RAPORT privind propunerea de numire a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi

12.1.2018 - (C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Indrek Tarand

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi

(C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0401/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0003/2018),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 11 ianuarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de audit din statele membre.

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL Evei Lindström

Studii

1983   Diplomă de licență în economie, economia afacerilor, statistică și istorie economică, Universitatea din Stockholm

Funcții și sarcini

2014–   Secretar de stat pe lângă Ministrul Întreprinderilor și Inovării, Mikael Damberg

2013–2014   Președinta Comisiei de investigații privind cerințele de proprietate pentru întreprinderile din sectorul asistenței sociale

2003–2010   Auditoare Generală

1997–2003   Directoare pentru buget, Ministerul Finanțelor

1994–1997   Directoare, Departamentul pentru buget, Ministerul Finanțelor

Sarcini

2013–2014   Vicepreședintă a Consiliului de administrație, Administrația transporturilor din Suedia

2012–2014   Președinta Comisiei pentru control, Banca Nordică de Investiții

2011–2014   Membră a Consiliului de administrație, Inspecția financiară (Autoritatea suedeză de supraveghere financiară)

2011–2014   Președintă a Consiliului de administrație, Agenția suedeză pentru analiza serviciilor de sănătate și îngrijire

2011–2014   Membră a Consiliului consultativ, Muzeul național

2011–2014   Vicepreședintă a Consiliului suedez pentru politică fiscală

2011–2012   Membră a Consiliului consultativ, Försäkringskassan (Agenția suedeză de asigurări sociale)

2010–2014   Președintă, Eva Lindström Consulting AB

1998–2003 Membră a Consiliului de administrație, Svenska Spel AB

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE Evei Lindström LA CHESTIONAR

Experiența profesională

1.  Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, fie în planificare bugetară, execuția sau gestiunea bugetară, fie în controlul sau auditul bugetar.

Am peste 25 de ani de experiență cu responsabilități crescânde în domeniul finanțelor publice și al auditului, inclusiv funcții de supraveghere și de gestionare. Experiența dobândită în cadrul Oficiului Național de Audit din Suedia, Departamentul pentru buget din cadrul Ministerului Finanțelor din Suedia, în calitate de secretar de stat la Ministerul suedez al Întreprinderilor și Inovării, precum și în cadrul diferitelor consilii de administrație ale unor agenții publice suedeze mi-a oferit o cunoaștere solidă și amplă a gestionării finanțelor publice și a auditului, precum și competențe de conducere semnificative.

2014 - Secretar de stat în Ministerul Întreprinderilor și Inovării În acest rol, de persoană desemnată să îndeplinească o funcție politică înaltă, a doua ca importanță după cea de ministru al guvernului, am fost responsabilă de gestionarea afacerilor industriale și a întreprinderilor de stat. Sunt, de asemenea, responsabilă din punct de vedere administrativ pentru coordonarea și gestionarea zilnică a ministerului.

În calitatea mea de secretar de stat, am fost responsabilă de îmbunătățirea modelului de guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat suedeze. Printre altele, am colaborat în mod activ cu întreprinderi sustenabile, inclusiv în ceea ce privește integrarea Agendei 2030 în gestionarea întreprinderilor de stat. Un important obiectiv al guvernului este de a crește valoarea portofoliului unei întreprinderi de stat, lucru care a fost realizat în perioada în care am fost secretar de stat.

În calitate de secretar de stat, am fost, de asemenea, responsabilă, sub autoritatea ministrului, de inițiativa guvernului suedez în domeniul industriei denumită „Industria inteligentă”. Sectorul industrial joacă un rol esențial pentru economia suedeză, dar are nevoie de modernizare pentru a rămâne un actor global și inovator. Pentru a realiza acest lucru, am fost lider în crearea unei strategii pentru industria suedeză care se axează pe digitalizare, sustenabilitate, capital uman și cercetare.

2003 - 2010 Auditoare Generală, Oficiul Național de Audit (NAO) din Suedia În timpul mandatului meu de Auditoare Generală, am fost în momente diferite responsabilă pentru majoritatea domeniilor de politică acoperite de NAO, printre care atât auditul financiar, cât și auditul de performanță. În cursul ultimilor doi ani ca Auditoare Generală, am fost șefa administrativă a NAO. Când am fost numită în calitate de Auditoare Generală, NAO tocmai fusese creat ca o nouă instituție independentă de guvern și direct responsabilă în fața Parlamentului Suediei. În timpul acestei faze, am contribuit la înființarea noului NAO, inclusiv prin instituirea de practici, procese și sisteme de audit, precum și prin oficializarea relației de lucru cu parlamentul și comisiile sale.

NAO suedez este gestionat de trei Auditori Generali numiți de Parlamentul suedez. Auditorii Generali decid în comun cu privire la modul în care sunt repartizate domeniile de audit între ei, dar fiecare Auditor General decide apoi care audituri urmează să se efectueze, cu privire la modul în care aceasta se va realiza și care sunt concluziile care trebuie trase în domeniul său de responsabilitate. Independența celor trei Auditori Generali este protejată prin constituție și NAO suedez face parte din competența centrală de control a Parlamentului Suediei. Agenția asigură faptul că parlamentul primește un audit coordonat și independent al finanțelor statului. Această sarcină este unică, deoarece NAO din Suedia este singurul organism care poate audita finanțele statului în integralitatea lor. NAO auditează întregul lanț de putere executivă și este o organizație independentă subordonată Parlamentului. NAO efectuează atât audituri financiare, cât și audituri de performanță. În plus, instituția contribuie la dezvoltarea competenței de control parlamentar și a democrației din alte țări prin intermediul misiunii internaționale a NAO.

În cursul activității mele în cadrul NAO, Oficiul a fost de asemenea o parte activă în cadrul Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și o parte integrantă a dezvoltării de Standarde internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI). În special, NAO a fost un actor important în elaborarea de standarde pentru audit financiar adoptate de INTOSAI. NAO a prezidat atât Comitetul pentru standarde profesionale al INTOSAI, până în 2007, cât și Subcomisia pentru audit financiar.

1997-2003 Directoare pentru buget și Șefă a Departamentului pentru buget din cadrul Ministerului Finanțelor din Suedia. În această calitate, am fost responsabilă de asigurarea calității procesului bugetar național și gestionarea negocierilor pentru buget cu ministerele de resort, fiind, în același timp, responsabilă cu personalul Departamentului, care la momentul respectiv număra aproximativ 80 de persoane. Printre responsabilitățile mele s-a numărat, de asemenea, gestionarea aspectelor legate de auditarea bugetului național și a bugetului UE. În perioada în care am fost Directoare pentru buget, am fost, de asemenea, responsabilă de punerea în aplicare a unui nou proces bugetar care fusese instituit pentru a asigura stabilitatea financiară în urma crizei financiare din Suedia de la începutul anilor 1990.

Departamentul pentru buget este responsabil pentru conducerea și coordonarea activității guvernului privind bugetul administrației centrale, precum și pentru politica bugetară, reglementare și monitorizare. Departamentul pentru buget este condus de un Director pentru buget și are, în prezent, șapte servicii. Elementul de bază al departamentului îl reprezintă serviciile care colaborează cu ministerele de resort cu privire la toate aspectele care au consecințe bugetare sau economice. Aceste servicii monitorizează, de asemenea, modul în care ministerele de resort își elaborează propunerile. Pentru a se stabili dacă activitățile publice sunt operate în mod eficient, aceste servicii analizează obiectivele și rezultatele activităților. Un serviciu special din cadrul Departamentului pentru buget este responsabil de compilațiile globale ale veniturilor și cheltuielilor administrației centrale, precum și dezvoltarea de modele. Acest serviciu este, de asemenea, responsabil de previziunile de cheltuieli și aspecte legate de gestiunea financiară. Un alt important serviciu din cadrul Departamentului pentru buget este serviciul pentru bugetul UE, care gestionează toate aspectele legate de bugetul UE, inclusiv auditul și descărcarea de gestiune.

1994-1997 Directoare și șefă de serviciu în cadrul Departamentului pentru Buget din cadrul Ministerului Finanțelor din Suedia. Am fost șefa serviciului responsabil cu gestionarea educației, securității sociale și sectorului asistenței sociale. În total, aceasta a reprezentat jumătate din bugetul național. În această perioadă, am contribuit la implementarea unor importante economii și a unor reforme structurale în urma crizei financiare din Suedia de la începutul anilor 1990.

Pe lângă aceste funcții, am făcut parte din consiliile de administrație ale mai multor agenții publice suedeze:

Membră și ulterior vicepreședintă a Consiliului suedez pentru politică fiscală (2011-2014). Consiliul suedez pentru politică fiscală este o agenție guvernamentală, care a fost instituită la 1 august 2007. Consiliul este alcătuit din șase membri și este asistat de un secretariat cu cinci angajați. Domeniul de competență al Consiliului este de a furniza o evaluare independentă a politicii fiscale a guvernului. Sarcina Consiliului este să reexamineze și să evalueze în ce măsură obiectivele de politică fiscală și economică propuse de guvern și decise de Parlamentul Suediei (Riksdag) sunt îndeplinite.

Președintă a Consiliului de administrație al Agenției suedeze pentru analiza serviciilor de sănătate și îngrijire (2011-2014). Am devenit președintă a Consiliului de administrație atunci când Agenția a fost lansată și, astfel, am fost responsabilă de instituirea proceselor și practicilor. În cadrul activității mele de președintă, Agenția a publicat aproximativ 25 de rapoarte care analizează sectorul suedez al serviciilor de sănătate și îngrijire și oferă recomandări de politică. Misiunea Agenției constă în consolidarea poziției pacienților și a utilizatorilor, prin analiza serviciilor de sănătate și îngrijire și a serviciilor de asistență socială din perspectiva pacienților și a cetățenilor. Această misiune include analizarea modului în care funcționează serviciile medicale și de îngrijire, precum și examinarea eficacității angajamentelor și a activităților guvernamentale în acest domeniu. Agenția suedeză pentru analiza serviciilor de sănătate și îngrijire asistă, de asemenea, guvernul suedez cu sprijin consultativ și recomandări pentru eficientizarea operațiunilor și a guvernanței instituțiilor de stat.

Vicepreședintă a Grupului de experți pentru studii privind ajutorul (EBA) (2013-2014). Am făcut parte din consiliul de administrație al EBA, într-un moment în care acesta tocmai începuse să își desfășoare activitatea și, prin urmare, am participat la crearea agenției și am contribuit la dezvoltarea procedurilor sale. EBA este o comisie guvernamentală mandatată să evalueze și să analizeze asistența pentru dezvoltare la nivel internațional acordată de Suedia. Mandatul EBA este să solicite elaborarea unor studii și să organizeze seminarii pe teme cu relevanță pentru sectorul dezvoltării din Suedia. Grupul de experți reunește un număr de membri ai comisiei care se întâlnesc în mod regulat pentru a discuta și solicita efectuarea unor studii privind asistența pentru dezvoltare. Un alt obiectiv al EBA este de a prelua cunoștințele existente și cercetarea în domeniul asistenței pentru dezvoltare la nivel internațional și a contribui la integrarea acestora în politica de dezvoltare. Evaluările și analizele EBA se concentrează în primul rând pe chestiunile generale în cadrul asistenței pentru dezvoltare suedeze, nu pe proiectele de ajutor individuale.

Membră a Consiliului de administrație din cadrul Autorității suedeze de supraveghere financiară, Finansinspektionen (2011-2014). Rolul agenției este de a promova stabilitatea și eficiența în sistemul financiar, precum și de a asigura o protecție eficientă a consumatorilor. Finansinspektionen autorizează, supraveghează și controlează toate întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piețele financiare suedeze. În total, aceasta supraveghează aproape două mii de întreprinderi, inclusiv bănci și alte instituții de credit, societăți de valori mobiliare și societăți de administrare a fondurilor, burse, piețe și case de compensare autorizate, și societăți de asigurări, brokeri de asigurări și societăți de ajutor reciproc. Finansinspektionen este condusă de un consiliu de administrație care este răspunzător de operațiunile Autorității. Consiliul decide cu privire la aspectele principale și cele de o importanță mai mare, cum ar fi noile reglementări, sancțiuni și planificarea operațiunilor.

Membră a Consiliului de administrație (1997-2002) și președintă (2002-2003) a Grupului de experți pentru economie publică din Suedia (ESO). ESO are responsabilitatea de a extinde și a aprofunda baza de cunoștințe disponibile pentru viitoare decizii de politică economică și fiscală. Sarcina este îndeplinită în principal prin mandatarea cercetătorilor și instituțiilor să realizeze studii care sunt publicate în seria de publicații a ESO și pe site-ul internet al ESO. O caracteristică distinctivă a activității ESO este independența sa, și anume toate activitățile sunt desfășurate în mod independent de considerente politice. Termenii de referință ai ESO sunt, în general, concepuți pentru a oferi consiliului de administrație o marjă largă pentru a decide în mod autonom unde ar trebui pus accentul. În același timp, autorii sunt singurii responsabili pentru orice concluzii menționate în rapoartele ESO.

2.  Care sunt cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?

Crearea noului Oficiu Național de Audit din Suedia. Fiind unul dintre primii Auditori Generali, am participat la înființarea noului Oficiu Național de Audit din Suedia în 2003, ca o structură complet nouă aflată sub autoritatea Parlamentului Suediei. Problema transferului de responsabilitate pentru instituția națională de audit de la guvern către parlament a fost dezbătută de Parlamentul Suediei în diferite contexte începând din anii 1980. Cu toate acestea, în 1998, Parlamentul a înființat o comisie, punând accentul pe modul în care unei instituții de audit i-ar putea fi garantat cel mai înalt nivel de independență posibil în cadrul operațiunilor sale. În raportul său, comisia a propus ca, în viitor, această instituție să raporteze direct Parlamentului. În decembrie 2000, Parlamentul a aprobat în unanimitate propunerea de înființare a unui nou NAO suedez sub numele Riksrevisionen, sub conducerea a trei Auditori Generali. NAO din Suedia a fost înființat la 1 iulie 2003 în urma fuziunii dintre auditori ai parlamentului și ai Agenției Naționale de Audit, ca o autoritate independentă aflată sub controlul Parlamentului Suediei.

Reforma din 2003 a auditului extern în Suedia a fost un pas important în asigurarea unui audit independent al fondurilor guvernului în conformitate cu declarația de la Lima. Poziția anterioară a principalului organism de audit extern, și anume în cadrul guvernului, ar putea să fie explicată în parte prin tradiția administrativă din Suedia, inclusiv prin gradul relativ ridicat de autonomie de care se bucură agențiile de stat suedeze în raport cu guvernul. Deficiențele acestui sistem au devenit totuși vizibile în timp, și a existat un amplu consens parlamentar în favoarea reformei. Cu toate acestea, noul rol al NAO ca autoritate independentă aflată sub controlul Parlamentului Suediei cu competențe de auditare nu numai a agențiilor guvernamentale, ci și a guvernului însuși a reprezentat un element nou distinct în cadrul constituțional al Suediei și nu a fost lipsit de provocări în faza inițială. În primii ani ai funcționării Oficiului, eu și colegii mei am fost nevoiți să depunem eforturi considerabile pentru un dialog activ cu părțile interesate relevante, dar și în redefinirea conceptului de audit de performanță în context suedez. O atenție sporită acordată asumării răspunderii și un sistem mai riguros în materie de asigurare a calității au reprezentat două elemente cheie în acest proces. Acest lucru a necesitat fructificarea experienței vaste a personalului Oficiului, dar și revizuirea modului de auditare, nu în ultimul rând în domeniul auditului performanței. Faptul de a fi transformat în succes această tranziție istorică la normele internaționale de independență și responsabilitate mi-a oferit o experiență practică unică în ceea ce privește elaborarea unui nou pilon constituțional. Consider că aceasta este una din cele mai mari realizări ale mele pe plan profesional. În prezent, NAO este o piatră de temelie indispensabilă în sistemul de management public suedez, care funcționează independent și eficient, producând rapoarte de audit de înaltă calitate.

Consolidarea bugetară în anii 1990. În calitate de șefă de serviciu în cadrul Departamentului pentru Buget din cadrul Ministerului Finanțelor responsabilă cu educația, securitatea socială și sectorul social, am jucat un rol important în punerea în aplicare a economiilor necesare pentru a pune în echilibru bugetul național după criza financiară de la începutul anilor 1990.

După recesiunea de la începutul anilor 1990, când datoria administrației centrale s-a dublat în numai câțiva ani, în 1994 guvernul a elaborat un program de consolidare fiscală. Acesta conținea obiective clar stabilite, potrivit cărora datoria ar trebui stabilizată ca procent din PIB în 1998 cel târziu. Acest program de consolidare, care s-a ridicat la aproximativ 5 miliarde EUR în primul an și la o sumă totală de 12 miliarde EUR pentru perioada 1995-1998, s-a bazat pe reduceri semnificative, conjugate cu creșterea semnificativă a impozitării. Programul s-a bazat în mod deliberat pe o concentrare la începutul perioadei, cea mai mare parte a măsurilor fiind concentrate la începutul perioadei pentru a demonstra hotărârea guvernului suedez și a restabili încrederea piețelor financiare în capacitatea sa de a rezolva problemele. Programul de consolidare a fost un succes și obiectivele au fost atinse. Îmbunătățirea netă a finanțelor publice care a decurs din acest program a depășit 12 % din PIB în perioada 1995-2000. După un deficit bugetar de 11 % din PIB în 1993, Suedia a înregistrat un excedent de 2 % din PIB în 1998.

Având în vedere faptul că am jucat un rol important în procesul de consolidare bugetară în această perioadă dificilă pentru economia suedeză, consider acest lucru drept o realizare semnificativă în cariera mea. Astăzi, finanțele publice din Suedia sunt solide, economia și-a revenit complet și cifrele indică o creștere economică puternică.

Punerea în aplicare a noii proceduri bugetare. După recesiune și deciziile dificile care au urmat privind economiile, Suedia a decis să schimbe complet procedura bugetară. Pentru a evita apariția unor situații similare în viitor, mai multe procese au fost implementate pentru a consolida procedura și pentru a evita un proces bugetar „de jos în sus”. O idee fundamentală a fost aceea de a oferi procesului bugetar o concepție clară de sus în jos. Valoarea totală a cheltuielilor nu poate fi determinată prin însumarea diferitelor preferințe, ci trebuie să se bazeze pe o evaluare economică cuprinzătoare. Pentru a realiza acest lucru, au fost introduse o serie de obiective cantitative și restricții. Principalele componente ale noului proces au fost un obiectiv privind excedentul bugetar pentru creditarea netă, plafoanele de cheltuieli, precum și cerința privind un buget echilibrat pentru sectorul administrațiilor locale. Majoritatea acestor decizii au fost adoptate înainte ca eu să fiu Directoare pentru buget. În perioada în care am fost Directoare pentru buget a trebuit totuși să mă asigur că noile norme sunt puse în aplicare în mod corect, iar accentul se menține pe obiectivele legate de instituirea unui proces solid pentru viitor. Procesul care a fost instituit în cursul acestei perioade este, cu unele modificări, încă în vigoare, și și-a îndeplinit cu succes funcția până acum. Suedia este adesea considerată ca fiind un bun exemplu la nivel internațional în ceea ce privește normele stricte aflate în vigoare, iar finanțele publice din Suedia s-au îmbunătățit în mod constant de la introducerea acestora. Având în vedere faptul că am participat la punerea în aplicare a acestor noi proceduri, consider acest lucru drept o importantă realizare profesională.

3.  Care este experiența dumneavoastră profesională în cadrul organizațiilor sau instituțiilor internaționale multiculturale și multilingvistice cu sediul în afara țării dumneavoastră de origine?

O parte importantă a activității mele de Auditoare Generală la NAO din Suedia a constituit-o participarea în cadrul Comisiei de contact a Curții de Conturi Europene. Reuniunea comisiei a fost organizată de Suedia în 2005 și a fost găzduită de mine. Am apreciat foarte mult spațiul de întâlnire și posibilitatea de contact oferite de comisie. În viitor, cred că este important să se continue lucrările comisiei, pentru a asigura buna cooperare între șefii de instituții supreme de audit din statele membre ale UE și Curtea de Conturi Europeană.

În calitate de secretar de stat în Ministerul Întreprinderilor și Inovării am reprezentat, în câteva rânduri, Guvernul Suediei în locul ministrului, în cadrul reuniunilor Consiliului Competitivitate (COMPET) al Consiliului European. În rolul său de factor decizional, Consiliul își propune să impulsioneze competitivitatea și creșterea economică a UE. Astfel, acesta se ocupă de domenii de politici variate, printre care piața internă, industrie, cercetare și inovare și spațiu.

Înainte de aceasta, pe durata unei misiuni la Consiliul Nordic al Miniștrilor în perioada 1986-87, mi-am desfășurat activitatea la Oslo și Copenhaga. Activitatea mea a constat în analizarea costurilor și efectelor asociate politicii comerciale nordice pe piețele de îmbrăcăminte și textile.

O altă experiență internațională importantă a fost participarea mea la grupul de lucru al OCDE al înalților funcționari cu responsabilități în domeniul bugetului (SBO), în perioada în care eram Șefă a Departamentului pentru buget din cadrul Ministerului Finanțelor. SBO se reunește anual pentru a răspunde principalelor preocupări legate de întocmirea bugetului și a aborda opțiuni de politică relevante și realizează analize și cercetări cu privire la întreaga gamă de chestiuni bugetare, inclusiv revizuiri ale sistemelor bugetare, analiză comparativă a aspectelor specifice ale sistemelor bugetare și întreținerea unei baze de date extinse.

De asemenea, am fost vicepreședintă și, ulterior, președintă a Consiliului de control al Băncii Nordice de Investiții (BNI). Principala sarcină a Consiliului de control este de a asigura că operațiunile băncii sunt desfășurate în conformitate cu statutul și de a fi responsabil pentru auditul conturilor anuale ale Băncii. Banca Nordică de Investiții este instituția financiară internațională din țările nordice și baltice. Ea finanțează proiecte care îmbunătățesc competitivitatea și mediul din țările nordice și baltice.

4.  Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de management pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?

Nu dețin și nici nu am deținut nicio poziție în care se aplică procedura de descărcare de gestiune.

5.  Care dintre posturile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă numiri politice?

Nominalizările pentru funcțiile mele de conducere din cadrul Ministerului Finanțelor din Suedia, precum și numirile mele în consilii de administrație ale unor agenții publice, au necesitat o decizie a guvernului suedez. Aceste poziții se situează cu toate acestea la nivel de funcționar public.

În plus, sunt, în prezent, secretar de stat la Ministerul suedez al Întreprinderilor și Inovării. În sistemul de guvernanță suedez, funcția de secretar de stat este funcția ocupată de o persoană desemnată să îndeplinească o funcție politică înaltă, a doua ca importanță după cea de ministru al guvernului și atașată acesteia și responsabilă de gestionarea activității ministerului. Spre deosebire de miniștri, secretarii de stat nu sunt membri ai guvernului. Secretarul de stat, spre deosebire de ministru, are în special un rol intern de gestionare a activității de zi cu zi a ministerului, precum și de garantare a faptului că politica guvernamentală este pusă în aplicare în mod eficient.

6.  Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dumneavoastră profesionale?

În primul rând, am avut un rol important în decizia cu privire la modul de a organiza activitatea Oficiului Național de Audit din Suedia (NAO), imediat după înființarea acestuia, inclusiv decizia cu privire la noua structură a procesului de audit al performanței. Fiind unul dintre primii Auditori Generali, am participat la înființarea noului Oficiu Național de Audit din Suedia în 2003, ca o structură complet nouă aflată sub autoritatea Parlamentului Suediei. NAO din Suedia a fost înființat la 1 iulie 2003 în urma fuziunii dintre auditori ai parlamentului și ai Agenției Naționale de Audit, ca o autoritate independentă aflată sub controlul Parlamentului Suediei. Activitatea de implementare a NAO a constat în organizarea activității, recrutarea personalului, punerea în aplicare a unor noi forme de raportare și crearea unei noi culturi de gestionare. Atunci când este vorba despre noua structură de audit al performanței, am fost puternic implicată în elaborarea noului proces, sistemul de asigurare a calității, formele de dialog cu părțile auditate, strategia de comunicare și noua relație cu diferitele comisii parlamentare. Ca parte a acestui proces, am fost astfel parte integrantă pentru a decide modalitatea de a concepe un important mecanism de audit pentru a controla utilizarea eficientă a fondurilor publice care contribuie, în cele din urmă, la responsabilitatea democratică și la încrederea în sectorul public.

În al doilea rând, aș dori să evidențiez punerea în aplicare a noului proces bugetar atunci când am fost Directoare pentru buget, pe care am menționat-o deja mai devreme. Ca în orice organizație politică, deciziile finale au fost luate la nivel politic de către guvern și parlament. Dar organizația mea împreună cu mine am fost o parte esențială a procesului de garantare a faptului că deciziile politice au fost implementate și că au condus la o asemenea diferență majoră pentru economia și finanțele publice din Suedia.

În al treilea rând, în funcția mea actuală de secretar de stat la Ministerul Întreprinderilor și Inovării, am jucat un rol important în luarea deciziei de a dezvolta în continuare modelul de guvernanță corporativă al întreprinderilor de stat suedeze. Aceasta include o serie de modificări ale politicilor, inclusiv i) creșterea transparenței fiscale; ii) clarificarea exigențelor în ceea ce privește egalitatea de gen în cadrul consiliilor de administrație; iii) integrarea politicilor comerciale sustenabile și a Agendei 2030 în guvernanța corporativă; iv) clarificarea responsabilității consiliilor de administrație în ceea ce privește controlul intern, gestionarea riscurilor și verificarea conformității. Aceste modificări, combinate, contribuie la îmbunătățirea activității întreprinderilor de stat, și, în timpul mandatului meu ca secretar de stat, valoarea portofoliului întreprinderii de stat a crescut în mod semnificativ.

Independența

7.  Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dumneavoastră atribuții?

Independența, integritatea, imparțialitatea și profesionalismul sunt principii fundamentale pentru auditori și esențiale pentru credibilitatea Curții de Conturi Europene.

Principiul independenței este foarte clar exprimat în tratat (art. 286), în care se afirmă că „membrii Curții de Conturi sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern”..., și care oferă „toate garanțiile de independență” și că „în îndeplinirea îndatoririlor lor, membrii Curții de Conturi nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la nici un guvern și de la nici un alt organism”.

Dacă voi fi numită membră a Curții de Conturi Europene, voi respecta și voi asigura conformitatea cu principiile și normele prevăzute în legislația UE și Orientările în materie de etică și Codul de conduită al membrilor Curții de Conturi. Aceasta înseamnă că nu voi solicita și nici nu voi accepta instrucțiuni de la vreun guvern sau de la orice alt organism, și mă voi abține de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle mele în calitate de membră a Curții de Conturi sau care ar duce la o pierdere a independenței, sau ar fi percepută astfel.

De asemenea, voi depune eforturi pentru a menține nu numai independența de fapt, ci și independența aparenței, în sensul că, chiar dacă un anumit angajament ar fi în conformitate cu regulamentul, nu mi l-aș asuma, dacă aceasta ar putea da naștere la semne de întrebare cu privire la independența mea.

8.  Sunteți implicată, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), în afaceri, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dumneavoastră viitoare?

Nici eu, nici rudele mele apropiate nu avem interese de afaceri, financiare sau alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele viitoare la Curte.

9.  Sunteți dispusă să-i comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Da, voi comunica toate interesele mele financiare și alte angajamente, în conformitate cu Codul de conduită al membrilor Curții, astfel încât aceste informații să poată fi puse la dispoziția publicului.

10.  Sunteți implicată în acțiuni în justiție aflate în curs? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Nu sunt implicată în nicio acțiune în justiție.

11.  Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să explicați detaliat.

Am fost în ultimii trei ani secretar de stat la Ministerul suedez al Întreprinderilor și Inovării. În sistemul de guvernanță suedez, funcția de secretar de stat este funcția ocupată de o persoană desemnată să îndeplinească o funcție politică înaltă, a doua ca importanță după cea de ministru al guvernului și atașată acesteia și responsabilă de gestionarea activității ministerului. Spre deosebire de miniștri, secretarii de stat nu sunt membri ai guvernului. Secretarul de stat, spre deosebire de ministru, are în special un rol intern de gestionare a activității de zi cu zi a ministerului, precum și de garantare a faptului că politica guvernamentală este pusă în aplicare în mod eficient.

12.  Sunteți dispusă să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numită membră a Curții de Conturi?

Nu dețin niciun post electiv sau funcție activă în cadrul vreunui partid politic. În cazul în care voi fi numită, voi demisiona din toate funcțiile actuale, pentru a garanta deplina mea independență. Nu voi ocupa, în cursul mandatului meu, nicio funcție care ar putea duce la o situație de conflict de interese sau la percepția că o astfel de situație ar putea apărea.

13.  Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

Aș trata un caz de gravă neregulă sau fraudă din Suedia ca pe orice alt caz similar de neregulă sau fraudă din oricare alt stat membru. Aceleași principii de disciplină bugetară și gestiune financiară se aplică tuturor statelor membre. În caz de suspiciune de fraudă aș urma procedurile stabilite la Curte și aș reporta OLAF cazul respectiv.

Îndeplinirea sarcinilor

14.  Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la încetățenirea acestei culturi?

O cultură a bunei gestiuni financiare este parte a bunei guvernanțe și se caracterizează prin faptul că creditele bugetare sunt utilizate în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității. În acest sens, aș dori să adaug principiile legalității, transparenței, integrității, și un lanț clar de asumare a răspunderii ca fiind trăsături la fel de importante ale bunei gestiuni financiare a resurselor publice.

Calitatea sistemelor de control intern este o parte integrantă din buna guvernanță și este esențială la nivelul tuturor organizațiilor. În acest sens, principiile COSO descriu foarte bine modul în care componentele unui sistem de control intern eficient sprijină fiecare îndeplinirea misiunii entității. Componentele sunt: 1. mediul de control; 2. evaluările riscurilor; 3. activități de control; 4. informare și comunicare și 5. monitorizare.

În acest context, Curtea de Conturi Europeană, în calitate de auditor extern în cadrul Uniunii Europene, deține un rol esențial în asigurarea unei responsabilități eficace la nivelul UE. Ea are o poziție unică și posibilitatea să furnizeze Parlamentului European informații imparțiale și garanții cu privire la aceste aspecte.

În opinia mea, Raportul anual al Curții este un element fundamental în cadrul lanțului de răspundere al UE. Din ceea ce am auzit, acesta a cunoscut numeroase îmbunătățiri, toate cu intenția de a-l face mai relevant și util, și a fost esențial pentru îmbunătățirea treptată a gestionării de către Comisie a bugetului UE.

Un alt punct important este faptul că o completare a auditurilor statistice ale Curții ar putea fi aplicarea unui audit bazat pe riscuri, în sensul că alegerea obiectelor de audit se bazează pe o analiză a domeniilor în care este probabil să apară probleme sau nereguli. O astfel de abordare ar putea ajuta CCE să aplice o cultură a bunei gestiuni financiare prin utilizarea eficientă a resurselor Curții și asigurarea faptului că problemele întâlnite în anumite domenii beneficiază de atenția cuvenită.

15.  Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

Acesta este un aspect foarte important în ceea ce privește exercitarea controlului democratic al execuției bugetului UE. Impactul pe care îl vor avea rapoartele Curții de Conturi va depinde de modul de monitorizare a acestora de către Parlamentul European.

În timp ce își mențin independența, consider că este important ca Curtea de Conturi și auditorii săi să asculte în mod activ nevoile exprimate de Parlamentul European, și să se asigure că rapoartele Curții sunt utile și în conformitate cu solicitările deputaților în PE. Pentru a realiza acest lucru, sunt esențiale un dialog strâns și contacte regulate între Curtea de Conturi și Parlamentul European. O parte din acest proces este de a avea schimburi periodice de opinii și implicarea timpurie a Parlamentului European în exercițiul de programare al Curții. Din ceea ce am auzit, Curtea a identificat în mod clar importanța promovării unei bune cooperări prin numirea unei membru responsabil cu relațiile interinstituționale.

16.  În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

În general, auditul performanței nu aduce numai o valoare adăugată, dar este și o completare necesară la auditurile financiare. Activitatea Curții în ceea ce privește auditarea performanței joacă un rol important, care poate să creeze valoare pentru o gamă largă de părți interesate, în special Parlamentul European și Comisia Europeană, și, bineînțeles, în cele din urmă, pentru cetățenii Europei.

Pentru mine, cea mai importantă valoare adăugată a auditului performanței constă în faptul că garantează o examinare independentă, imparțială și credibilă a modului în care bugetul UE a fost executat și a valorilor pe care acesta le aduce UE. În cele din urmă, garantarea faptului că fondurile UE sunt utilizate în mod eficient și eficace este esențială pentru asigurarea responsabilității și pentru a câștiga încrederea cetățenilor UE.

Pentru a realiza acest obiectiv, rapoartele Curții trebuie să fie relevante, oportune și de cea mai înaltă calitate. Recomandările ar trebui să fie concrete, dar nu prea detaliate, precum și constructive și orientate spre viitor, pentru a ajuta legiuitorii și organele executive. O monitorizare structurată și sistematică a recomandărilor auditului este, de asemenea, fundamentală pentru a asigura îmbunătățiri în programele finanțate de UE.

17.  Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?

Recunosc faptul că instituțiile naționale de audit sunt parteneri în cadrul activității Curții. Cu toate acestea, din diverse motive, este încă necesar ca instituțiile naționale de audit și Curtea să lucreze mai mult sau mai puțin separat. Inițiativele pentru a coopera mai îndeaproape pun, prin urmare, probleme, dar cred că există, de asemenea, posibilități de îmbunătățire a activității noastre învățând unii de la alții. Așa cum am menționat anterior, am fost membră a Comisiei de contact a Curții de Conturi Europene atunci când eram Auditoare Generală la NAO din Suedia. Impresia mea dedusă din această experiență este că, într-adevăr, există oportunități pentru o cooperare mai strânsă, care pot fi dezvoltate.

18.  Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de statele membre?

Un raport util ar trebui să fie convingător, relevant, elaborat în timp util, fiabil și clar. Este, de asemenea, important să se profite de tabele, grafice și imagini pentru a oferi cititorilor o imagine mai clară.

Un obiectiv important prevăzut în Strategia Curții pentru perioada 2018-2020 este chestiunea legată de o mai bună direcționare a personalului către diferitele produse. În opinia mea, această constatare implică, de asemenea, sprijinirea auditorilor pentru a găsi abordarea, limbajul și mesajele adecvate, pentru a produce discursuri mai clare, care pot fi mai bine înțelese. Consider că manualele de audit clare, formarea și controalele de calitate sunt aspecte importante în ceea ce privește dezvoltarea modului de raportare al Curții. Un alt obiectiv este de a dezvolta în continuare colectarea rapoartelor, astfel încât Curtea să aibă produsul potrivit pentru subiectul potrivit.

În ceea ce privește examinarea exactității datelor furnizate de statele membre Comisiei, Curtea poate utiliza atât audituri aprofundate, cât și audituri orizontale, în funcție de context. De exemplu, prin analizele panoramice, Curtea poate oferi diferite tipuri de evaluări și informații comparative cu privire la aceste aspecte. Alături de conformitate și auditul performanței, Curtea dispune de instrumentele necesare pentru a-și extinde raportarea privind, de exemplu, tendințele și cunoștințele de ordin geografic, generând, astfel, o valoare adăugată reală pentru Parlamentul European.

În sens mai larg, CCE nu este în măsură să solicite în mod direct statelor membre să îmbunătățească datele raportate Comisiei. În schimb, este responsabilitatea Comisiei să poarte un dialog cu statele membre pentru a îmbunătăți calitatea datelor. Ceea ce Curtea de Conturi poate face este să controleze dacă activitatea Comisiei cu statele membre vizând îmbunătățirea datelor este conform standardelor și eficace.

Alte chestiuni

19.  Vă veți retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dumneavoastră ca membră a Curții?

Da, îmi voi retrage candidatura. Consider că încrederea și respectul față de Parlamentul European, și în special față de Comisia CONT, sunt esențiale pentru desfășurarea activității mele de membră a CCE.

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu	Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul SE
Referințe	14085/2017 – C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE)
Data sesizării	15.11.2017
Comisie competentă Data anunțului în plen	CONT 16.11.2017
Raportori Data numirii	Indrek Tarand 30.11.2017
Examinare în comisie	11.1.2018
Data adoptării	11.1.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	15 0 0
Membri titulari prezenți la votul final	Inés Ayala Sender, Martina Dlabajová, Ingeborg Gräßle, Arndt Kohn, Bogusław Liberadzki, Bart Staes, Indrek Tarand, Tomáš Zdechovský, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final	Brian Hayes, Marian-Jean Marinescu
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final	Norbert Erdős, Wolf Klinz, Sven Schulze, Lieve Wierinck
Data depunerii	12.1.2018