Procedură : 2017/2039(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0406/2017

Texte depuse :

A8-0406/2017

Dezbateri :

PV 17/01/2018 - 17
CRE 17/01/2018 - 17

Voturi :

PV 18/01/2018 - 6.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0018

RAPORT     
PDF 839kWORD 122k
21.12.2017
PE 606.092v02-00 A8-0406/2017

referitor la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

Raportoare: Romana Tomc

AMENDAMENTE
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 AVIZ al Comisiei pentru bugete
 AVIZ al Comisiei pentru control bugetar
 AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/779 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, în ceea ce privește acordarea unei sume de prefinanțare inițială suplimentară către programele operaționale sprijinite de Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”(2),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind înființarea unei garanții pentru tineret(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016, intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) nr. 3/2015 din martie 2015 intitulat „Garanția pentru tineret instituită de UE: primele măsuri au fost adoptate, dar se prefigurează riscuri în ceea ce privește implementarea”,

–  având în vedere Raportul special al CCE nr. 5/2017 din martie 2017 intitulat: „O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la controlul cheltuielilor și monitorizarea raportului cost-eficacitate al Garanției pentru tineret a UE(4),

–  având în vedere analiza aprofundată din 3 februarie 2016 a departamentului său tematic pentru afaceri bugetare intitulată „Evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 referitoare la propunerea de recomandare a Consiliului privind înființarea unei garanții de competențe (COM(2016)0382),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 24 mai 2012 referitoare la inițiativa privind oportunitățile pentru tineri(5),

  având în vedere Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii,

–  având în vedere Carta socială europeană, protocolul adițional la aceasta și versiunea sa revizuită, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1999,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 (ODD), în special ODD 8 „Promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți”, care au fost adoptate de ONU în 2015 și care se aplică întregii lumi, inclusiv UE,

–  având în vedere raportul din 22 iunie 2015 redactat de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz, privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei” („Raportul celor cinci președinți”), documentele de reflecție ale Comisia din 26 aprilie 2017 privind dimensiunea socială a Europei și din 31 mai 2017 privind aprofundarea Uniunii monetare europene, și Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM(2017)0250) și Recomandarea (UE) 2017/761 a Comisiei din 26 aprilie 2017 privind Pilonul european al drepturilor sociale(6),

–  având în vedere activitatea și cercetarea realizate de Eurofound, Cedefop, Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Institutul European al Sindicatelor, Confederația întreprinderilor europene (BUSINESSEUROPE), Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (UEAPME), Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice, Eurocities și Forumul European de Tineret,

–  având în vedere discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017, Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică (proiectul de program de lucru al Comisiei până la sfârșitul lui 2018) și scrisoarea de intenție adresată de Comisie președintelui Antonio Tajani și prim-ministrului estonian, Jüri Ratas, din 13 septembrie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar, Comisiei pentru cultură și educație și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0406/2017),

A.  întrucât criza economică și financiară și măsurile de austeritate care au urmat-o au făcut ca rata șomajului în rândul tinerilor să atingă un nivel record, ajungând de la 15 %, în 2008, la 24 %, la începutul lui 2013, această rată medie mascând diferențe enorme între diferitele state membre și regiuni; întrucât ratele șomajul în rândul tinerilor în 2013 au fost de aproximativ 10 % în Germania, Austria și Țările de Jos dar au atins un nivel record de 40 % în Italia, Spania, Croația și Grecia sau au depășit cu mult acest procentaj;

B.  întrucât măsurile de combatere a crizei care au vizat reducerea cheltuielilor publice în țările lovite de criză au avut deja un impact negativ direct, în special asupra tineretului, din cauza reducerilor de fonduri efectuate în domeniul educației, al formării, al creării de locuri de muncă și al serviciilor de asistență;

C.  întrucât politicile care afectează tinerii au fost elaborate fără implicarea tinerilor respectivi și a reprezentanților acestora;

D.  întrucât perioadele îndelungate de șomaj riscă să îi marginalizeze și să îi excludă pe tineri din societate, să îi facă să se simtă izolați și pot lasă „sechele”, ceea ce înseamnă că există mai multe șanse ca aceștia să se afle din nou în șomaj și să se confrunte cu salarii inferioare și perspective de carieră mai puțin bune pe tot parcursul vieții lor active; întrucât ținerea la distanță a tinerilor reprezintă o pierdere a investițiilor publice și private, care duce la generalizarea nesiguranței locului de muncă și la erodarea competențelor, având în vedere că este însoțită implicit de neutilizarea și vulnerabilizarea potențialului uman;

E.  întrucât, în 2012, unul din trei lucrători europeni era fie supracalificat, fie subcalificat pentru locul de muncă(7); întrucât, în general, tinerii angajați sunt mai susceptibili de a ocupa locuri de muncă sub nivelul calificării lor formale, fiind, totodată, și mai predispuși în raport cu lucrătorii mai în vârstă să aibă locuri de muncă mai puțin corelate cu competențele lor;

F.  întrucât lucrătorii tineri prezintă un risc mai ridicat de a ocupa un loc de muncă precar; întrucât șansele de a ocupa un loc de muncă cu dezavantaje multiple sunt de două ori mai mari pentru lucrătorii cu vârsta sub 25 de ani decât pentru lucrătorii cu vârsta de 50 de ani sau mai mult(8);

G.  întrucât tranziția cu succes de la școală la muncă și de la inactivitate la muncă și un prim loc de muncă adevărat emancipează și motivează tinerii, ajutându-i să își dezvolte competențele personale și profesionale pentru a putea deveni cetățeni independenți, a avea încredere în ei și a-și demara cu succes cariera;

H.  întrucât, după ce a atins un nivel record de 24 % în 2013, rata șomajului în rândul tinerilor în UE-28 a scăzut în mod constant, ajungând sub pragul de 17 % în 2017; întrucât nivelul șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicat, în doar câteva state membre (Austria, Republica Cehă, Țările de Jos, Malta, Ungaria și Germania) înregistrându-se o rată a șomajului în rândul tinerilor de sub 11 %, și întrucât există mari discrepanțe între statele membre;

I.  întrucât o analiză a defalcării pe sexe a muncii cu normă întreagă și cu fracțiune de normă în Europa arată că disparitatea de gen a persistat în perioada cuprinsă între 2007 și 2017, în care bărbații continuă să reprezinte aproximativ 60 % dintre angajații cu normă întreagă cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și aproximativ 40 % dintre angajații cu fracțiune de normă din aceeași grupă de vârstă;

J.  întrucât, potrivit datelor statistice, din păcate, rata șomajului în rândul tinerilor este, în general, aproximativ de două ori mai mare decât rata generală medie a șomajului, atât în perioadele de creștere economică, cât și în timpul recesiunilor;

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Garanția pentru tineret

K.  întrucât, la 22 aprilie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare prin care a instituit Garanția pentru tineret (YG), prin care statele membre se angajează să pună la dispoziția tinerilor o ofertă de angajare de calitate, formare continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal;

L.  întrucât, având în vedere că eforturile a numeroase state membre în lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, nu au fost încununate de succes prin aplicarea regulamentelor și posibilităților disponibile până acum , acestea ar trebui să pună un accent mai mare pe utilizarea eficace a fondurilor și a instrumentelor disponibile în cadrul Fondului social european (FSE);

M.  întrucât, în februarie 2013, Consiliul a aprobat crearea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), ca principal instrument bugetar al Uniunii – legat de FSE – care are scopul de a ajuta regiunile din statele membre care se confruntă cu rate deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, în special prin introducerea unor sisteme de garanție pentru tineret;

N.  întrucât YG este un angajament asumat la nivelul întregii Uniuni, în timp ce YEI vizează statele membre și regiunile în care rata șomajului în rândul tinerilor este de peste 25 %, cu un total de 20 de state membre care îndeplinesc integral sau parțial condițiile pentru a putea beneficia de aceasta;

O.  întrucât s-a încercat o mobilizare rapidă a fondurilor printr-o concentrare la începutul perioadei, pentru 2014 și 2015, a bugetului Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru maximizarea impactului măsurilor finanțate prin YEI; întrucât, din cauza întârzierilor în punerea în aplicare la nivel național și regional, concentrarea eforturilor la începutul perioadei s-a dovedit, în sine, a fi o măsură insuficientă; întrucât, în 2015, rata de prefinanțare a fost ridicată în mod condiționat de la 1 % la 30 % și majoritatea statelor membre eligibile au aplicat această măsură cu succes;

P.  întrucât una dintre principalele ambiții ale YEI și ale YG este de a-i ajuta pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), care sunt expuși celui mai ridicat risc de excluziune, ținând cont în același timp de faptul că termenul „NEET” acoperă diverse subgrupuri de tineri cu diverse nevoi;

Q.  întrucât scopul YG este de a permite integrarea sustenabilă a NEET pe piața muncii, propunând o formulă personalizată, care să conducă la o ofertă de calitate și să crească capacitatea de inserție profesională a tinerilor, sprijinind tinerii, în același timp, într-un context mai larg, în tranziția de la școală la muncă și în soluționarea problemei necorelării competențelor pe piața muncii; întrucât statele membre trebuie să elaboreze strategii de comunicare corespunzătoare în acest sens;

R.  întrucât, în 2015, OIM a estimat costul punerii în aplicare a YG în toate statele membre ale UE-28 la 45 miliarde EUR; întrucât YEI a beneficiat, pentru perioada de programare 2014-2020, de un buget modest de 6,4 miliarde EUR, scopul fiind acela de a completa finanțarea la nivel național, și nu de a o înlocui;

S.  întrucât Comisia a propus majorarea cu 1 miliard EUR a bugetului YEI, care să corespundă unor angajamente FSE cu valoare identică, în cadrul revizuirii cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2017-2020; întrucât, ca urmare a unui acord între Parlament și Consiliu, cifra a crescut la 1,2 miliarde EUR; întrucât, la 5 septembrie 2017, Parlamentul a adoptat proiectul de buget rectificativ nr. 3/2017 pentru a prevedea 500 milioane EUR suplimentare pentru YEI în 2017, sumă finanțată din marja globală pentru angajamente, exprimându-și, de asemenea, regretul față de întârzierea din procedura bugetară pentru anul 2017 cauzată de blocarea și aprobarea cu întârziere de către Consiliu a revizuirii la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual;

T.  întrucât, în primul său Raport special privind YG, CCE a împărtășit preocupările sale în ceea ce privește adecvarea finanțării inițiativei (atât la nivel european, cât și național), definirea unei „oferte de calitate”, lipsa unei strategii cu etape și obiective clare și monitorizarea și raportarea rezultatelor; întrucât CCE a atras, de asemenea, atenția asupra eșecului înregistrat în aplicarea strategiei de parteneriat, prevăzută în Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013, în dezvoltarea YG;

U.  întrucât sunt necesare mecanisme cu adevărat eficace pentru discutarea și soluționarea dificultăților întâmpinate la punerea în aplicare a schemelor YG și un angajament ferm al statelor membre de a pune în aplicare pe deplin YG, ținând seama în special de condițiile locale și stimulând îmbunătățirea competențelor, prin punerea în aplicare a unor structuri de evaluare adecvate și flexibile;

V.  întrucât Raportul special al CCE privind YG a identificat câteva criterii comune pentru ceea ce constituie o „ofertă de calitate”, Slovacia conferind definiției acesteia caracter juridic obligatoriu, ele cuprinzând dispoziții privind timpul minim de lucru și sustenabilitatea ocupării forței de muncă după încetarea sprijinului YEI, luând în considerare starea de sănătate a beneficiarului;

W.  întrucât, în cel de-al doilea Raport special al său privind YEI și YG publicat recent și elaborat pe baza unui eșantion de șapte state membre, CCE a împărtășit preocupările sale legate de dificultățile întâmpinate pentru a avea acces la date complete și de progresele limitate înregistrate în punerea în aplicare a YG, ale cărei rezultate nu se ridică la nivelul așteptărilor; întrucât YEI și YG reprezintă în continuare unele dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor, în urma crizei economice, și ar trebui, prin urmare, să beneficieze de un sprijin financiar și politic continuu din partea instituțiilor europene, naționale și regionale în vederea punerii lor în aplicare în anii următori;

X.  întrucât raportul cost-eficacitate al YEI și scopul final al YG de a ajuta tinerii să obțină locuri de muncă sustenabile pot fi atinse doar dacă operațiunile sunt monitorizate în mod corespunzător, pe baza unor date fiabile și comparabile, dacă programele sunt axate pe rezultate și dacă se fac ajustări în cazurile în care se detectează măsuri ineficace și costisitoare;

Y.  întrucât statele membre trebuie să depună eforturi mai mari pentru a-i sprijini și a-i sensibiliza pe tinerii cei mai îndepărtați și complet izolați de piața forței de muncă, cum ar fi tinerii cu dizabilități;

Z.  întrucât YEI și YG unt menite să joace un rol central în respectarea principiilor-cheie ale pilonului european al drepturilor sociale;

AA.  întrucât, în discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, nu a făcut nicio referire la situația șomajului în rândul tinerilor în Europa, care rămâne alarmantă; întrucât în scrisoarea de intenție care însoțește discursul din 2017 privind starea Uniunii, se recunoaște contribuția YG la crearea de locuri de muncă în UE; întrucât combaterea șomajului și, în special, a șomajului în rândul tinerilor, ar trebui să rămână o prioritate pentru acțiunea la nivelul UE;

AB.  întrucât au fost semnalate întârzieri la plata către tineri a ajutoarelor prevăzute în virtutea măsurilor finanțate de YEI, aceste întârzieri fiind cauzate adesea de înființarea târzie a autorităților de management sau de capacitatea administrativă insuficientă a autorităților naționale sau regionale;

AC.  întrucât măsurile adoptate în cadrul YEI și YG, cum ar fi stagiile de practică și stagiile de formare, ar trebui să faciliteze tranziția către piața forței de muncă și nu ar trebui să înlocuiască niciodată contractele de muncă obișnuite;

AD.  întrucât, în cazul tinerelor femei din zonele rurale, formele de muncă ilegale sau neînregistrarea lor ca șomere face ca datele statistice să fie imprecise și creează disparități în materie de pensii; întrucât această practică are o influență negativă asupra întregii societăți și, în special, asupra bunăstării femeilor, asupra altor forme de asigurări sociale și a evoluției în carieră sau a oportunităților viitoare de angajare;

AE.  întrucât 16 milioane de tineri din categoria NEET s-au înscris în programele YG și întrucât YEI a oferit sprijin direct pentru mai mult de 1,6 milioane de tineri în UE;

AF.  întrucât, în cadrul YEI, statele membre au adoptat peste 132 de măsuri în domeniul pieței muncii destinate tinerilor;

AG.  întrucât 75 % din totalul bugetului YEI a fost angajat, iar 19 % a fost deja investit de către statele membre, ceea ce face ca YEI să aibă rata de execuție bugetară cea mai mare dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

AH.  întrucât, din mai multe rapoarte privind punerea în aplicare a YEI, reiese că, în pofida preocupărilor privind adecvarea finanțării și a estimărilor privind investițiile totale necesare, resursele disponibile sunt canalizate cu succes pentru a răspunde nevoilor regionale, vizând regiuni și grupuri de beneficiari specifice;

AI.  întrucât, de la introducerea strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în 1997, Comisia a sprijinit o serie de măsuri destinate să îmbunătățească perspectivele tinerilor în materie de ocupare a unui loc de muncă și educație(9); întrucât, în urma crizei, eforturile UE s-au concentrat îndeosebi asupra YG și YEI;

AJ.  întrucât YG este finanțată de FSE, de bugetele naționale și de YEI, în timp ce YEI poate finanța furnizarea directă de locuri de muncă, ucenicii, stagii sau educație continuă pentru grupul-țintă al YEI în regiunile eligibile; întrucât intervenția YEI nu are o durată prestabilită, în timp ce YG impune să se propună o ofertă în termen de patru luni;

AK.  întrucât YG a dus la realizarea unor reforme structurale în statele membre, menite să promoveze, în special, alinierea modelelor lor de educație și formare la piața muncii pentru a atinge obiectivele YG;

AL.  întrucât factorii externi, precum situația economică sau modelul de producție specific fiecărei regiuni, influențează perspectivele de atingere a obiectivelor stabilite în YG;

Introducere

1.  consideră că YG trebuie să fie un prim pas către o abordare bazată pe drepturi a nevoilor tinerilor în materie de ocupare a forței de muncă; reamintește că angajatorii au obligația de a se implica în procesul de oferire de programe de formare profesională accesibile, locuri de muncă la nivel de începător și stagii de practică de calitate pentru tineri;

2.  subliniază că aspectul calitativ al muncii decente pentru tineri nu trebuie să fie compromis niciodată; subliniază că standardele fundamentale de muncă și alte standarde legate de calitatea muncii, cum ar fi timpul de lucru, salariul minim, securitatea socială și securitatea și sănătatea în muncă, trebuie să reprezinte considerente esențiale în cadrul eforturilor depuse;

3.  ia act de divergențele semnificative în materie de performanțe economice în UE-28, fie că este vorba de creșterea economică, fie de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, ceea ce impune o reacție politică decisivă; recunoaște că anumite state membre au rămas în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor structurale necesare; ia act de faptul că politicile economice sănătoase, precum și politicile de ocupare a forței de muncă și de investiții, care țin în definitiv de competența statelor membre, sunt cele care creează locuri de muncă; își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe termen lung asupra dezvoltării economice a regiunilor care se confruntă cu un exod al creierelor în cazul persoanelor cu studii superioare;

4.  reamintește că, potrivit normelor de punere în aplicare a YEI, statele membre trebuie să aleagă între diferite modalități de implementare (un program exclusiv, axe prioritare în cadrul unui program operațional existent sau un program care face parte din mai multe axe prioritare); subliniază că, având în vedere diferitele opțiuni de punere în aplicare și pe baza rezultatelor obținute, este necesar un schimb de bune practici pentru a ține seama de acestea în viitoarele etape ale programului;

5.  ia act cu îngrijorare de faptul că Raportul special al CCE nr. 5/2017 subliniază că există riscul ca finanțarea UE să înlocuiască pur și simplu finanțarea națională, mai degrabă decât să creeze valoare adăugată; reamintește că, conform principiului adiționalității fondurilor, YEI urmărește să completeze finanțarea națională și nu să înlocuiască finanțarea și politicile proprii ale statelor membre destinate să combată șomajul în rândul tinerilor; subliniază că bugetul YEI nu poate oferi tuturor tinerilor o ofertă de angajare de calitate, educație continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la pierderea locului de muncă sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal și nu a fost conceput în acest scop;

6.  subliniază că este necesar ca YEI să favorizeze, în special, reformele politice, precum și o mai bună coordonare în domeniile ocupării forței de muncă și educației, mai ales în statele membre în care se înregistrează rate ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, pentru a se asigura că aceste state membre introduc strategii integrate, globale și pe termen lung de luptă împotriva șomajului în rândul tinerilor, care să vizeze creșterea capacității lor de ocupare a forței de muncă, să le ofere perspective mai bune și să le permită să găsească un loc de muncă sustenabil, mai degrabă decât să mențină o serie de politici (existente) fragmentate; consideră că YEI și YG sunt instrumente puternice de combatere a excluziunii sociale a grupurilor de tineri celor mai marginalizate; consideră că este important să se depună eforturi în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, al abandonului școlar și al excluziunii sociale;

7.  reamintește că, în urma Recomandării Consiliului referitoare la instituirea unei Garanții pentru tineret, s-au stabilit șase orientări care să stea la baza sistemelor de garanție pentru tineret: crearea de abordări bazate pe parteneriate, intervenție și activare rapidă, măsuri de sprijin care să permită integrarea pe piața muncii, utilizarea fondurilor Uniunii, evaluarea și îmbunătățirea continuă a sistemului și punerea lui rapidă în aplicare(10); subliniază că, potrivit rapoartelor de evaluare, foarte puține state membre au furnizat date cu privire la aceste aspecte și evaluări complete ale acestora;

8.  subliniază că ar trebui să se investească mai mult atât în mobilitatea internă, cât și în mobilitatea transfrontalieră, pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor și pentru a trata problema necorelării competențelor; solicită ca oferta de muncă și competențele să fie mai bine aliniate la cerere prin facilitarea mobilității între regiuni (inclusiv între regiunile transfrontaliere); recunoaște că statele membre trebuie să acorde o atenție specială stabilirii unei mai bune legături între sistemele de educație și piețele muncii în regiunile transfrontaliere, de exemplu promovând educația în limbile țărilor învecinate;

9.  reamintește că rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor este determinată de: consecințele crizei economice globale asupra piețelor forței de muncă, abandonul școlar timpuriu fără calificări suficiente, lipsa de competențe relevante și de experiență profesională, răspândirea tot mai mare a formelor de muncă precare pe termen scurt urmate de perioade de șomaj, oportunități de formare limitate și insuficiența sau inadecvarea programelor active pe piața forței de muncă;

10.  consideră că monitorizarea YEI trebuie să se bazeze pe date credibile; consideră că datele obținute în urma monitorizării și rezultatele disponibile în prezent nu sunt suficiente pentru a realiza o evaluare globală a punerii în aplicare și a rezultatelor YEI, ca principal instrument al Uniunii de finanțare a garanțiilor pentru tineret, în special ca urmare a întârzierilor inițiale în instituirea programelor operaționale de către statele membre și din cauza faptului că acestea se află încă în etape relativ timpurii ale punerii în aplicare; insistă asupra necesității de a considera în continuare ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor ca una dintre prioritățile de acțiune ale UE; este preocupat totuși de concluziile raportului recent al CCE privind impactul YEI și YG, ca politici ale Uniunii care vizează abordarea problemei șomajului în rândul tinerilor, ținând seama, în același timp, de domeniul său de aplicare teritorial și temporal limitat;

11.  consideră că, pentru a fi cu adevărat eficace, o strategie pentru relansarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să prevadă organizarea de mese rotunde la care să participe părțile interesate, să țină seama de contextul teritorial în care trebuie pusă în aplicare și să ofere cursuri de pregătire specifice care să răspundă nevoilor întreprinderilor, armonizându-le, în același timp, cu aspirațiile și competențele tinerilor; subliniază că aceeași strategie ar trebui să asigure o formare profesională de calitate și transparență totală în ceea ce privește atribuirea fondurilor către agențiile de formare, inclusiv printr-o monitorizare atentă a utilizării acestora;

12.  regretă că statele membre au ales să își asume angajamente numai prin intermediul recomandărilor Consiliului care reprezintă un instrument fără caracter obligatoriu; subliniază că scopul YG este departe de a fi atins în multe state membre;

Sensibilizarea tinerilor celor mai excluși

13.  ia act de riscul ca tinerii cu dizabilități să nu intre nici în domeniul de aplicare al YEI, nici al YG; invită Comisia și statele membre să își adapteze programele operaționale pentru a se asigura că măsurile adoptate în cadrul YEI și al YG sunt accesibile cu adevărat tuturor persoanelor cu dizabilități, garantând accesul egal al tinerilor cu dizabilități și răspunzând nevoilor individuale ale acestora;

14.  subliniază că, pentru a ajunge la NEET, care formează un grup eterogen cu nevoi și competențe diverse, sunt necesare eforturi importante și susținute din partea autorităților naționale, precum și o cooperare intersectorială; subliniază, prin urmare, că sunt necesare date exacte și complete privind toate persoanele NEET, în scopul de a le înregistra și de a ajunge la acestea în mod mai eficace, întrucât prin mai multe date defalcate, inclusiv în funcție de regiuni, s-ar putea identifica grupurile care ar trebui vizate și modul în care inițiativele în materie de ocupare a forței de muncă ar putea fi adaptate mai bine destinatarilor;

15.  susține poziția conform căreia cauzele șomajului în rândul tinerilor nu pot fi reduse la necorelarea competențelor, deoarece originile sale sunt legate de probleme cum ar fi lipsa de noi locuri de muncă, care este, la rândul său, consecința dezindustrializării Europei, a externalizării și a speculațiilor, iar această situație a fost agravată de criză și de politicile de austeritate; consideră că problema șomajului în rândul tinerilor nu se poate rezolva doar prin educație și formare profesională;

16.  consideră că YG și YEI nu pot înlocui utilizarea instrumentelor macroeconomice și a altor politici pentru promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că, în evaluarea punerii în aplicare și a impactului YG, este important să se țină seama de condițiile macroeconomice și bugetare diferite din statele membre; consideră că, în cazul în care se are în vedere extinderea duratei YG, este important să se contureze un program de reformă structurală pe termen lung a acestuia; subliniază necesitatea clară a unei mai bune coordonări între diferitele state membre;

17.  sprijină dezvoltarea ghișeelor unice care pot garanta că toate serviciile și orientările sunt ușor accesibile, disponibile și gratuite pentru tineri într-un singur loc;

18.  este preocupat de observațiile inițiale care indică că sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește înregistrarea și sensibilizarea tuturor NEET, în special, a celor inactivi și a celor care sunt dificil de reintegrat; invită statele membre să pună în aplicare strategii corespunzătoare și adaptate de comunicare pentru a se adresa tuturor tinerilor din categoria NEET și pentru a adopta o abordare integrată care să vizeze punerea la dispoziție de asistență și servicii mai personalizate pentru a sprijini tinerii care se confruntă cu bariere multiple; îndeamnă statele membre să acorde o atenție deosebită nevoilor tinerilor NEET vulnerabili și să elimine atitudinile prejudiciabile și negative la adresa acestora;

19.  subliniază necesitatea de a adapta măsurile la nevoile locale pentru a spori impactul acestora; invită statele membre să pună în aplicare măsuri speciale de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor în zonele rurale;

20.  invită statele membre să îmbunătățească rapid comunicarea programelor de sprijin existente disponibile pentru tineri, în special pentru grupurile cele mai îndepărtate de piața forței de muncă, prin campanii de sensibilizare, utilizând atât canalele media tradiționale, cât și cel moderne, cum ar fi rețelele de socializare;

Asigurarea calității ofertelor în cadrul Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

21.  recunoaște apelul de a defini ceea ce ar trebui să însemne o „ofertă de calitate” în cadrul YEI; evidențiază nevoia de a elabora o definiție cuprinzătoare, convenită de comun acord, care să țină cont de munca depusă în cadrul Comitetului EMCO în colaborare cu Comisia, Organizația Internațională a Muncii (OIM) și părțile interesate relevante; subliniază că o ofertă de calitate este o măsură polivalentă care conduce la integrarea durabilă, bine adaptată, a participanților pe piața forței de muncă, realizată prin dezvoltarea competențelor, și că ar trebui să corespundă nivelului de calificare și profilului participanților și să țină cont de cererea de forță de muncă; îndeamnă statele membre să se asigure că participanților li se aplică protecția socială, normele privind condițiile de muncă și nivelurile de compensație cuvenite; atrage atenția asupra standardelor de calitate menționate în „Orientările privind evaluarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor” publicate de Comisie în 2015, care stabilesc caracteristicile ofertelor de muncă, relevanța lor pentru nevoile participanților, rezultatele produse de oferte pe piața forței de muncă și proporția ofertelor neacceptate sau abandonate prematur ca indicatori valabili pentru evaluarea calității locurilor de muncă;

22.  reamintește faptul că OIM definește „munca decentă” ca fiind munca ce este „productivă și garantează un venit echitabil, condiții de siguranță la locul de muncă și protecție socială pentru familii, perspective mai bune pentru dezvoltarea personală și integrarea socială, libertatea persoanelor de a-și exprima preocupările, de a se organiza și de a participa la deciziile care le afectează viețile și egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați” și că acest standard minim este în continuare nerespectat în cazul tinerilor încadrați profesional;

23.  este de părere că tinerii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în monitorizarea calității ofertelor;

24.  subliniază că un contract de stagiu de calitate trebuie să respecte un cadru de calitate care oferă următoarele garanții: un stagiu trebuie reglementat printr-un contract scris, cu informații transparente privind drepturile și obligațiile părților contractante, care stabilește obiective concrete și prevede formare de înaltă calitate; trebuie să se desemneze un mentor care să evalueze performanța stagiarului la sfârșitul stagiului; stagiul trebuie să aibă o durată determinată, trebuie stabilite împreună cu angajatorul limite pentru durata stagiului, trebuie să se precizeze clar condițiile de asigurare în cadrul sistemelor de securitate socială și remunerația;

25.  încurajează statele membre să își actualizeze progresiv și să își revizuiască programele operaționale sprijinite de YEI cu implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor de tineret pentru a-și adapta acțiunile în funcție de nevoile reale ale tinerilor și ale pieței forței de muncă;

26.  subliniază că pentru a determina dacă bugetul YEI este bine cheltuit și dacă obiectivul său final, și anume acela de a le permite tinerilor șomeri să găsească un loc de muncă durabil, este atins, este indispensabil ca operațiunile să fie monitorizate îndeaproape și într-un mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și statele membre care nu au făcut progrese să fie atenționate mai sever; invită statele membre să îmbunătățească monitorizarea, raportarea și calitatea datelor în regim de urgență și să garanteze că sunt colectate date și cifre fiabile și comparabile privind implementarea YEI actuale și că acestea sunt puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât o impune obligația lor de raportare anuală, așa cum se specifică la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea CCE, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

27.  ia notă de propunerile statelor membre și de diferitele tipuri de programe elaborate de statele membre sub egida YEI; consideră că, în unele state membre, reglementarea națională și-a formulat în mod vag obiectivele și abordările, textul fiind lipsit de claritate, și că a oferit o gamă limitată de oportunități de promovare a ocupării forței de muncă; consideră că marja largă de interpretare și lipsa unor mecanisme clare de supraveghere au condus uneori la înlocuirea locurilor de muncă cu oferte din cadrul YEI;

28.  este preocupat de rapoartele care semnalează utilizarea inadecvată a măsurilor finanțate prin YEI, inclusiv plățile întârziate către tineri sau abuzul de stagii, de exemplu, utilizarea lor excesivă; își exprimă voința de a combate acest tip de practici; consideră că recurgerea repetată la Garanția pentru tineret nu ar trebui să contravină spiritului activării pieței muncii și nici țelului de integrare mai permanentă pe piața muncii;

29.  invită Comisia și statele membre să identifice, să disemineze și să facă schimb de bune practici pentru a învăța unii de la alții în domeniul politicilor și a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a unor politici bazate pe date fiabile; subliniază că schimbările de pe piața muncii și digitalizarea economiei impun o nouă abordare în domeniul politicilor de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; subliniază că YEI trebuie să acționeze în direcția utilizării unor instrumente eficace de reducere a șomajului în rândul tinerilor, nu să recicleze politici ineficace de ocupare a forței de muncă;

30.  reiterează faptul că în Recomandarea Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret se consideră că abordările bazate pe parteneriat sunt un element esențial pentru implementarea sistemelor YEI și atragerea persoanelor NEET; invită statele membre să urmeze o abordare bazată pe parteneriat, identificând și implicând în mod activ părțile interesate relevante și să promoveze mai bine programul YG în rândul întreprinderilor, în special al IMM-urilor și al întreprinderilor familiale, de mai mici dimensiuni; subliniază că datele primite de la statele membre care au adoptat deja măsuri similare Garanției pentru tineret, înainte de introducerea programului, demonstrează că succesul unei abordări bazate pe implicarea părților interesate este esențială pentru succesul implementării;

31.  subliniază rolul important al organizațiilor de tineret de intermediari între tineri și serviciile publice de plasare a forței de muncă; încurajează statele membre, în acest context, să coopereze strâns cu organizațiile de tineret la nivel național, regional și local în chestiunile legate de comunicarea, planificarea și evaluarea YEI;

32.  subliniază importanța serviciilor SPOFM competente în furnizarea de servicii personalizate șomerilor din categoria NEET; invită statele membre ca, la implementarea YEI, să își coordoneze mai bine serviciile publice de ocupare a forței de muncă la nivelul UE în cadrul rețelei serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM); încurajează dezvoltarea unor noi sinergii între prestatorii publici și privați de servicii de ocupare a forței de muncă, întreprinderi și sistemele de învățământ; încurajează utilizarea pe scară largă a e-Guvernării pentru a reduce sarcinile birocratice;

33.  invită Comisia să facă o estimare adaptată de la țară la țară a costului anual pentru ca fiecare stat membru să pună în aplicare în mod efectiv Garanția pentru tineret, ținând seama de estimarea OIM;

34.  subliniază că este necesar să se înmulțească numărul de oferte de ucenicie disponibil în cadrul Garanției pentru tineret, dat fiind că acestea reprezintă numai 4,1 % din ofertele acceptate până în prezent;

Observații finale

35.  evidențiază că este necesară o strategie care să transforme YEI dintr-un instrument anti-criză într-un instrument permanent de finanțare al UE, cu ajutorul căruia să se combată șomajul în rândul tinerilor în perioada de după 2020, asigurând eliberarea rapidă și lipsită de complicații a fondurilor și care să stabilească o cerință de cofinanțare pentru a sublinia responsabilitatea principală a statelor membre; semnalează că extinderea YEI ar trebui să țină seama de observațiile CCE; subliniază că obiectivul general al programului este integrarea durabilă a tinerilor pe piața muncii; subliniază necesitatea de a stabili obiective clare, măsurabile; subliniază că aceste elemente ar trebui discutate în contextul următorului CFM pentru a oferi continuitate, rentabilitate și valoare adăugată;

36.  își afirmă din nou susținerea pentru YEI; subliniază că sunt necesare urgent eforturi suplimentare și un angajament politic și financiar continuu pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor; reamintește, în special, că este important să se asigure o finanțare de cel puțin 700 de milioane EUR pentru YEI pentru perioada 2018-2020, astfel cum s-a convenit cu prilejul revizuirii intermediare a CFM; solicită, de asemenea, alocarea unor credite de plată suficiente pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și la timp a YEI;

37.  subliniază nevoia de a îmbunătăți calitatea ofertelor din cadrul YEI și al YG și invită la o nouă discuție despre intervalul de vârstă eligibil;

38.  consideră că pentru ca cadrul de calitate pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor să devină operațional ar trebui realizate progrese în direcția adoptării unei recomandări în temeiul articolelor 292 și 153 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și o serie de măsuri de informare, cum ar fi crearea unui site internet ușor accesibil și actualizat cu informații relevante cu privire la normele care reglementează stagiile în fiecare stat membru;

39.   recunoaște că YEI este un instrument financiar destinat sprijinirii inițiativei statelor membre de a combate nivelurile ridicate ale șomajului în rândul tinerilor și că statele membre trebuie să depună eforturi sporite pentru a corela mai bine sistemele educative cu piețele muncii, pentru a-i integra pe tineri pe piața muncii în mod durabil; salută măsurile și politicile adoptate pentru a ajuta la soluționarea problemei necorelării competențelor; recunoaște că utilizarea competențelor reprezintă în continuare o problemă în întreaga Europă și, prin urmare, consideră necesar să se asigure o mai bună concordanță între competențele cerute și cele oferite;

40.  consideră că YEI și YG sunt esențiale pentru a implementa cu succes principiile-cheie ale Pilonului european al drepturilor sociale, în special Protocolul nr. 1 privind educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții; Nr. 4 privind acordarea unui sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă; Nr. 5 privind locurile de muncă sigure și adaptabile; Nr. 6 privind salariile; Nr. 8 privind dialogul social și participarea lucrătorilor; Nr. 10 privind un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor; Nr. 12 privind protecția socială; Nr. 13 privind indemnizațiile de șomaj; și nr. 14 privind venitul minim;

41.  solicită Comisiei și statelor membre să depună noi eforturi împreună cu OIM pentru a furniza informații personalizate și a îmbunătăți capacitățile naționale de creare și evaluare a sistemelor YG sub următoarele aspecte: asigurarea punerii în aplicare complete și durabile a inițiativei, îmbunătățirea abilității de a coopta persoane NEET neînregistrate și tineri slab calificați, consolidarea capacităților și îmbunătățirea calității ofertelor;

42.  constată că, în așteptarea publicării de către Comisie a cifrelor finale furnizate de statele membre, numărul tinerilor care au terminat un program YEI la sfârșitul anului 2015 a fost estimat la 203 000 de persoane, reprezentând 4 % dintre participanți; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul mare de participanți la YEI care,, în unele state membre nu termină programul; consideră că este important să se ofere stimulente mai atrăgătoare pentru ca tinerii să considere programul YEI ca fiind util;

43.  reamintește faptul că YEI ar trebui să ofere sprijin financiar pentru măsurile de promovare a integrării tinerilor NEET pe piața forței de muncă, inclusiv stagii de formare, stagii de practică și ucenicii plătite, dar că nu ar trebui să devină un înlocuitor al unei activității lucrative efective;

44.  sugerează să se creeze o „linie telefonică de urgență la nivel european împotriva încălcării drepturilor tinerilor” pentru ca tinerii să raporteze direct Comisiei orice posibile experiențe negative pe care le au în cursul participării lor la măsurile YEI și YG, permițând strângerea de informații și investigarea relatărilor privind practicile abuzive asociate cu aplicarea politicilor finanțate din fonduri UE;

45.  salută faptul că în scrisoarea de intenție anexată la discursul președintelui Juncker din 2017 privind starea Uniunii s-a făcut trimitere la o propunere de înființare a unei Autorități Europene în domeniul Muncii pentru a întări cooperarea între autoritățile de pe piața forței de muncă la toate nivelurile și a gestiona mai bine situațiile transfrontaliere, precum și alte inițiative de sprijinire a mobilității echitabile;

46.  recunoaște succesul înregistrat de YEI în reducerea șomajului în rândul tinerilor și, în special, asigurarea echilibrului de gen, rezultatul fiind că de YEI au beneficiat aproximativ 48 % dintre bărbați și 52 % dintre femei;

47.  în contextul YEI, solicită punerea în aplicare pe deplin a Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și a Directivei 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă în cadrul YEI;

48.  consideră că Comisia și statele membre trebuie să vină cu măsuri pozitive care să garanteze că tinerele femei primesc oferte de muncă de calitate și că nu ocupă sau nu sunt silite să ocupe locuri de muncă precare, prost plătite și temporare, în care drepturile lor ca angajate sunt respectate parțial sau nu sunt respectate deloc;

49.  invită statele membre să colecteze date statistice defalcate pe gen ca să permită Comisiei să lanseze o evaluare de impact a YEI și a influenței acesteia asupra echilibrului dintre femei și bărbați, pentru evaluarea și analizarea aprofundată a implementării sale;

50.  le cere statelor membre să identifice modalități de a sprijini reintegrarea tinerelor femei pe piața muncii sau în instituțiile de învățământ sau de formare, garantând egalitatea de gen în accesul la angajare, evoluția în carieră, reconcilierea vieții profesionale cu cea privată, oferirea de servicii de îngrijire a copiilor și a adulților și promovarea unei remunerații egale între lucrătorii femei și bărbați, pentru aceeași muncă prestată sau pentru o muncă echivalentă;

51.  îndeamnă statele membre să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți sistemele de educație cu scopul de a-i ajuta pe tinerii vulnerabili să rămână în continuare protejați;

52.  ia act cu îngrijorare de faptul că cele mai recente rapoarte de evaluare(11) evidențiază că în prima fază a implementării sale, YEI a tins să se concentreze în principal asupra tinerilor NEET cu un nivel ridicat de studii, mai degrabă decât pe cei slab calificați, inactivi și neînregistrați de SPOFM-uri;

53.  le cere statelor membre să abordeze această hibă substanțială în implementarea YEI elaborând, printre altele, măsuri ulterioare specifice pentru a implementa politici pentru tineret care să fie bazate în mai mare măsură pe date concrete, mai eficace și mai sustenabile;

54.  invită statele membre să se asigure că legislația lor le permite tuturor tinerilor din cadrul grupei de vârstă identificate să se înregistreze și să participe efectiv la YEI(12);

55.  atrage atenția asupra lipsei reglementărilor privind ofertele de stagii pe piața deschisă în ceea ce privește transparența angajării, durata și recunoașterea și subliniază că numai câteva state membre au stabilit criterii minime de calitate, inclusiv cu scopul de a monitoriza YG și YEI;

56.  recunoaște că investițiile de la bugetul UE prin intermediul YEI au avut un impact pentru tineri și au accelerat intrarea lor pe piața muncii; consideră că YEI are o valoare adăugată europeană clară, deoarece numeroase programe de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor nu ar fi putut fi puse în aplicare fără un angajament din partea UE;

57.  ia act de faptul că alocarea financiară inițială pentru YEI în CFM pentru perioada 2014-2020 a fost de 6,4 miliarde EUR, din care 3,2 miliarde EUR dintr-o linie bugetară specifică, iar cealaltă jumătate de 3,2 miliarde EUR din FSE;

58.  subliniază că, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM, s-a obținut aprobare politică pentru o alocare suplimentară în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru YEI pentru perioada 2017-2020, care trebuie completată cu o sumă identică din FSE; subliniază totuși că alocarea finală pentru acest program se va stabili în cursul viitoarelor proceduri bugetare anuale;

59.  salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului, rezultatul procedurii de conciliere cu privire la bugetul UE pe 2018 a fost suplimentarea cu 116,7 milioane EUR din credite noi a alocării specifice pentru YEI propuse inițial, valoarea totală a acesteia ridicându-se astfel la 350 milioane EUR în 2018; ia act de angajamentul unilateral al Comisiei de a propune o creștere suplimentară a finanțării YEI prin intermediul unui buget rectificativ, în cazul în care capacitatea de absorbție a YEI permite o astfel de creștere;

60.  consideră că, în general, bugetul YEI nu este suficient pentru a acoperi cererea reală și resursele necesare pentru a avea garanția că programul își atinge obiectivele; reamintește că, în medie, doar 42 % din tinerii NEET au fost atrași, cifra scăzând la sub 20 % în mai multe state membre; solicită, prin urmare, o creștere semnificativă a alocării pentru YEI în cadrul următorului CFM și îndeamnă statele membre să prevadă, în cadrul bugetelor lor naționale, mijloacele necesare pentru programele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

61.  invită Comisia să asigure coerența investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prin încurajarea sinergiilor între sursele disponibile și stabilirea unor reguli omogene în cadrul unui ghid exhaustiv al diverselor norme existente, pentru a asigura în practică un impact mai puternic, mai multe sinergii și o mai mare eficiență și simplificare; reamintește prioritatea de a reduce sarcina administrativă în cazul autorităților de gestionare; subliniază importanța pe care o prezintă rapoartele de țară privind finanțarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret, care monitorizează, de asemenea, sinergiile dintre bugetele naționale și bugetul UE, precum și necesitatea unei mai bune coordonări și a unei cooperări mai strânse între principalele părți care participă la acest proces;

62.  invită Comisia să îmbunătățească planificarea investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor după 2020, prin aplicarea integrală a abordării utilizate în programarea fondurilor ESI, unde finanțarea depinde de o evaluare preliminară cuprinzătoare, urmată de încheierea unor acorduri de parteneriat; consideră că o astfel de abordare sporește impactul bugetului UE; ia act de punerea în aplicare cu succes a YEI în statele membre prin intermediul unor programe operaționale specifice și a unor contribuții semnificative din bugetele naționale și regionale;

63.  în plus, invită Comisia să redefinească actualul mecanism de evaluare, axându-se pe criterii unificate de productivitate și audituri de performanță în procesul anual și final de raportare pentru a monitoriza mai bine impactul bugetului Uniunii; solicită aplicarea unor indicatori comuni la nivelul întregii Uniuni, cum ar fi ponderea participanților la YEI care intră pe piața primară a forței de muncă ca urmare a intervențiilor finanțate de UE;

64.  subliniază, cu toate acestea, că reforma în materie de planificare și de raportare nu ar trebui să întârzie execuția bugetară și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă pentru autoritățile de gestionare și, în special, pentru beneficiarii finali;

65.  recunoaște că sarcina administrativă actuală subminează capacitatea de investiții a bugetului UE, în special în cazul instrumentelor cu perioade de punere în aplicare mai scurte, cum ar fi YEI; solicită, prin urmare, o raționalizare a procedurilor de achiziții, axată pe accelerarea pregătirii ofertelor și scurtarea duratei de tratare a contestațiilor depuse; remarcă efectul pozitiv al utilizării opțiunilor simplificate privind costurile (OSC) în cheltuielile YEI; solicită introducerea, la nivelul întregii Uniuni, a OSC în proiectele YEI, pentru a reduce semnificativ birocrația și a accelera execuția bugetară;

66.  subliniază că, la momentul actual, YEI este cel mai performant dintre toate fondurile ESI în ceea ce privește execuția financiară;

67.  salută faptul că măsurile luate în cadrul YEI au ajutat peste 1,6 milioane de tineri și au determinat statele membre să consolideze operațiuni în valoare de peste 4 miliarde de EUR;

68.  ia act de faptul că lipsa de informații cu privire la costul potențial al implementării unui program într-un stat membru poate conduce la o finanțare inadecvată pentru transpunerea sa în practică și pentru atingerea obiectivelor sale; invită statele membre să efectueze o analiză ex ante și să întocmească o situație generală a costurilor de implementare a YG;

69.  invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a constitui sisteme de monitorizare mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ și mai actualizate pentru restul finanțării YEI;

70.  cere să se pună accentul pe rezultatele obținute de programul YEI, prin definirea unor indicatori concreți, precum noile servicii și măsuri de sprijin pe piața muncii din statele membre create datorită programului și numărul de contracte permanente oferite;

71.  consideră că, pentru a evalua eficacitatea programului, trebuie examinate toate aspectele, inclusiv raportul costuri/beneficii al programului; ia act de estimările anterioare ale OIM și Eurofound și solicită Comisiei să confirme sau să actualizeze aceste previziuni;

72.  invită Comisia și statele membre să stabilească obiective realiste și realizabile, să evalueze disparitățile, să analizeze piața înainte de implementarea sistemelor și să îmbunătățească sistemele de monitorizare și raportare;

°

°  °

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)

JO L 347, 20.12.2013, p. 470.

(2)

JO L 126, 21.5.2015, p. 1.

(3)

JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(4)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0390.

(5)

JO C 264 E, 13.9.2013, p. 69.

(6)

JO L 113, 29.4.2017, p. 56.

(7)

Raportul Comisiei din decembrie 2013 intitulat „Evoluția ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa în 2013”.

(8)

Raportul Eurofound din august 2014 intitulat „Profiluri ocupaționale în condiții de muncă: identificarea grupurilor cu dezavantaje multiple”.

(9)

Printre alte măsuri se numără inițiativa „Tineretul în mișcare”, lansată în septembrie 2010, „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011, și inițiativa „Echipele de acțiune pentru tineri”, lansată în ianuarie 2012.

(10)

JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(11)

Raportul special nr 5/2017 al CCE privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Raport final către Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene din iunie 2016 privind primele rezultate ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646); analiza aprofundată a EPRS din iunie 2016 intitulată „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: Evaluarea implementării la nivel european”.

(12)

Cadrul legislativ din unele țări îi definește pe anumiți tineri, în special pe cei cu dizabilități grave, ca fiind „incapabili să muncească”. Ei nu se pot înregistra la SPOFM și, prin urmare, nu pot participa la YEI.


EXPUNERE DE MOTIVE

Introducere

Criza economică și financiară care a început în 2008 a dus la o creștere importantă a ratei șomajului. Tinerii, care se află adesea în căutarea unui prim loc de muncă, au un contract temporar sau sunt primii care își pierd locul de muncă conform normelor în materie de concediere bazate pe principiul „ultimul intrat, primul ieșit”, au fost afectați în mod deosebit. Rata șomajului în rândul tinerilor, care era de 15 % în 2008, a atins un nivel record de 24 % în 2013, această rată medie mascând diferențe enorme între diferitele state membre și regiuni; În 2013, șomajul în rândul tinerilor a fost de aproximativ 10% în Germania, Austria și Țările de Jos și a atins un nivel record de 40 % în Italia, Spania, Croația și Grecia sau a depășit acest procentaj. În plus, criza a agravat retragerea tinerilor de pe piața forței de muncă, numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) ajungând la 7,3 milioane în 2013 (13 % din ansamblul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani).

Confruntat cu această situație, ca răspuns la o propunere a Comisiei și după ce Parlamentul a făcut în mod repetat presiuni asupra sa să ia urgent măsuri în acest sens, Consiliul a adoptat, la 22 aprilie 2013, o recomandare prin care a instituit o Garanție pentru tineret, prin care statele membre se angajează să garanteze că tinerii primesc o ofertă de angajare de calitate, o formare continuă, o ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la ieșirea din sistemul de învățământ formal. În paralel, în februarie 2013, Consiliul European a aprobat crearea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) ca principalul instrument bugetar al Uniunii – legat de Fondul social european (FSE) – care are scopul de a ajuta regiunile din statele membre care se confruntă cu rate deosebit de ridicate ale șomajului în rândul tinerilor să abordeze această situație, în special prin introducerea sistemelor de garanție pentru tineret.

Bugetul YEI pentru perioada de programare 2014-2020 a fost stabilit la 6,4 miliarde EUR, incluzând 3,2 miliarde EUR dintr-o nouă linie bugetară specială a UE, sumă ce a fost combinată cu 3,2 miliarde EUR din creditele naționale alocate în cadrul FSE. Ținând seama de intenția de a combate rapid șomajul în rândul tinerilor, bugetul YEI a fost concentrat - în materie de angajamente - pe perioada 2014-2015.

Regiunile eligibile pentru a beneficia de finanțarea acordată în cadrul YEI sunt cele care au înregistrat în 2012 o rată a șomajului de peste 25 % în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și statele membre care au avut o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 20 % și au înregistrat o creștere a acestei rate de peste 30 % în 2012. Garanția pentru tineret este un angajament asumat la nivelul întregii Uniuni, în timp ce YEI vizează doar statele membre și regiunile în care rata șomajului în rândul tinerilor este deosebit de ridicată, 20 de state membre în total îndeplinind integral sau parțial condițiile pentru a putea beneficia de aceasta. YEI vizează tinerii șomeri cu vârsta de până la 24 de ani inclusiv și oferă statelor membre posibilitatea de a extinde limita de vârstă la 29 de ani (10 dintre acestea au recurs la această posibilitate).

Scopul acestui raport de punere în aplicare este de a evalua punerea în aplicare a YEI, în funcția sa de principal instrument financiar al Uniunii destinat realizării obiectivelor stabilite de Garanția pentru tineret, precum și de a formula recomandări strategice privind modul în care poate fi îmbunătățită funcționarea sa pe viitor, ținând seama de experiența dobândită și de datele colectate în cursul primilor trei ani care s-au scurs de la lansarea sa.

Pentru a elabora prezentul raport, raportoarea și-a bazat concluziile în special pe următoarele elemente: Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani”(1), rapoartele speciale relevante elaborate de Curtea de Conturi Europeană, studiile comandate de departamentele tematice ale Parlamentului, o evaluare a punerii în aplicare realizată intern, de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European și rapoartele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă din cadrul Consiliului (EMCO). În procesul de elaborare a raportului, raportoarea a întâlnit diverse părți interesate, inclusiv reprezentanți ai tinerilor, parteneri sociali, experți din mediul academic și autorități naționale asociate YEI/Garanției pentru tineret și a efectuat misiuni, inclusiv o misiune de informare în Slovenia și Croația.

Constatări

Ținând seama de creșterea vertiginoasă a șomajului în rândul tinerilor, principala ambiție a YEI a fost să permită mobilizarea rapidă de fonduri în regiunile cele mai afectate. Pentru a facilita o absorbție rapidă, cheltuielile aferente proiectelor din cadrul YEI au fost eligibile începând cu 1 septembrie 2013, iar bugetul acesteia a fost concentrat pe 2014 și 2015. Observând semnalele care indicau că ritmul punerii în aplicare efective era sub așteptări, Comisia a propus, în februarie 2015, o creștere semnificativă a ratei de prefinanțare, de la 1-1,5 % la 30 %, eliberând astfel până la 1 miliard EUR pentru finanțarea imediată. Pe baza datelor disponibile în prezent, trebuie să remarcăm faptul că ambiția de a mobiliza rapid fonduri a fost realizată doar în cinci state membre (Grecia, Italia, Franța, Portugalia și Spania). Este posibil ca elaborarea și punerea în aplicare a politicilor, implicarea părților interesate relevante într-un parteneriat și alți pași introductivi să fi luat mai mult timp decât s-a preconizat și multe state membre au desemnat cu întârziere autoritățile care trebuiau să solicite efectuarea de cheltuieli.

Principala ambiție a YEI și a Garanției pentru tineret este de a-i ajuta pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, chiar dacă aceștia nu caută în mod activ un loc de muncă. Evaluările disponibile până acum sugerează că statele membre au dificultăți în ceea ce privește identificarea NEET (în special a celor inactivi) și orientarea acțiunilor către aceștia, ceea ce ar putea avea ca efect vizarea tinerilor șomeri care sunt mai vizibili și mai ușor de integrat. Cel mai recent raport al Curții de Conturi, care s-a bazat pe un audit al performanței în șapte state membre (cinci pentru YEI), a exprimat preocupări serioase în ceea ce privește strategiile urmărite pentru a stabili populația-țintă pentru YEI (considerate „superficiale și generice”).

Având în vedere că obiectivul general al Garanției pentru tineret este integrarea sustenabilă a NEET pe piața muncii, ea propune o formulă personalizată, care ar trebui să conducă la o ofertă de calitate și să crească capacitatea de inserție profesională a tinerilor, contribuind, în același timp, în mod ideal și într-un context mai larg, la soluționarea problemei necorelării competențelor pe piața (regională) a muncii. Toate aceste condiții sunt esențiale pentru ca finanțarea acordată YEI să fie eficace și eficientă. Comisia a comunicat că, potrivit relatărilor tuturor autorităților de management, acestea definesc un plan de acțiune personalizat pentru fiecare beneficiar al inițiativei. Pe de altă parte, Curtea de Conturi raportează că doar un stat membru ține seama în mod sistematic de necorelarea competențelor, în timp ce toate statele membre auditate creează anumite profiluri ale NEET - uneori folosind sistemele existe, uneori introducând unele noi. Mai multe state membre au introdus o definiție a ceea reprezintă o ofertă de calitate. Un raport anterior al Curții de Conturi recomanda ca Comisia, împreună cu EMCO, să elaboreze standarde pentru o ofertă de calitate. În sine, aceasta înseamnă că, în prezent, calitatea ofertelor din cadrul Garanției pentru tineret finanțate (parțial) de YEI nu poate fi stabilită cu certitudine.

În 2015, OIM a estimat costul punerii în aplicare a Garanției pentru tineret în toate statele membre ale UE-28 la aproximativ 45 miliarde EUR pe an. Trebuie remarcat faptul că obiectivul YEI, căreia i-a fost alocat un buget de 6,4 miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020, este de a completa finanțarea la nivel național, nu de a o înlocui. Totuși, pe baza datelor privind punerea în aplicare, Curtea de Conturi semnalează riscul ca finanțarea YEI să se substituie finanțării naționale, evidențiind, de exemplu, că în eșantionul său majoritatea măsurilor care au beneficiat de finanțare în cadrul YEI existau deja înainte de introducerea Garanției pentru tineret/YEI. De asemenea, Curtea observă că existența programelor operaționale (PO), care definesc doar în parte alocarea fondurilor disponibile, face și mai dificilă evaluarea valorii adăugate a finanțării acordate în cadrul YEI.

Doar prin monitorizarea atentă a operațiunilor și colectarea de date fiabile este posibil să se stabilească dacă finanțarea acordată de UE în cadrul YEI este cheltuită în mod corespunzător și dacă tinerii „desprinși” de piața muncii sunt ajutați cu adevărat să obțină locuri de muncă durabile. Fiind legate de FSE, cheltuielile aferente YEI fac obiectul unor cerințe detaliate în materie de monitorizare a operațiunilor și de raportare din partea statelor membre, printre care cerința de a stabili imediat indicatori de rezultat pe termen lung. Comisia a emis orientări practice suplimentare pentru a asigura raportarea coerentă și eficace. Curtea de Conturi, bazându-se pe eșantionul său, își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește punerea la dispoziție (în timp util) a datelor și calitatea acestora, fiabilitatea raportării fiind imposibil de evaluat în mod corespunzător în lipsa cărora.

Opinia raportoarei

YEI a fost instituită pentru a-i ajuta pe tinerii șomeri oferind sprijin financiar regiunilor care se confruntă cu rate deosebit de ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor. Procedând astfel, problema șomajului în rândul tinerilor a devenit o prioritate politică comună a UE și ar trebuie să rămână și pe viitor.

Există diferențe enorme între statele membre în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor. Prin urmare, acesta rămâne în continuare o provocare majoră în UE. Raportoarea consideră că este extrem de important să se depună eforturi constante.

În ciuda faptului că combaterea șomajului în rândul tinerilor este o prioritate urgentă și că sunt cheltuite fonduri considerabile în acest sens la nivel european și național, trebuie subliniat că primele evaluări ale punerii în aplicare se bazează doar pe informațiile limitate disponibile până acum.

Ținând seama de punerea în aplicare neomogenă a YEI la nivelul statelor membre, procesul de monitorizare și evaluare se dovedește a fi o mare provocare. Se înregistrează o lipsă de transparență în ceea ce privește rezultatele și efectele demonstrate ale YEI. Raportoarea regretă inconsecvența monitorizării, care se traduce printr-o absență a rezultatelor vizibile.

În ceea ce privește raportul cost-eficacitate al YEI, este dificil să măsurăm succesul acesteia. Se sugerează, prin urmare, să se evidențieze și să se îmbunătățească, în cadrul sistemului de monitorizare și raportare, transparența în modul de cheltuire a fondurilor. În special, raportoarea invită statele membre să garanteze furnizarea de date de monitorizare pentru a evalua sustenabilitatea pe termen lung a rezultatelor. Mai mult decât atât, raportoarea propune ca cerințele de raportare să fie puse în aplicare astfel încât fiecare stat membru să furnizeze rapoarte comparabile, detaliate și motivate.

Totuși, ea consideră că YEI începe să aibă multe efecte pozitive în ceea ce privește combaterea șomajului în rândul tinerilor, funcționând ca un vector de schimbare în materie de politici. Acest lucru trebuie să continue. De asemenea, YEI a determinat autoritățile publice să fie mai inovatoare și să pună tot mai mult accentul pe garantarea unor abordări individualizate în ceea ce privește măsurile destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Raportoarea consideră că inițiativa dispune încă de o marjă importantă pentru a-și realiza pe deplin potențialul.

Ea sugerează că YEI ar trebui să se concentreze pe șomajul pe termen lung în rândul tinerilor, deoarece acesta poate duce la izolare și poate slăbi sentimentul de apartenență al tinerilor. Raportoarea este preocupată de șomajul în rândul tinerilor care cauzează pierderi substanțiale în materie de investiții publice și private, din cauza potențialului neutilizat al capitalul uman pe care îl reprezintă tinerii șomeri.

Informațiile disponibile privind acoperirea YEI, în general, indică faptul că doar un procentaj redus de NEET beneficiază de pe urma acesteia. Raportoarea sugerează că statele membre ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a identifica NEET inactivi și excluși din punct de vedere administrativ și să elaboreze strategii corespunzătoare pentru a ajunge la tinerii vizați. YEI ar trebui să fie mai accesibilă pentru toți tinerii, mai ales pentru cei slab calificați și cei afectați de șomajul pe termen lung. Raportoarea solicită vizarea în mai mare măsură a tinerilor care sunt cei mai îndepărtați de piața muncii, de exemplu tinerii cu dizabilități. În acest context, raportoarea evidențiază că este important ca statele membre să facă schimb de bune practici. Schimburile transfrontaliere și interculturale de experiențe pot duce la o învățarea reciprocă, care, la rândul său, poate influența și îmbunătăți eficacitatea integrării grupurilor vulnerabile pe piața muncii. Toate măsurile adoptate în cadrul YEI ar trebui să respecte sistemele de asistență socială naționale.

Primele date disponibile privind punerea în aplicare evidențiază faptul că calitatea ofertelor de muncă în cadrul YEI/Garanției pentru tineret este adesea discutabilă. De asemenea, piețele muncii sunt în continuă schimbare, ceea ce are ca efect lipsa unor locuri de muncă stabile și permanente. Trebuie stabilite standarde minime cu privire la ceea ce înseamnă o ofertă de calitate. Așa cum recomandă Curtea de Conturi, pentru ca ofertele să fie considerate de calitate ele ar trebui să corespundă întotdeauna atât profilului participantului, cât și cererii de pe piața muncii. Doar atunci se poate realiza o integrare sustenabilă pe piața muncii.

Raportoarea sugerează că, pentru a reduce în continuare șomajul în rândul tinerilor, finanțarea acordată ar trebui mai bine canalizată. Ea sugerează, prin urmare, să se studieze în ce măsură o eventuală modificare a măsurării fenomenului, trecând de la actualele regiuni NUTS2 la NUTS3, de mai mici dimensiuni, ar putea duce la o distribuție mai precisă și utilă a fondurilor. 

Raportoarea sugerează, de asemenea, că multiplicitatea este esențială pentru finanțare, ceea ce înseamnă că chestiunea trebuie abordată în mod holistic la nivelul canalelor de finanțare locale, regionale și naționale. Un nivel nu ar trebui să le excludă pe celelalte, deoarece descentralizarea este esențială pentru a ajunge la un număr mai mare de tineri și a-i implica direct. Cu o structură de acest tip, finanțările ar trebui să fie mai accesibile.

YEI ar trebui să îi ajute în continuare pe tinerii din regiunile eligibile să dobândească o primă experiență în muncă, deoarece găsirea primului loc de muncă este, de obicei, etapa cea mai dificilă. YEI ar trebui să urmărească în continuare să faciliteze activ tranzițiile către un loc de muncă permanent.

Raportoarea ia act de faptul că YEI este unul dintre instrumentele concepute pentru a fi utilizate atunci când economiile UE nu funcționează bine și acest tip de instrument ar trebui, prin urmare, considerat ca o contribuție la eforturile depuse pentru a obține rezultate pozitive în materie de creare de locuri de muncă. YEI nu ar trebui, în niciun caz, să înlocuiască finanțarea națională și măsurile deja existente la nivel național și nu ar trebui să pună în discuție faptul că doar prin politici economice solide este posibil să se crească gradul de ocupare a forței de muncă. YEI ar trebui să rămână strâns legată de principiile economice de bază și de spiritul activării pieței muncii și trebuie, prin urmare, să respecte nevoile piețelor muncii.

Potrivit raportoarei, în ceea ce privește finanțările naționale și europene în materie de șomaj în rândul tinerilor, așteptările ar trebui să fie realiste, iar obiectivele și țintele realizabile. Raportoarea consideră că măsurile actuale și perioada de punere în aplicare ar trebui prelungite dincolo de 2020 și recomandă acest lucru.

(1)

COM(2016)0646.


AVIZ al Comisiei pentru bugete (24.11.2017)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Raportor pentru aviz: Andrey Novakov

SUGESTII

Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, să includă următoarele sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât 16 milioane de tineri din categoria NEET (care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează niciun program educațional sau de formare), s-au înscris în programele Garanției pentru tineret și întrucât Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) a oferit sprijin direct pentru mai mult de 1,6 milioane de tineri în UE; întrucât un număr inacceptabil de tineri (16,6 % în UE-28 și 18,7 % în zona euro) sunt încă în șomaj;

B.  întrucât rata șomajului în rândul tinerilor din UE a scăzut de la 23,7%, în 2014, la sub 17 % în al doilea trimestru din 2017, ceea ce reprezintă peste 1,8 milioane de tineri șomeri mai puțin și peste 1 milion de NEET mai puțin;

C.  întrucât YEI a determinat statele membre să adopte peste 132 de măsuri în domeniul pieței muncii destinate tinerilor;

D.  întrucât 75 % din totalul bugetului YEI a fost angajat, iar 19 % a fost deja investit de către statele membre, ceea ce face ca YEI să aibă rata de execuție bugetară cea mai mare dintre fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI);

E.  întrucât, din mai multe rapoarte privind punerea în aplicare a YEI, reiese că, în pofida preocupărilor privind adecvarea finanțării și a estimărilor privind investițiile totale necesare, resursele disponibile se axează cu succes pe nevoile regionale, vizând regiuni și grupuri de beneficiari specifice,

1.  recunoaște faptul că investițiile de la bugetul UE prin intermediul YEI au avut un impact pentru tineri și au accelerat intrarea lor pe piața muncii; consideră că YEI are o valoare adăugată europeană reală, deoarece numeroase programe de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor nu ar fi putut fi puse în aplicare fără un angajament din partea UE;

2.  ia act de faptul că alocarea financiară inițială pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 a fost de 6,4 miliarde EUR: 3,2 miliarde EUR dintr-o linie bugetară specifică, iar cealaltă jumătate de 3,2 miliarde EUR din Fondul social european; reamintește că, având în vedere necesitatea urgentă de a aborda problema șomajului în rândul tinerilor, s-a decis să se concentreze întreaga sumă pe perioada 2014-2015;

3.  subliniază că, în contextul evaluării la jumătatea perioadei a CFM, a fost aprobată la nivel politic o alocare suplimentară în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru YEI pentru perioada 2017-2020, care trebuie completată cu o sumă echivalentă din FSE; subliniază totuși că alocarea finală pentru acest program se va stabili în cursul viitoarelor proceduri bugetare anuale;

4.  salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului European, rezultatul procedurii de conciliere cu privire la bugetul UE pentru 2018 a fost suplimentarea, cu 116,7 milioane EUR din credite noi, a alocării specifice pentru YEI propuse inițial, valoarea totală a acesteia ridicându-se astfel la 350 milioane EUR în 2018; ia act de angajamentul unilateral al Comisiei de a propune o creștere suplimentară a finanțării YEI prin intermediul unui buget rectificativ, în cazul în care capacitatea de absorbție a YEI permite o astfel de creștere;

5.  consideră că, în general, bugetul YEI nu corespunde cererii reale și resurselor necesare pentru a avea garanția că programul își atinge obiectivele; reamintește că, în medie, doar 42 % din tinerii NEET au fost vizați, cifra scăzând la sub 20 % în mai multe state membre; solicită, prin urmare, o creștere semnificativă a alocării pentru YEI în cadrul următorului CFM și îndeamnă statele membre să prevadă, în cadrul bugetelor lor naționale, mijloacele necesare pentru programele de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor; consideră că YEI completează măsurile din planurile naționale și consideră că aceasta ar trebui să fie însoțită de măsuri de susținere a creșterii și activități specifice în statele membre;

6.  consideră că, pentru a elabora un cadru european pentru ucenicii eficace și de calitate, ca modalitate de a stimula lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor, fondurile structurale ar putea fi utilizate într-un mod mai concret pentru finanțarea centrelor de educație și formare profesională, precum și orice acțiune întreprinsă pentru a sprijini programele de ucenicie; consideră că, în funcție de nivelul de dezvoltare regională, acest sprijin ar trebui să ocupe un loc mai proeminent printre prioritățile de investiții ale FSE (pentru remunerația ucenicilor și asigurarea socială), precum și ale Fondului european de dezvoltare regională în ceea ce privește furnizarea infrastructurii și a echipamentelor pentru centrele de educație și formare profesională;

7.  invită Comisia să asigure coerența investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor prin încurajarea sinergiilor între sursele disponibile și stabilirea unor reguli omogene în cadrul unui ghid exhaustiv al diverselor norme existente, pentru a asigura în practică un impact mai puternic, mai multe sinergii și o mai mare eficiență și simplificare; reamintește prioritatea de a reduce sarcina administrativă în cazul autorităților de gestionare; subliniază importanța pe care o prezintă rapoartele de țară privind finanțarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret, care monitorizează, de asemenea, sinergiile dintre bugetele naționale și bugetul UE, precum și necesitatea unei mai bune coordonări și a unei cooperări mai strânse între principalele părți care participă la acest proces;

8.  invită Comisia să îmbunătățească planificarea investițiilor în ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor după 2020, prin aplicarea deplină a abordării utilizate în programarea fondurilor ESI, unde finanțarea depinde de o evaluare preliminară cuprinzătoare, urmată de acorduri de parteneriat; consideră că o astfel de abordare sporește impactul bugetului UE; ia act de punerea în aplicare cu succes a YEI în statele membre prin intermediul unor programe operaționale specifice și a unor contribuții semnificative din bugetele naționale și regionale;

9.  consideră că finanțarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor ar trebui să se facă menținând un bun echilibru între instrumentele financiare și contribuțiile nerambursabile;

10.  invită, de asemenea, Comisia să redefinească actualul mecanism de evaluare, axându-se pe criterii de productivitate și audituri de performanță unificate în procesul anual și final de raportare pentru a monitoriza impactul bugetului Uniunii într-o perspectivă de îmbunătățire; solicită aplicarea unor indicatori comuni la nivelul întregii Uniuni, cum ar fi cota de participanți la YEI care intră pe piața primară a forței de muncă ca urmare a intervențiilor finanțate de UE;

11.  subliniază, cu toate acestea, că reforma în materie de planificare și de raportare nu ar trebui să întârzie execuția bugetară și nu ar trebui să genereze o sarcină administrativă excesivă pentru autoritățile de gestionare și, în special, pentru beneficiarii finali;

12.  recunoaște că sarcina administrativă actuală subminează capacitatea de investiții a bugetului UE, în special în cazul instrumentelor cu perioade de punere în aplicare mai scurte, cum ar fi YEI; solicită, prin urmare, o raționalizare a procedurilor de achiziții, axată pe accelerarea pregătirii ofertelor și scurtarea procedurilor de introducere a căilor de atac; remarcă efectul pozitiv al utilizării opțiunilor simplificate privind costurile în cheltuielile YEI; solicită introducerea, la nivelul întregii Uniuni, a opțiunilor simplificate privind costurile în proiectele YEI, pentru a reduce semnificativ birocrația și a accelera execuția bugetară.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

29

5

0

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, José Manuel Fernandes, Jens Geier, Esteban González Pons, Ingeborg Gräßle, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, John Howarth, Bernd Kölmel, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Siegfried Mureșan, Liadh Ní Riada, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Răzvan Popa, Paul Rübig, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Jean-Paul Denanot, Andrey Novakov

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jonathan Bullock, Javi López

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

29

+

ALDE

Gérard Deprez, Nedzhmi Ali, Urmas Paet

ECR

Zbigniew Kuźmiuk

GUE/NGL

Liadh Ní Riada

PPE

Andrey Novakov, Esteban González Pons, Inese Vaidere, Ingeborg Gräßle, Jan Olbrycht, José Manuel Fernandes, Lefteris Christoforou, Monika Hohlmeier, Patricija Šulin, Paul Rübig, Reimer Böge, Siegfried Mureșan

S&D

Daniele Viotti, Iris Hoffmann, Javi López, Jean-Paul Denanot, Jens Geier, John Howarth, Manuel dos Santos, Răzvan Popa, Tiemo Wölken, Vladimír Maňka

VERTS/ALE

Indrek Tarand, Jordi Solé

5

-

ECR

Bernd Kölmel, Richard Ashworth

EFDD

Jonathan Bullock

ENF

Marco Zanni

NI

Eleftherios Synadinos

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


AVIZ al Comisiei pentru control bugetar (28.11.2017)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Raportor pentru aviz: Derek Vaughan

SUGESTII

Comisia pentru control bugetar recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, de la introducerea strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, în 1997, Comisia a sprijinit o serie de măsuri destinate să îmbunătățească perspectivele tinerilor în materie de angajare și educație(1); întrucât, în urma crizei, eforturile UE s-au concentrat îndeosebi asupra Garanției pentru tineret (GT) și asupra Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);

B.  întrucât YEI este o inițiativă menită să sprijine tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), tinerii șomeri de lungă durată și tinerii neînregistrați ca fiind în căutarea unui loc de muncă care locuiesc în regiuni unde rata șomajului depășea 25 % în 2012;

C.  întrucât GT și YEI acoperă acțiuni diferite, GT având scopul de a încuraja reformele structurale în domeniul educației, iar YEI fiind un instrument de finanțare care servește drept măsură pe termen scurt de combatere a șomajului în rândul tinerilor; întrucât GT este finanțată de FSE, de bugetele naționale și de YEI, în timp ce YEI poate finanța furnizarea directă de locuri de muncă, ucenicii, stagii sau educație continuă pentru grupul-țintă al YEI în regiunile eligibile; întrucât, deși GT se aplică tuturor celor 28 de state membre, numai 20 de state membre sunt eligibile pentru sprijin prin YEI; întrucât, ca o ultimă mențiune, intervenția YEI nu are o durată prestabilită, în timp ce GT necesită efectuarea unei oferte în termen de patru luni; ia act de faptul că nu a fost posibil, în nicio țară, să se garanteze că toți tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare au posibilitatea de a accepta o ofertă în termenul de patru luni, în principal din cauza deficitelor bugetare;

D.  întrucât GT a dus la realizarea unor reforme structurale în statele membre, menite să promoveze, printre altele, alinierea modelelor lor de educație și formare la piața muncii, astfel încât să își atingă obiectivele;

E.  întrucât, în 2015, pentru a accelera punerea în practică a acțiunilor YEI, s-a decis creșterea cu 1 miliard de EUR a resurselor de prefinanțare a inițiativei, ceea ce a însemnat pentru statele membre eligibile o creștere de la cuantumul inițial de 1-1,5 % la 30 %;

F.  întrucât factorii externi, precum situația economică sau modelul de producție specific fiecărei regiuni, influențează perspectivele de atingere a obiectivelor stabilite în GT;

G.  întrucât punerea în aplicare a GT nu a adus, până în prezent, rezultate uniforme, în unele situații contribuția sa fiind greu de identificat și de evaluat,

1.  reamintește că ratele șomajului în rândul tinerilor, și mai ales proporția tinerilor care nu sunt nici angajați, nici nu urmează vreun program educațional sau de formare, rămân inacceptabil de mari în unele state membre; salută, prin urmare, extinderea YEI până în 2020; consideră că șomajul în rândul tinerilor ar trebui luat în considerare în cadrul următorului cadru financiar multianual (CFM), pentru a asigura continuitatea și o analiză a raportului costuri-beneficii al mecanismului;

2.  subliniază faptul că YEI are drept principale obiective să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru tineri și să ajute statele membre să instituie sisteme adecvate ca să identifice nevoile tinerilor și să acorde susținerea necesară; subliniază, prin urmare, că succesul GT și al YEI ar trebui, în viitor, să fie evaluat pe baza realizărilor statelor membre în domeniul creării sau optimizării sistemelor de sprijinire a tinerilor în tranziția de la școală la muncă; consideră că, pentru ca GT să funcționeze bine, serviciile publice de ocupare a forței de muncă de la nivel local trebuie și ele să funcționeze bine;

3.  salută concentrarea sumelor pentru YEI în anii 2014 și 2015, precum și majorarea prefinanțării inițiale, concepută pentru a asigura mobilizarea rapidă a resurselor; subliniază că, la momentul actual, YEI este cel mai performant dintre toate fondurile structurale și de investiție europene (ESI) în ceea ce privește execuția financiară;

4.  salută faptul că măsurile luate în cadrul YEI au ajutat peste 1,4 milioane de tineri și au determinat statele membre să consolideze operațiuni în valoare de peste 4 miliarde de EUR;

5.  ia act de existența unor întârzieri în punerea în aplicare a YEI în statele membre, cauzate de motive procedurale și de adoptarea tardivă a CFM-ului actual, a cadrului legislativ și, în consecință, de desemnarea tardivă a autorităților de management relevante; consideră că aceasta este o deficiență a temeiului juridic al YEI și că aceasta ar trebui depășită de statele membre prin mobilizarea rapidă a finanțării concentrate la începutul perioadei;

6.  constată că ar fi de dorit ca statele membre care nu au făcut-o încă să stabilească o definiție a „ofertei de calitate”; îndeamnă, în plus, statele membre și Comisia să utilizeze rețelele existente pentru a dezvolta caracteristici convenite de comun acord pentru acest concept, luând în considerare diversele surse existente și în cooperare cu factorii interesați relevanți(2), pe baza unor caracteristici cum ar fi o ofertă stabilită în funcție de nivelul de calificare și profilul participantului și de nevoile de pe piața forței de muncă, oferind oportunități de muncă care să permită obținerea unui venit de subzistență, a protecției sociale și a unor perspective de dezvoltare și ducând la integrarea adecvată și sustenabilă pe piața forței de muncă;

7.  ia act de faptul că nepotrivirea dintre oferta de competențe disponibile și cererea de pe piața muncii continuă să fie o provocare în numeroase state membre; solicită Comisiei ca, în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) al Uniunii Europene, să promoveze schimbul de bune practici între statele membre și părțile interesate relevante, pentru a rezolva această problemă, și să se concentreze pe inițiative care vor facilita tranziția tinerilor către încadrarea în muncă;

8.  solicită ca în statele membre să se creeze expertiză specifică și capacități în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu își pot găsi un loc de muncă în termenul de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încetarea educației formale;

9.  ia act de faptul că lipsa de informații cu privire la costul potențial al implementării unui program într-un stat membru poate conduce la o finanțare inadecvată pentru transpunerea sa în practică și pentru atingerea obiectivelor sale; subliniază, prin urmare, necesitatea de a stabili un sistem de indicatori și măsuri pentru a evalua și monitoriza eficacitatea sistemelor publice de ocupare a forței de muncă și a GT, întrucât, deși instituirea unui astfel de sistem a fost menționată încă de la început, există în continuare numeroase deficiențe; invită statele membre să efectueze o analiză ex ante și să întocmească o situație generală a costurilor de implementare a GT;

10.  este preocupat de faptul că datele privind beneficiarii, realizările și rezultatele YEI sunt fragmentate și adesea inconsecvente; invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a constitui sisteme de monitorizare mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ și mai actualizate pentru restul finanțării YEI;

11.  solicită să se pună accentul pe rezultatele obținute de programul YEI, prin definirea unor indicatori concreți, precum noile servicii și măsuri de sprijin pe piața muncii din statele membre obținute în urma punerii în aplicare a programului, și numărul de contracte permanente oferite;

12.  consideră că, pentru a evalua eficacitatea programului, trebuie examinate toate aspectele, inclusiv raportul costuri/beneficii al programului; ia act de estimările prezentate anterior de către Organizația Internațională a Muncii și Eurofound și solicită Comisiei să confirme sau să actualizeze aceste previziuni;

13.  constată că majoritatea reformelor la nivelul statelor membre încă nu au fost puse în aplicare integral și că pe termen lung este nevoie de eforturi considerabile și de resurse financiare la nivel național și european pentru a atinge obiectivele GT;

14.  cere să se asigure finanțarea pentru perioada de după 2020 în cadrul următorului CFM;

15.  invită Comisia și statele membre să stabilească obiective realiste și realizabile, să evalueze disparitățile, să analizeze piața înainte de implementarea sistemelor, să îmbunătățească sistemele de monitorizare și de raportare și calitatea datelor, pentru a putea măsura rezultatele în mod temeinic;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

28.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

12

1

0

Membri titulari prezenți la votul final

Zigmantas Balčytis, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Georgi Pirinski, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt, Bart Staes, Marco Valli, Derek Vaughan

Membri supleanți prezenți la votul final

Caterina Chinnici, Julia Pitera, Miroslav Poche

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

12

+

EPP

S&D

ALDE

VERTS/ALE

EFDD

Ingeborg Gräßle, Julia Pitera, Petri Sarvamaa, Claudia Schmidt

Zigmantas Balčytis, Caterina Chinnici, Georgi Pirinski, Miroslav Poche, Derek Vaughan

Martina Dlabajová

Bart Staes

Marco Valli

1

-

EFDD

Jean-François Jalkh

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Printre alte măsuri se numără inițiativa „Tineretul în mișcare”, lansată în septembrie 2010, „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, lansată în decembrie 2011, și „Echipele de acțiune pentru tineri”, lansate în ianuarie 2012.

(2)

Precum Cadrul european de calitate pentru stagii, declarația comună a partenerilor sociali europeni intitulată „Spre o viziune comună privind uceniciile” și jurisprudența Curții Europene de Justiție referitoare la locurile de muncă precare”.


AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (23.11.2017)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Raportor pentru aviz: Momchil Nekov

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază rolul esențial pe care Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) îl are în facilitarea punerii în aplicare a Garanției pentru tineret (GT) și, prin urmare, în abordarea la nivelul întregii Uniuni, a fenomenului șomajului în rândul tinerilor, care este, conform rapoartelor, de aproximativ două ori mai ridicat decât rata globală a șomajului; salută, în această privință, faptul că, în pofida adoptării lente a inițiativei YEI, până în octombrie 2016, numărul șomerilor tineri a scăzut în mod semnificativ;

2.  reamintește că principalul obiectiv al inițiativei este de a se adresa tuturor tinerilor care nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET) și, prin urmare, îndeamnă statele membre să depună mai multe eforturi de îmbunătățire a măsurilor din sistemele de educație pentru a garanta protecția tinerilor vulnerabili, precum și să identifice și să aibă în vedere, prin măsuri specifice și eficace, toate categoriile NEET, în special tinerii cei mai defavorizați, cum ar fi cei cu dizabilități, ținând seama de nevoile specifice ale acestora; invită statele membre să ofere sprijin personalizat pentru a ajunge la toți tinerii NEET, în scopul înregistrării acestora; subliniază, în plus, necesitatea de a evalua nevoile și obstacolele specifice ale fiecărui grup-țintă pentru a adopta măsuri adecvate;

3.  subliniază, în acest sens, rolul important al organizațiilor de tineret de a se adresa tinerilor celor mai vulnerabili și capacitatea acestora de a acționa ca intermediari între tineri și serviciile publice de ocupare a forței de muncă;

4.  reiterează necesitatea de a lansa strategii de comunicare globale, cum ar fi campanii de sensibilizare, utilizând atât canalele media tradiționale, cât și cele moderne, precum rețelele de socializare;

5.  ia act cu îngrijorare de faptul că cele mai recente rapoarte de evaluare(1) arată că prima fază a punerii în aplicare a YEI a tins să se concentreze în principal asupra tinerilor NEET cu studii superioare, mai degrabă decât pe cei slab calificați, inactivi și persoanele care nu sunt înregistrate de către serviciile publice de ocupare a forței de muncă; ia act de faptul că, potrivit Curții de Conturi Europene, numărul NEET aflați în șomaj a scăzut, în timp ce numărul tinerilor inactivi a rămas stabil; reamintește, prin urmare, necesitatea de a coopera cu părțile interesate de la nivel local, cum ar fi organizațiile de tineret, ONG-urile și partenerii sociali, în vederea dezvoltării unor măsuri specifice eficiente vizând mai bine persoanele inactive din categoria NEET și adresându-se acestora;

6.  subliniază, în acest sens, importanța sinergiilor cu Fondul social european (FSE) pentru furnizarea de cursuri de formare postuniversitară de nivel înalt, care vor permite punerea efectivă în aplicare a YEI în toate statele membre;

7.  subliniază dificultățile de a evalua corect rezultatele punerii în aplicare a YEI, având în vedere lipsa unor sisteme de monitorizare și de raportare funcționale, și solicită, prin urmare, statelor membre să abordeze această deficiență substanțială dezvoltând, printre altele, măsuri specifice de urmărire în vederea punerii în aplicare a unor politici pentru tineret bazate în mai mare măsură pe elemente concrete, mai eficace și mai sustenabile; încurajează statele membre, în acest context, la nivel național, regional și local, să colaboreze îndeaproape cu organizațiile de tineret și ONG-urile de la nivel local;

8.  solicită Comisiei să identifice și să disemineze bunele practici în materie de monitorizare și raportare pe baza analizei sale de ansamblu cu privire la sistemele existente în statele membre;

9.  solicită statelor membre să realizeze o analiză de ansamblu cu privire la costul punerii în aplicare a GT, pentru a asigura finanțarea adecvată și pentru a îndeplini mai bine obiectivele programului;

10.  invită statele membre să creeze „ghișee unice” eficace și ușor accesibile, cu scopul de a oferi servicii de înaltă calitate și orientare pentru tineri într-un singur loc; reiterează necesitatea de a face în așa fel încât toate măsurile și instrumentele să fie accesibile tuturor, prin toate mijloacele de comunicare posibile;

11.  invită statele membre să se asigure că legislația lor le permite tuturor tinerilor din cadrul grupei de vârstă identificate să se înregistreze și să participe efectiv la YEI(2);

12.  reamintește importanța de a îmbunătăți calitatea ofertelor; subliniază, de asemenea, necesitatea de a aborda calitatea în materie de mentorat și îndrumare, calitatea și adecvarea formării individuale efective, a stagiului sau a locului de muncă, precum și calitatea rezultatelor în funcție de obiectivele stabilite; subliniază, în acest sens, necesitatea de a asigura punerea în aplicare a cadrelor deja existente în materie de calitate, precum Cadrul european de calitate prevăzut de YEI; este de părere că tinerii ar trebui să fie, de asemenea, implicați în monitorizarea calității ofertelor; reamintește necesitatea de a extinde limita de vârstă eligibilă de la 25 la 29 pentru a reflecta mai bine realitatea faptului că mulți tineri absolvenți și intrați pe piața forței de muncă se apropie de vârsta de 30 de ani;

13.  subliniază că este esențial să se introducă mecanisme mai eficiente pentru a garanta că tinerii primesc oferte de bună calitate; atrage atenția asupra lipsei reglementărilor privind ofertele de stagii pe piața deschisă în ceea ce privește transparența angajării, durata și recunoașterea și subliniază că numai câteva state membre au stabilit criterii minime în ceea ce privește calitatea, inclusiv cu scopul de a monitoriza GT și YEI;

14.  subliniază necesitatea de a extinde YEI dincolo de 2020 și de a asigura o finanțare adecvată și susținută pentru următorul CFM, ținând seama de nevoile reale și de resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor inițiativei în vederea obținerii unor rezultate sustenabile;

15.  subliniază, de asemenea, necesitatea de a garanta finanțarea adecvată a Fondului social european (FSE) în cadrul următorului CFM;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

0

1

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Rupert Matthews, Morten Messerschmidt, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Ian Hudghton, Monika Smolková

VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

26

+

ALDE

Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Rupert Matthews, Morten Messerschmidt, John Procter

ENF

Dominique Bilde

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Curzio Maltese

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Michaela Šojdrová, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Monika Smolková, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Ian Hudghton

-

-

1

0

EFDD

Isabella Adinolfi

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

Curtea de Conturi Europeană: Raportul special nr 5/2017 privind punerea în aplicare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor; primele rezultate ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor - Raport final; Comisia Europeană: Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor: Evaluarea implementării la nivel european, octombrie 2016; Analiza detaliată a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, Jan Tymowski, iunie 2017.

(2)

Cadrul legislativ din unele țări consideră că anumiți tineri, în special cei cu dizabilități grave, sunt „incapabili să muncească”. Aceștia nu se pot înregistra la serviciile publice de ocupare a forței de muncă și, prin urmare, nu pot participa la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (9.11.2017)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la punerea în aplicare în statele membre a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor

(2017/2039(INI))

Raportoare pentru aviz: Vilija Blinkevičiūtė

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât tinerii și, în special, tinerele femei, au avut cel mai mult de suferit în perioadele recente de criză financiară și economică, care au avut un impact puternic nu doar asupra emancipării economice a femeilor și a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, ci și asupra bunăstării lor mentale și fizice, precum și, în general, asupra mediului lor de lucru, a situației demografice, a condițiilor de viață și a accesului la educație sau formare;

B.  întrucât, în întreaga UE, femeile rămân în mod considerabil subreprezentate pe piața forței de muncă și în funcțiile de conducere, rata globală a ocupării forței de muncă în rândul femeilor fiind în continuare cu aproape 12 % mai mică decât cea a bărbaților;

C.  întrucât „reducerea diferenței de remunerare, de câștiguri și de pensie dintre femei și bărbați, și prin urmare, reducerea sărăciei în rândul femeilor” reprezintă unul dintre domeniile prioritare stabilite de Comisie în documentul său intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019”;

D.  întrucât 31,5 % dintre femeile care lucrează desfășoară o activitate cu fracțiune de normă, în comparație cu doar 8,2 % dintre bărbații care lucrează, și întrucât puțin peste 50 % dintre femei lucrează cu normă întreagă, în comparație cu 71,2 % dintre bărbați, ceea ce reprezintă un decalaj al ratei de ocupare a forței de muncă cu normă întreagă de 25,5 %;

E.  întrucât echilibrul de gen este un indicator care nu este abordat în mod corespunzător în cadrul obiectivelor Inițiativei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);

F.  întrucât, în conformitate cu articolele 9 și 10 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea trebuie să asigure o piață a muncii favorabilă incluziunii și integrată, capabilă să facă față efectelor grave ale șomajului și să garanteze un nivel ridicat al ocupării forței de muncă; întrucât UE trebuie să garanteze condiții decente de muncă în întreaga Uniune, inclusiv salarii adecvate, o protecție socială corespunzătoare, în conformitate cu dreptul muncii, negocierile colective și principiul subsidiarității, precum și un nivel înalt de educație și formare, și trebuie să combată discriminarea pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală;

G.  întrucât motivele pentru care tinerele femei și tinerii bărbați nu sunt încadrați în muncă, învățământ sau formare profesională (NEET) variază, precum și situația lor personală;

H.  întrucât dificultățile în ajungerea la un echilibru între viața profesională și cea privată din cauza lipsei unui sprijin corespunzător pentru asumarea responsabilităților de îngrijire și familiale, precum și discrepanțele observate în materie de concediu parental și dezechilibrele între sexe care rezultă din acestea pe piața muncii, limitează în continuare posibilitățile de educație ale femeilor, împiedică participarea acestora pe piața forței de muncă și le afectează opțiunile de carieră și activitatea economică; întrucât, în acest sens, în multe state membre, femeile reprezintă marea majoritate a lucrătorilor care ocupă locuri de muncă precare, cu fracțiune de normă sau „mini-locuri de muncă”; întrucât toate aspectele menționate mai sus au un viitor impact negativ asupra venitului din salarii și pensii;

I.  întrucât, în cazul tinerelor femei din zonele rurale, formele de muncă ilegale sau neînregistrarea lor ca șomere face ca datele statistice să fie imprecise și creează disparități în materie de pensii; întrucât această practică are o influență negativă asupra întregii societăți și, în special, asupra bunăstării femeilor, asupra altor forme de asigurări sociale și a perspectivelor de evoluție în carieră sau a posibilităților viitoare de angajare;

J.  întrucât ratele NEET sunt în scădere, deși nu se pot atribui toate meritele în acest sens Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI),

K.  întrucât NEET reprezintă o categorie eterogenă, cu nevoi diverse și este, prin urmare, deosebit de important să se adopte măsuri pentru a face ca femeile, tinerele fete și problematica de gen să fie vizibile în cadrul unei YEI revizuite;

L.  întrucât, potrivit evaluărilor naționale ale YEI, se întâmpină dificultăți în implicarea tinerilor vulnerabili din unele statele membre; întrucât, potrivit unei anchete realizate de autoritățile de management la sfârșitul lui 2015, în prima etapă a punerii în aplicare, YEI a atins cel mai frecvent grupa de vârstă inferioară de 15-24 de ani (77 %), tinerii bărbați (51 %), cei care au obținut calificările corespunzătoare învățământului secundar superior (75 %) și șomerii (77 %), mai degrabă decât persoanele inactive,

1.  salută scăderea numărului de șomeri în rândul tinerilor și al celor aparținând categoriei NEET în UE începând cu 2013; subliniază, cu toate acestea, faptul că șomajul în rândul tinerilor rămâne o preocupare majoră în multe state membre;

2.  subliniază necesitatea unei abordări și a unei metodologii bazate pe o strategie dublă, care să vizeze integrarea principiului egalității între femei și bărbați, cu aplicare orizontală la toate inițiativele, politicile și măsurile adoptate de UE în contextul inițiativei YEI, acordând o atenție deosebită tinerelor femei și fetelor;

3.  subliniază că este deosebit de important să se stabilească și să se garanteze standarde minime de calitate pentru locurile de muncă oferite în cadrul YEI, că aceste standarde ar trebui garantate pentru toți tinerii care intră sau reintră pe piața muncii și ar trebui să țină seama nu doar de profilul lor profesional/ocupațional și de cererea de pe piața forței de muncă, ci ar trebui să includă și: locurile de muncă pe bază de contract, condițiile de muncă și de viață decente, salariile decente, securitatea socială și drepturile la pensie, accesul la structuri de îngrijire a copilului, perioadele de concediu, vacanțele și locurile de muncă permanente;

4.  recunoaște succesul înregistrat de YEI în ceea ce privește reducerea șomajului în rândul tinerilor și, în special, asigurarea echilibrului de gen, rezultatul fiind acela că YEI a adus beneficii pentru aproximativ 48 % dintre bărbați și 52 % dintre femei;

5.  solicită punerea în aplicare pe deplin a Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și a Directivei 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă în cadrul YEI;

6.  consideră că este necesar ca Comisia și statele membre să prezinte măsuri pozitive care să garanteze că tinerele femei și fetele primesc oferte de muncă de calitate și că acestea nu ocupă sau nu sunt nevoite să ocupe locuri de muncă precare, prost plătite și temporare, în care drepturile lor ca angajate nu sunt respectate sau sunt limitate;

7.  salută abordarea bine orientată și adaptată și accentul mai puternic pus pe sprijinul personalizat, care au condus la succesul general al YEI și, în special, la succesul asigurării echilibrului de gen, care are un impact mai mare asupra femeilor în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă; încurajează promovarea conștientizării componentei de gen în orientarea și învățarea pe tot parcursul vieții în serviciile publice de ocupare a forței de muncă puse la dispoziție pentru a sprijini participarea femeilor la viața activă și reîntoarcerea lor pe piața forței de muncă după perioade de întrerupere a carierei;

8.  invită statele membre să colecteze date statistice defalcate pe gen pentru ca Comisia să lanseze o evaluare de impact a YEI și a influenței acesteia asupra echilibrului dintre femei și bărbați, pentru a permite evaluarea și analizarea aprofundată a punerii sale în aplicare;

9.  invită statele membre să dezvolte modalități noi, inovatoare și mai personalizate de a intra în contact cu tinerii inactivi aparținând categoriei NEET care se confruntă cu bariere cum ar fi sărăcia, excluziunea socială, dizabilitățile sau discriminarea multiplă, subliniind, de asemenea, importanța organizațiilor neguvernamentale și a altor actori relevanți în acest sens; solicită, de asemenea, să se îmbunătățească semnificativ comunicarea, care ar putea fi adaptată cu ușurință la diferite grupuri-țintă, și să se identifice modalități de a sprijini reintegrarea tinerelor femei pe piața muncii, în educație sau formare, garantând egalitatea de gen în accesul la locurile de muncă, evoluția în carieră, reconcilierea între viața profesională și cea privată, oferirea de servicii de îngrijire a copiilor și a adulților și promovarea unei remunerații egale între lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, pentru aceeași muncă prestată sau pentru o muncă echivalentă;

10.  reamintește că eliminarea efectivă a stereotipurilor de gen este esențială pentru creșterea ratei de participare a femeilor la toate segmentele pieței forței de muncă; solicită Uniunii să fie un model de urmat în combaterea stereotipurilor de gen, mai ales în domeniul educației, al muncii și al formării continue;

11.  subliniază că trebuie să ne concentrăm pe calitatea și sustenabilitatea ofertelor; încurajează inițiativele care vizează combaterea segregării de gen în educație, în formare și pe piața forței de muncă; subliniază că este important să sprijinim, pe baza unor politici bine orientate, includerea fetelor și a tinerelor femei în toate sectoarele economiei, inclusiv în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și în antreprenoriat; invită statele membre să prevadă programe, cursuri de formare și acțiuni educative care să stimuleze capacitățile și competențele digitale ale tinerilor, în special în rândul femeilor și al persoanele care locuiesc în zonele rurale sau izolate, pentru a le ajuta să ajungă la independența economică durabilă și pe termen lung și să devină creatori activi de oportunități de angajare;

12.  subliniază faptul că programe precum Garanția pentru tineret și YEI au apărut ca reacție la circumstanțe deosebit de ostile; ia act totuși de faptul că aceste programe nu pot fi considerate ca substitute la soluțiile sistemice de combatere a nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor din statele membre;

13.  invită statele membre să continue punerea în aplicare a YEI, eliminând, în același timp, punctele slabe ale acesteia, și să asigure finanțarea în continuare a YEI în perioada următorului cadrul financiar multianual (CFM);

14.  subliniază că instaurarea, de către statele membre, a unor cote de gen atunci când pun în aplicare YEI este indispensabilă, această acțiune pozitivă dovedindu-se a fi una dintre cele mai eficace instrumente de combatere a inegalităților, a discriminării și a dezechilibrelor între sexe;

15.  invită statele membre să facă schimb de bune practici pentru a învăța unele de la altele și pentru a se asigura că YEI dă cele mai bune rezultate;

16.  invită statele membre și Comisia să evalueze în mod riguros și să ia în considerare finanțarea viitoare a Garanției pentru tineret și YEI, ținând seama de valoarea lor adăugată în materie de creștere sustenabilă pe termen lung a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

17.  invită statele membre să promoveze soluții personalizate pentru regiunile specifice în cauză și să evite soluțiile „universale” neproductive;

18.  îndeamnă Comisia să prezinte o propunere actualizată care să prevadă majorarea bugetului destinat YEI și Garanției pentru tineret, având în vedere că, din cauza actualei crize europene și economice și a încetinirii economice care decurge din acestea, statele membre se confruntă încă cu niveluri ridicate ale șomajului, cu datorii publice, cu o creștere scăzută și investiții insuficiente, precum și cu reducerea cheltuielilor publice;

19.  invită statele membre să se implice în campanii de sensibilizare care să vizeze toate grupurile de interese, în special cele care trăiesc în regiunile îndepărtate sau rurale, care sunt, în general, mai puțin bine formate și informate;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

6.11.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

19

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Maria Arena, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Arne Gericke, Mary Honeyball, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Niebler, Marijana Petir, Terry Reintke, Michaela Šojdrová, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

Kostadinka Kuneva, Edouard Martin, Jordi Solé, Marc Tarabella, Mylène Troszczynski, Julie Ward

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Ulrike Müller, Gabriele Preuß

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

19

+

ALDE

Ulrike Müller

GUE/NGL

Malin Björk, Kostadinka Kuneva

PPE

Anna Maria Corazza Bildt, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Marijana Petir, Michaela Šojdrová, Anna Záborská

S&D

Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Mary Honeyball, Edouard Martin, Gabriele Preuß, Marc Tarabella, Julie Ward

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Jordi Solé, Terry Reintke

0

-

 

 

3

0

ECR

Arne Gericke, Jana Žitňanská

ENF

Mylène Troszczynski

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

4.12.2017

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

1

2

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Tiziana Beghin, Brando Benifei, Enrique Calvet Chambon, Ole Christensen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Marian Harkin, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Kostadinka Kuneva, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Dominique Martin, Elisabeth Morin-Chartier, Georgi Pirinski, Robert Rochefort, Claude Rolin, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Krzysztof Hetman, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Rory Palmer, Anne Sander, Sven Schulze, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Tom Vandenkendelaere

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Olle Ludvigsson, Norica Nicolai, Tibor Szanyi, Lola Sánchez Caldentey


VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

37

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, Norica Nicolai, Robert Rochefort, Yana Toom

EFDD

Tiziana Beghin

ENF

Dominique Martin

GUE/NGL

Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva, Paloma López Bermejo, Lola Sánchez Caldentey

PPE

Georges Bach, Krzysztof Hetman, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Elisabeth Morin-Chartier, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Romana Tomc, Tom Vandenkendelaere

S&D

Guillaume Balas, Brando Benifei, Ole Christensen, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Rory Palmer, Georgi Pirinski, Jutta Steinruck, Tibor Szanyi, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Marita Ulvskog

1

-

NI

Lampros Fountoulis

2

0

ECR

Arne Gericke, Ulrike Trebesius

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Aviz juridic - Politica de confidențialitate