Procedură : 2017/2069(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0385/2017

Texte depuse :

A8-0385/2017

Dezbateri :

PV 11/12/2017 - 19
CRE 11/12/2017 - 19

Voturi :

PV 12/12/2017 - 5.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2017)0487

RAPORT     
PDF 993kWORD 128k
30.11.2017
PE 606.039v03-00 A8-0385/2017

referitor la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Comisia pentru petiții

Raportoare: Beatriz Becerra Basterrechea

Raportor pentru aviz (*):

Csaba Sógor, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII
 AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale
 POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere raportul elaborat în temeiul articolului 25 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2013-2016,

–  având în vedere rezultatele consultării publice din 2015 privind cetățenia Uniunii desfășurate de Comisie și rezultatele sondajelor Eurobarometrului din 2015 privind drepturile electorale și cetățenia,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolele 2, 6 și 9-12 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), articolele 18-25 din TFUE și articolele 11, 21 și 39-46 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere principiul respectării statului de drept consacrat la articolul 2 din TUE,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

–  având în vedere dreptul de a adresa petiții, consacrat la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a UE,

–  având în vedere articolul 165 din TUE,

–  având în vedere dreptul de a adresa petiții consacrat la articolul 227 din TFUE,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la TFUE privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la TFUE privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 29 februarie 2016 privind Strategia privind piața unică(1), în special documentul conținând rezultatele reuniunii informale a centrelor SOLVIT, desfășurată la Lisabona la 18 septembrie 2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Raportul din 2013 privind cetățenia UE - Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 octombrie 2016 referitoare la monitorizarea aplicării dreptului Uniunii: raportul anual pe 2014(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei privind aspectele transfrontaliere ale adopțiilor(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la aplicarea programului „Europa pentru cetățeni”(7),

–  având în vedere Propunerea de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411),

–  având în vedere raportul său privind activitățile Grupului său de lucru pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului și, în special, concluziile sale(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 decembrie 2016 referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2015(9),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru petiții din 23 februarie 2017(10) și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale din 1 iunie 2017(11) privind raportul Comisiei Europene referitor la monitorizarea aplicării dreptului UE în 2015,

–  având în vedere audierile organizate de Comisia pentru petiții în 2016 și 2017 și, în special: audierea publică comună din 11 mai 2017, organizată în colaborare de LIBE, PETI și EMPL, intitulată „Situația și drepturile cetățenilor UE din Regatul Unit ”, audierea publică din 11 octombrie 2016 intitulată „Bariere în calea libertății cetățenilor UE de a circula și de a lucra pe piața internă”, audierea publică din 4 mai 2017 intitulată „Combaterea discriminării și protecția minorităților”, audierea publică comună din 15 martie 2016, organizată Direcția Generală pentru justiție și consumatori a Comisiei și de comisiile LIBE, PETI, AFCO și JURI din Parlamentul European, intitulată „Cetățenia Uniunii în practică” și audierea comună privind apatridia, organizată de comisiile LIBE și PETI la 29 iunie 2017,

–  având în vedere audierea organizată de Comisia PETI la 22 februarie 2016 intitulată „Extinderea domeniului de aplicare al Cartei drepturilor fundamentale a UE (articolul 51)?”, audierea din 21 iunie 2016 pe tema „Transparența și liberul acces la informații în cadrul instituțiilor UE” și cea din 22 iunie 2017 referitoare la „Restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european”, împreună cu audierile anterioare din această legislatură, privind „Dreptul de a adresa petiții” (23 iunie 2015) și privind „Inițiativa cetățenească europeană” (26 februarie 2015),

–  având în vedere studiile comandate în 2016 și 2017 de Departamentul tematic C al Parlamentului European, la cererea Comisiei pentru petiții, intitulate „Obstacole în calea dreptului de liberă circulație și de ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”, „Discriminările, astfel cum apar din petițiile primite”, „Impactul Brexitului în ceea ce privește dreptul de a adresa petiții și cu privire la competențele, responsabilitățile și activitățile desfășurate de Comisia pentru petiții” și „Rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții și avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cel al Comisiei pentru cultură și educație, cel al Comisiei pentru afaceri constituționale și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0385/2017),

A.  întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, precum și de Carta drepturilor fundamentale a UE;

B.  întrucât exercitarea cetățeniei implică garantarea prealabilă și respectarea tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale;

C.  întrucât, pentru a permite exercitarea concretă a drepturilor și libertăților care decurg din cetățenia UE, este esențială o abordare globală, menită să urmărească obiectivele prevăzute de tratatele UE, cum ar fi ocuparea integrală a forței de muncă și asigurarea progresului social;

D.  întrucât pentru a avea acces cetățenia UE, este nevoie de cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, din această instituție decurg drepturi și obligații, care sunt prevăzute de dreptul UE și nu depind de statele membre; întrucât, din motivul de mai sus, este adevărat, de asemenea, că aceste drepturi și obligații nu pot fi limitate în mod nejustificat de statele membre, nici de autoritățile lor substatale; întrucât în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității și nediscriminării, atât de bine formulate în jurisprudența CJUE; întrucât, în conformitate cu tratatele, fiecare cetățean al UE trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE;

E.  întrucât cetățenii Uniunii au încredere că statele membre, inclusiv autoritățile lor substatale, aplică atât dreptul Uniunii, cât și legislația lor națională, condiție prealabilă pentru exercitarea efectivă a drepturilor aferente calității de cetățeni europeni;

F.  întrucât eforturile de promovare a cetățeniei UE sunt corelate cu creșterea calității democrației la nivelul Uniunii, cu exercitarea concretă a drepturilor și a libertăților fundamentale și cu posibilitatea ca toți cetățenii să participe la viața democratică a Uniunii;

G.  întrucât orice modificare unilaterală a frontierelor unui stat membru încalcă cel puțin articolul 2, articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe lângă faptul că pune în pericol exercitarea tuturor drepturilor aferente calității de cetățean al UE;

H.  întrucât Tratatul de la Lisabona a consolidat drepturile inalienabile și garanțiile cetățeniei UE, inclusiv, printre altele, libertatea de a circula, a munci și a studia într-un alt stat membru, de a participa la viața politică europeană, de a promova egalitatea și respectarea diversității și de a fi protejat de discriminare, în special cea practicată pe baza naționalității; întrucât exercitarea crescândă a dreptului de a se deplasa liber în cadrul UE din cursul ultimelor decenii a avut drept consecință apariția familiilor mixte, cu naționalități diferite, adesea incluzând și copii; întrucât, chiar dacă aceasta este o tendință pozitivă pentru întărirea cetățeniei UE ca instituție în sine, ea implică și nevoi specifice și pune probleme în diferite domenii, inclusiv de natură juridică;

I.  întrucât perspectiva retragerii Regatului Unit din UE (Brexit) a subliniat importanța drepturilor conferite de cetățenia UE și rolul esențial al acestora în viața de zi cu zi a milioane de cetățeni UE și a crescut gradul de sensibilizare în UE cu privire la posibila pierdere a drepturilor pe care Brexit ar implica-o pentru ambele părți, îndeosebi pentru cele trei milioane de cetățeni ai UE care au reședința în Regatul Unit și pentru cei 1,2 milioane de cetățeni ai Regatului Unit care își au reședința în UE;

J.  întrucât după ultimele evenimente din Regatul Unit, criza umanitară a refugiaților, impactul social și economic devastator al politicilor de austeritate, nivelurile ridicate ale șomajului și sărăciei și accentuarea xenofobiei și rasismului în UE pun sub semnul întrebării încrederea în sistemul UE și în proiectul european în ansamblu;

K.  întrucât dreptul la liberă circulație și exercitarea acestuia sunt esențiale pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți ale pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în mod deosebit atașați de libera circulație, care ocupă primul loc în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește recunoașterea și popularitatea, ca cea mai mare realizare a UE, după asigurarea păcii;

L.  întrucât, după cum arată mai multe petiții, libera circulație și exercitarea acesteia au fost încălcate de mai multe state membre care au expulzat sau au amenințat cu expulzarea de pe teritoriul lor cetățeni europeni;

M.  întrucât, după cum au arătat petițiile și plângerile adresate Comisiei și SOLVIT, cetățenii UE se confruntă cu importante dificultăți în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, din cauza unor grave probleme economice și legate de ocuparea forței de muncă, agravate de adoptarea unor măsuri de austeritate la nivelul UE și al statelor membre, precum și de sarcinile administrative și birocrația din statele membre, dezinformarea și/sau lipsa cooperării din partea autorităților statelor membre;

N.  întrucât principiul nediscriminării bazate pe sex, rasă, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limbă, religie sau convingeri, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală, astfel cum este consacrat la articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, reprezintă expresia principală a cetățeniei UE; întrucât acest principiu este, de asemenea, esențial pentru exercitarea cu succes a libertății de circulație, după cum o demonstrează petițiile;

O.  întrucât respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este una dintre valorile fondatoare ale UE consacrate în tratate; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât trebuie întărită protecția eficace a minorităților;

P.  întrucât consolidarea drepturilor cetățenilor și a instituțiilor democratice include combaterea discriminării și a inegalității de gen, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

Q.  întrucât subreprezentarea femeilor în posturile cu putere de decizie, în special în sfera politică și la nivelul consiliilor de administrație din întreprinderi, împiedică dezvoltarea capacităților și slăbește participarea femeilor la viața democratică a UE;

R.  întrucât participarea femeilor și reprezentarea lor în eșaloanele superioare ale procesului decizional politic sunt încă obstrucționate de aspecte diverse, cum ar fi persistența stereotipurilor de gen și consecințele recentei crize economice alături de repercusiunile negative ale acesteia asupra chestiunilor privind egalitatea de gen;

S.  întrucât continuă să existe lacune importante în ceea ce privește protejarea victimelor violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, în întreaga UE, în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

T.  întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile din UE reprezintă un obstacol în calea egalității; întrucât femeile continuă să fie insuficient reprezentate, atât în calitate de alegătoare, cât și în funcții de conducere, fie că este vorba de funcțiile alese, de administrația publică, de mediul academic, de mass-media sau de sectorul privat; întrucât discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile, răspândită la scară largă, precum și existența unui număr disproporționat de femei care se confruntă cu sărăcia și cu excluderea socială reprezintă obstacole în calea exercitării depline a drepturilor lor cetățenești;

U.  întrucât dreptul de a adresa petiții Parlamentului European, astfel cum este prevăzut la articolele 20 și 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre pilonii cetățeniei europene, se situează pe locul al doilea între cele mai cunoscute drepturi conferite de cetățenia Uniunii și trebuie să creeze o interfață între cetățeni și instituțiile europene, prin intermediul unui proces care trebuie să fie deschis, democratic și transparent;

V.  întrucât drepturile fundamentale ale cetățenilor UE ar putea fi garantate printr-o nouă abordare privind interpretarea articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale;

W.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și au dreptul democratic de a candida și de a vota la alegerile europene, chiar și atunci când își au domiciliul în alt stat membru; întrucât dreptul cetățenilor europeni care și-au exercitat dreptul la liberă circulație de a vota în cadrul alegerilor europene și locale nu este înlesnit și promovat în mod egal în toate statele membre; întrucât mai multe petiții au evidențiat existența unor obstacole birocratice și a unor deficiențe de natură administrativă sau de altă natură în ceea ce privește exercitarea dreptului de a vota la alegerile naționale sau regionale din statul lor membru de origine pentru persoanele care au reședința într-un alt stat membru; întrucât există cetățeni care se confruntă cu obstacole în exercitarea acestui drept democratic, cum ar fi persoanele cu dizabilități din statele care au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, dar nu și-au îndeplinit obligația de a-și reforma legislațiile electorale pentru a le da persoanelor cu dizabilități posibilitatea să-și exercite dreptul la vot;

X.  întrucât cetățenii au dreptul de a organiza sau de a susține, în colaborare cu alți cetățeni europeni din toate statele membre, o inițiativă cetățenească europeană (ICE), care ar trebui să le permită să stabilească agenda legislativă a UE; întrucât ICE este un instrument important al democrației directe, care le permite cetățenilor să se implice activ în elaborarea politicilor și a legislației UE; întrucât acest instrument ar trebui să fie transparent și eficient; întrucât exercitarea acestui drept nu a fost satisfăcătoare până în prezent,

Y.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană; întrucât Consiliul Uniunii Europene, în concluziile sale nr. 9166/3/11 și nr. 9167/3/11 din 9 iunie 2011, a confirmat încheierea cu succes a procesului de evaluare și capacitatea tehnică a Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen;

Z.  întrucât securitatea constituie una dintre cele mai mari preocupări ale cetățenilor UE; întrucât UE ar trebui să dea cetățenilor săi sentimentul că libertatea le este protejată iar securitatea le este asigurată pe întregul său teritoriu, garantând, în același timp, și respectarea și protecția libertăților și drepturilor lor; întrucât terorismul reprezintă o amenințare globală, care trebuie abordată în mod eficient la nivel local, național și la nivelul UE, pentru a garanta securitatea cetățenilor europeni;

AA.  întrucât, în conformitate cu evaluarea de impact a Comisiei care însoțește Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe(12), aproape șapte milioane de cetățeni europeni călătoresc sau locuiesc în țări din afara UE în care țara lor de origine nu are o ambasadă sau un consulat; întrucât se estimează că numărul cetățenilor UE nereprezentați va crește la cel puțin zece milioane până în 2020; întrucât cetățenii UE care locuiesc pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de origine nu are reprezentanță au dreptul să beneficieze de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și cetățenii proprii,

1.  ia act de Raportul privind cetățenia UE din 2017 al Comisiei, care conține o enumerare a noilor priorități în funcție de domeniul de activitate pentru următorii ani; reamintește că punerea în aplicare corectă a legislației UE este o responsabilitate comună a statelor membre și a instituțiilor europene; subliniază, în această privință, rolul esențial pe care îl are Comisia în calitate de gardian al tratatelor în ceea ce privește punerea în aplicare a articolelor 258-260 din TFUE; consideră că este nevoie ca prioritățile să răspundă cu adevărat preocupărilor cetățenilor și să existe angajamente și acțiuni concrete și bine definite pentru următorii trei ani; îndeamnă Comisia să își accelereze politica în materie de asigurare a respectării legislației UE prin utilizarea tuturor instrumentelor și mecanismelor disponibile;

2.  ia act de faptul că dreptul de a adresa o petiție, dreptul de a sesiza Ombudsmanul European și dreptul de a accesa documente și registre sunt elemente fundamentale, concrete ale cetățeniei UE și măresc transparența procesului decizional; își exprimă, prin urmare, dorința ca aceste drepturi să fie promovate și evidențiate ca elemente-cheie ale Raportului Comisiei privind cetățenia UE și să fie reflectate în mod corespunzător în acesta;

3.  subliniază că exercitarea efectivă a dreptului de a adresa o petiție a fost înlesnită grație îmbunătățirii procesului de prelucrare a petițiilor în Parlamentul European și lansării, la sfârșitul anului 2014, a portalului Comisiei pentru petiții, care permite ca petițiile să fie transmise într-un mod simplu și gestionate mai eficient, după cum se arată în altă parte în rapoartele anuale respective ale Comisiei pentru petiții; solicită finalizarea fără întârziere a punerii în aplicare a următoarelor etape ale proiectului, așa cum este prevăzut, deoarece acest lucru va permite o monitorizare mult mai interactivă a procesului de petiționare de către petiționari și susținători;

4.  subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune respectarea de către statele membre a tuturor drepturilor și libertăților consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE; subliniază că adoptarea unei guvernanțe democratice și participative, un nivel maxim de transparență și implicarea directă a tuturor cetățenilor în procesele decizionale consolidează, în cele din urmă, cetățenia UE; invită statele membre să îmbunătățească informarea cetățenilor UE cu privire la drepturile și îndatoririle lor și să faciliteze accesul egal la aceste drepturi și respectarea lor în mod egal atât în țările lor de origine, cât și în alte state membre; atrage atenția asupra clauzelor existente de neparticipare la unele părți din tratatele UE de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor;

5.  își exprimă regretul ferm cu privire la faptul că, timp de aproape un deceniu, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește adoptarea Directivei privind combaterea discriminării la nivelul UE; invită toate instituțiile UE și statele membre să reia de urgență negocierile relevante; ia act de angajamentul Comisiei de a sprijini activ încheierea acestor negocieri;

6.  regretă stagnarea persistentă a progreselor în ceea ce privește propunerea de directivă din 2008 privind aplicarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie, convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală; reiterează apelul adresat Consiliului de a adopta cât mai curând această propunere;

7.  este de părere că ar trebui sporită eficiența politicilor UE în domeniul combaterii discriminării și că ar trebui eliminate obstacolele existente; recomandă Comisiei să actualizeze primele două directive anti-discriminare, și anume Directiva 2000/43/CE a Consiliului și Directiva 2000/78/CE a Consiliului, pentru a le alinia la versiunea actuală a tratatelor și la Carta drepturilor fundamentale a UE;

8.  solicită să se adopte un cadru legislativ eficient și măsuri de coordonare la nivelul UE și al statelor membre menite să asigure niveluri ridicate de protecție socială și locuri de muncă stabile, remunerate în mod corespunzător; consideră că o astfel de abordare este esențială pentru consolidarea drepturilor și libertăților fundamentale care decurg din cetățenia UE;

9.  subliniază că măsurile de austeritate adoptate la nivelul UE și al statelor membre au agravat inegalitățile economice și sociale și au limitat astfel, în mod grav, exercitarea în practică a drepturilor și libertăților fundamentale care decurg din cetățenia UE;

10.  reamintește rezoluția sa și propunerea Comisiei privind o directivă cuprinzătoare referitoare la apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, incluzând diferite moduri de transport; recomandă ca legiuitorii să-și accelereze activitățile cu privire la adoptarea unui Act european privind accesibilitatea; salută acordul interinstituțional la care s-a ajuns cu privire la transpunerea Tratatului de la Marrakesh în legislația UE privind drepturile de autor, susținută de Comisia pentru petiții încă din 2011, și își reiterează apelul privind ratificarea rapidă a Tratatului de la Marrakesh de către UE și statele sale membre; invită toate statele membre să ratifice Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și să semneze protocolul la aceasta; sprijină extinderea în cât mai multe state membre cu putință a utilizării cardului european pentru dizabilitate recunoscut reciproc; încurajează statele membre să faciliteze mobilitatea persoanelor cu dizabilități și limitări funcționale în UE; subliniază necesitatea de a îmbunătăți accesibilitatea site-urilor web ale UE pentru persoanele cu dizabilități;

11.  invită Comisia să adopte măsuri mai active de combatere a discriminării persoanelor LGBTI și să combată homofobia, prin definirea unor măsuri concrete care să fie adoptate la nivel național și la nivel european; solicită, în același timp, instituțiilor UE să monitorizeze îndeaproape drepturile LGBTI și să promoveze recunoașterea transfrontalieră a drepturilor pentru persoanele LGBTI și familiile acestora în UE;

12.  reamintește că principiul egalității între femei și bărbați poate fi pus în aplicare numai printr-o integrare strategică a perspectivei de gen în toate politicile UE, inclusiv prin intermediul Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019; invită Comisia să faciliteze accesul deplin la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă în toate statele membre; invită Comisia să ia măsuri semnificative pentru a elimina discriminarea și a combate declarațiile discriminatorii îndreptate împotriva femeilor în UE și care încurajează stereotipurilor de gen; reafirmă necesitatea investițiilor în educația civică și cetățenească, precum și în educația în spiritul egalității de gen în toată Europa; atrage atenția asupra disparităților de gen din UE în ceea ce privește salariile și pensiile, care subminează posibilitatea de autonomie economică reală pentru milioane de femei; subliniază importanța participării politice a tinerilor, în special a femeilor și a fetelor, și solicită mai multe măsuri din partea Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește încurajarea participării lor;

13.  salută propunerea Comisiei ca UE să semneze și să finalizeze aderarea sa la Convenția de la Istanbul; regretă, cu toate acestea, că limitarea la două domenii, și anume chestiuni legate de cooperarea judiciară în materie penală și azilul și principiul nereturnării, dă naștere la insecuritate juridică cu privire la domeniul de aplicare al aderării UE; îndeamnă statele membre să accelereze negocierile privind ratificarea și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere această convenție și invită Comisia să prezinte o propunere de directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor; salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și invită toate instituțiile să execute aceste măsuri cât mai curând posibil; invită Comisia și statele membre să promoveze accederea femeilor și reprezentarea lor în poziții de conducere și să adopte măsuri specifice pentru a răspunde nevoilor cetățenilor vulnerabili care se confruntă cu discriminare multiplă intersecțională, astfel încât acești cetățeni să își poată exercita drepturile cetățenești, de exemplu prin strategii adecvate; invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a debloca Directiva privind femeile în consiliile de administrație; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și adoptă Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019 sub forma unei comunicări;

14.  reamintește că minoritățile tradiționale au coexistat secole de-a rândul cu culturile majoritare pe continentul european; subliniază că este necesar ca instituțiile UE să joace un rol mai activ în protecția minorităților, de exemplu prin promovarea unor reuniuni, seminare și rezoluții de sensibilizare, precum și prin adoptarea unor măsuri administrative concrete în cadrul instituțiilor UE; consideră că UE ar trebui să stabilească standarde înalte de protecție a minorităților, pornind de la cele deja codificate în instrumentele de drept internațional, precum cele ale Consiliului Europei, și că aceste standarde ar trebui să fie integrate în mod solid într-un cadru juridic care să garanteze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în întreaga UE; încurajează toate statele membre să ratifice pe deplin, fără întârziere, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și să aplice tratatele cu bună credință; reamintește, de asemenea, necesitatea implementării principiilor elaborate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE); deplânge orice retorică care incită la discriminare pe motive de cetățenie sau naționalitate; încurajează guvernele naționale să găsească soluții durabile și să promoveze o cultură a diversității lingvistice în toate statele membre și în UE în ansamblu, dincolo de limbile oficiale ale UE, întrucât atât tratatele, cât și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene conțin trimiteri la protecția minorităților naționale și la discriminarea pe motiv de limbă;

15.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la numărul persoanelor de etnie romă din Europa care sunt victime ale unei înregistrări discriminatorii a nașterilor și care, prin urmare, nu au documente de identitate, cărora li se refuză accesul la serviciile de bază esențiale în țările lor de reședință și, drept urmare, li se refuză de asemenea exercitarea oricăror drepturi în UE; invită statele membre să ia imediat măsuri de corectare în acest sens pentru a proteja exercitarea drepturilor lor umane fundamentale și a tuturor drepturilor conferite de cetățenia UE; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze situația din statele membre și să instituie legislație obligatorie din punct de vedere juridic privind identificarea și protejarea persoanelor a căror cetățenie nu este recunoscută și care nu au acces la documente de identitate;

16.  invită Comisia și statele membre să propună măsuri specifice pentru înlăturarea obstacolelor din calea liberei circulații în conformitate cu Rezoluția Parlamentului European din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(13) și Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2016 referitoare la protejarea interesului superior al copilului în toată Uniunea Europeană, pe baza petițiilor adresate Parlamentului European(14);

17.  invită Comisia să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE în statele membre și să ia măsurile corespunzătoare pentru a elimina potențialele obstacole din calea libertății de circulație; salută instrumentul de e-learning privind dreptul la libera circulație pentru cetățenii Uniunii, care ajută autoritățile locale să înțeleagă mai bine drepturile și obligațiile care decurg din libera circulație;

18.  recunoaște eforturile depuse de Comisie pentru a face în așa fel ca mai multe puncte de informare și asistență cu privire la UE și la drepturile pe care le conferă cetățenilor săi, cum ar fi rețeaua Europe Direct, portalul „Europa ta” și portalul e-justiție, să fie disponibile și mai accesibile pentru a informa mai bine persoanele care își exercită drepturile în calitate de cetățeni europeni; ia act de propunerea Comisiei privind instituirea unui portal digital unic care să dea cetățenilor un acces online ușor la informații și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor cu privire la exercitarea drepturilor în cadrul pieței unice;

19.  invită Comisia să consolideze rețeaua SOLVIT prin îmbunătățirea interacțiunii dintre serviciile sale și centrele naționale pentru a asigura o mai bună monitorizare a cazurilor nesoluționate și repetitive și o articulare mai strânsă între diferitele instrumente ale UE de aplicare a legii, cum ar fi EU PILOT și CHAP; în același timp, invită statele membre să promoveze rețeaua SOLVIT și serviciile sale, precum și alte căi de atac și mecanisme de participare a cetățenilor, în rândul cetățenilor UE, atât la nivelul Uniunii, (de exemplu, Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului, Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană), cât și la nivel național (de exemplu, mediatorii regionali sau locali, comisiile pentru petiții sau inițiativele legislative populare);

20.  sprijină angajamentul asumat de Comisie în Raportul privind cetățenia UE din 2017 de a organiza o campanie de informare și sensibilizare la nivelul UE privind drepturile aferente cetățeniei UE, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își înțeleagă mai bine drepturile; subliniază că cetățenii ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare pentru o consolidare reală a cetățeniei europene, iar aceste informații ar trebui să fie prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles, pentru ca cetățenii să poată lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la exercitarea drepturilor lor conferite de tratat și a drepturilor garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; deplânge, în acest sens, opacitatea și lipsa de transparență a negocierilor acordurilor, care, cum e cazul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și al Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA), afectează aspecte de bază legate de exercitarea cetățeniei; recomandă promovarea transparenței și a unui sprijin consular proactiv ca cele mai adecvate instrumente în acest scop, împreună cu publicarea adecvată a informațiilor necesare pentru a se facilita stabilirea noilor-veniți;

21.  reamintește că accesul la serviciile de sănătate, coordonarea sistemelor de securitate socială și recunoașterea calificărilor profesionale în alte state membre sunt domeniile în care cetățenii UE se confruntă adesea cu dificultăți și solicită asigurarea riguroasă de către Comisie a respectării reglementărilor pentru a remedia astfel de situații;

22.  se arată preocupat de accentuarea dezamăgirii în ceea ce privește politica în rândul cetățenilor, ca urmare a politicilor de austeritate și a restrângerii drepturilor și libertăților; subliniază că este necesar să se acorde prioritate combaterii xenofobiei, rasismului, discriminării și discursului de incitare la ură, a căror accentuare este, printre altele, consecința acestor politici de austeritate și a restrângerii drepturilor și libertăților;

23.  ia act de faptul că măsurile pentru creșterea ratei de participare la vot în cadrul alegerilor europene reprezintă o responsabilitate comună a UE și a statelor membre; le încurajează pe acestea din urmă să promoveze participarea democratică printr-o mai bună informare a cetățenilor cu privire la dreptul lor de a candida și a vota în cadrul alegerilor locale și europene, prin canale multiple și într-un limbaj accesibil, precum și prin înlăturarea barierelor din calea participării lor, cum ar fi discriminarea pe motive economice, sociale sau de limbă, practicile neloiale sau corupția; îndeamnă statele membre să elimine obstacolele din calea accesibilității pentru cetățenii cu dizabilități și să faciliteze votul în cadrul tuturor alegerilor al cetățenilor lor care locuiesc, lucrează sau studiază departe de secția lor de votare, de exemplu prin adoptarea identificării și a soluțiilor de votare electronice;

24.  consideră că reforma Actului electoral ar putea fi un prilej pentru ca Uniunea să devină mai democratică; subliniază faptul că mii de europeni împărtășesc această opinie; reamintește necesitatea promovării participării la alegerile europene prin creșterea vizibilității partidelor politice la nivel european și faptul că întărirea caracterului european al alegerilor pentru Parlamentul European este o responsabilitate comună a UE și a statelor sale membre; încurajează Consiliul să includă liste în care este integrată perspectiva egalității de gen și care sunt echilibrate din punctul de vedere al genului în cadrul revizuirii actul menționat anterior; solicită Comisiei să ia măsuri în urma plângerilor cu privire la exercitarea dreptului de vot la alegerile europene și municipale, să elaboreze un plan de acțiune concret în vederea introducerii votului electronic la alegerile pentru Parlamentul European, începând cât mai devreme posibil, și ca acest sistem să devină disponibil la scară mai largă pentru toți cetățenii UE; îndeamnă statele membre să facă tot ce le stă în putință pentru a încuraja persoanele care nu dețin cetățenia niciunui stat și care au reședința permanentă în statele membre ale UE să adopte cetățenia statului membru gazdă, astfel încât să poată beneficia pe deplin de drepturile aferente cetățeniei UE; consideră că cetățenii UE care se mută și locuiesc în alt stat membru al UE ar trebui să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în alegerile naționale din țara lor de origine; invită statele membre care interzic dreptul de vot cetățenilor care aleg să trăiască într-un alt stat membru pentru o perioadă lungă să înlesnească condițiile pentru păstrarea dreptului de vot la alegerile naționale; îndeamnă Comisia să ia măsurile necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilități să își exercite dreptul la vot fără nicio formă de discriminare; sprijină posibilitatea de a introduce o carte de identitate europeană, pe lângă documentele naționale de identificare;

25.  invită partidele politice europene să găsească soluții eficiente pentru problema scăderii nivelurilor de participare la vot a alegătorilor și a distanței tot mai mari dintre cetățeni și instituțiile UE; sugerează că introducerea de liste transnaționale pentru ocuparea unei părți din locuri în Parlamentul European ar fi o contribuție pozitivă la promovarea noțiunii de cetățenie a UE; îndeamnă Comisia să elaboreze un plan concret de acțiune pentru introducerea votului electronic pentru alegerile pentru Parlamentul European din 2019; consideră că desemnarea candidaților la nivel european pentru postul de președinte al Comisiei de către partidele politice europene este un pas important către crearea unui veritabil spațiu public european, însă este convins că obiectivul unei europenizări a campaniei electorale poate fi realizat numai prin activități paneuropene și prin rețele care să lege mass-mediile locale și naționale, în special mass-media publică (radio, televiziune, seminare, internet);

26.  ia act de cea mai recentă comunicare a Comisiei (COM(2017)0482) privind inițiativa cetățenească europeană, care conține o propunere de revizuire a Regulamentul (UE) nr. 211/2011 din 16 februarie 2011, în vederea îmbunătățirii funcționării sale; își exprimă speranța că revizuirea regulamentului va avea drept rezultat un instrument ICE mai transparent, eficient și ușor accesibil, asigurând, în același timp, o participare democratică și mai largă a cetățenilor la dezbaterea europeană și la stabilirea agendei; subliniază rolul legislativ semnificativ pe care îl va juca Parlamentul și importanța unei bune cooperări cu Comisia în cursul revizuirii regulamentului; invită Comisia să includă dispoziții care să vizeze revizuirea condițiilor de admisibilitate juridică, a cerințelor de înregistrare și a procedurilor de examinare în ceea ce privește ICE;

27.  consideră că în interesul cetățeniei UE, sunt necesare măsuri din partea Comisiei pentru consolidarea dimensiunii culturale europene; încurajează programul „Europa pentru cetățeni” să finanțeze proiecte mai inovatoare, cu potențial de avea un impact sistemic; recomandă dezvoltarea programului „Cunoașterea Europei” în paralel cu „Europa cetățenilor” și ca o completare a sa;

28.  propune Comisiei, cu scopul de a consolida cetățenia UE și exercitarea acesteia, să încurajeze desemnarea de către autoritățile locale a unor consilieri responsabili cu afacerile europene, întrucât acesta este nivelul cel mai apropiat de cetățeni;

29.  recomandă ca Comisia să creeze un registru de intrare la toate sediile sale, inclusiv la reprezentanțele din statele membre, astfel încât cetățenii să se poată adresa în scris sau prezentându-se personal, cu garanții corespunzătoare, oricărei instituții a Uniunii;

30.  recomandă Comisiei, să introducă, în colaborare cu serviciile poștale însărcinate cu serviciul universal, un sistem de mesagerie cu certificare a conținutului, datei și expeditorului, astfel încât cetățenii să se poată adresa în scris, fără a se prezenta personal, cu garanții corespunzătoare, instituțiilor europene;

31.  își exprimă convingerea că dreptul fundamental la libertatea de expresie și de informare, consacrat la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE, o mass-medie liberă și accesul la un pluralism de opinii în societate și în mass-media sunt indispensabile pentru o democrație sănătoasă și constituie, prin urmare, o temelie constituțională pentru calitatea de membru al UE astfel cum este consacrată la articolele 2 și 6 din TUE; subliniază necesitatea unei politici clar definite a UE de combatere a propagandei antieuropene și a informațiilor false, precum și de promovare a independenței mass-mediei publice față de guverne; propune ca un interval minim de timp în radiodifuziunea publică în toate statele membre să fie dedicat conținutului legat de afacerile UE; propune ca instituțiile UE să inițieze crearea de canale de televiziune europene care să transmită în toate statele membre și în toate limbile oficiale ale UE, precum și să ia măsuri de educare a cetățenilor în domeniul mass-mediei de la o vârstă fragedă; sprijină diseminarea producțiilor de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE; subliniază în acest sens că este nevoie de mai multe măsuri de sensibilizare în rândul jurnaliștilor europeni;

32.  susține că diversitatea lingvistică și transparența sunt instrumente esențiale pentru a aduce UE mai aproape de cetățeni și a-i implica pe aceștia în activitățile sale; ia act de faptul că accesul la documente reprezintă subiectul a 30 % din anchetele finalizate de Ombudsmanul European în 2016 și, prin urmare, recomandă promovarea dreptului de acces la documente și traducerea cât mai multor documente posibil în toate limbile UE; sprijină intensificarea dialogului cu cetățenii și încurajează dezbaterile publice, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea de către cetățeni a impactului UE asupra vieții lor de zi cu zi și pentru a le permite acestora să ia parte la schimburi de opinii, prin intermediul unor intervale în programele de televiziune pentru public specific; solicită o directivă orizontală privind avertizarea de integritate care să stabilească canale și proceduri adecvate de raportare a cazurilor;

33.  sprijină promovarea unei culturi a serviciului public în rândul instituțiilor naționale și ale UE și consideră că UE ar trebui să dea un exemplu prin cele mai înalte standarde administrative și de transparență, în conformitate cu articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a UE; propune ca birourile locale ale UE din statele membre să fie transformate în ghișee unice, care să ofere servicii cuprinzătoare pentru cetățenii UE, cu scopul de a reduce birocrația și obstacolele pe care aceasta le ridică în calea exercitării drepturilor aferente cetățeniei UE; subliniază importanța proiectului „doar o singură dată”, care elimină sarcinile inutile pentru întreprinderile europene cărora li se cere să prezinte aceleași informații și documente în mod repetat în activitățile lor transfrontaliere;

34.  subliniază că educația accesibilă joacă un rol esențial în informarea viitorilor cetățeni ai UE cu privire la drepturile lor; subliniază că este important să se promoveze dezvoltarea competențelor transferabile, care sporesc înțelegerea interculturală și participarea activă în diverse societăți prin intermediul programului Erasmus+; încurajează statele membre să acorde în programele lor școlare o importanță sporită educației civice centrate în special pe cetățenia UE și pe afacerile europene și să adapteze în consecință formarea profesională a cadrelor didactice; reamintește necesitatea de a sprijini cadrele didactice și celelalte categorii de personal din domeniul educației pentru a integra în programele lor informații despre drepturile și cetățenia UE; subliniază, în acest context, necesitatea de promova și dezvolta în continuare platformele online, pentru ca personalul din învățământ să poată avea acces la materiale didactice inovatoare multilingve care să îl ajute să inspire și să motiveze elevii să afle mai multe despre UE; îndeamnă Comisia să lanseze o strategie de educație pentru cetățenia europeană, care să includă propuneri de orientări în vederea elaborării unei programe care ar putea include vizite școlare la instituțiile UE;

35.  reamintește că, în conformitate cu dreptul UE, în forma sa actuală, retragerea unui stat membru din Uniunea Europeană este echivalentă cu pierderea cetățeniei europene de către cetățenii săi; regretă că odată cu retragerea Regatului Unit din UE, pentru prima dată în istorie, cetățenii vor fi privați de drepturile care le sunt atribuite prin tratatele UE; subliniază că se preconizează că această pierdere a drepturilor va avea un impact grav asupra vieții lor de zi cu zi; subliniază că orice acord ar trebui să se bazeze pe principiile echității, simetriei, tratamentul echitabil, reciprocității și nediscriminării, precum și pe respectarea deplină a integrității dreptului UE, inclusiv a Cartei drepturilor fundamentale a UE și a cadrului său de aplicare; îndeamnă ambele părți implicate în negociere să acorde prioritate tuturor cetățenilor afectați și să le protejeze drepturile; invită părțile care iau parte la negocieri să mențină toate drepturile derivate sociale, economice și ale familiei și, în special, drepturile în materie de asistență medicală, în cea mai mare măsură posibilă în urma retragerii Regatului Unit;

36.  propune instituirea unei zile de sărbătoare legală europeană la 9 mai, pentru a consolida un sentiment european de apartenență la familia europeană;

37.  îndeamnă statele membre să se asigure că legislația lor națională este suficient de clară și de detaliată pentru a asigura respectarea dreptului la liberă circulație al cetățenilor și familiilor lor, să asigure o formare adecvată a autorităților naționale competente în acest sens, să difuzeze informații corecte către părțile interesate de o manieră precisă și să promoveze o bună cooperare și un schimb rapid de informații cu alte administrații naționale, în special în cazul asigurărilor și al pensiilor pentru limită de vârstă la nivel transfrontalier; solicită o mai bună cooperare între statele membre gazdă și consulatele relevante, ceea ce va asigura o rețea adecvată de asistență și un tratament echitabil în cauzele transfrontaliere, în special atunci când acestea implică încredințarea copiilor; îndeamnă Comisia să prezinte o propunere legislativă privind recunoașterea transfrontalieră a hotărârilor de adopție;

38.  invită Consiliul Uniunii Europene și Consiliul European să permită tuturor țărilor care îndeplinesc criteriile tehnice necesare să devină membre ale spațiului Schengen, astfel încât toți cetățenii UE să poată beneficia de libertatea de circulație neîngreunată de controalele la frontieră;

39.  reamintește că legislația UE în materie de securitate ar trebui să fie actualizată, eficace și eficientă în ceea ce privește prevenirea, detectarea și reacția la amenințările în continuă schimbare la adresa securității; solicită implementarea urgentă a Agendei europene privind securitatea, o mai bună aplicare a instrumentelor juridice ale UE existente în acest domeniu și un schimb mai eficient de informații și o mai bună coordonare între statele membre și cu agențiile UE; salută inițiativele Comisiei de consolidare a cooperării în materie de securitate între statele membre; subliniază importanța respectării depline a drepturilor fundamentale în lupta împotriva terorismului; subliniază că armonizarea acțiunii interne și externe a UE în domeniul securității este esențială pentru protejarea eficientă a cetățenilor UE;

40.  invită instituțiile UE și statele membre să își intensifice eforturile de a dezvolta o uniune a securității efectivă și autentică, care să abordeze toate dimensiunile amenințării teroriste;

41.  consideră că deradicalizarea și prevenirea radicalizării constituie o prioritate absolută pentru UE și recomandă în mod ferm consolidarea unor programe transsectoriale specifice care vizează educația, activitățile de voluntariat și culturale, activitățile pentru tineret și programele de deradicalizare în instituții, comunitățile locale, societatea civilă, comunitățile religioase și administrațiile regionale; consideră că o politică cuprinzătoare în acest domeniu ar trebui să fie însoțită de procese proactive de deradicalizare pe termen lung în sfera judiciară; subliniază necesitatea de a dezvolta strategii privind incluziunea socială și politici de combatere a discriminării; invită statele membre să abordeze chestiunea radicalizării dintr-o perspectivă holistică și să profite de cunoștințele specializate ale Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare creată la inițiativa Comisiei; subliniază faptul că prevenirea radicalizării poate fi, de asemenea, sprijinită prin acțiuni finanțate de programe ale UE, cum ar fi Fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și Europa pentru cetățeni;

42.  solicită punerea în aplicare deplină și efectivă a Directivei (UE) 2015/637 pentru a asigura protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe în care statele lor membre nu sunt reprezentate;

43.  invită Comisia să prezinte o propunere de format nou, mai sigur, al documentului de călătorie de urgență al UE pentru cetățenii UE nereprezentați în afara Uniunii, al căror pașaport a fost furat, pierdut, distrus sau este temporar indisponibil, pentru a garanta că aceștia se pot întoarce acasă în siguranță;

44.  subliniază că victimelor criminalității și terorismului trebuie să li se garanteze un nivel corespunzător de drepturi, fără discriminare la nivelul UE și că ar trebui să fie tratate cu respect și demnitate și să primească sprijin adecvat, în concordanță cu necesitățile lor individuale și ale familiilor lor; subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni din alte țări în cazul unui atac terorist, în conformitate cu propunerea de directivă 2015/0281/UE privind combaterea terorismului; subliniază necesitatea unei directive specifice privind protejarea victimelor terorismului;

45.  regretă existența unor obstacole transfrontaliere în chestiuni civile sau sociale, cum ar fi dreptul familiei sau pensiile, care împiedică mulți cetățeni să se bucure pe deplin de cetățenia UE;

46.  regretă faptul că în statele membre nu există aceleași opțiuni în ceea ce privește căile de atac pentru părinți și copii în caz de separare sau divorț și, din acest motiv, sute de părinți din Europa s-au adresat Comisiei pentru petiții pentru a o îndemna să devină mai activă în acest sens, în ciuda competențelor sale foarte limitate în acest domeniu;

47.  solicită o cooperare consolidată între statele membre, pentru a asigura protecția victimelor violenței de gen și faptul că interesul superior al copilului este luat în considerare în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

48.  salută lansarea unui corp de solidaritate al UE pentru tinerii cetățeni europeni și solicită ca această inițiativă să fie finanțată în mod corespunzător și ca locurile de muncă de calitate să nu fie înlocuite cu activitate de voluntariat neremunerată;

49.  invită statele membre să aplice măsuri de coordonare și cooperare menite să asigure o rezolvare eficientă a chestiunilor precum dubla impunere și discriminarea fiscală în orice context transfrontalier și să acorde o atenție sporită realităților legate de mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor; consideră că aspectele legate de dubla impunere sunt în prezent insuficient abordate, în măsura în care sunt tratate prin intermediul convențiilor fiscale bilaterale existente sau al acțiunilor unilaterale întreprinse de către un stat membru și că necesită o acțiune concertată, în timp util, la nivelul UE;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)

Documentul 6622/16 al Consiliului.

(2)

Documentul 14268/15 al Consiliului.

(3)

Texte adoptate, P7_TA(2014)0233.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0106.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0385.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0013.

(7)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0063.

(8)

PE 601.177v04-00.

(9)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0512.

(10)

PE 597.698v03-00.

(11)

PE 603.107v02-00.

(12)

JO L 106, 24.4.2015, p. 1.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0083.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0142.


EXPUNERE DE MOTIVE

Publicat cu o întârziere de câteva luni, ce de-al treilea raport al Comisiei privind cetățenia UE apare cu ocazia celei de a 25-a aniversări a consacrării conceptului de cetățenie a UE în Tratatul de la Maastricht din 1992. Aceasta sosește, de asemenea, cu o provocare fără precedent: ca urmare a referendumului care a avut loc în Regatul Unit la 23 iunie 2016, implicațiile retragerii unui stat membru asupra drepturilor conferite de cetățenia Uniunii. Aceste două jaloane amintesc Uniunii că este momentul pentru o evaluare aprofundată a principalelor realizări și a provocărilor în curs. Este momentul de a identifica domeniile în care mai rămân multe de făcut și de a conveni cu privire la un sens cotidian, real și bazat pe fapte al cetățeniei UE, pentru a permite cetățenilor să se bucure pe deplin de drepturile și privilegiile asociate acesteia: complementare cetățeniei naționale și, uneori, suprapunându-se cu drepturile garantate de dispozițiile de drept intern.

Raportul privind cetățenia UE în 2017(1) este un document care stabilește prioritățile pe viitor ale Comisiei pentru perioada 2017-2019 și urmează rapoartelor din 2010 și 2013, elaborate de Comisia pentru petiții a Parlamentului European, ca răspuns la rapoartele corespunzătoare ale Comisiei. Pentru pregătirea acestui raport, Comisia a consultat societatea civilă prin organizarea unei consultări specifice și două sondaje privind cetățenia UE, precum și a unei serii de evenimente cu principalele părți interesate, printre care o audiere publică comună împreună cu comisiile PETI, AFCO și JURI ale Parlamentului European la 15 martie 2016.

Obiectivul final al politicilor privind cetățenia UE este ca toți cetățenii UE să se simtă acasă oriunde s-ar afla în UE și să beneficieze de statutul lor în calitate de cetățeni europeni și atunci când locuiesc în țara lor (conform unui studiu ECAS, numai aproximativ 20 % din cetățenii europeni profită de mobilitatea transfrontalieră în cadrul UE și de drepturile respective). Aceasta presupune consolidarea drepturilor cetățenilor UE și garantarea faptului că cetățenii UE pot să le aprecieze efectiv în viața lor de zi cu zi. Aceasta înseamnă, de asemenea, promovarea valorilor comune ale UE: egalitatea și nediscriminarea, participarea cetățenilor la viața democratică a UE, precum și un spațiu public european de securitate, pace și prosperitate durabilă, unde își pot exprima preocupările și ideile legate de dezvoltarea UE.

Prezentul proiect de raport analizează acțiunile propuse de Comisia Europeană din perspectiva petițiilor primite de Comisia pentru petiții pe parcursul perioadei de referință 2014-2016. Petițiile oferă o reacție directă din partea cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a diferitelor politici. petițiile sunt un barometru fiabil care măsoară gradul de satisfacție față de Uniunea Europeană și, prin urmare, sunt utilizate de Comisie în cursul monitorizării punerii în aplicare a dreptului UE în statele membre.

Potrivit constatărilor Comisiei, în ultimii ani, gradul de conștientizare al cetățenilor UE cu privire la drepturile lor de cetățeni a crescut. Dreptul de a adresa o petiție, consacrat în Tratatul de la Lisabona și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reprezintă unul dintre aceste drepturi, iar din rezultatele sondajelor efectuate, reiese că este unul dintre cele mai cunoscute, împreună cu dreptul la libera circulație a persoanelor.

- Cazurile de discriminare de toate tipurile au reprezentat un subiect recurent în petiții: este vorba de discriminare pe criterii de sex, naționalitate, orientare sexuală, vârstă, limbă, origine etnică. Trebuie evidențiate aici subiecte privind egalitatea de gen și protecția drepturilor minorităților (pierderea cetățeniei, educație, limbă, exercitarea drepturilor electorale). O altă chestiune este reprezentată de problemele ridicate de cupluri LGBTI atunci când călătoresc dintr-un stat membru în altul, deoarece rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă oferă recunoașterea juridică a relațiilor între persoane de același sex pe teritoriul lor (și, în special, dacă vor permite căsătoria și/sau parteneriatele înregistrate pentru cuplurile de același sex), precum și să stabilească consecințele (financiare și de altă natură) care rezultă din astfel de relații, în special în ceea ce privește calitatea de părinte. Comisia pentru petiții a primit numeroase petiții care se ocupă de discriminarea legată de dificultățile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în toate aspectele din viața de zi cu zi, la locul de muncă, în ceea ce privește aspectele legate de mobilitate (printre altele, accesibilitatea mijloacelor de transport și a clădirilor, drepturile pasagerilor), de asistența medicală, de accesul la educație, de dezinstituționalizare, de recunoaștere a statutului, de pensii, de permisele de parcare, de cardul european pentru dizabilitate (care în prezent este doar în stadiul pilot), de prestațiile sociale, de drepturile electorale, de accesul la locuri de muncă și, în cele din urmă, aspectele legate de asigurarea respectării Tratatului de la Marrakech în UE. Directiva orizontală antidiscriminare, aflată în stagnare, reprezintă o revendicare răsunătoare la nivelul întregii Uniuni. De asemenea, revizuirea articolului 51 din Cartea drepturilor fundamentale trebuie reluată în vederea garantării unui tratament corect al petițiilor FR în cadrul comisiei.

- Mai ales în ceea ce privește minoritățile, UE trebuie să facă mai mult pentru a asigura protecția efectivă a acestor valori în cazul minorităților. De exemplu, în domeniul special al minorităților autohtone naționale, UE nu a fost în măsură să sancționeze sau să prevină practicile discriminatorii cu un impact negativ asupra limbilor și culturilor persoanelor care aparțin acestor grupuri. Deși drepturile minorităților ar trebui să fie în primul rând garantate de statele membre, cetățenii UE așteaptă acțiuni sporite la nivel european, fapt atestat, printre altele, de mai multe petiții adresate Parlamentului European în acest sens.

- Având în vedere faptul că, în conformitate cu legislația UE, în forma sa actuală, retragerea este echivalentă cu pierderea cetățeniei europene, iar părți din Regatul Unit nu pot negocia separat să rămână în UE, dat fiind că negocierile vor viza ansamblul unui stat membru, devine și mai evident faptul că Brexit constituie o provocare extraordinară pentru drepturile cetățenilor. Instituțiile UE vor trebui să abordeze această provocare prin negocierile privind Brexit, într-o manieră care să fie cea mai benefică pentru cetățenii UE. Comisia pentru petiții a primit un număr mare de petiții privind Brexit (147 de petiții în perioada cuprinsă între ianuarie 2016 și iunie 2017), cuprinzând cazuri variate ale cetățenilor UE în Regatul Unit, ale cetățeniilor britanici în UE, ale cetățenilor din Regatul Unit care locuiesc în Regatul Unit și care ar dori să-și păstreze drepturile conferite de tratat. Marea majoritate a acestor petiții se referă la cetățenia UE: petiții în care se exprimă regretul cu privire la posibila pierdere nedorită a drepturilor, petiții în care se declară îngrijorarea cu privire la consecințele practice ale Brexitului asupra familiilor care își au reședința în Regatul Unit sau în UE, precum și asupra pensionarilor și în care se propune chiar păstrarea drepturilor de cetățenie a UE pentru cetățenii Regatului Unit după retragere sau un regim special în UE pentru acești cetățeni.

- Participarea la viața democratică a UE și exercitarea drepturilor electorale de către cetățenii UE care locuiesc în alt stat membru au constituit adesea subiectul unor petiții, nu în ultimul rând pentru că este un domeniu în care este necesar un efort comun din partea UE și a autorităților locale pentru punerea în aplicare a unor astfel de drepturi. În același timp, problemele semnalate prin intermediul petițiilor sunt cazuri de discriminare pe motiv de naționalitate, dificultăți în ceea ce privește procedura urmată de statele membre pentru a permite cetățenilor să voteze în străinătate, complexitatea legislației locale din statele membre gazdă, care impun formalități sau condiții suplimentare cetățenilor UE pentru a vota în cadrul alegerilor locale. Problema privării de dreptul de vot a cetățenilor de către mai multe state membre a fost discutată în repetate rânduri în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții și cu alte comisii, care depun eforturi în direcția revizuirii legii electorale în statele membre în care sunt în cauză alegerile europene. Inițiativa cetățenească europeană (ICE), un instrument-cheie prevăzut de UE pentru a permite cetățenilor să participe activ la viața instituțională europeană, a fost tratată abuziv în mod repetat și după o serie de rezoluții CEJ este în prezent în curs de revizuire de către Comisia Europeană.

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a acordat din ce în ce mai multă substanță cetățeniei europene și a plasat libera circulație în prim plan, ca drept fundamental care dă naștere unei game largi de alte drepturi esențiale. Libera circulație este una dintre cele mai prețuite realizări ale UE, unul dintre cele mai populare și bine cunoscute drepturi, deoarece oferă cetățenilor UE posibilitatea de a călători, a studia, a face afaceri, a munci și a trăi în alte țări ale UE. În ultimii ani a crescut numărul petițiilor înregistrate în legătură cu probleme întâmpinate de cetățenii UE care își exercită dreptul la libera circulație. Statisticile arată că problemele legate de libera circulație reprezintă aproximativ 25 % din numărul total al petițiilor primite. Principalele domenii problematice semnalate în petiții vizează drepturile sociale și extinderea răspunderii angajaților în cadrul UE, drepturile consumatorilor pe piața internă digitală, unde consumatorii europeni încă întâmpină dificultăți legate de livrare, fraudă, garanții, în ceea ce privește cumpărăturile online la nivel transfrontalier în UE, recunoașterea calificărilor profesionale, transferabilitatea drepturilor sociale și de asigurări sociale ale lucrătorilor în UE- teorie și practică și obstacolele în calea accesului la prestații sociale în calitate de cetățean al UE (subvenții, alocații cumulate, dreptul la asistență medicală transfrontalieră). Europenii consideră în continuare că este dificil să se mute sau să locuiască în altă țară din UE, în principal din cauza procedurilor administrative îndelungate sau neclare, a lipsei de informații și a dificultăților în obținerea accesului la servicii private. De asemenea, cetățenii se confruntă cu dificultăți în planificarea călătoriilor transfrontaliere care combină mai mult de un singur mod de transport (călătoriile multimodale), în contactarea autorităților publice și accesul la asistența medicală transfrontalieră.

- Având în vedere cele de mai sus, subliniem cu fermitate importanța găsirii unor soluții la aceste probleme cât mai curând posibil, deoarece nu este vorba de o simplă problemă de exercitare a drepturilor garantate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a UE, ci direct de imaginea UE, popularitatea și acceptarea acesteia de către cetățeni, întrucât se referă la interesele lor principale și, foarte des, la viața lor de zi cu zi. În cele din urmă, este o modalitate de a restabili încrederea în proiectul european, un sentiment care părea să piardă din intensitate în ultimii ani, astfel cum se reflectă în rezultatele electorale de pe întregul continent.

În concluzie, raportul conține o lungă listă de aspecte abordate de Comisia Europeană, dar o lipsă substanțială de diagnosticare realistă și de obiective concrete și echilibrate, care să fie obținute cu angajamente bine definite pentru următorii trei ani. Deși se pot aprecia realizările și se poate spera cu privire la etapele viitoare, trebuie, de asemenea, să remarcăm că raportul lasă impresia unei dorințe de a acționa independent de voința cetățenilor UE, prin enumerarea proiectelor și a priorităților politice din trecut, prezent și viitor. Înlocuirea acestei enumerări cu acțiuni concrete, eficiente și eficace ar putea fi mai propice pentru realizarea rezultatelor scontate.

(1)

Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbării democratice, COM(2017)0030/2.


ANEXĂ: LISTA ENTITĂȚILOR SAU A PERSOANELOR DE LA CARE RAPORTORUL A PRIMIT CONTRIBUȚII

Entitate și/sau persoană

Serviciul European pentru Acțiune Cetățenească (ECAS)

 

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

 

 


AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (9.11.2017)

destinat Comisiei pentru petiții

referitor la Raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Raportor pentru aviz (*): Csaba Sógor

(*)  Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru petiții, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 31 ianuarie 2017, intitulată „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice – Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii ” (COM(2017)0030),

–  având în vedere Carta Consiliului Europei privind educația pentru o cetățenie democratică și educația cu privire la drepturile omului,

–  având în vedere rezultatele consultării publice din 2015 privind cetățenia Uniunii efectuată de Comisia Europeană, precum și rezultatele sondajelor Eurobarometrului 2015 privind drepturile electorale și cetățenia,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Carta drepturilor fundamentale a UE („Carta”),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020,

  având în vedere criteriile de la Copenhaga și ansamblul de norme ale Uniunii pe care o țară candidată trebuie să le respecte dacă dorește să adere la Uniune (acquis-ul),

–  având în vedere audierile organizate de Comisia pentru petiții în 2016 și 2017, mai exact audierea publică comună din 11 mai 2017, organizată în colaborare de comisiile LIBE și EMPL, intitulată „Situația și drepturile cetățenilor UE din Regatul Unit ”, audierea publică din 11 octombrie 2016, intitulată „Bariere în calea libertății cetățenilor UE de a circula și de a lucra pe piața internă”, audierea publică din 4 mai 2017, intitulată „Combaterea discriminării și protejarea minorităților” și audierea publică comună din 15 martie 2016, organizată de Comisie (Direcția Generală pentru justiție și consumatori) și comisiile LIBE, AFCO și JURI, intitulată „Cetățenia Uniunii în practică: valorile noastre comune, drepturile și participarea democratică”,

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora,

–  având în vedere studiile comandate de Departamentul tematic C al Parlamentului European la cererea comisiilor LIBE și PETI, în 2016 și 2017, intitulate „Obstacole în calea dreptului la liberă circulație și ședere pentru cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora”,

–  având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene nr. 9166/3/11 și 9167/3/11 din 9 iunie 2011 privind încheierea procesului de evaluare și capacitatea tehnică a Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen,

–  având în vedere notificarea adresată Consiliului European la 29 martie 2017 de către primul ministru al Regatului Unit în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) din TUE,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 aprilie 2017 referitoare la negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției acestuia de a se retrage din Uniunea Europeană(1),

–  având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare,

–  având în vedere studiul comandat în 2016 de Departamentul tematic C din Parlamentul European la cererea comisiei LIBE intitulat „Către un sistem cuprinzător de protecție a minorităților în UE”,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York, la 13 decembrie 2006 și ratificată de către UE la 23 decembrie 2010,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (COM(2010)0636),

–  având în vedere Comunicările Comisiei privind integrarea romilor [COM(2010)0133, COM(2012)0226, COM(2013)0454, COM(2015)0299, COM(2016)0424], inclusiv Comunicarea privind un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020 [COM(2011)0173],

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 aprilie 2016 cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea pentru a combate terorismul și a deschide calea către o uniune a securității efectivă și autentică (COM(2016)0230),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/637 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE,

A.  întrucât Tratatul de la Lisabona a adus progrese considerabile pentru cetățenii Uniunii, prin consolidarea drepturilor și garanțiilor cetățeniei UE, conferind valoare juridică Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și aducând Spațiul de libertate, securitate și justiție în domeniul legislativ al UE;

B.  întrucât Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea ar trebui să le ofere cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție;

C.  întrucât, potrivit articolului 21 din Cartă, se interzice orice discriminare pe orice motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitățile, vârsta sau orientarea sexuală;

D.  întrucât, în definirea și realizarea politicilor și activităților sale, Uniunea Europeană urmărește să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală; întrucât principiul nediscriminării reprezintă expresia principală a cetățeniei UE;

E.  întrucât dreptul la tratament egal reprezintă unul din principiile fondatoare ale Uniunii Europene și un drept fundamental al tuturor persoanelor; întrucât, atunci când instituie cetățenia Uniunii, articolul 9 din TUE menționează în mod explicit că Uniunea respectă principiul egalității cetățenilor săi, care beneficiază de o atenție egală din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor sale; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii Uniunii aparțin unei minorități naționale și aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât nu există un cadru juridic al UE care să le garanteze drepturile în calitate de membri ai unei minorități și pot fi tratați în mod diferit, în funcție de statul membru al UE în care locuiesc; întrucât există o diferență între protejarea minorităților și politicile de combatere a discriminării; întrucât egalitatea de tratament este un drept de bază al tuturor cetățenilor, și nu un privilegiu;

F.  întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2017 privind cetățenia Uniunii, începând din 2012, un număr tot mai mare de persoane au declarat că s-au confruntat cu o anumită formă de discriminare;

G.  întrucât organismele de promovare a egalității sunt esențiale pentru combaterea discriminării și asigurarea aplicării efective a legislației referitoare la egalitatea de tratament; întrucât nu există standarde europene pentru organismele naționale de promovare a egalității care să asigure că acestea dispun de un mandat suficient de extins și beneficiază de independență financiară și organizațională pentru a-și îndeplini sarcinile;

H.  întrucât cetățenia Uniunii nu înlocuiește cetățenia națională, ci se adaugă acesteia; întrucât articolul 20 din TFUE prevede că este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat membru, drepturile și obligațiile sale fiind consacrate în tratate și în Cartă;

I.  întrucât libera circulație este una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE, consacrată în tratate ca o piatră de temelie a integrării europene și este unul dintre drepturile cele mai apreciate de cetățenii UE;

J.  întrucât dreptul la liberă circulație și exercitarea acestuia sunt esențiale pentru cetățenia UE; întrucât cetățenii UE se pot, încă, confrunta cu o serie de obstacole persistente sau noi în calea exercitării dreptului lor la libera circulație și a dreptului de ședere, cum ar fi cerințe excesive de documente, proceduri greoaie pentru obținerea dreptului de ședere, dificultăți în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate sau proceduri de lungă durată pentru obținerea dreptului la muncă sau pentru recunoașterea calificărilor profesionale; întrucât unii cetățeni europeni au fost supuși unei expulzări sau unor ordine de expulzare de pe teritoriul UE;

K.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE amplifică în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană; întrucât Consiliul Uniunii Europene, în concluziile sale nr. 9166/3/11 și nr. 9167/3/11 din 9 iunie 2011, a confirmat încheierea cu succes a procesului de evaluare și capacitatea tehnică a Bulgariei și României de a adera la spațiul Schengen;

L.  întrucât securitatea constituie una dintre cele mai mari preocupări ale cetățenilor UE; întrucât UE ar trebui să le ofere cetățenilor săi sentimentul că libertatea le este protejată și securitatea le este asigurată pe întregul său teritoriu, garantând, în același timp, respectarea și protecția libertăților și drepturilor lor; întrucât terorismul este o amenințare globală, care trebuie contracarată în mod eficient la nivel local, național și la nivelul UE, pentru a garanta securitatea cetățenilor europeni;

M.  întrucât, potrivit evaluării de impact elaborate de Comisie și care însoțește Directiva (UE) 2015/637, aproape șapte milioane de cetățeni ai UE călătoresc sau trăiesc în afara UE, în locuri în care propria lor țară nu are o ambasadă sau un consulat; întrucât se estimează că numărul cetățenilor UE nereprezentați va crește la cel puțin zece milioane până în 2020; întrucât cetățenii UE care locuiesc pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de origine nu are reprezentanță au dreptul să beneficieze de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții proprii;

N.  întrucât Tratatul de la Lisabona a întărit cetățenia UE, inclusiv prin introducerea inițiativei cetățenești europene (ICE), prin care cetățenii au posibilitatea de a solicita o acțiune la nivelul UE; întrucât, până în prezent, utilizarea ICE a prezentat provocări de ordin practic și juridic pentru organizatori, iar în ceea ce privește impactul legislativ, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor;

O.  întrucât experiența arată că țările aflate în etapa de preaderare sunt mai dispuse să respecte criteriile de la Copenhaga referitoare la democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, precum și să îmbunătățească situația minorităților; întrucât, în prezent, nu există un cadru adecvat pentru a garanta îndeplinirea acestor criterii după aderare și, astfel, pentru a-i proteja pe cetățenii UE de efectele pe care le-ar implica încălcarea criteriilor de la Copenhaga;

P.  întrucât, în prezent, cu excepția procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, UE dispune numai de instrumente cu o eficacitate limitată pentru a răspunde manifestărilor sistematice și instituționale de discriminare, rasism și xenofobie împotriva minorităților în toate statele membre ale UE; întrucât procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor nu cuprind amenințările care nu intră în sfera de aplicare a legislației secundare a UE;

Q.  întrucât cetățenii romi din UE reprezintă cea mai numeroasă și cea mai vulnerabilă minoritate din UE; întrucât romii se confruntă cu discriminarea pe mai multe niveluri și cu excluderea socială în Europa; întrucât instrumentele legislative neobligatorii, cum ar fi Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (SNIR), au jucat doar un rol limitat în asigurarea îndeplinirii, de către statele membre, a obligațiilor de a respecta standardele fundamentale ale drepturilor omului privind protecția minorităților și în contracararea manifestărilor de discriminare la nivel instituțional;

R.  întrucât cetățenii europeni cu dizabilități se confruntă încă cu multe obstacole în obținerea accesului la piața forței de muncă, la educație și formare, sunt expuși unui risc mai mare de sărăcie și de excludere socială decât cei fără dizabilități și întâmpină dificultăți în a participa pe deplin în societate și a-și exercita drepturile;

S.  întrucât violența împotriva femeilor este încă prezentă pe scară largă în cadrul UE; întrucât UE și statele sale membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a promova și a proteja drepturile tuturor femeilor;

T.  întrucât, potrivit articolului 25 din Cartă, „Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală”;

U.  întrucât riscul privării de dreptul de vot al cetățenilor UE care se mută din țara de origine într-un alt stat membru al UE îi poate împiedica să își exercite dreptul de a circula și a locui în alt stat membru;

V.  întrucât fiecare stat are puterea suverană de a decide care sunt resortisanții săi, în limitele impuse de dreptul internațional; întrucât apatrizii sunt adesea expuși riscului de detenție și sărăcie; întrucât există o legătură puternică între cetățenia UE și apatridie, din cauza posibilității de a accede la sau de a pierde cetățenia Uniunii de către persoanele apatride care locuiesc în state membre, care primesc naționalitatea statului membru sau cărora li se retrage naționalitatea statului membru;

W.  întrucât unele dintre cele mai importante consecințe ale retragerii preconizate a Regatului Unit din Uniunea Europeană vizează statutul juridic, drepturile și obligațiile cetățenilor britanici care locuiesc în Uniunea Europeană și ale cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit începând din momentul intrării în vigoare a retragerii;

X.  întrucât milioane de cetățeni care s-au prevalat de dreptul de a locui, a întemeia o familie, a munci, a studia și a ieși la pensie în Regatul Unit și în UE 27, care au luat decizii importante în viață pe baza acestor drepturi, se confruntă, în prezent, cu o mare nesiguranță și anxietate cu privire la viitorul lor;

1.  invită Consiliul UE și Consiliul European să permită tuturor țărilor care îndeplinesc criteriile tehnice necesare să devină membre ale spațiului Schengen, astfel încât toți cetățenii UE să poată beneficia de libertatea de circulație fără a fi supuși controalelor la frontieră;

2.  invită Comisia să monitorizeze în mod regulat punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE în statele membre și să ia măsurile corespunzătoare pentru a elimina potențialele obstacole din calea libertății de circulație; salută instrumentul de e-learning privind dreptul la libera circulație pentru cetățenii Uniunii, care ajută administrațiile locale să înțeleagă mai bine drepturile și obligațiile care decurg din libera circulație;

3.  reamintește că legislația UE în materie de securitate ar trebui să fie actualizată, eficace și eficientă în ceea ce privește prevenirea, detectarea și reacția la amenințările în schimbare la adresa securității; solicită implementarea urgentă a Agendei europene privind securitatea, o mai bună aplicare a instrumentelor juridice ale UE existente în acest domeniu și un schimb mai eficient de informații și o mai bună coordonare între statele membre și cu agențiile UE; salută inițiativa Comisiei de întărire a cooperării în materie de securitate între statele membre și susține întru totul creșterea eficienței schimburilor de informații între statele membre și cu agențiile UE ; subliniază importanța respectării integrale a drepturilor fundamentale în lupta împotriva terorismului; subliniază faptul că armonizarea acțiunii interne și externe a UE în domeniul securității este esențială pentru protejarea eficientă a cetățenilor UE;

4.  invită instituțiile UE și statele membre să își intensifice eforturile de a dezvolta o Uniune a securității efectivă și autentică, care să abordeze toate dimensiunile amenințării teroriste;

5.  consideră că deradicalizarea și prevenirea radicalizării constituie o prioritate absolută pentru UE și recomandă în mod ferm întărirea unor programe transsectoriale specifice care vizează educația, activitățile de voluntariat și culturale, activitățile pentru tineret și programele de deradicalizare în instituții, comunitățile locale, societatea civilă, comunitățile religioase și administrațiile regionale; consideră că o politică cuprinzătoare în acest domeniu ar trebui să fie însoțită de procese proactive de deradicalizare pe termen lung în sfera judiciară; subliniază necesitatea de a dezvolta strategii privind includerea socială și politici de combatere a discriminării; invită statele membre să abordeze chestiunea radicalizării dintr-o perspectivă holistică și să profite de cunoștințele specializate ale Rețelei pentru sensibilizarea cu privire la radicalizare instituită la inițiativa Comisiei; subliniază faptul că prevenirea radicalizării poate fi, de asemenea, sprijinită prin acțiuni finanțate de programe ale UE, cum ar fi Fondurile structurale și de investiții europene, Orizont 2020 și Europa pentru cetățeni;

6.  subliniază că protecția drepturilor fundamentale este esențială pentru ca cetățenii UE să poată participa pe deplin la viața democratică a Uniunii; reamintește rezoluția sa din 25 octombrie 2016 care a recomandat instituirea unui mecanism cuprinzător al Uniunii pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(2) , ca un instrument suplimentar, capabil să îmbunătățească protecția și promovarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor cetățenești, și să crească încrederea cetățenilor în instituțiile UE;

7.  ia act de faptul că cetățenii UE au dreptul de a se adresa Ombudsmanului European, fapt care constituie unul dintre principalele drepturi conferite de cetățenia europeană;

8.  reamintește faptul că, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 30 iunie 2016, majoritatea plângerilor primite de către Ombudsmanul European acuzau o lipsă de transparență, astfel cum s-a evidențiat în comunicarea Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulată „Raport privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2013-2016” (COM(2017)0032); este convins că transparența și integritatea instituțiilor UE este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii cetățenilor UE, pentru a-i apropia de UE și pentru a-i implica în activitățile acesteia, precum și pentru a le permite acestora să beneficieze pe deplin de drepturile lor civice și să le exercite; subliniază faptul că cetățenii ar trebui să aibă acces la toate informațiile necesare în această privință, care ar trebui să fie prezentate în modul cel mai clar și inteligibil; solicită tuturor instituțiilor și organelor UE să remedieze deficiențele care încă există, în conformitate cu dispozițiile, printre altele, ale articolelor 9 și 10 alineatul (3) din TUE, articolului 15 din TFUE și articolelor 41-42 din Cartă;

9.  constată că educația civică și dialogul intercultural îmbunătățesc înțelegerea de către cetățeni a importanței participării sociale și politice, iar educația în domeniul drepturilor omului îi sensibilizează cu privire la drepturile lor și îi învață respectul pentru drepturile celorlalți; încurajează statele membre să includă educația în domeniul cetățeniei democratice și a drepturilor omului în programa școlară, pentru a le transmite elevilor cunoștințe, înțelegere și competențe, dar și pentru a-i pregăti să acționeze în societate pentru a apăra și promova drepturile omului, democrația și statul de drept;

10.  solicită punerea în aplicare deplină și efectivă a Directivei (UE) 2015/637 pentru a asigura protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe în care statele lor membre nu sunt reprezentate;

11.  invită Comisia să prezinte o propunere pentru un format nou, mai sigur, al documentului de călătorie de urgență al UE pentru cetățenii UE nereprezentați în afara Uniunii, al căror pașaport a fost furat, pierdut, distrus sau este temporar indisponibil pentru a garanta că se pot întoarce efectiv acasă;

12.  subliniază faptul că ICE este un instrument inovator pentru democrația participativă în cadrul Uniunii Europene prin intermediul căruia cetățenii au posibilitatea de a-și formula aspirațiile și a influența elaborarea politicilor UE; subliniază, cu toate acestea, că există lacune semnificative în funcționarea ICE, care trebuie remediate pentru a-i crește eficiența; își exprimă îngrijorarea cu privire la cursul dat de Comisie inițiativelor încununate de succes;

13.  subliniază că victimelor criminalității și terorismului trebuie să li se garanteze un nivel corespunzător de drepturi, fără discriminare, pe întreg teritoriul UE și că ar trebui să fie tratate cu respect și demnitate și să primească sprijin adecvat, în concordanță cu necesitățile lor individuale și ale familiilor lor; subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au suferit ca urmare a atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni din alte țări în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva 2015/0281/UE privind combaterea terorismului; subliniază necesitatea unei directive specifice privind protejarea victimelor terorismului;

14.  consideră că, pentru a da sens trimiterilor la minorități și la egalitatea tuturor cetățenilor UE din articolul 2 și, respectiv, articolul 9 din TUE, precum și pentru a realiza în mod mai eficient potențialul cetățeniei UE, Uniunea trebuie să își intensifice eforturile pentru a garanta protecția valorilor sale fondatoare și a drepturilor minorităților;

15.  subliniază că minoritățile naționale, etnice, religioase și lingvistice din Europa au trăit alături de culturile majoritare sau în apropierea acestora timp de secole; consideră că respectarea de către UE a obligației prevăzute în TUE de a respecta, proteja și întări diversitatea culturală și lingvistică a Europei în UE, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora, ar consolida în mare măsură legăturile dintre cetățeni și proiectul european; consideră că UE ar trebui să prevadă standarde înalte de protecție a minorităților, pornind de la cele deja codificate în instrumentele de drept internațional, precum cele ale Consiliului Europei, și că aceste standarde ar trebui să fie integrate în mod solid într-un cadru juridic care să garanteze democrația, statul de drept și drepturile fundamentale în întreaga UE; încurajează toate statele membre să ratifice pe deplin, fără întârziere, Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, precum și să aplice tratatele cu bună credință; reamintește, de asemenea, necesitatea implementării principiilor elaborate în cadrul OSCE;

16.  regretă stagnarea persistentă a progreselor în ceea ce privește propunerea de directivă din 2008 privind aplicarea principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie, convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală; reiterează apelul adresat Consiliului de a adopta cât mai curând această propunere;

17.  ia act de faptul că Regulamentul UE de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 declară că, pentru a atinge obiectivul stabilit la articolul 3 alineatul (3) din TUE, programul promovează și protejează drepturile copilului;

18.  consideră că discriminarea sistematică a cetățenilor de etnie romă în țările lor de origine, precum și evacuarea și expulzarea lor când își exercită dreptul la liberă circulație și ședere în alt stat membru, sunt în contradicție cu dreptul fundamental la nediscriminare pe criterii de origine etnică și dreptul de a se muta și a locui în alt stat membru și pune la încercare bazele drepturilor care decurg din cetățenia UE; invită statele membre să realizeze înregistrarea nașterilor fără discriminare și să adopte măsuri corective urgente pentru a asigura emiterea de documente de identitate pentru toți cetățenii lor, pentru a evita refuzarea accesului membrilor comunității romilor la toate serviciile de bază esențiale; invită statele membre să facă demersuri active, prin intermediul autorităților locale, pentru a se asigura că toți copiii sunt înregistrați; invită Comisia să evalueze și să monitorizeze situația din statele membre, să facă schimb de cele mai bune practici privind identificarea și protecția persoanelor a căror cetățenie nu este recunoscută și care nu au acces la documente de identitate și să lanseze campanii de conștientizare cu privire la importanța înregistrării nașterilor;

19.  salută faptul că Raportul Comisiei din 2017 privind cetățenia evidențiază necesitatea creșterii și îmbunătățirii participării cetățenilor ca o prioritate; cu toate acestea, ia act cu regret de faptul că raportul nu face nicio referire la dreptul de a adresa o petiție, la dreptul de a se adresa Ombudsmanului European sau la dreptul de acces la documente și la modul de consolidare a acestor drepturi;

20.  condamnă toate formele de discriminare și de violență împotriva persoanelor lesbiene, homosexuale, transgen, bisexuale și intersexuale (LGBTI); invită Comisia și statele membre să adopte legi și politici pentru a combate homofobia și transfobia; încurajează Comisia să elaboreze o agendă care să asigure drepturi și șanse egale indiferent de orientarea sexuală și identitatea de gen, respectând în același timp competențele statelor membre;

21.  afirmă că libertatea mass-media și accesul liber la un internet deschis constituie componente vitale ale democrației;

22.  salută semnarea aderării UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice la 13 iunie 2017; regretă, cu toate acestea, că limitarea la două domenii, și anume chestiuni legate de cooperarea judiciară în materie penală, și azilul și principiul nereturnării, dă naștere la incertitudini juridice cu privire la domeniul de aplicare al aderării UE; invită insistent statele membre să accelereze negocierile privind ratificarea și punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul; subliniază că, pentru a fi mai eficiente, măsurile de combatere a violenței împotriva femeilor ar trebui însoțite de acțiuni care promovează independența financiară a femeilor; invită Comisia să aprofundeze problema inegalităților economice de gen și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată;

23.  recunoaște că legislația UE privind egalitatea de tratament impune crearea unor organisme naționale de promovare a egalității; solicită Comisiei să propună orientări pentru statele membre cu privire la modul în care aceste organisme ar trebui să funcționeze și modul de a le garanta independența, eficacitatea, competențele și resursele — inclusiv EQUINET — de care au nevoie pentru a putea combate discriminarea și a promova egalitatea de tratament; solicită organismelor naționale de promovare a egalității, precum și EQUINET, să își îndeplinească atribuțiile și să își întărească cooperarea în ceea ce privește combaterea discriminării și promovarea egalității de tratament; reamintește că este important ca programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 să acorde în continuare sprijin practic pentru lupta împotriva discriminării la nivel local; solicită Comisiei să adopte într-o comunicare angajamentul său strategic pentru egalitatea de gen pentru perioada 2016-2019; reamintește că UE este întemeiată pe principiul egalității dintre femei și bărbați, și că un astfel de principiu poate fi respectat numai dacă este integrat în toate politicile UE; remarcă impactul disproporționat al discriminării multiple asupra femeilor; încurajează statele membre să coopereze cu autoritățile regionale și locale, cu organismele de aplicare a legii, cu organismele naționale de promovare a egalității și cu organizațiile societății civile în vederea creșterii monitorizării interacțiunii dintre diferitele motive de discriminare;

24.  invită Comisia și statele membre, în calitate de semnatare ale Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să integreze preocupările legate de accesibilitate, participare, nediscriminare și egalitate în legislația UE, pentru ca cetățenii europeni cu dizabilități să se bucure de drepturile lor fundamentale în condiții de egalitate cu concetățenii lor;

25.  invită Comisia și statele membre să utilizeze toate instrumentele financiare, legislative și de sprijin disponibile pentru a promova o societate favorabilă persoanelor în vârstă și îmbătrânirea în condiții bune de sănătate pentru cetățenii europeni, printre altele, prin intermediul unor piețe ale forței de muncă incluzive, al unor condiții inovatoare și flexibile de muncă, accesului la formare profesională, disponibilității unor servicii medicale de calitate și dezvoltării produselor și serviciilor de e-sănătate;

26.  ia act de inițiativa Corpul european de solidaritate, care creează ocazia ca tinerii să se implice în activități de voluntariat sau să muncească în proiecte în propria lor țară sau în străinătate, și salută inițiativa Voluntarii UE pentru ajutor umanitar, care le permite europenilor să participe la programe de asistență umanitară în întreaga lume;

27.  consideră că cetățenii care se mută și locuiesc în alt stat membru al UE ar trebui să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot în alegerile naționale din țara lor de origine; recomandă statelor membre care interzic dreptul de vot cetățenilor care aleg să trăiască într-un alt stat membru pentru o perioadă lungă să înlesnească condițiile pentru păstrarea dreptului de vot la alegerile naționale;

28.  își reiterează poziția potrivit căreia apărarea drepturilor și intereselor cetățenilor din UE-27 care locuiesc sau au locuit în Regatul Unit și ale cetățenilor Regatului Unit care locuiesc sau au locuit în UE-27 trebuie să fie considerată o prioritate absolută în cadrul negocierilor referitoare la acordul de retragere; consideră, de asemenea, că obligațiile Regatului Unit și ale UE în acest sens ar trebui să se bazeze pe reciprocitate, pe echitate, simetrie, nediscriminare, tratament echitabil, precum și pe respectarea deplină a integrității dreptului UE, inclusiv a Cartei Drepturilor Fundamentale și a cadrului de aplicare a acesteia.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

44

6

3

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ahmedov Ademov, Gerard Batten, Monika Beňová, Malin Björk, Michał Boni, Daniel Dalton, Rachida Dati, Raymond Finch, Kinga Gál, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Miriam Dalli, Gérard Deprez, Marek Jurek, Jeroen Lenaers, Elly Schlein, Barbara Spinelli, Axel Voss

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Max Andersson, André Elissen, György Hölvényi, Karin Kadenbach, Peter Kouroumbashev, Julia Reda, Sofia Ribeiro, Bart Staes, Julie Ward, Wim van de Camp

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

44

+

ALDE

Gérard Deprez, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Cecilia Wikström

ECR

Helga Stevens

GUE/NGL

Malin Björk, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat

PPE

Asim Ahmedov Ademov, Michał Boni, Carlos Coelho, Anna Maria Corazza Bildt, Pál Csáky, Rachida Dati, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, György Hölvényi, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Sofia Ribeiro, Csaba Sógor, Traian Ungureanu, Wim van de Camp, Axel Voss

S&D

Monika Beňová, Miriam Dalli, Ana Gomes, Sylvie Guillaume, Karin Kadenbach, Dietmar Köster, Peter Kouroumbashev, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Elly Schlein, Birgit Sippel, Julie Ward, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Max Andersson, Julia Reda, Judith Sargentini, Bart Staes

6

-

EFDD

Gerard Batten, Raymond Finch, Kristina Winberg

ENF

André Elissen, Auke Zijlstra

NI

Udo Voigt

3

0

ECR

Daniel Dalton, Marek Jurek, Monica Macovei

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abținere

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0102.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (23.10.2017  )

destinat Comisiei pentru petiții

referitor la Raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Raportoare pentru aviz: Krystyna Łybacka

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru petiții, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  evidențiază rolul educației, formării, culturii și sportului în promovarea drepturilor care decurg din cetățenia UE, a cetățeniei active și a solidarității, precum și în consolidarea valorilor noastre europene comune, pe baza articolului 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și a articolului 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană; recunoaște că prin cooperarea și schimburile transnaționale și interculturale, programele UE precum Erasmus +, „Drepturi, egalitate și cetățenie”, „Europa pentru cetățeni” și „Europa Creativă” contribuie la obiectivele menționate anterior;

2.  subliniază faptul că programul „Europa pentru cetățeni” promovează o mai bună înțelegere a drepturilor și obligațiilor cetățenilor în UE; recomandă, în consecință, ca următoarea generație a programului să fie adoptată cu un temei juridic care să permită Parlamentului European să fie implicat în calitate de colegislator, pe o poziție de egalitate cu Consiliul, precum și să fie dotată cu mai multe resurse umane și financiare în vederea creșterii numărului de proiecte susținute;

3.  subliniază că este important să se promoveze dezvoltarea unor competențe transferabile prin programul Erasmus +, care să crească înțelegerea interculturală și participarea activă în societăți diverse;

4.  reamintește că sunt necesare eforturi permanente pentru a crește gradul de conștientizare al cetățenilor UE cu privire la drepturile lor și pentru ca aceste drepturi să fie aplicate uniform pe întreg teritoriul UE, evidențiind posibilitățile generate de apartenența la UE; subliniază rolul instituțiilor de învățământ în a face tinerii mai conștienți de drepturile pe care le au în virtutea cetățeniei UE și în a-i încuraja să practice o cetățenie activă; invită Comisia, în acest context, să prezinte un cadru comun pentru educația despre UE în școală și încurajează statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru ca acest cadru să fie efectiv inclus în programa școlară; împărtășește, pe de altă parte, punctul de vedere al Comisiei potrivit căruia promovarea conștientizării drepturilor pe care le implică cetățenia UE necesită o cooperare la nivel european, național, regional și local; subliniază, în acest sens, că ar trebui oferită o formare adecvată și specifică la toate nivelurile, în special la nivel regional și local;

5.  consideră că, pentru ca tuturor cetățenilor UE să le fie garantate efectiv drepturi egale, sistemele de învățământ ar trebui să fie abordabile și incluzive, acordând o atenție specială categoriilor cel mai dezavantajate și mai vulnerabile, și ar trebui să ofere o educație de înaltă calitate, care să încurajeze cetățenia activă și educarea permanentă și să răspundă exigențelor societale și economice;

6.  reamintește necesitatea de a susține cadrele didactice și celelalte categorii de personal din domeniul educației pentru a integra sistematic în programele lor informații despre drepturile și cetățenia UE; subliniază, în acest context, necesitatea de a continua promovarea și dezvoltarea platformelor online, cum ar fi School Education Gateway, Teacher Academy și Open Educational Europe, astfel încât personalul din învățământ să poată avea acces la materiale pedagogice inovatoare multilingve, printre care și materiale adaptate pentru studenții cu nevoi speciale, care să îl ajute să inspire și să motiveze cursanții în a învăța despre UE;

7.  subliniază rolul mobilității în dezvoltarea personală a tinerilor, prin stimularea învățării și a schimburilor culturale, îmbunătățind astfel înțelegerea și practica cetățeniei active; încurajează statele membre să susțină programele UE de promovare a mobilității;

8.  evidențiază importanța culturii, a artei și a științei ca aspecte integrale ale cetățeniei europene active; subliniază rolul acestora în creșterea, în rândul cetățenilor, a unui sentiment comun de apartenență la Uniunea noastră și a înțelegerii reciproce, precum și în stimularea dialogului intercultural;

9.  încurajează creșterea gradului de conștientizare cu privire la valorile europene și la drepturile cetățenilor în UE în rândul persoanelor de toate vârstele care învață într-un cadru educațional formal, neformal sau informal, pentru a crește nivelul de înțelegere și solidaritate interculturală în Europa;

10.  consideră că este important să se promoveze înțelegerea culturii și a valorilor europene în rândul migranților, pentru a le facilita integrarea, precum și să se promoveze dialogul intercultural prin promovarea culturilor de origine ale migranților și îmbunătățirea competențelor lor civice fundamentale;

11.  salută intenția Comisiei de a consolida angajamentul politic al cetățenilor în viața democratică a UE; încurajează promovarea participării democratice prin intensificarea dialogului cu cetățenii, prin îmbunătățirea înțelegerii lor asupra rolului legislației UE în viața lor de zi cu zi și prin sublinierea dreptului lor activ și pasiv de a vota la alegerile locale și europene, indiferent unde locuiesc in UE; invită Comisia să utilizeze, în această privință, rețelele sociale și instrumentele digitale, cu un accent special pe creșterea participării tinerilor și a persoanelor cu dizabilități; solicită crearea și introducerea în practică a unor instrumente de e-democrație, cum ar fi platformele online, pentru a implica cetățenii într-un mod mai direct în viața democratică a UE, stimulându-le astfel angajamentul;

12.  reamintește importanța extinderii și aprofundării dialogului structurat cu cetățenii cu privire la drepturile lor, identificând astfel obstacolele cu care se confruntă în exercitarea acestor drepturi și îmbunătățind monitorizarea și eficiența programelor și inițiativelor UE în acest domeniu;

13.  subliniază importanța rolului mass-media și al serviciile societății informaționale și, prin urmare, invită Comisia și statele membre să creeze un cadru juridic care să promoveze pluralismul și independența mass-mediei și accesul la informații obiective pentru cetățeni;

14.  invită Comisia să elaboreze criterii specifice, în special cu privire la aspectele educaționale, pentru a evalua implementarea și desfășurarea programelor europene de promovare a cetățeniei active;

15.  subliniază trebuie luate măsuri pentru ca cetățenii cu dizabilități și cei vulnerabili să poată beneficia în totalitate de drepturile și posibilitățile acordate de cetățenia UE; încurajează toate statele membre ale UE să instituie un card UE pentru persoanele cu dizabilități, pentru a facilita mobilitatea lor în UE; subliniază necesitatea de a îmbunătăți accesibilitatea site-urilor web ale UE pentru persoanele cu dizabilități;

16.  susține revizuirea inițiativei cetățenești europene (ICE), pentru a o face mai accesibilă și mai ușor de utilizat; subliniază necesitatea de a îmbunătăți funcționarea și cunoașterea ICE de către public, pentru ca inițiativa să își maximizeze potențialul de a stimula participarea cetățenilor și dezbaterea democratică;

17.  invită statele membre să implementeze Planul de lucru al UE pentru tineret 2016-2018, concentrându-se asupra promovării cetățeniei active, precum și asupra consolidării incluziunii sociale și a participării tinerilor la viața democratică și civică în UE;

18.  subliniază faptul că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor și oportunitățile incerte pentru viitor rămân o sursă de preocupare majoră pentru tinerii din Europa; reamintește, în acest context, obiectivele stabilite în Declarația și Foaia de parcurs de la Bratislava privind „crearea unui viitor economic promițător pentru toți, salvgardarea modului nostru de viață și asigurarea unor oportunități mai bune pentru tineret”; invită Comisia să își continue eforturile de a-i sprijini pe tineri, oferindu-le noi posibilități în domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă;

19.  subliniază rolul stagiilor și a perioadelor de ucenicie în a-i ajuta pe studenți și pe absolvenți să dobândească cunoștințele practice și experiența profesională; sprijină, în acest sens, crearea unei platforme unice centralizate pentru programe transfrontaliere de stagii și de ucenicii, astfel cum s-a sugerat în cadrul consultărilor publice;

20.  subliniază importanța voluntariatului ca o componentă esențială a programelor care promovează cetățenia activă; încurajează elaborarea unor programe de învățământ care să îmbine conținutul educațional cu implicarea civică, recunoscând activitatea de voluntariat ca o activitate care trebuie apreciată;

21.  subliniază că voluntariatul nu poate înlocui munca remunerată, precum și ideea fundamentală că locurile de muncă remunerate asigură un sentiment de apartenență la o comunitate, implicarea și participarea la viața publică și, în cele din urmă, angajamentul civic;

22.  evidențiază rolul sportului, în special la nivel local, în stimularea cetățeniei active prin cultivarea înțelegerii și a respectului reciproc, promovând totodată valorile și principiile UE; încurajează Comisia să sprijine în continuare inițiativele sportive care promovează practica cetățeniei active și a valorilor civice și, prin urmare, dezvoltarea unui sentiment comun de apartenență.

23.  încurajează Comisia să-și continue sprijinul pentru acțiunile și inițiativele care promovează drepturile cetățenilor și cetățenia activă; subliniază faptul că noile inițiative în acest domeniu ar trebui să fie complementare celor existente și nu ar trebui să afecteze bugetele programului actual;

24.  salută inițiativa Comisiei de a lansa un instrument de învățare online, pentru a facilita o mai bună înțelegere și o aplicare adecvată a reglementărilor privind libera circulație, precum și de a crea un „portal digital unic” pentru a oferi informații online cetățenilor și întreprinderilor în cadrul pieței unice a UE; constată că aceste instrumente ar trebui să ofere informații consecvente și ușor de utilizat cu privire la drepturile cetățenilor în UE și exercitarea lor în practică; precizează că aceste instrumente ar trebui să fie conectate cu instrumentele existente în acest domeniu, cum ar fi „Europe Direct” și „Your Europe”;

25.  subliniază importanța schimbului și difuzării de bune practici pentru a promova cunoașterea drepturilor cetățenilor UE și participarea acestora la viața civică și politică la nivelul UE;

26.  subliniază că este important ca deputații în Parlamentul European și alte personalități europene să difuzeze informații cu privire la drepturile cetățenilor UE, în special în rândul tinerilor;

27.  susține elaborarea și difuzarea de producții de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE, punând accentul pe o mai bună conștientizare a drepturilor cetățenilor UE și crescând capacitatea lor de a-și face efectiv respectate aceste drepturi;

28.  susține ideea că cetățenia UE contribuie la crearea unei societăți europene mai unite, promovând astfel înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și cooperarea transnațională.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

10.10.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, María Teresa Giménez Barbat, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Rupert Matthews, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Michel Reimon, Remo Sernagiotto

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Miltiadis Kyrkos, Jarosław Wałęsa, Patricija Šulin

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat

ECR

Angel Dzhambazki, Remo Sernagiotto

EFDD

Isabella Adinolfi

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Curzio Maltese

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Michaela Šojdrová, Patricija Šulin, Sabine Verheyen, Jarosław Wałęsa, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Miltiadis Kyrkos, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Julie Ward

Verts/ALE

Michel Reimon, Helga Trüpel

2

-

ECR

Rupert Matthews

ENF

Dominique Bilde

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru afaceri constituționale (16.11.2017)

destinat Comisiei pentru petiții

referitor la Raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Raportor pentru aviz: Cristian Dan Preda

SUGESTII

Comisia pentru afaceri constituționale recomandă Comisiei pentru petiții, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută eforturile continue ale Comisiei de a asigura că drepturile pe care le implică cetățenia UE sunt respectate și încurajează protejarea în continuare a acestora prin punerea în aplicare a dispozițiilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a dispozițiilor pertinente din tratatele UE; reamintește că, în conformitate cu articolul 9 din TUE și cu articolul 20 din TFUE, o persoană care deține cetățenia unui stat membru este cetățean al Uniunii; este convinsă că cetățenii UE vor putea să își exercite pe deplin drepturile doar dacă statele membre și instituțiile UE se angajează în mod ferm să le protejeze; solicită Comisiei să promoveze politici și să desfășoare campanii și activități care vizează sensibilizarea cetățenilor cu privire la drepturile lor și la instrumentele disponibile pentru exercitarea acestora;

2.  este angajat să întărească dimensiunea democratică a alegerilor europene prin reformarea actualei legislației electorale europene, cu scopul de a crește participarea și încrederea cetățenilor în sistemul democratic al UE; consideră că sporirea transparenței și a gradului de conștientizare, accesul efectiv și nediscriminatoriu la informații, precum și reînnoirea practicilor democratice, noile sisteme de votare, inclusiv instrumentele e-democrației și reducerea decalajului digital dintre statele membre în ceea ce privește infrastructura digitală vor promova dezvoltarea unui veritabil spațiu public european; este convinsă de faptul că o informare mai bună și mai bine orientată privind politica europeană și impactul legislației UE asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ar îmbunătăți prezența la vot la alegerile europene; reamintește necesitatea de a promova participarea la alegerile europene prin sporirea vizibilității partidelor politice la nivel european și că întărirea caracterului european al alegerilor pentru Parlamentul European constituie o responsabilitate comună a UE și a statelor membre;

3.  avertizează cu privire la eventuala nesiguranță juridică cu privire la drepturile cetățenilor UE care locuiesc în Regatul Unit și cele ale cetățenilor britanici care trăiesc în UE, care rezultă din retragerea Regatului Unit din UE; consideră că toate drepturile indivizibile ar trebui protejate în mod prioritar în acordul de retragere a Regatului Unit și în acordul privind relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit, și că ar trebui încheiat cât mai curând posibil un acord asupra acestor și altor drepturi, cum ar fi accesul la îngrijire medicală; subliniază faptul că orice acord ar trebui să se bazeze pe principiul reciprocității și nediscriminării; reamintește, în acest sens, Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la negocierile cu Regatul Unit ca urmare a notificării intenției sale de a se retrage din Uniunea Europeană;(1)

4.  reamintește faptul că, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 30 iunie 2016, majoritatea plângerilor primite de către Ombudsmanul European făceau referire la o presupusă lipsă de transparență, astfel cum a evidențiat Comisia în raportul său din 24.1.2017, „Raport privind progresele înregistrate în vederea exercitării efective a cetățeniei Uniunii în perioada 2013-2016”(2); este convinsă că transparența și integritatea deplină a instituțiilor UE este o condiție esențială pentru câștigarea încrederii cetățenilor UE și a le permite acestora să se bucure pe deplin de drepturile civice și să le exercite; solicită tuturor instituțiilor și organelor UE să abordeze deficiențele existente în continuare în conformitate cu dispozițiile, printre altele, a articolelor 9 și 10 alineatul (3) din TUE, 15 din TFUE și 41-42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

5.  ia act de angajamentul Comisiei de a revizui Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană în vederea îmbunătățirii funcționării acesteia; în acest sens, pe lângă modificările tehnice necesare, solicită Comisiei să prezinte o propunere care să vizeze revizuirea condițiilor de admisibilitate juridică și cerințele de înregistrare a unei ICE, precum și procedurile pentru examinarea acesteia, luând ca punct de plecare hotărârile Tribunalului în cauzele „Minority SafePack” (T-646/13) și „Stop TTIP” (T-754/14); sprijină în mod ferm acest regulament ca instrument important pentru democrația participativă care, dacă este utilizat la potențialul său maxim, ar putea spori încrederea cetățenilor în instituțiile UE și ar contribui la construirea unei Uniuni Europene mai favorabile includerii;

6.  consideră că, având în vedere impactul crescând al universului online și al rețelelor de socializare asupra vieții cetățenilor, instituțiile europene trebuie să continue să elaboreze noi mecanisme și politici publice menite să garanteze drepturile fundamentale ale persoanelor în mediul digital, punând un accent special pe protejarea libertății de exprimare, pe dreptul la viața privată și la onoare, precum și pe protecția datelor și a imaginii personale, în special în cazul minorilor;

7.  consideră că securitatea cetățenilor UE și lupta împotriva terorismului ar trebui să constituie o prioritate absolută pentru UE; salută măsurile adoptate de către UE pentru a întări Uniunea securității; solicită punerea rapidă în aplicare a interoperabilității sistemelor UE de informații pentru securitate, migrație și gestionarea frontierelor, care, în totalitatea lor, ar trebui să respecte principiile UE privind protecția datelor; reamintește necesitatea de a găsi un echilibru corespunzător între securitate și protecția drepturilor fundamentale; subliniază faptul că coordonarea acțiunii interne și externe a UE în domeniul securității este esențială pentru protecția eficientă a cetățenilor UE și pentru încrederea cetățenilor europeni în capacitatea UE de a le garanta securitatea; reamintește faptul că protecția consulară este esențială pentru a asigura o astfel de protecție în străinătate și consideră că, în concordanță cu recomandările Comisiei Europene, ar trebui luate măsuri suplimentare în direcția armonizării și modernizării normelor privind documentele de călătorie provizorii;

8.  își reiterează apelul adresat Comisiei de a relansa procesul de aderare a UE la Convenția europeană a drepturilor omului în conformitate cu obligațiile ce decurg din articolul 6 al TUE, prin studierea unor soluții care să permită să se răspundă obiecțiilor formulate de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în avizul său din 18 decembrie 2014; consideră că aderarea UE la convenție ar constitui o îmbunătățire semnificativă pentru protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și ar permite să se ajungă la un sistem coerent de protecție a drepturilor omului în Europa;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.9.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

14

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Michał Boni, Mercedes Bresso, Elmar Brok, Pascal Durand, Danuta Maria Hübner, Diane James, Ramón Jáuregui Atondo, Alain Lamassoure, Morten Messerschmidt, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Markus Pieper, György Schöpflin, Pedro Silva Pereira, Barbara Spinelli, Claudia Țapardel

Membri supleanți prezenți la votul final

Gerolf Annemans, Pervenche Berès, Jérôme Lavrilleux, Cristian Dan Preda, Jasenko Selimovic, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

14

+

ALDE

Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Jasenko Selimovic

PPE

Michał Boni, Elmar Brok, Danuta Maria Hübner, Alain Lamassoure, Jérôme Lavrilleux, Markus Pieper, Cristian Dan Preda, György Schöpflin

S&D

Mercedes Bresso, Ramón Jáuregui Atondo, Pedro Silva Pereira, Claudia Țapardel

5

-

ECR

Morten Messerschmidt

ENF

Gerolf Annemans

GUE/NGL

Barbara Spinelli

NI

Diane James

VERTS/ALE

Pascal Durand

0

0

 

 

Notă: Pervenche Berès (S&D) a anunțat că a votat, de asemenea, în favoarea proiectului de aviz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abținere

(1)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0102.

(2)

COM(2017) 0032.


POZIȚIE SUB FORMĂ DE AMENDAMENTE a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (26.9.2017)

destinată Comisiei pentru petiții

referitoare la raportul privind cetățenia UE în 2017: consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice

(2017/2069(INI))

Raportoare pentru aviz: Ángela Vallina

AMENDAMENTE

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este competentă, să ia în considerare următoarele amendamente:

Amendamentul    1

Propunere de rezoluție

Referirea 6 a (nouă)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

- având în vedere Propunerea de regulament al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie matrimonială și în materia autorității părintești și privind răpirea internațională de copii (reformare) (COM(2016)0411),

Amendamentul    2

Propunere de rezoluție

Considerentul Aa (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Aa. întrucât consolidarea drepturilor cetățenilor și a instituțiilor democratice include combaterea discriminării și a inegalității de gen, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă;

Amendamentul    3

Propunere de rezoluție

Considerentul Ha (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

H a. întrucât subreprezentarea femeilor în posturile cu putere de decizie, în special în sfera politică și la nivelul consiliilor de administrație din întreprinderi, împiedică dezvoltarea capacităților și slăbește participarea femeilor la viața democratică a UE;

Amendamentul    4

Propunere de rezoluție

Considerentul Hb (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Hb. întrucât participarea femeilor și reprezentarea lor în eșaloanele superioare ale procesului decizional politic sunt încă obstrucționate de aspecte diverse, cum ar fi persistența stereotipurilor de gen, precum și consecințele recentei crize economice împreună cu repercusiunile negative ale acesteia asupra chestiunilor privind egalitatea de gen;

Amendamentul    5

Propunere de rezoluție

Considerentul Hd (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Hd. întrucât continuă să existe lacune importante în protejarea victimelor violenței bazate pe gen și ale violenței domestice, în întreaga UE, în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

Amendamentul    6

Propunere de rezoluție

Considerentul Ja (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

Ja. întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile din UE reprezintă un obstacol în calea egalității; întrucât femeile rămân reprezentate insuficient, atât în calitate de alegătoare, cât și în funcții de conducere, fie că este vorba de funcțiile alese, de administrația publică, de mediul academic, de mass-media sau de sectorul privat; întrucât răspândirea la scară largă a discriminării multiple cu care se confruntă femeile, precum și existența unui număr disproporționat de femei care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială reprezintă obstacole în calea exercitării depline a drepturilor lor cetățenești;

Amendamentul    7

Propunere de rezoluție

Punctul 1

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

1. ia act de Raportul privind cetățenia UE din 2017 al Comisiei, care conține o enumerare a priorităților în funcție de domeniul de activitate; își exprimă îndoieli cu privire la faptul că aceste priorități vor răspunde în mod eficient preocupărilor cetățenilor; regretă lipsa unor angajamente concrete, bine definite pentru următorii trei ani;

1. ia act de Raportul privind cetățenia UE din 2017 al Comisiei, care conține o enumerare a priorităților în funcție de domeniul de activitate; își exprimă îndoieli cu privire la faptul că aceste priorități vor răspunde în mod eficient preocupărilor cetățenilor; regretă lipsa unor angajamente concrete, bine definite pentru următorii trei ani; consideră că nu s-a acordat o atenție cuvenită includerii egalității de gen ca prioritate, deoarece aceasta nu apare decât ca element secundar în tema finală „Consolidarea securității și promovarea egalității”;

Amendamentul    8

Propunere de rezoluție

Punctul 4

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

4. își exprimă regretul cu privire la faptul că, pentru aproape un deceniu, s-au înregistrat puține progrese în adoptarea Directivei privind combaterea discriminării la nivelul UE; invită toate instituțiile UE să încheie negocierile relevante cât mai curând posibil;

4. își exprimă regretul cu privire la faptul că, pentru aproape un deceniu, s-au înregistrat puține progrese în adoptarea Directivei privind combaterea discriminării la nivelul UE; invită toate instituțiile UE să încheie negocierile relevante cât mai curând posibil, acordând atenția cuvenită includerii dimensiunii de gen;

Amendamentul    9

Propunere de rezoluție

Punctul 6 b (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6b. salută propunerea Comisiei de a semna și a încheia aderarea UE la Convenția de la Istanbul și își reafirmă sprijinul pentru aderarea UE la Convenția de la Istanbul pe o bază largă și fără rezerve; solicită îmbunătățirea colectării de date defalcate privind toate formele de violență acoperite de convenție, în cooperare cu Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), pentru a elabora o metodologie comună pentru compararea bazelor de date și a analizelor; solicită, prin urmare, tuturor statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere Convenția de la Istanbul; invită Comisia să propună o directivă privind violența împotriva femeilor;

Amendamentul    10

Propunere de rezoluție

Punctul 6 c (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6c. invită Consiliul să își intensifice eforturile pentru a debloca Directiva privind femeile în consiliile de administrație;

Amendamentul    11

Propunere de rezoluție

Punctul 6 d (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6d. invită Comisia și statele membre să adopte măsuri specifice pentru a răspunde nevoilor cetățenilor vulnerabili confruntați cu discriminări multiple și intersecționale, care îi împiedică să își exercite drepturile sau să participe pe deplin în societate, cum ar fi femeile cu dizabilități, minoritățile etnice, femeile imigrante și refugiate sau cele care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială;

Amendamentul    12

Propunere de rezoluție

Punctul 6 e (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6e. reafirmă că asigurarea capacității celor care se confruntă cu discriminări multiple, cum ar fi femeile și fetele cu dizabilități, de a-și exercita drepturile cetățenești necesită o abordare holistică, care să implice politici specifice, de la colectarea datelor intersecționale la programe educaționale și măsuri de incluziune socială; invită Comisia și statele membre să formuleze și să publice strategii de combatere a discriminării intersecționale;

Amendamentul    13

Propunere de rezoluție

Punctul 6 f (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6f. subliniază necesitatea de a combate violența de gen cu care se confruntă femeile și fetele și persoanele LGBTI în politică și în sfera publică mai largă, inclusiv hărțuirea și intimidarea online;

Amendamentul    14

Propunere de rezoluție

Punctul 6 g (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6g. invită Comisia să-și adopte Angajamentul său strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019 sub forma unei comunicări; reamintește că UE este întemeiată pe principiul egalității dintre femei și bărbați și că acest principiu poate fi realizat numai printr-o integrare strategică în toate politicile UE;

Amendamentul    15

Propunere de rezoluție

Punctul 6 h (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6h. salută prezentarea de către Comisie a pachetului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și invită toate instituțiile să execute aceste măsuri cât mai curând posibil;

Amendamentul    16

Propunere de rezoluție

Punctul 6 j (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6j. invită Comisia și statele membre să promoveze în continuare cooperarea în situațiile în care lucrătorii primesc beneficii și plătesc cotizații în diferite state membre ale UE, prin consolidarea schimbului transfrontalier de informații între diferitele autorități de securitate socială, astfel încât toate contribuțiile să poată fi luate în considerare în mod corespunzător la calcularea drepturilor la pensie; atrage atenția asupra disparităților de gen persistente în UE în ceea ce privește salariile și pensiile, care, combinate cu măsurile de austeritate și de reducere a cheltuielilor publice, subminează posibilitatea de autonomie economică reală pentru milioane de femei;

Amendamentul    17

Propunere de rezoluție

Punctul 6 k (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6k. invită Comisia și statele membre să utilizeze activ fondurile UE ca instrumente pentru consolidarea egalității de gen; solicită, în special, aplicarea integrării perspectivei de gen în cadrul PAC și în cadrul politicilor de coeziune din mediul rural;

Amendamentul    18

Propunere de rezoluție

Punctul 6 l (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

6l. solicită Comisiei să continue integrarea problematicii de gen în toate politicile UE, acordând o atenție specială evaluărilor de impact și evaluărilor ex-post ale legislației și ale politicilor;

Amendamentul    19

Propunere de rezoluție

Punctul 9 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

9a. invită Comisia și statele membre să promoveze reprezentarea femeilor în posturi de conducere, în special în procesul decizional politic și în consiliile de administrație din cadrul întreprinderilor, precum și să faciliteze intrarea femeilor în conducere, prin eliminarea stereotipurilor de gen și încurajarea participării femeilor la formarea la locul de muncă, alături de alte instrumente de politică, precum echilibrul între viața profesională și viața privată, pentru a le permite să-și exercite pe deplin drepturile de cetățean al Uniunii;

Amendamentul    20

Propunere de rezoluție

Punctul 9 b (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

9b. subliniază faptul că educația civică de calitate, pentru toate vârstele, fie formală, fie informală sau non-formală, este esențială pentru exercitarea cu încredere a drepturilor democratice de către cetățeni și pentru funcționarea unei societăți democratice, precum și pentru combaterea discriminării, a prejudecăților și a inegalității de gen; reafirmă necesitatea investițiilor în educația civică și cetățenească, precum și în educația în spiritul egalității de gen în toată Europa;

Amendamentul    21

Propunere de rezoluție

Punctul 9 c (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

9c. subliniază importanța participării politice a copiilor și tinerilor, în special a femeilor și a fetelor; solicită mai multe măsuri din partea Comisiei și a statelor membre în ceea ce privește garantarea drepturilor copiilor și stimularea participării lor;

Amendamentul    22

Propunere de rezoluție

Punctul 10 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

10a. invită Comisia și statele membre să promoveze măsuri suplimentare care să garanteze femeilor acces egal și echitabil la toate sferele politice, culturale și sociale, ca o condiție necesară pentru exercitarea efectivă a drepturilor cetățenești în UE;

Amendamentul    23

Propunere de rezoluție

Punctul 11

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

11. consideră că reforma Legii electorale, pe baza inițiativei legislative a Parlamentului, reprezintă o ocazie care nu poate fi pierdută pentru ca Uniunea să devină mai democratică; subliniază faptul că mii de europeni împărtășesc această opinie, astfel cum evidențiază inițiativa cetățenească europeană „Lasă-mă să votez” (Let me vote), care are scopul de a le permite cetățenilor să voteze la locul lor de reședință; salută activitatea Comisiei de explorare a posibilităților prin care cetățenii UE aflați într-o altă țară decât cea de origine, care și-au exercitat dreptul la liberă circulație, să voteze în cadrul alegerilor naționale din țara în care locuiesc; îndeamnă Comisia să elaboreze un plan concret de acțiune pentru introducerea sistemului electronic de votare pentru alegerile pentru Parlamentul European din 2019;

11. consideră că reforma Legii electorale, pe baza inițiativei legislative a Parlamentului, reprezintă o ocazie care nu poate fi pierdută pentru ca Uniunea să devină mai democratică; subliniază faptul că mii de europeni împărtășesc această opinie, astfel cum evidențiază inițiativa cetățenească europeană „Lasă-mă să votez” (Let me vote), care are scopul de a le permite cetățenilor să voteze la locul lor de reședință; salută activitatea Comisiei de explorare a posibilităților prin care cetățenii UE aflați într-o altă țară decât cea de origine, care și-au exercitat dreptul la liberă circulație, să voteze în cadrul alegerilor naționale din țara în care locuiesc; solicită Consiliului să includă liste echilibrate din punct de vedere al genului, care să alterneze candidații bărbați și femei în cadrul următoarei revizuiri a legii electorale europene; îndeamnă Comisia să elaboreze un plan concret de acțiune pentru introducerea sistemului electronic de votare pentru alegerile pentru Parlamentul European din 2019;

Amendamentul    24

Propunere de rezoluție

Punctul 12

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

12. își exprimă convingerea că mijloacele libere de informare și accesul la un pluralism de opinii în societate și în mass-media sunt indispensabile pentru o democrație sănătoasă; subliniază necesitatea de a defini o politică UE de combatere a propagandei antieuropene și a informațiilor false; propune ca instituțiile UE să continue procesul de creare a unui canal de televiziune european care să transmită în toate statele membre;

12. își exprimă convingerea că mijloacele libere de informare și accesul la un pluralism de opinii în societate și în mass-media sunt indispensabile pentru o democrație sănătoasă și că educația în domeniul mass-mediei este esențială și ar trebui dezvoltată de la o vârstă timpurie; subliniază necesitatea de a defini o politică UE de combatere a propagandei antieuropene și a informațiilor false; propune ca instituțiile UE să continue procesul de creare a unui canal de televiziune european care să transmită în toate statele membre;

Amendamentul    25

Propunere de rezoluție

Punctul 12 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

12a.  invită Comisia și statele membre să promoveze măsuri care să combată declarațiile discriminatorii împotriva femeilor și stereotipurile de gen;

Amendamentul    26

Propunere de rezoluție

Punctul 15 a (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15a. invită Comisia și statele membre să elaboreze instrumente adecvate de integrare a dimensiunii de gen, să coopereze îndeaproape cu autoritățile și comunitățile locale, pentru a preveni și investiga încălcările și pentru a oferi îngrijirea necesară și asistență pentru femeile care au fost victime ale exploatării sexuale, care au fost discriminate și marginalizate pe piața forței de muncă;

Amendamentul    27

Propunere de rezoluție

Punctul 15 b (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15b. solicită cooperarea consolidată între statele membre, pentru a asigura protecția victimelor violenței de gen și că interesul superior al copilului este luat în considerare în cazul litigiilor familiale transfrontaliere;

Amendamentul    28

Propunere de rezoluție

Punctul 15 c (nou)

 

Propunerea de rezoluție

Amendamentul

 

15c. invită Comisia și statele membre să adopte măsuri eficace pentru a spori oportunitățile femeilor și ale fetelor de a participa la programele UE care implică mobilitatea transfrontalieră, în calitate de studente, profesoare și cercetătoare;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

25.9.2017

 

 

 


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

22.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

23

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Andrea Cozzolino, Pál Csáky, Eleonora Evi, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Marlene Mizzi, Cristian Dan Preda, Gabriele Preuß, Laurențiu Rebega, Virginie Rozière, Yana Toom, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Michela Giuffrida, Demetris Papadakis, Julia Pitera, Sven Schulze, Igor Šoltes, Ángela Vallina

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Martina Anderson, Inés Ayala Sender


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

23

+

ALDE

ECR

PPE

 

S&D

 

VERTS/ALE

Beatriz Becerra Basterrechea, Yana Toom, Cecilia Wikström

Rikke Karlsson

Heinz K. Becker, Pál Csáky, Peter Jahr, Svetoslav Hristov Malinov, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Sven Schulze, Jarosław Wałęsa

Inés Ayala Sender, Andrea Cozzolino, Michela Giuffrida, Jude Kirton-Darling, Marlene Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele Preuß, Virginie Rozière

Margrete Auken, Igor Šoltes, Tatjana Ždanoka

2

-

ECR

ENF

Notis Marias

Laurențiu Rebega

4

0

EFDD

GUE/NGL

Eleonora Evi

Marina Albiol Guzmán, Martina Anderson, Ángela Vallina

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abținere

Notă juridică - Politica de confidențialitate