RECOMANDARE referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
23.2.2018 - (14532/2017– C8-0444/2017 – 2017/0213(APP)) - ***
Comisia pentru bugete
Raportor: Jean Arthuis
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
(14532/2017 – C8-0444/2017 – 2017/0213(APP))
(Procedura legislativă specială – aprobare)
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14532/2017),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 2 primul paragraf din Protocolul nr. 37 privind consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0444/2017),
– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere recomandarea Comisiei pentru bugete (A8-0034/2018),
1. aprobă proiectul de decizie a Consiliului;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
EXPUNERE DE MOTIVE
Fondul de Cercetare pentru Cărbune și Oțel (FCCO), întocmit în urma expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), are drept obiectiv finanțarea activităților de cercetare în aceste sectoare, 72,8 % din acesta fiind alocat pentru sectorul oțelului și, respectiv, 27,2 % pentru sectorul cărbunelui[1]. Aceste activități sunt finanțate prin intermediul unor investiții financiare puțin riscante, gestionate de Comisie. Totuși, având în vedere politica monetară instituită de Banca Centrală Europeană, valoarea acestor investiții cunoaște o scădere considerabilă. Bugetul alocat programului FCCO pentru 2018 se ridică la aproximativ 27 milioane EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 19 milioane EUR comparativ cu 2017. Potrivit previziunilor Comisiei, această cifră ar trebui să se reducă și mai mult pentru a se ajunge la un total cuprins între 14 și 18 milioane EUR în 2019.
Obiectivul propunerii de decizie a Comisiei[2] este de a permite utilizarea tuturor dezangajărilor realizate în cadrul programului FCCO începând din 2003. Comisia estimează că beneficiile acestei reutilizări s-ar putea ridica la 40,3 milioane EUR. Adoptarea propunerii ar permite astfel Comisiei să crească bugetul FCCO din 2018 la 40 milioane EUR și să folosească restul creditelor pentru bugetul din 2019.
Consiliul[3] a urmat propunerea Comisiei, cu o excepție importantă, și anume data punerii la dispoziție a dezangajărilor. Aceasta este o chestiune de ordin tehnic, Consiliul considerând că fondurile care urmau a fi recuperate devin disponibile începând cu data expirării Tratatului CECO, și anume la 24 iulie 2002; Comisia consideră, la rândul său, că fondurile devin disponibile la data publicării regulamentului în cauză, și anume la 6 februarie 2003.
Impactul bugetar
Aceasta constituie o măsură tranzitorie. Propunerea are doar scopul de a compensa pierderile de randament pentru anii 2018-2020 și de a asigura o finanțare suficientă în aceste sectoare. În plus, această măsură nu va avea niciun impact bugetar deoarece fondul nu intră sub incidența bugetului Uniunii Europene și capitalizarea inițială a fondului rămâne neschimbată.
Pe de altă parte, dacă finanțarea pare asigurată până în 2020, Comisia ar trebui să găsească modalități de a garanta finanțarea pentru aceste sectoare după această dată, fără a compromite prin aceasta marja de manevră bugetară a cadrului financiar multianual actual și viitor.
Armonizarea cu Regulamentul financiar
Începând din 2003, dispozițiile articolului 4 alineatul (5) se aplică ca lex specialis în raport cu Regulamentul financiar (RF) și, prin urmare, derogă de la acesta din urmă. Până în prezent, sumele dezangajate, precum și restituirile sumelor plătite în mod necuvenit revin la activele CECO: acestea nu au fost puse la dispoziție și nici reportate automat în bugetul general al programului FCCO.
Propunerea de modificare a articolului 4 alineatul (4) va permite aplicarea normelor RF cu privire la restituirea sumelor plătite în mod nejustificat. În plus, modificarea articolului 4 alineatul (5) este în conformitate cu acordul politic la care s-a ajuns recent privind revizuirea Regulamentului financiar [articolul 14 alineatul (4) din viitorul RF], dat fiind că sumele dezangajate vor fi disponibile din nou pentru aceleași programe. Astfel, după revizuire, Decizia Consiliului 2003/76/CE va fi în conformitate cu Regulamentul financiar. Acest lucru va simplifica și clarifica poziția FCCO între diferitele resurse bugetare.
Obiectivul de reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră
FCCO are obiectivul de a sprijini cercetarea în sectoarele cărbunelui și oțelului pentru a le ajuta să inoveze și să își mențină competitivitatea. Proiectele vizează nu doar procesele de producție, utilizarea și convertirea resurselor și securitatea la locul de muncă, ci și protecția mediului și reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) generate de utilizarea cărbunelui și producția de oțel.
Cu privire la acest ultim punct, UE s-a angajat să reducă cu 40 % (comparativ cu 1990) emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030 și să respecte Acordul de la Paris adoptat de COP 21. Mai recent, cu ocazia summitului One Planet, mai multe bănci și societăți de asigurări importante și-au anunțat angajamentul de a reduce și, în cele din urmă, de a pune capăt investițiilor lor în energiile fosile, în special în cărbune.
În acest sens, este necesar să se menționeze unele proiecte care ilustrează contribuția pozitivă la protecția mediului a cofinanțărilor din partea FCCO:
ULCOS (oțel): este cel mai mare proiect de cercetare întreprins de industria siderurgică mondială. Acesta reunește un consorțiu alcătuit din 48 de universități, instituții de cercetare și parteneri industriali pentru a realiza cercetări inovatoare menite să reducă radical emisiile de carbon produse de industria siderurgică. Din cercetările realizate au luat naștere mai multe concepte, printre care, de exemplu, reciclarea gazelor la gura furnalului. Această tehnologie permite eliminarea CO2 și reciclarea monoxidului de carbon (CO) în mod direct în furnal, reducând potențial mai mult de jumătate din nivelul actual al emisiilor provenite de la furnale. Până în prezent, HISARNA reprezintă elementul cel mai emblematic al ULCOS;
PROMS și EAF-PROMS (oțel): aceste două proiecte au permis cercetătorilor să dezvolte aliaje de oțel extrem de rezistente cu înalte proprietăți de deformare. Aceste aliaje sunt deosebit de interesante pentru producătorii de automobile, întrucât le permit să reducă greutatea mașinilor (prin utilizarea unor folii mai subțiri), și, în cele din urmă, să reducă consumul și emisiile de dioxid de carbon ale acestora, menținând în același timp un nivel de rezistență care garantează siguranța călătorilor;
COALBYPRO (cărbune): cenușa de cărbune conține contaminanți, care, fără o gestionare curată, pot polua mediul. Obiectivul acestui proiect este de a reutiliza cenușa ca material pentru captarea și stocarea CO2 datorită carbonatării minerale ale acesteia. Se va analiza, de asemenea, posibilitatea de captare a CO2 în zeoliți. Obiectivul final este gestionarea ecologică a minelor de cărbune după încheierea lor;
MERCURYCAP (cărbune): acest proiect a contribuit la găsirea a două noi soluții pentru captarea emisiilor de mercur din centralele pe bază de cărbune: dezvoltarea adsorbanților promițători și a materialelor catalizatoare de oxidare. Cercetările au avut rezultate semnificative: mai mulți adsorbanți și materiale au demonstrat o bună capacitate de captare a mercurului.
Proiecte majore de viitor pentru un oțel european curat și competitiv
Având în vedere Raportul Lamy (LAB-FAB-APP)[4] și propunerea privind o „misiune pentru oțel”, Parlamentul European susține pe deplin promovarea unui oțel european curat și competitiv. Este necesar un salt calitativ pentru a se ajunge, până în 2025, la un proiect concret de producere a oțelului fără emisii de CO2. În acest context, este necesară mobilizarea tuturor părților interesate din sector, iar Parlamentul se va asigura că o sumă substanțială este alocată pentru această inițiativă în cadrul noului Program-cadru pentru cercetare și inovare (PC9). În acest sens, stabilirea unui amplu parteneriat public-privat paneuropean ar contribui la dezvoltarea filierelor tehnologice de producție a oțelului pentru a evita emisiile de CO2 (energie electrică și hidrogen) sau pentru a le reduce în mod semnificativ (integrarea procedeelor, tehnici bioindustriale, reciclarea, captarea și stocarea CO2).
Concluzie
Revizuirea Deciziei 2003/76/CE a Consiliului, care nu are implicații bugetare, ar contribui nu numai la alinierea FCCO cu Regulamentul financiar, dar și la găsirea fondurilor necesare pentru finanțarea proiectelor inovatoare. În medie, fondul alocă 55 milioane EUR pe an pentru proiecte de cercetare. Fără punerea la dispoziție a acestor sume, proiectele finanțate ar putea fi reduse la jumătate.
FCCO are numeroase obiective și asigură competitivitatea sectoarelor în cauză prin intermediul inovării; menține locurile de muncă în zone aflate deseori în dificultate și contribuie la reducerea emisiilor de CO2 și de alți poluanți generate de aceste sectoare.
Având în vedere rezultatele satisfăcătoare obținute în cadrul proiectelor cofinanțate de FCCO, este deosebit de recomandat sprijinul continuu din aceste fonduri. Parlamentul este dispus să participe la o reflecție strategică cu privire la modul în care să se asigure această continuitate și, dacă este cazul, să contribuie la o gestionare mai activă a fondurilor CECO, sau chiar să utilizeze unele dintre aceste fonduri pentru lansarea unor proiecte majore în favoarea dezvoltării unui oțel european curat și competitiv.
- [1] Articolul 3 alineatul (2) din Decizia Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
- [2] COM(2017)0452 din 25 august 2017: Propunere de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
- [3] Documentul 13451/17 al Consiliului din 19 octombrie 2017. Propunere de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2003/76/CE de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel
- [4] http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/other_reports_studies_and_documents/hlg_2017_report.pdf
PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
Titlu |
Stabilirea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene, privind consecințele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel |
||||
Referințe |
14532/2017 – C8-0444/2017 – COM(2017)0452 – 2017/0213(APP) |
||||
Data sesizării |
13.12.2017 |
|
|
|
|
Comisie competentă Data anunțului în plen |
BUDG 14.12.2017 |
|
|
|
|
Comisii sesizate pentru aviz Data anunțului în plen |
ITRE 14.12.2017 |
|
|
|
|
Avize care nu au fost emise Data deciziei |
ITRE 23.1.2018 |
|
|
|
|
Raportori Data numirii |
Jean Arthuis 14.9.2017 |
|
|
|
|
Data adoptării |
22.2.2018 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
28 2 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Nedzhmi Ali, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, Esteban González Pons, John Howarth, Zbigniew Kuźmiuk, Vladimír Maňka, Siegfried Mureşan, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Marco Zanni |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Xabier Benito Ziluaga, Jean-Paul Denanot, Ivana Maletić, Andrey Novakov, Pavel Poc, Tomáš Zdechovský |
||||
Data depunerii |
23.2.2018 |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
28 |
+ |
|
ALDE |
Nedzhmi Ali, Gérard Deprez, Urmas Paet |
|
ECR |
Zbigniew Kuźmiuk |
|
NI |
Eleftherios Synadinos |
|
PPE |
Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Esteban González Pons, Ivana Maletić, Siegfried Mureşan, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský, Patricija Šulin |
|
S&D |
Jean-Paul Denanot, Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, John Howarth, Vladimír Maňka, Pavel Poc, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Manuel dos Santos |
|
Verts/ALE |
Indrek Tarand |
|
2 |
- |
|
ENF |
André Elissen |
|
Verts/ALE |
Jordi Solé |
|
2 |
0 |
|
ENF |
Marco Zanni |
|
GUE/NGL |
Xabier Benito Ziluaga |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri