea rezultatelor parteneriatului public-privat privind 5G (PPP 5G) la nivelul principalelor organisme de standardizare din UE și internaționale;

37.  ia act de eforturile depuse de OMC pentru a face să avanseze programul său de lucru privind comerțul electronic; solicită Comisiei să urmărească extinderea în continuare a Acordului privind tehnologia informației al OMC, pentru a include mai multe produse și mai mulți membri ai OMC, și ia act de Conferința ministerială a OMC de la Buenos Aires, programată pentru luna decembrie 2017; solicită Comisiei să se consulte, cât mai curând posibil, cu întreprinderile europene și cu statele membre cu privire la poziția sa privind comerțul electronic și alte probleme legate de comerțul digital, care urmează să fie convenită în cadrul conferinței, pentru a asigura o poziție europeană unită;

38.  consideră că comerțul digital ar trebui facilitat și mai mult în cadrul politicilor privind achizițiile publice, inclusiv prin valorificarea posibilităților de a presta servicii la distanță și oferind întreprinderilor europene, în special IMM-urilor, posibilitatea de a obține accesul la achizițiile publice și private;

39.  subliniază importanța standardelor internaționale privind echipamentele și serviciile digitale, în special în domeniul securității cibernetice; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a asigura introducerea unor măsuri de bază privind securitatea cibernetică în cazul produselor specifice „internetului obiectelor” și al serviciilor bazate pe cloud.

40.  subliniază că, deși Strategia privind piața unică digitală pentru Europa abordează multe dintre problemele cu care se confruntă comerțul digital, întreprinderile din UE au în continuare de înfruntat obstacole importante la nivel global, cum ar fi reglementări netransparente, intervenții ale guvernului și cerințe nejustificate de localizare a datelor sau de stocare a acestora; subliniază că unele dintre acțiunile principale ale Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, cum ar fi inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și reforma în domeniul drepturilor de autor, au o dimensiune internațională care ar putea fi abordată prin intermediul unei strategii europene privind comerțul digital;

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1)

JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(2)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(3)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0299.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0041.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2015)0252.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0233.


AVIZ al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (8.11.2017)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la tema „Către o strategie privind comerțul digital”

(2017/2065(INI))

Raportor pentru aviz: Reinhard Bütikofer

SUGESTII

Comisia pentru industrie, cercetare și energie recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă („directiva privind comerțul electronic”)(1),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 septembrie 2017, intitulată „Combaterea conținutului ilegal online: către o responsabilitate sporită a platformelor online” (COM(2017)0555),

1.  constată că viteza crescută și comoditatea oferite de instrumentele digitale fac companiile mai autonome și le extinde raza de acțiune; subliniază că UE trebuie să elaboreze strategii pentru a valorifica beneficiile tehnologiei digitale pentru cetățenii, întreprinderile și consumatorii săi, să elimine decalajul digital dintre regiuni și dintre generații, să asigure un acces echitabil, transparent și sustenabil la piață și să protejeze drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor, inclusiv libertatea de exprimare și protecția datelor;

2.  ia act de faptul că tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) facilitează o economie incluzivă și ar putea fi un factor-cheie pentru inovare, creștere economică și crearea de locuri de muncă, ceea ce poate avea un efect de domino pozitiv asupra întregului lanț de valori și în toate sectoarele și regiunile, inclusiv asupra consumatorilor și angajaților; invită, prin urmare, Comisia, să urmărească încheierea de acorduri comerciale adaptate secolului 21, care să recunoască caracterul fundamental al progreselor tehnologiei și internetului și potențialul lor în ceea ce privește prosperitatea; invită Comisia, în acest sens, să demonstreze că există o legătură coerentă între strategia privind piața internă digitală și strategia privind comerțul digital și să pună în lumină beneficiile sale pentru cetățenii UE;

3.  ia act de negocierile în curs de desfășurare privind dosarele legislative referitoare la piața unică digitală și invită Comisia să asigure coerența dintre noua piață unică digitală a UE și politicile sale externe, astfel încât să urmărească o abordare integrată în cadrul negocierilor comerciale; subliniază că acordurile de liber schimb (ALS) nu ar trebui să fie singurul mecanism de cooperare care facilitează comerțul digital;

4.  subliniază că instalarea unei infrastructuri adecvate în ceea ce privește acoperirea, calitatea și securitatea, care susține neutralitatea rețelei, în special în zonele rurale, montane și îndepărtate, și accesul la această infrastructură sunt esențiale pentru digitalizarea industriei europene și extinderea e-guvernanței;

5.  observă că pentru realizarea obiectivelor de conectivitate strategice ale UE pentru 2025, se estimează că vor fi necesare investiții de 500 miliarde EUR în infrastructuri de foarte mare capacitate în următorul deceniu; subliniază că Codul European al Comunicațiilor Electronice va contribui decisiv la obținerea unui mediu investițional mai previzibil, în special prin intermediul unor reglementări adaptate la riscurile și provocările instalării unor rețele în mare parte noi, care să ofere avantaje pentru pionierii în domeniu;

6.  subliniază necesitatea simplificării și alinierii normelor prin intermediul unui model de e-guvernanță transparent și progresiv din punct de vedere tehnologic pentru procedurile administrative; invită statele membre să facă progrese rapide în ceea ce privește politicile, legislația și practicile de e-guvernare;

7.  subliniază caracterul global al celor mai bune standarde și specificații tehnice din sectorul TIC pentru infrastructura comercială, atât la nivel local, cât și internațional; solicită, prin urmare, o cooperare mai strânsă la nivelul G7 și G20; subliniază că mediul online funcționează ca un punct de acces pentru aplicarea unei serii de alte standarde, inclusiv în ceea ce privește drepturile consumatorilor, mediul, sănătatea și drepturile sociale și fundamentale;

8.  sprijină Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 privind prioritățile de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală (COM(2016)0176); subliniază că, deși standardizarea în domeniul TIC trebuie să aibă loc în continuare la inițiativa sectorului și să fie voluntară și bazată pe consens și pe principiile transparenței, deschiderii, imparțialității, consensului, eficacității, relevanței și coerenței, un set mai clar de priorități pentru standardizarea TIC, alături de un sprijin politic la nivel înalt, va stimula competitivitatea; ia act de faptul că acest proces ar trebui să folosească instrumentele sistemului european de standardizare și să implice o gamă largă de părți interesate, atât în UE, cât și la nivel internațional, pentru a garanta o calitate mai ridicată a proceselor de stabilire a standardelor, în conformitate cu inițiativa comună privind standardizarea; invită Comisia să promoveze lansarea unor standarde sectoriale globale, sub coordonarea UE, pentru principalele tehnologii și arhitecturi de rețea 5G, în special prin exploatarea rezultatelor parteneriatului public-privat privind 5G (PPP 5G) la nivelul principalelor organisme de standardizare din UE și internaționale;

9.  observă că conectivitatea digitală crește volumul schimburilor comerciale, dar că un sistem eficient de livrare reprezintă o condiție prealabilă pentru comercianții online; subliniază, în acest sens, faptul că UE sprijină etichetele armonizate, care pot duce la servicii de urmărire transfrontalieră mai bune și mai eficiente; apreciază standardele IT deschise dezvoltate în cadrul Comitetului European de Standardizare (CEN) și îi sugerează Comisiei Europene să promoveze astfel de instrumente eficace în rândul partenerilor comerciali internaționali pentru a reduce costurile de livrare transfrontalieră, ceea ce ar fi, în cele din urmă, în beneficiul consumatorilor și utilizatorilor finali;

10.  remarcă faptul că, atunci când fac cumpărături online, consumatorii din UE se confruntă în continuare cu obstacole în calea achizițiilor de la comercianții din alte state membre, cum ar fi respingerea plății sau imposibilitatea livrării produsului în țara lor;

11.  subliniază că UE trebuie să joace un rol major în dezvoltarea și promovarea acestor standarde la nivel mondial;

12.  subliniază că UE ar trebui să consolideze cooperarea în materie de comerț digital cu principalii săi parteneri comerciali care aplică standarde digitale înalte, acționând la nivel multilateral, plurilateral și bilateral pentru a reduce atât tarifele, cât și barierele netarifare prin instrumente precum eticheta electronică și a promova standarde recunoscute la nivel mondial; avertizează în privința utilizării acordurilor comerciale ca instrument de standardizare;

13.  atrage atenția că, deși acordurile comerciale ale UE trebuie din ce în ce mai mult să găsească soluții la problema barierelor „din spatele frontierelor”, dincolo de tarife, ele trebuie să mențină funcția primordială a reglementărilor, și anume aceea de a urmări interesul public, și să se limiteze la facilitarea comerțului și a investițiilor identificând barierele tehnice inutile în calea comerțului și sarcinile administrative duble sau redundante, care afectează în mod disproporționat IMM-urile, asigurând faptul că procedurile tehnice și standardele privind sănătatea, siguranța, protecția consumatorilor, dreptul muncii, protecția socială și a mediului și diversitatea culturală nu sunt compromise; reamintește că mecanismele corespunzătoare trebuie să se bazeze pe un schimb intensificat de informații și pe adoptarea într-o mai mare măsură a standardelor tehnice internaționale și să conducă la o mai mare convergență, fără a submina sau a întârzia, în niciun caz, procedurile legitimate democratic de luare a deciziilor ale niciunui partener comercial;

14.  subliniază că produsele de pe piața digitală trebuie să fie etichetate în mod clar, pentru a asigura faptul că cetățenii și întreprinderile pot verifica originea și siguranța acestor produse;

15.  subliniază impactul social major al comerțului electronic asupra ocupării forței de muncă, condițiilor de muncă, drepturilor lucrătorilor, educației și competențelor; insistă ca acordurile comerciale să asigure o concurența echitabilă, să prevină continuarea delocalizării, să nu reducă standardele europene, protejând drepturile lucrătorilor și prestațiile de asigurări sociale ale acestora și prevenind exploatarea digitală, precum și să nu utilizeze standardele mai puțin stricte ale țărilor partenere ca mijloc de a evita respectarea standardelor sociale și de calitate;

16.  subliniază faptul că în toate acordurile comerciale trebuie să se prevadă un tratament corect și similar pentru toți actorii; consideră că întreprinderile europene trebuie, din motive de reciprocitate, să se bucure de aceleași drepturi precum actorii economici din țările partenere, pentru a asigura pe deplin securitatea cibernetică a operațiunilor și confidențialitatea comunicațiilor lor; subliniază necesitatea de a oferi protecție împotriva cererilor care ar submina posibilitatea întreprinderilor sau cetățenilor de a asigura securitatea cibernetică și confidențialitatea comunicațiilor lor;

17.  recunoaște că principiile Directivei privind comerțul electronic au fost esențiale pentru dezvoltarea economiei digitale și garantarea libertății de exprimare și a libertății de a desfășura o activitate comercială; subliniază faptul că intermediarilor online nu ar trebui să li se impună o obligație generală de a monitoriza informațiile pe care le transmit sau le stochează sau de a căuta activ fapte sau circumstanțe care să indice activități ilicite; consideră, cu toate acestea, că ar trebui să coopereze pentru a detecta rapid, elimina și preveni reapariția unor conținuturi ilegale și pentru a garanta remunerarea echitabilă a autorilor și titularilor de drepturi, de exemplu prin stabilirea unei căi de atac pentru a le permite utilizatorilor și titularilor dreptului de autor să semnaleze conținutul ilegal din partea terților sau prin îmbunătățirea utilizării filtrelor, precum și pentru a preveni ștergerea eronată a conținuturilor legale, prin introducerea unor mecanisme de replică la avertismente;

18.  subliniază că acordurile comerciale ar trebui să încurajeze utilizarea tehnologiilor avansate, interoperabilitatea sistemelor, relații contractuale previzibile și statul de drept; subliniază că este nevoie de digitalizarea informațiilor vamale și a gestionării prin înregistrarea și gestionarea online a informațiilor, cu respectarea standardelor internaționale, a autentificării electronice și a plății online a taxelor vamale; invită Comisia să analizeze posibilitatea de a introduce noi mecanisme de cooperare între autoritățile de reglementare, cu scopul de a sprijini cooperarea în ceea ce privește C&D, de a face schimb de bune practici, de a crea noi ecosisteme (de exemplu, orașe inteligente) și a asigura cele mai înalte standarde de protecție a consumatorilor și securitate cibernetică;

19.  subliniază importanța compatibilității și interoperabilității sistemelor de plată digitale și transfrontaliere și a normelor clare și obligatorii privind plata taxelor și impozitelor; subliniază că taxele trebuie plătite în statul membru în care sunt generate profiturile; atrage atenția asupra fraudei în domeniul TVA în acest context; invită Comisia să revizuiască derogarea privind transporturile mici și să aplice proceduri eficace în materie de TVA;

20.  subliniază că comerțul digital este facilitat cel mai bine prin intermediul unui schimb deschis de date, cu condiția ca în acordurile comerciale să fie inclusă ca cerință minimă o dispoziție inițială care să asigure faptul că transferurile transfrontaliere de date respectă cadrul juridic UE existent și viitor privind protecția datelor și în special deciziile privind caracterul adecvat, și ca o dispoziție orizontală care menține pe deplin dreptul unei părți de a proteja datele cu caracter personal și viața privată, cu condiția clară că nu trebuie folosită cu intenția de a restricționa fluxurile de date din alte motive decât protecția datelor cu caracter personal, să fie încorporată în acordurile comerciale ale UE, însoțită de o a doua dispoziție care să prevină cerințele nejustificate de localizare a datelor, întrucât localizarea forțată a datelor poate fi utilizată ca un instrument protecționist și se poate transforma într-o barieră în calea comerțului, dezavantajând în special IMM-urile; reiterează faptul că protecția datelor cu caracter personal este o prioritate, în vederea consolidării încrederii consumatorilor și a drepturilor fundamentale;

21.  subliniază că, în întreaga lume, companiile de telecomunicații nu numai că furnizează produse și servicii proprii, ci, de asemenea, au rol de facilitator pentru alte sectoare, furnizând infrastructuri de conectivitate esențiale pentru funcționare și dezvoltare în economia digitală, în special în beneficiul modelelor de afaceri inovatoare și, în acest sens, îndeamnă Comisia să continue includerea în acordurile comerciale a unor dispoziții care să prevadă niveluri de acces similare cu cele din UE; consideră că partenerii comerciali cu rețele de telecomunicații favorabile concurenței vor crește oportunitățile comerciale pentru UE și vor contribui la decalajul digital dintre țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate cu acces limitat la internet;

22.  invită Comisia să promoveze concurența bazată pe norme în sectorul telecomunicațiilor, garantând independența autorităților de reglementare și asigurând un acces echitabil și nediscriminatoriu la rețelele de telecomunicații pentru întreprinderile din UE, ceea ce va lărgi paleta de opțiuni a consumatorilor; sprijină cu fermitate principiul accesului nediscriminatoriu la internet și încurajează Comisia să promoveze în mod activ acest principiu la nivel multilateral și în ALS;

23.  subliniază că, la nivel mondial, comerțul digital cu bunuri se confruntă cu problema contrafacerii și îndeamnă Comisia să promoveze inițiative precum o marcă de încredere IT în sistem deschis, pentru a spori încrederea consumatorilor în comercianții care practică comerțul electronic și a garanta condiții de concurență echitabile; încurajează utilizarea unor instrumente precum memorandumul de înțelegere privind vânzarea pe internet a mărfurilor contrafăcute (COM/2013/0209).

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

2

6

Membri titulari prezenți la votul final

Bendt Bendtsen, Jonathan Bullock, Reinhard Bütikofer, Angelo Ciocca, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Fredrick Federley, Adam Gierek, Theresa Griffin, Kaja Kallas, Barbara Kappel, Peter Kouroumbashev, Zdzisław Krasnodębski, Christelle Lechevalier, Janusz Lewandowski, Edouard Martin, Miroslav Poche, Carolina Punset, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Sven Schulze, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Martina Werner, Lieve Wierinck, Anna Záborská, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Membri supleanți prezenți la votul final

Eugen Freund, Françoise Grossetête, Benedek Jávor, Jude Kirton-Darling, Olle Ludvigsson, Vladimír Maňka, Răzvan Popa, Dennis Radtke, Sofia Sakorafa, Pavel Telička

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Michael Gahler, György Hölvényi, Agnes Jongerius

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

36

+

ECR

Zdzisław Krasnodębski

ENF

Angelo Ciocca, Barbara Kappel

PPE

Bendt Bendtsen, Christian Ehler, Michael Gahler, Françoise Grossetête, György Hölvényi, Janusz Lewandowski, Dennis Radtke, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Sven Schulze, Vladimir Urutchev, Henna Virkkunen, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera

S&D

Inés Ayala Sender, Eugen Freund, Adam Gierek, Theresa Griffin, Agnes Jongerius, Jude Kirton-Darling, Peter Kouroumbashev, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Vladimír Maňka, Miroslav Poche, Răzvan Popa, Martina Werner, Flavio Zanonato, Carlos Zorrinho

Verts/ALE

Reinhard Bütikofer, Jakop Dalunde, Benedek Jávor, Claude Turmes

2

-

EFDD

Jonathan Bullock

GUE/NGL

Sakorafa Sofia

6

0

ALDE

Fredrick Federley, Kaja Kallas, Carolina Punset, Pavel Telička, Lieve Wierinck

ENF

Christelle Lechevalier

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO L 178, 17.7.2000, p. 1.


AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (12.10.2017)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

Către o strategie în domeniul comerțului digital

(2017/2065(INI))

Raportor pentru aviz: Daniel Dalton

SUGESTII

Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  își reafirmă sprijinul pentru strategia „Comerț pentru toți” a Comisiei; încurajează Comisia să acorde în continuare prioritate noilor abordări menite să faciliteze comerțul cu bunuri și servicii digitale și să elimine barierele netarifare digitale; consideră că UE ar trebui să aibă un rol principal în promovarea chestiunilor privind comerțul digital la nivel internațional și consideră că ar trebui explorate toate căile posibile care permit realizarea de progrese în acest domeniu;

2.  subliniază că noile provocări ale comerțului digital trebuie să se reflecte, de asemenea, în educație și în promovarea competențelor digitale, care sunt importante atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi, și că trebuie depuse eforturi, îndeosebi în zonele rurale și în economiile mai puțin dezvoltate; subliniază că este extrem de important să se consolideze competitivitatea întreprinderilor europene pe piața mondială, pentru a valorifica pe deplin potențialul economic al UE;

3.  subliniază că măsurile avute în vedere pentru Strategia privind piața unică digitală, cum ar fi îmbunătățirile regimurilor de protecție a consumatorilor, eliminarea geoblocării, promovarea neutralității rețelei și îmbunătățirea securității cibernetice, sunt pertinente atât pentru politica UE din domeniul comerțului exterior, cât și pentru consolidarea pieței unice și contribuie, de asemenea, la consolidarea poziției de negociere a UE în schimburile cu țările terțe; solicită, prin urmare, identificarea generală și eliminarea obstacolelor de pe piața internă din calea comerțului digital;

4.  remarcă, în acest context, importanța accesului pe piață pentru întreprinderile de telecomunicații din UE;

5.  ia act de eforturile depuse de OMC pentru a face să avanseze programul său de lucru privind comerțul electronic; solicită Comisiei să urmărească extinderea în continuare a Acordului privind tehnologia informației al OMC, pentru a include mai multe produse și mai mulți membri ai OMC, și ia act de Conferința ministerială a OMC de la Buenos Aires, programată pentru luna decembrie 2017; solicită Comisiei să se consulte, cât mai curând posibil, cu întreprinderile europene și cu statele membre cu privire la poziția sa privind comerțul electronic și alte probleme legate de comerțul digital, care urmează să fie convenită în cadrul conferinței, pentru a asigura o poziție europeană unită;

6.  regretă faptul că progresele în această direcție sunt lente; invită Comisia să fie ambițioasă la formularea chestiunilor care urmează să fie abordate în cadrul programului; consideră că ar trebui acordată o atenție specială numărului tot mai mare de consumatori implicați în procedurile vamale și posibilelor încălcări legate de bunurile achiziționate de pe internet; consideră că utilizarea pe scară mai largă a unor instrumente cum sunt soluționarea online a litigiilor ar fi benefică pentru consumatori în acest sens; consideră că, în contextul negocierilor comerciale, ar trebui avută în vedere o taxă de minimis mai mare, care ar simplifica totodată și mai mult normele comerciale internaționale;

7.  consideră, în acest context, că cadrul normativ pentru comerțul electronic ar trebui, pe de o parte, să garanteze protecția eficace a consumatorilor împotriva oricăror încălcări și informarea lor efectivă în legătură cu caracteristicile produsului atunci când achiziționează bunuri de pe internet, în scopul consolidării încrederii în comerțul digital, și, pe de altă parte, să reducă birocrația pentru IMM-uri, întreprinderi nou înființate, întreprinderi în curs de extindere și microîntreprinderi, care au cel mai mult de câștigat de pe urma vizibilității garantate a comerțului online și pot beneficia de consolidarea digitizării și a comerțului digital;

8.  subliniază că instrumentele eficace, cum ar fi sistemele internaționale de plată online sigure și fiabile și mecanismele inovatoare de soluționare a litigiilor, sunt esențiale pentru a reduce numărul de fraude online, pentru a combate practicile neloiale și pentru a îmbunătăți accesul la informații privind drepturile consumatorilor, în scopul de a facilita despăgubirea acestora; solicită Comisiei să promoveze și să depună eforturi pentru a obține astfel de îmbunătățiri, ca parte a creșterii comerțului internațional;

9.  solicită Comisiei să analizeze acordurile din domeniul vamal și fiscal, pentru a asigura că normele elaborate având în vedere doar bunurile fizice nu aduc prejudicii comerțului digital, și să urmărească adoptarea de reforme acolo unde sunt necesare;

10.  consideră că comerțul digital ar trebui facilitat și mai mult în cadrul politicilor privind achizițiile publice, inclusiv prin valorificarea posibilităților de a presta servicii la distanță și oferind întreprinderilor europene, în special IMM-urilor, posibilitatea de a obține accesul la achizițiile publice și private;

11.  subliniază că comerțul digital este facilitat cel mai bine printr-un schimb deschis de date, fără restricții geografice; consideră că eliminarea cerințelor de localizare a datelor ar trebui să fie o prioritate și subliniază, în același timp, că ar trebui respectată legislația aplicabilă privind protecția datelor; regretă încercările de a folosi astfel de cerințe ca o formă de barieră netarifară în calea comerțului și ca o formă de protecționism digital; consideră că primul pas către o interdicție mondială a cerințelor de localizare a datelor ar trebui să fie o interdicție pe piața unică la nivelul Uniunii și instituirea liberei circulații a datelor ca o „a cincea libertate” în Europa și sprijină toate eforturile Comisiei în acest sens;

12.  invită Comisia să includă comerțul digital și fluxurile de date în toate mandatele de negociere comerciale viitoare; invită Comisia, de asemenea, să urmărească introducerea unor anexe privind comerțul digital și fluxurile de date în acordurile existente, oriunde este posibil; solicită elaborarea unei convenții internaționale privind fluxurile de date, pe lângă acordurile bilaterale privind fluxul liber de date, subliniind necesitatea de a asigura că actualele cerințe în materie de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală sunt respectate și că transferurile transfrontaliere de date cu caracter personal respectă cadrele legale prezente și viitoare ale UE, în special prin decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție;

13.  subliniază faptul că schimbul de date deschise trebuie să respecte principiile protecției proprietății intelectuale;

14.  recunoaște că discuțiile internaționale multinaționale privind comerțul digital nu sunt la fel de avansate precum dezbaterile similare privind piața unică digitală; recomandă ca, cel puțin la nivel bilateral, Comisia să își formuleze poziții cu privire la evoluțiile preconizate ale comerțului digital, inclusiv adaptarea corespunzătoare a protecției consumatorilor, comerțul cu produse în cazurile în care barierele dintre bunuri și servicii se estompează (de exemplu, imprimarea 3D) și bunurile echipate cu componente digitale semnificative (de exemplu, vehiculele conectate);

15.  sprijină permanentizarea moratoriului actual al OMC privind taxele vamale pentru tranzacțiile electronice; invită statele membre să apere interesele europene în fața oricărei încercări a țărilor terțe de a genera venituri din astfel de taxe vamale;

16.  subliniază valoarea economiei colaborative, atât în cadrul pieței unice, cât și între întreprinderile și consumatorii din UE și întreprinderile din afara UE; consideră că creșterea acestui tip de comerț înregistrată la nivel mondial ar trebui considerată o evoluție pozitivă pentru viitorul comerțului;

17.  subliniază importanța standardelor internaționale privind echipamentele și serviciile digitale, în special în domeniul securității cibernetice; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a asigura introducerea unor măsuri de bază privind securitatea cibernetică în cazul produselor specifice „internetului obiectelor” și al serviciilor bazate pe cloud.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

12.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

20

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Anna Maria Corazza Bildt, Dennis de Jong, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Marlene Mizzi, Nosheena Mobarik, Jiří Pospíšil, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Catherine Stihler, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Birgit Collin-Langen, Edward Czesak, Anna Hedh, Arndt Kohn, Roberta Metsola, Marc Tarabella

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Andrey Kovatchev

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

20

+

ALDE

Dita Charanzová, Jasenko Selimovic

ECR

Edward Czesak, Nosheena Mobarik, Anneleen Van Bossuyt

PPE

Carlos Coelho, Birgit Collin-Langen, Anna Maria Corazza Bildt, Antonio López-Istúriz White, Roberta Metsola, Jiří Pospíšil

S&D

Sergio Gaetano Cofferati, Anna Hedh, Liisa Jaakonsaari, Arndt Kohn, Marlene Mizzi, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Marc Tarabella

4

-

EFDD

John Stuart Agnew

ENF

Mylène Troszczynski

GUE/NGL

Dennis de Jong

Verts/ALE

Igor Šoltes

3

0

EFDD

Marco Zullo

PPE

Philippe Juvin, Andrey Kovatchev

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (24.10.2017)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

Către o strategie în domeniul comerțului digital

(2017/2065(INI))

Raportoare pentru aviz: Angelika Mlinar

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor),

–  având în vedere Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (Seria de tratate ale Consiliului Europei nr. 108) și protocolul adițional la aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la fluxurile de date transatlantice(1),

–  având în vedere articolul 45 din Regulamentul (UE) 2016/679, care stabilește că o țară terță asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal prin legislația sa internă sau prin angajamentele internaționale pe care și le-a asumat, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum și existența și funcționarea eficace a unor autorități de supraveghere independente,

–  având în vedere hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-362/14 (Schrems) care a clarificat faptul că printr-un nivel adecvat de protecție asigurat într-o țară terță trebuie să se înțeleagă un nivel „în esență echivalent” cu cel garantat în cadrul Uniunii Europene în temeiul Directivei 95/46/CE, interpretată în spiritul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” - O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare (COM(2017)0491),

A.  întrucât Uniunea are obligația să respecte Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv articolul 8 referitor la dreptul la protecția datelor cu caracter personal, articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitor la același drept fundamental și articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);

B.  întrucât protecția datelor cu caracter personal nu este negociabilă în cadrul acordurilor comerciale, protecția datelor fiind întotdeauna exclusă din mandatele de negociere comercială ale UE;

C.  întrucât fluxul liber de date este parte integrantă a economiei moderne, permite furnizarea de servicii transfrontaliere, creând astfel numeroase beneficii concrete pentru utilizatori, promovează vizibilitatea globală a întreprinderilor europene, inclusiv a IMM-urilor și se estimează că va crește și mai mult în anii următori;

D.  întrucât cadrul UE de protecție a datelor permite deja „libera circulație” a datelor în UE și între UE și țările terțe, cu condiția respectării prevederilor acestuia care au drept scop să asigure că nivelul de protecție a datelor cu caracter personal garantat în Uniune nu este compromis ca urmare a transferului;

E.  întrucât Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) pe lângă faptul că clarifică normele pentru evaluarea nivelului de protecție din țări terțe (decizii privind nivelul adecvat de protecție), codifică, de asemenea, unul dintre instrumentele deja utilizate pentru transferurile internaționale (reguli corporatiste obligatorii) și oferă două opțiuni suplimentare pentru a facilita transferurile de date cu caracter personal (certificări și coduri de conduită);

F.  întrucât protecția datelor personale este un drept fundamental, iar standardele ridicate în acest domeniu contribuie la întărirea încrederii în economia digitală, stimulând, implicit, dezvoltarea comerțului digital; întrucât, în era digitală, promovarea unor standarde înalte de protecție a datelor și facilitarea schimburilor comerciale internaționale trebuie să meargă mână în mână; întrucât, prin urmare, Regulamentul general privind protecția datelor nu poate fi considerat un obstacol în calea fluxurilor de date;

G.  întrucât acordurile comerciale pot fi o pârghie pentru a impune drepturi digitale mai stricte; întrucât includerea dispozițiilor privind neutralitatea rețelei, interzicerea obligațiilor nejustificate de localizare a datelor, securitatea datelor, securitatea prelucrării datelor și a stocării datelor, criptarea și răspunderea intermediară în acordurile comerciale pot duce, mai ales, la o mai bună protecție a libertății de exprimare;

H.  întrucât colectarea, stocarea, prelucrarea și transferul de date în conformitate cu acquis-ul UE în materie de protecție a datelor, precum și digitizarea acestor date, au devenit parte integrantă a modelelor de afaceri moderne;

I.  întrucât statele membre trebuie să poată avea beneficii de pe urma comerțului digital, iar acest lucru necesită o cooperare strânsă între Comisie, statele membre și industria din UE,

1.  invită Comisia să se asigure că transferurile transfrontaliere de date respectă acquis-ul UE privind protecția datelor și standardele UE în materie de drepturi fundamentale, în special la nivel bilateral, prin intermediul deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, și la nivel internațional, prin includerea în acordurile comerciale ale UE a unei dispoziții orizontale care să mențină pe deplin dreptul unei părți de a proteja datele cu caracter personal și viața privată și să împiedice impunerea unor cerințe nejustificate de localizare a datelor, cu condiția ca această dispoziție să nu fie folosită cu intenția de a restricționa fluxurile de date din alte motive decât protecția datelor cu caracter personal; invită Comisia să solicite avizul formal al Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) și al viitorului Comitet european pentru protecția datelor (CEPD) cu privire la orice astfel de norme încă din faza de elaborare;

2.  susține utilizarea eficientă a tuturor instrumentelor prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor, în vederea garantării unui cadru juridic solid, ținând seama în același timp de faptul că normele UE privind transferul de date cu caracter personal pot interzice prelucrarea acestor date în țări terțe dacă acestea nu respectă standardul UE privind „nivelul adecvat de protecție”;

3.  subliniază necesitatea de a combate, ca prioritate principală, toate formele de protecționism digital, inclusiv cerințele nejustificate de localizare a datelor, în alte scopuri decât protecția datelor, întrucât un asemenea protecționism este contrar obiectivelor normelor UE de protecție a datelor, pune piedici semnificative în calea oportunităților întreprinderilor europene pe piețele din țările terțe și subminează avantajele în materie de eficiență ale comerțului digital; subliniază că orice restricție privind fluxurile de date trebuie să fie justificată;

4.  îndeamnă Comisia să acționeze ca un etalon în materie de stabilire a unor standarde înalte de protecție a datelor aferente fluxurilor de date la nivel internațional și să se consulte cu instituțiile și organele UE în domeniul protecției datelor înainte de negocierea acordurilor internaționale sau comerciale care ar putea avea un impact asupra protecției datelor și în cursul acestei negocieri; subliniază, în acest sens, obligația Comisiei, care rezultă din articolul 218 alineatul (10) din TFUE, care prevede că Parlamentul este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii;

5.  subliniază că politica comercială contribuie deja la lupta împotriva corupției, de exemplu prin creșterea transparenței reglementărilor și a procedurilor de atribuire și prin simplificarea procedurilor vamale; subliniază că o strategie privind comerțul digital ar putea fi utilizată în continuare pentru a combate corupția și pentru a asigura punerea în aplicare a convențiilor și principiilor internaționale, o concurență loială pe piața internă, armonizarea standardelor și protecția și securitatea consumatorilor;

6.  subliniază că, deși Strategia privind piața unică digitală pentru Europa abordează multe dintre problemele cu care se confruntă comerțul digital, întreprinderile din UE au în continuare de înfruntat obstacole importante la nivel global, cum ar fi reglementări netransparente, intervenții ale guvernului și cerințe nejustificate de localizare a datelor sau de stocare a acestora; subliniază că unele dintre acțiunile principale ale Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, cum ar fi inițiativa europeană în domeniul cloud computingului și reforma în domeniul drepturilor de autor, au o dimensiune internațională care ar putea fi abordată prin intermediul unei strategii europene privind comerțul digital.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

19.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

52

3

1

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ahmedov Ademov, Jan Philipp Albrecht, Gerard Batten, Heinz K. Becker, Michał Boni, Caterina Chinnici, Daniel Dalton, Rachida Dati, Cornelia Ernst, Laura Ferrara, Raymond Finch, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Monika Hohlmeier, Sophia in 't Veld, Eva Joly, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Alessandra Mussolini, József Nagy, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Harald Vilimsky, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Anna Maria Corazza Bildt, Ignazio Corrao, Gérard Deprez, Lívia Járóka, Dennis de Jong, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Kati Piri, Jaromír Štětina, Axel Voss

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Josu Juaristi Abaunz, Kaja Kallas, Martin Sonneborn, Janusz Zemke

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

52

+

ALDE

Gérard Deprez, Nathalie Griesbeck, Sophia in 't Veld, Kaja Kallas, Angelika Mlinar

ECR

Daniel Dalton, Jussi Halla-aho, Monica Macovei, Helga Stevens

EFDD

Ignazio Corrao, Laura Ferrara, Kristina Winberg

ENF

Harald Vilimsky

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Cornelia Ernst, Josu Juaristi Abaunz

NI

Martin Sonneborn

PPE

Asim Ahmedov Ademov, Heinz K. Becker, Michał Boni, Anna Maria Corazza Bildt, Rachida Dati, Monika Hohlmeier, Lívia Járóka, Barbara Kudrycka, Roberta Metsola, Alessandra Mussolini, József Nagy, Csaba Sógor, Jaromír Štětina, Traian Ungureanu, Axel Voss, Tomáš Zdechovský

S&D

Caterina Chinnici, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Cécile Kashetu Kyenge, Dietmar Köster, Marju Lauristin, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Kati Piri, Soraya Post, Birgit Sippel, Janusz Zemke

Verts/ALE

Jan Philipp Albrecht, Eva Joly, Judith Sargentini, Bodil Valero

3

-

EFDD

Gerard Batten, Raymond Finch

ENF

Auke Zijlstra

1

0

GUE/NGL

Dennis de Jong

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0233.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

23.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

0

5

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Maria Arena, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Edouard Ferrand, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Heidi Hautala, Nadja Hirsch, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Alessia Maria Mosca, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Klaus Buchner, Nicola Danti, Bolesław G. Piecha, Frédérique Ries, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Ramon Tremosa i Balcells, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Merja Kyllönen, Marco Zullo


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

ALDE

Frédérique Ries, Marietje Schaake, Nadja Hirsch, Ramon Tremosa i Balcells

ECR

Bolesław G. Piecha, Emma McClarkin, Jan Zahradil, Joachim Starbatty

EFDD

Marco Zullo, William (The Earl of) Dartmouth

PPE

Adam Szejnfeld, Artis Pabriks, Daniel Caspary, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Jarosław Wałęsa, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Laima Liucija Andrikienė, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Tokia Saïfi, Viviane Reding

S&D

Alessia Maria Mosca, Bernd Lange, David Martin, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster, Jude Kirton-Darling, Karoline Graswander-Hainz, Maria Arena, Nicola Danti

VERTS/ALE

Heidi Hautala, Klaus Buchner

0

-

 

 

5

0

ENF

Edouard Ferrand, France Jamet

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur, Helmut Scholz, Merja Kyllönen

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate