RAPORT referitor la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative
23.2.2018 - (2017/2067(INI))
Comisia pentru transport și turism
Raportor: István Ujhelyi
- PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
- EXPUNERE DE MOTIVE
- AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară
- AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor
- AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
- INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
- VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2016 intitulată „O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată” (COM(2016)0766),
– având în vedere Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport[1] și prelungirea perioadei mandatului pentru adoptarea de acte delegate,
– având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 11 octombrie 2017 referitor la sistemele de transport inteligente cooperative[2],
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 31 mai 2017 referitor la „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată”[3],
– având în vedere rapoartele Platformei pentru introducerea sistemelor de transport inteligente cooperative (STI cooperative), în special referitoare la certificatul STI cooperativ și politica de securitate,
– având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2017 referitoare la salvarea de vieți omenești: sporirea siguranței autovehiculelor în UE[4],
– având în vedere Declarația de la Amsterdam din 14 aprilie 2016 privind cooperarea în materie de sisteme de conducere automată și conectată,
– având în vedere Rezoluția sa din 1 iunie 2017 intitulată „Conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G”[5],
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, cel al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și cel al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0036/2018),
A. întrucât Strategia europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative (Strategia) este strâns legată de prioritățile politice ale Comisiei, în special de agenda sa pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, de crearea unui spațiu european unic al transporturilor, de piața unică digitală și de strategia privind uniunea energetică;
B. întrucât autoritățile din statele membre și sectorul industriei trebuie să răspundă la necesitatea stringentă de a asigura un transport mai sigur, mai curat, mai eficient, mai durabil, multimodal și accesibil pentru toți utilizatorii drumurilor, inclusiv pentru persoanele cele mai vulnerabile și cele cu mobilitate redusă;
C. întrucât tendința pozitivă în domeniul siguranței rutiere înregistrată în UE în cursul ultimului deceniu a încetinit, întrucât 92 % dintre accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane și întrucât utilizarea tehnologiilor STI cooperative este importantă pentru funcționarea eficientă a anumitor sisteme de asistență la conducere; întrucât cea mai mare parte a spațiului în orașe este în continuare utilizat de transportul rutier, care este și cauza accidentelor și a emisiilor din sectorul transportului, fie că este vorba de zgomot, gaze cu efect de seră sau poluanți atmosferici;
D. întrucât, cu ajutorul STI cooperative, participanții la trafic și managerii de trafic vor putea partaja și utiliza informații și își vor putea coordona acțiunile într-un mod mai eficient;
E. întrucât securitatea cibernetică a STI cooperative este un element-cheie al implementării lor, întrucât soluțiile de securitate fragmentată ar pune în pericol interoperabilitatea și siguranța utilizatorilor finali și întrucât, prin urmare, există o nevoie clară pentru măsuri la nivelul UE;
F. întrucât responsabilitatea și transparența în materie de algoritmi înseamnă punerea în aplicare a măsurilor tehnice și operaționale care asigură transparența și caracterul nediscriminatoriu ale procesului decizional automatizat și ale procesului de calculare a probabilităților legate de comportamentul individual; întrucât transparența ar trebui să le ofere persoanelor informații pertinente privind logica utilizată și semnificația procesului și consecințele acestuia; întrucât aceasta ar trebui să includă informații cu privire la datele utilizate pentru formarea în materie de analiză și să le permită cetățenilor să înțeleagă și să monitorizeze deciziile care îi afectează;
G. întrucât Uniunea ar trebui să încurajeze și să dezvolte în continuare tehnologiile digitale, nu doar pentru a reduce erorile umane și alte deficiențe, ci și pentru a scădea costurile și pentru a optimiza utilizarea infrastructurilor, decongestionând traficul și reducând astfel emisiile de CO2;
H. întrucât, cu ajutorul conectivității digitale și mobile, elementul de cooperare va crește în mod semnificativ siguranța rutieră, eficiența traficului, sustenabilitatea și caracterul multimodal; întrucât aceasta va genera totodată un potențial economic enorm și va reduce numărul accidentelor rutiere și consumul de energie; întrucât STI cooperative reprezintă elementul fundamental al dezvoltării vehiculelor autonome și sistemelor de conducere automate;
I. întrucât sistemele de conducere conectată și automatizată reprezintă o evoluție digitală importantă în acest sector și întrucât coordonarea cu toate noile tehnologii utilizate în acest sector, cum ar fi sistemele europene globale de navigație prin satelit GALILEO și EGNOS, a atins în prezent un nivel ridicat de capacitate tehnologică;
J. întrucât UE este obligată să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 7 și 8 referitoare la dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal;
K. întrucât o serie de țări din întreaga lume (de exemplu, SUA, Australia, Japonia, Coreea și China) fac progrese rapide în vederea introducerii unor noi tehnologii și vehicule digitale, iar vehiculele și serviciile STI cooperative sunt deja disponibile pe piață;
Cadrul general
1. salută Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative și activitatea intensă întreprinsă împreună cu specialiștii din sectorul public și privat, care reprezintă temelia comunicării; sprijină rezultatele și solicită, prin urmare, introducerea neîntârziată a serviciilor STI cooperative interoperabile în întreaga Europă;
2. subliniază necesitatea unui cadru juridic clar pentru a sprijini implementarea STI cooperative și salută adoptarea unui viitor act delegat în temeiul Directivei STI (Directiva 2010/40/UE) pentru a asigura continuitatea serviciilor și interoperabilitatea și pentru a sprijini compatibilitatea inversă;
3. ia act de potențialul STI cooperative de a îmbunătăți eficiența consumului de combustibil, de a reduce costul transportului individual și de a atenua impactul negativ al traficului asupra mediului;
4. subliniază potențialul tehnologiilor digitale și al modelelor de afaceri aferente în transportul rutier și recunoaște că strategia este un pas important în dezvoltarea STI cooperative și, ulterior, a mobilității complet conectate și automate; constată că vehiculele cooperative, conectate și automatizate pot stimula competitivitatea industriei europene, pot face transportul mai fluid și mai sigur, pot reduce congestionarea, consumul de energie și emisiile și pot îmbunătăți interconectivitatea între diferitele moduri de transport; în acest context, subliniază că cerințele în materie de infrastructură trebuie să fie stabilite pentru a se asigura că sistemele vizate pot funcționa în mod sigur și eficient;
5. ia act de faptul că industriile UE ar trebui să își valorifice poziția avantajoasă în contextul global în ceea ce privește dezvoltarea și aplicarea tehnologiilor STI cooperative; subliniază necesitatea urgentă de a stabili o strategie ambițioasă a UE care să coordoneze eforturile naționale și regionale, să evite fragmentarea, să accelereze dezvoltarea tehnologiilor STI cooperative care au demonstrat că aduc beneficii în materie de siguranță și să stimuleze cât mai mult posibil cooperarea între diferitele sectoare, precum transportul, energia și telecomunicațiile; îndeamnă Comisia să prezinte un calendar specific cu obiective clare privind ceea ce trebuie să realizeze UE în perioada 2019-2029, să acorde prioritate introducerii, până în 2019, a serviciilor STI cooperative care au cel mai înalt grad de siguranță potențial, astfel cum figurează pe lista serviciilor pregătite de platforma STI cooperative în raportul său privind a doua fază, și să se asigure că serviciile în cauză sunt disponibile în toate vehiculele noi din întreaga Europă;
6. subliniază necesitatea introducerii unui cadru coerent de norme sociale, de mediu și de siguranță pentru a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor și pentru a garanta o concurență loială în acest sector;
7. salută rezultatele celei de a doua faze a platformei STI cooperative și subliniază importanța lor[6];
8. subliniază că, deși comunicarea constituie un pas important către o strategie a UE privind vehiculele cooperative, conectate și automatizate, nu ar trebui să existe nicio confuzie între STI cooperative și aceste concepte diferite;
9. subliniază necesitatea de a se asigura că dezvoltarea și implementarea vehiculelor conectate și automatizate și a STI cooperative respectă și sprijină pe deplin obiectivele de decarbonizare a sistemului de transport și obiectivul „zero decese” în ceea ce privește siguranța rutieră;
10. reamintește că STI cooperative sunt sisteme care permit diferitelor stații STI (vehicule, echipamente rutiere, centre de control al traficului și dispozitive nomade) să comunice și să facă schimb de informații utilizând o structură standardizată de comunicare și că interoperabilitatea sistemelor individuale este, prin urmare, esențială;
11. reamintește că vehiculele conectate sunt vehicule care utilizează tehnologiile STI cooperative care le permit tuturor vehiculelor să comunice cu alte vehicule, cu dispozitivele de semnalizare rutieră și cu infrastructurile rutiere și orizontale sustenabile, care ar trebui consolidate și adaptate, dar care pot oferi, de asemenea, sisteme inovatoare de reîncărcare în exploatare și pot comunica în condiții de siguranță cu vehiculele și cu alți utilizatori ai drumurilor; reamintește că 92 % dintre accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane și că utilizarea tehnologiilor STI cooperative este importantă pentru funcționarea eficientă a anumitor sisteme de asistență la conducere;
12. reamintește că vehiculele automatizate sunt vehicule care pot funcționa și pot face manevre în mod independent în situații reale de trafic și în cazul cărora una sau mai multe dintre comenzile principale de conducere (direcție, accelerație, frână) sunt automatizate pentru o perioadă lungă de timp;
13. subliniază necesitatea introducerii unor sisteme de protecție în timpul fazei de tranziție în care vehiculele conectate și automatizate coexistă cu vehiculele tradiționale neconectate, pentru a nu pune în pericol siguranța rutieră; atrage atenția asupra faptului că anumite sisteme de asistență la conducere ar trebui să fie în continuare dezvoltate și instalate în mod obligatoriu;
14. invită Comisia Europeană să examineze modurile de a trata problema coexistenței pe drumurile rutiere a vehiculelor cooperative, conectate și automatizate cu vehiculele și șoferii neconectați, ținând seama de faptul că vechimea parcului de vehicule și procentajul rezidual de persoane neconectate obligă la prevederea unei rate care rămâne semnificativă de vehicule neintegrate în sistem;
15. regretă că nu a fost stabilit un calendar clar pentru introducerea serviciilor recomandate „Ziua 1,5” și a viitoarelor seturi de servicii, că nu a fost efectuată o evaluare completă a impactului și că nu există informații precise privind inițiativele de introducere a serviciilor STI cooperative și de eventuală extindere a serviciilor;
16. invită Comisia să considere o prioritate asigurarea celui mai înalt grad de siguranță a serviciilor STI cooperative și elaborarea definițiilor și cerințelor necesare și să actualizeze, fără întârzieri suplimentare, declarația europeană de principii privind interfața om-mașină (HMI) pentru sistemele de informații și comunicații instalate la bord, deoarece interacțiunea dintre conducătorul auto și mașină este importantă[7]
;
17. reiterează rolul esențial pe care îl joacă vehiculele conectate și automatizate, STI cooperative și noile tehnologii în îndeplinirea obiectivelor privind clima, precum și necesitatea de a se asigura că dezvoltarea și implementarea acestora vor respecta pe deplin și vor sprijini obiectivele de decarbonizare a sistemului de transport; salută utilizarea STI cooperative ca mijloc de îmbunătățire a eficienței traficului și de reducere a consumului de carburanți și a impactului negativ al transportului rutier asupra mediului (de exemplu, în ceea ce privește emisiile de CO2) și pentru a optimiza utilizarea infrastructurii urbane;
18. insistă asupra potențialului tehnologiilor inovatoare, cum sunt conducerea automată și „formarea de convoaie” (gruparea diferitelor vehicule) în transportul rutier de mărfuri, întrucât acestea permit o mai bună utilizare a curenților de aer în deplasare și, prin urmare, reduc consumul de combustibili și emisiile; solicită sprijin suplimentar pentru activitățile de cercetare și dezvoltare în acest domeniu, în special pentru infrastructura digitală necesară;
19. subliniază necesitatea de a oferi utilizatorilor drumurilor mai multe posibilități de a alege, mai multe produse ușor de utilizat, accesibile ca preț și personalizate, precum și mai multe informații; în acest sens, încurajează Comisia să faciliteze schimbul de bune practici menite să asigure, printre altele, eficiența economică; îndeamnă toate statele membre să se alăture platformei C-Roads, întrucât se intenționează ca aceasta să joace un rol important de coordonare în punerea în aplicare a strategiei, cu condiția să respecte neutralitatea tehnologică necesară pentru încurajarea inovațiilor; subliniază necesitatea de a se asigura că instrumentele digitale avansate sunt implementate la scară largă și în mod coordonat în statele membre, acoperind și transportul public; invită producătorii de automobile să inițieze implementarea STI cooperative pentru a pune în aplicare strategia;
20. îndeamnă Comisia să elaboreze statistici care să le completeze pe cele existente, pentru a evalua mai bine progresele în materie de digitalizare din diferitele domenii ale sectorului transportului rutier; subliniază importanța continuării investițiilor în cercetarea sistemelor de senzori și evidențiază că, la dezvoltarea STI cooperative, ar trebui să se acorde o atenție deosebită conducerii în mediul urban, care este foarte diferită de conducerea în afara orașului; ia act de faptul că conducerea în mediu urban, în special, implică o mai mare interacțiune cu motocicliștii, cicliștii, pietonii și alți utilizatori vulnerabili ai drumurilor, inclusiv persoanele cu handicap;
21. îndeamnă statele membre să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că învățământul profesional și superior corespunde nevoilor de cunoștințe ale industriei care va dezvolta strategia privind STI; încurajează realizarea de analize prospective privind noile meserii și locuri de muncă asociate acestei noi abordării în materie de mobilitate și schimburile de bune practici în dezvoltarea modelelor de cooperare între întreprinderi și sistemul de învățământ, pentru a crea spații integrate de formare, inovare și producție;
22. consideră că serviciile STI cooperative ar trebui integrate în Strategia spațială pentru Europa, întrucât implementarea STI cooperative se va baza pe tehnologiile de geolocalizare, precum poziționarea prin satelit;
23. subliniază că statele membre ar trebui să ia în considerare implementarea serviciilor STI cooperative într-o perspectivă mai largă a mobilității ca serviciu (MaaS) și a integrării celorlalte mijloace de transport, în special pentru a evita eventualele efecte de recul, și anume o creștere a ponderii modale a transportului rutier;
Protecția vieții private și a datelor
24. atrage atenția asupra importanței aplicării legislației UE privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal în ceea ce privește datele legate de STI cooperative și ecosistemele conectate, care ar trebui să fie utilizate în mod prioritar doar pentru scopuri legate de STI cooperative și care nu pot fi păstrate sau utilizate în alte scopuri; subliniază că vehiculele inteligente ar trebui să respecte pe deplin Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) și normele aferente, iar furnizorii de servicii STI cooperative trebuie să ofere informații ușor accesibile, precum și termeni și condiții clare șoferilor, pentru ca aceștia să își exprime liber și în cunoștință de cauză consimțământul pentru prelucrarea datelor, în conformitate cu dispozițiile și restricțiile prevăzute în RGPD;
25. subliniază necesitatea ca responsabilitatea și transparența în materie de algoritmi să fie mult mai mare în ceea ce privește prelucrarea și analiza datelor de către întreprinderi; reamintește că Regulamentul general privind protecția datelor prevede deja dreptul de a fi informat în privința logicii implicate în prelucrarea datelor; subliniază, în plus, necesitatea de a preveni crearea unor „obstacole la conducere”, ceea ce ar însemna că utilizatorii nu și-ar putea conduce propriile autoturisme inteligente în cazul în care refuză să-și dea acordul în acest sens; solicită punerea la dispoziție a unei opțiuni „mod offline” la bordul autovehiculelor inteligente, care să le permită utilizatorilor să dezactiveze transferurile de date cu caracter personal către alte dispozitive, fără ca utilizarea autovehiculului de către aceștia să aibă de suferit;
26. atrage atenția asupra faptului că protecția datelor și confidențialitatea trebuie să fie luate în considerare pe întreaga durată a prelucrării datelor; subliniază că aplicarea principiului „protecției datelor începând cu momentul conceperii și cel al protecției implicite a datelor” ar trebui să constituie punctul de plecare la proiectarea aplicațiilor și sistemelor STI; amintește că tehnicile de anonimizare pot spori încrederea utilizatorilor în serviciile folosite;
Securitatea cibernetică
27. subliniază că este important să se asigure aplicarea unor standarde înalte de securitate cibernetică pentru a preveni pirateria și atacurile cibernetice în toate statele membre, în special având în vedere natura critică a securității comunicațiilor STI cooperative; ia act de faptul că securitatea cibernetică este una dintre provocările majore cu care va trebui să se confrunte sistemul de transport pe măsură ce devine mai conectat și digitalizat; subliniază că vehiculele automatizate și conectate și bazele de date în care datele sunt prelucrate și/sau stocate sunt vulnerabile la atacuri cibernetice, motiv pentru care este necesar să se evite toate deficiențele și riscurile identificabile posibile în funcție de stadiul de dezvoltare, prin elaborarea unei politici comune de securitate, inclusiv a unor standarde de securitate stricte, și a unei politici privind certificatele pentru introducerea STI cooperative;
28. subliniază că ar trebui să se aplice standarde de siguranță la fel de ridicate și armonizate în UE și în toate statele membre și în toate eventualele acorduri de cooperare cu țările terțe; subliniază că aceste standarde nu ar trebui totuși să împiedice accesul reparatorilor terți la sistemele integrate la bord, pentru ca proprietarii de vehicule să nu fie dependenți de producătorii de automobile pentru efectuarea controalelor și/sau a reparațiilor necesare pentru programele integrate la bord;
Tehnologiile comunicațiilor și frecvențele
29. consideră că abordarea comunicării hibride caracterizate de neutralitatea tehnologică care asigură interoperabilitatea și compatibilitatea inversă și care combină tehnologii de comunicare complementare este cea adecvată, iar cel mai promițător ansamblu de comunicare hibridă este o combinație între comunicațiile cu rază scurtă fără fir și tehnologiile celulare și prin satelit, care vor asigura cel mai bun sprijin posibil pentru introducerea serviciilor STI cooperative de bază;
30. ia act de referirea la legătura dintre autovehiculele conectate și sistemele europene de radionavigație prin satelit, EGNOS și GALILEO; prin urmare, sugerează ca strategiile axate pe autovehiculele conectate să fie incluse în tehnologiile spațiale; consideră că interoperabilitatea este esențială atât pentru siguranța, cât și pentru alegerile consumatorului și subliniază că capacitatea vehiculelor de a comunica cu sistemele de navigație prin satelit și 5G trebuie să fie integrată în ansamblul de comunicare hibridă în viitor, astfel cum se menționează în planul de acțiune privind 5G al Comisiei;
31. încurajează cooperarea între producătorii de automobile și operatorii de telecomunicații care sprijină serviciile STI cooperative pentru, printre altele, a implementa fără probleme tehnologiile de comunicații STI cooperative, taxele de drum și serviciile de tahografe digitale inteligente, evitând interferențele între diferitele servicii;
32. invită Comisia și statele membre să își continue eforturile de finanțare a cercetării și inovării (Orizont 2020), în special pentru a permite pe termen lung dezvoltarea infrastructurii adecvate pentru implementarea STI cooperative;
33. subliniază că sistemele cu senzori sunt importante pentru a furniza date privind, de exemplu, dinamica vehiculului, congestionarea traficului și calitatea aerului; solicită mai multe investiții coordonate în mod adecvat la nivelul statelor membre pentru a asigura deplina interoperabilitate a senzorilor utilizați și pentru a studia posibilele lor utilizări pentru alte aplicații decât cele în materie de siguranță, de exemplu, pentru detectarea la distanță a emisiilor;
34. solicită Comisiei să prezinte propuneri pentru a se asigura că informațiile privind emisiile de poluanți disponibile prin intermediul senzorilor instalați în vehicule sunt colectate și puse la dispoziția autorităților competente;
O abordare europeană comună
35. încurajează statele membre și autoritățile locale, producătorii de vehicule, operatorii rutieri și industria STI să introducă STI cooperative până în 2019 și recomandă Comisiei, autorităților locale și statelor membre să aloce fondurile necesare în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, al fondurilor structurale și de investiții europene și al Fondului european pentru investiții strategice pentru modernizarea și întreținerea viitoarei infrastructuri rutiere, utilizând o abordare tematică orizontală; invită Comisia și statele membre să își continue eforturile de finanțare a cercetării și inovării (Orizont 2020), cu respectarea deplină a principiului transparenței și furnizând informații periodice privind cofinanțarea UE;
36. încurajează statele membre și Comisia să sprijine inițiative și acțiuni care să promoveze mai mult activitățile de cercetare și de informare privind dezvoltarea și impactul STI cooperative asupra politicii în domeniul transporturilor a UE; este de părere că, în cazul în care nu se înregistrează niciun progres semnificativ până în 2022, ar putea fi necesare măsuri legislative cu scopul de a introduce „norme minime” și de a garanta integrarea în această privință;
37. subliniază importanța calității infrastructurii rutiere fizice, care ar trebui să fie completată treptat de infrastructura digitală; solicită modernizarea și întreținerea infrastructurii rutiere în viitor;
38. subliniază că ar trebui creat un sistem de transport cu adevărat multimodal, care să integreze toate modurile de transport în cadrul unui serviciu de mobilitate unic, cu informații în timp real, care să țină seama de sistemele integrate de emitere a biletelor și de serviciile de mobilitate partajată, precum și de plimbări și ciclism, cu ajutorul căruia transportul cetățenilor și al bunurilor dintr-un punct precis în altul să se desfășoare fără probleme și care să crească eficiența transporturilor în general, precum și sustenabilitatea și durabilitatea acestora; în acest sens, invită Comisia să asigure și să promoveze cooperarea și investițiile la nivel european în domeniul digitalizării industriei transporturilor, prin fonduri existente și noi, pentru a integra sistemele de transport inteligente în diferitele moduri de transport (STI cooperative, ERTMS, SESAR, RIS[8]); subliniază importanța unei abordări integrate privind instrumentele de informare, rezervare și eliberare de bilete, pentru a obține lanțuri atractive de mobilitate dintr-un punct precis în altul;
39. solicită ca procesul de planificare să exploateze viziunea utilizatorilor transportului de călători și de marfă ca sursă principală de informații pentru a extinde domeniul de aplicare al STI cooperative și a crea modele de afaceri legate de acest nou concept de mobilitate integrată sustenabilă;
40. încurajează UE și statele membre să pună în aplicare în mod corespunzător Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), precum și viitoarea Directivă privind cerințele în materie de accesibilitate a produselor și serviciilor, pentru a asigura accesibilitatea fără bariere la STI cooperative pentru toți cetățenii;
41. recomandă Comisiei să instituie neîntârziat un cadru juridic adecvat pentru a realiza interoperabilitatea transfrontalieră la nivelul UE, precum și un cadru care să ia în considerare regulile referitoare la responsabilitatea pentru utilizarea diferitelor tipuri de transport conectate; invită Comisia să publice o propunere legislativă privind accesul la datele și resursele din interiorul vehiculului până cel târziu la sfârșitul anului; recomandă ca această propunere să facă posibil ca întregul lanț valoric pentru automobile și utilizatorii finali să beneficieze de digitalizare și să garanteze condiții de concurență echitabile și o securitate maximă în ceea ce privește stocarea datelor din interiorul vehiculului și accesul echitabil, în timp util și nerestricționat la acestea pentru toate părțile terțe, cu scopul de a proteja drepturile consumatorilor, de a promova inovarea și de a asigura concurența echitabilă și nediscriminatorie pe această piață, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice; subliniază necesitatea de a contribui la modernizarea tuturor infrastructurilor urbane și rurale legate de serviciile de transport public; invită Comisia să garanteze că va asigura, în toate cazurile, respectarea în totalitate a RGPD și să prezinte anual rapoarte Parlamentului cu privire la monitorizarea conformității;
42. invită Comisia să adopte o abordare globală în domeniul armonizării tehnice și standardizării datelor, pentru a asigura compatibilitatea STI cooperative, economii de scară pentru producători și îmbunătățirea confortului consumatorilor;
43. subliniază importanța inițierii unui dialog cu partenerii sociali și reprezentanții consumatorilor într-un stadiu incipient, pentru a crea o atmosferă de încredere și transparență și pentru a găsi un echilibru adecvat între efectele pozitive și efectele negative asupra condițiilor sociale și de muncă și a drepturilor consumatorilor; remarcă faptul că Forumul eSafety trebuie să elaboreze o foaie de parcurs pentru implementarea STI cooperative, la fel cum a fost cazul și pentru sistemul eCall;
44. subliniază că, pentru a îndeplini angajamentele internaționale privind clima și obiectivele interne ale UE, este necesar să se depună eforturi pentru a asigura o orientare globală către o economie cu emisii reduse de carbon; subliniază, prin urmare, necesitatea reînnoirii criteriilor de alocare a diferitelor fonduri ale UE pentru a promova decarbonizarea și măsurile de eficiență energetică, inclusiv în contextul STI; cooperative; consideră că fondurile Uniunii nu ar trebui în niciun caz să fie alocate unor proiecte care nu respectă obiectivele și politicile de reducere a emisiilor de CO2;
45. solicită producătorilor de automobile să informeze în mod corespunzător și cu claritate consumatorii în legătură cu drepturile lor, precum și în legătură cu beneficiile și limitele noilor tehnologii STI cooperative în ceea ce privește siguranța; încurajează utilizarea campaniilor de informare pentru a familiariza conducătorii auto actuali cu noile tehnologii STI cooperative, pentru a crea încrederea necesară în rândul utilizatorilor finali și pentru a fi acceptate de public; consideră că utilizarea STI cooperative poate crește siguranța și eficiența sistemului de transport, asigurând totodată respectarea normelor de protecție a datelor și a vieții private;
°
° °
46. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
- [1] JO L 207, 6.8.2010, p. 1.
- [2] COTER-VI/028.
- [3] JO C 288, 31.8.2017, p. 85.
- [4] Texte adoptate, P8_TA(2017)0423.
- [5] Texte adoptate, P8_TA(2017)0234.
- [6] Raportul final al celei de a doua faze a platformei STI cooperative: https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/2017-09-c-its-platform-final-report.pdf.
- [7] Recomandarea Comisiei din 26 mai 2008 intitulată „Folosirea sigură și eficientă a sistemelor informatice și de comunicație încorporate la bordul vehiculelor: actualizarea Declarației europene de principii privind interfața om-mașină”; JO L 216, 19.3.2008, p. 1.Disponibilă la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32008H0653.
- [8] Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS); Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR); serviciile de informații fluviale (RIS).
EXPUNERE DE MOTIVE
Introducere
Lumea e pe cale să trăiască o revoluție industrială și digitală extrem de rapidă, la care UE este părtașă într-o anumită măsură, însă pentru care nici economia Europei, nici societatea sa nu sunt pregătite în mod corespunzător. Există discrepanțe majore în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și de pregătire al statelor membre, însă nu trebuie să permitem ca digitalizarea și evoluțiile tehnologice să accentueze dezechilibrele. Fiecare cetățean european trebuie să beneficieze în mod egal de revoluția industrială modernă și de avantajele pe care le oferă. Și sectorul transporturilor este pe punctul de a suferi schimbări dramatice, iar UE trebuie să vină cu propriile răspunsuri adecvate, pe termen lung. Trebuie să îndeplinim simultan cerințele legate de siguranță, eficacitate și sustenabilitate. Datorită evoluției tehnologiilor digitale în sectorul transporturilor, este posibil schimbul de date în timp real între diferitele mijloace de transport, ceea ce poate reduce, de exemplu, numărul de accidente, raționaliza sistemele de transport și reduce emisiile de substanțe nocive. Noile tehnologii, printre care se numără sistemele de transport inteligente cooperative (STI cooperative), discutate în prezentul raport, sunt caracterizate de o evoluție spectaculoasă și creează o sarcină dificilă pentru factorii de decizie europeni, întrucât este necesară, printre altele, armonizarea legislației, care, până în prezent, a fost dezorganizată și a dat naștere în mod constant la noi probleme. Cu siguranță Comisia și instituțiile europene au rămas în urmă în acest domeniu și nu pot ține pasul cu revoluția tehnologică având în vedere ritmul în care aceasta avansează. Este vital și urgent să se ia măsuri privind această situație. De asemenea, trebuie să recunoaștem că în UE este nevoie de cooperare în paralel, mai degrabă decât de concurență în mod izolat în domeniul tehnologiilor digitale, care au un impact asupra sectorului transporturilor, deoarece numai astfel UE poate să facă față provocărilor dezvoltării globale reprezentate de Statele Unite și de China, de exemplu, care au făcut progrese mai mari în ceea ce privește evoluția tehnologiei STI cooperative. Revoluția industrială modernă ne oferă deci o oportunitate extraordinară pentru a ne dezvolta și a asigura siguranța sistemelor noastre de transport, însă atrage după sine totodată necesitatea de a desfășura activități constante și responsabile de reglementare.
Context
Comisia și Parlamentul desfășoară activități legate de sistemele de transport și vehiculele inteligente de aproape 10 ani. Introducerea autovehiculelor inteligente și a sistemului eCall este un element important al acestui proces. Raportorul salută procedura legislativă, pe baza căreia Parlamentul își exprimă avizul în ceea ce privește creșterea gradului de siguranță a autovehiculelor, permisele de conducere auto și formarea conducătorilor auto și strategia privind mobilitatea cu emisii scăzute. Modificarea Directivei 2010/40/UE privind extinderea aplicării actelor delegate este deosebit de importantă. Acestea completează strategia stabilită în Comunicarea Comisiei privind sistemele inteligente de transport (COM(2016)0766).
Raportorul consideră că este important ca o serie de programe de cercetare și dezvoltare ale UE și de inițiative comunitare, precum programele C-Roads și GEAR 2030 să fie realizate în paralel. O importanță deosebită o au rezultatele programului Platforma STI 2016-2017, în cadrul căreia Comisia a publicat recent rezultatele activității desfășurate de opt grupuri de lucru.
Este esențial ca toate sectoarele industriale să își unească forțele - telecomunicațiile, construcția de automobile, sectorul energiei și sectorul transporturilor - astfel încât progresele în domeniul digital să poată fi introduse și puse în practică în mod corespunzător. La fel de importantă este cooperarea dintre instituțiile europene și implicarea statelor membre. Raportorul salută avizul elaborat de Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European. Majoritatea vehiculelor utilizate în UE sunt vechi și au fost construite cu tehnologii care nu permit conectarea acestora la cele mai recente tehnologii digitale și dialogul digital. Același lucru este valabil și pentru sistemele rutiere care nu fac parte din rețelele transeuropene de transport și nu sunt nici autostrăzi. Se ridică astfel două întrebări: cum putem oferi posibilitatea conectării acestor vehicule și cine plătește pentru aceasta?
Cine plătește?
Vor fi necesare aproximativ 3 miliarde EUR anual pentru a finanța introducerea serviciilor cooperative „Ziua 1”, ceea ce va face posibilă conectarea a circa 30 de milioane de autovehicule. MIE, fondurile ESI și FEIS sunt disponibile pentru a finanța dezvoltarea rețelelor în bandă largă și a infrastructurilor de transport. În plus, în cadrul Programului Orizont 2020 sunt în desfășurare în prezent o serie de proiecte C&D. Raportorul este convins că progresele sunt mai rapide decât este prevăzut în planificarea strategică, deci termenele limită stabilite nu corespund cu acestea. De aceea, statele membre trebuie să se implice și trebuie să se decidă finanțarea. Cea mai importantă întrebare este cum se va ține seama de rolul tehnologiilor digitale în cadrul următoarei runde de planificare financiară.
Securitatea și siguranța
Raportorul este de acord cu propunerea Comisiei de a introduce protocoale pentru serviciile „Ziua 1” și „Ziua 1,5” și de a introduce primul pachet în 2019 și salută obiectivele ambițioase. În același timp însă regretă lipsa unui calendar precis și a unui studiu de fezabilitate, necesare pentru a realiza obiectivele în cauză. Raportorul sprijină concluzia grupului de lucru specializat care se ocupă de securitate și siguranță în a doua fază a platformei STI cooperative potrivit căreia toate vehiculele trebuie să respecte un set minim de cerințe[1]. Este convins că tehnologia și automatizarea vor fi utile doar dacă absolut toate vehiculele sunt conectate la sistemul de transport. Trebuie să progresăm pas cu pas. În perioada intermediară, până când va fi accesibilă întreaga platformă STI cooperative, este esențial să se elaboreze un protocol de siguranță care să includă factorul uman și să ofere suficient timp pentru interacțiunea „om-mașină”[2].
Securitatea datelor
Schimbul rapid de date în timp real la scară largă înregistrează progrese importante și devine norma, ceea ce ridică problema utilizării unor tehnologii adecvate și a securității datelor. Este vital ca reglementările în vigoare la nivel european să fie extinse pentru a include domeniul automatizării. Comisia a prezentat recent o propunere privind securitatea cibernetică, care include sarcina de a crea un nou sistem european de certificare pentru a se asigura că produsele și serviciile digitale pot fi utilizate în condiții de siguranță. De asemenea, raportorul consideră că una dintre cele mai importante sarcini care ne așteaptă este stabilirea cu claritate a tipului de acces la datele generate de vehiculele în mișcare și la datele „terților”. Trebuie să ne asigurăm că sunt ascultate punctele de vedere și sugestiile tuturor părților implicate și că găsim cele mai bune soluții comune.
Probleme legate de tehnologiile comunicațiilor și frecvențe
Dacă evaluăm întreaga UE și în același timp programele desfășurate în ultimele luni, constatăm diferențe enorme în ceea ce privește punerea lor în aplicare. La un capăt al spectrului este acoperirea cu internet cu valoarea 0 (fără WiFi și cel mult 2G acoperire totală), iar la celălalt capăt se află camioanele care „circulă în convoi”. Trebuie să luăm măsuri pentru a evita creșterea decalajului digital. Există un acord cu privire la aspectul „tehnologic”, în sensul că nu există exclusivitate, prin urmare o aplicație hibridă a tehnologiilor existente ar putea fi soluția. Organismele specializate și Comisia coordonează permanent aceste aspecte.
Alte aspecte importante/observații
Viitorul mobilității urbane este un alt aspect important al automatizării, prin urmare promovarea sa este esențială. Organizarea unor centre urbane și a regiunilor învecinate într-o rețea de transport inteligentă este o componentă-cheie a dezvoltării regionale. Până acum am vorbit numai despre vehiculele conectate și infrastructură. Dar ce se întâmplă cu așa-numitele „părți expuse riscului” - pietoni, bicicliști și motocicliști? Cum pot fi integrate în sisteme inteligente care lucrează împreună? Și, să nu uităm, întrucât vizăm automatizarea totală: cum se vor modifica dispozițiile pentru obținerea permiselor de conducere și ce competențe vor fi necesare? Ce completări ar trebui aduse formării conducătorilor auto?
AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (2.2.2018)
destinat Comisiei pentru transport și turism
referitor la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative
Raportoare pentru aviz: Christel Schaldemose
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru transport și turism, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește că Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, adoptată în iulie 2016, evidențiază potențialul vehiculelor cooperative, conectate și automatizate de a forma un ecosistem de mobilitate și, astfel, de a reduce consumul de energie și emisiile cauzate de transporturile rutiere, care reprezintă încă marea parte a emisiilor generate de transporturi;
2. îndeamnă Comisia să recunoască importanța tot mai mare a emisiilor pe durata ciclului de viață, inclusiv a celor provenind din alimentarea cu energie, producție și încheierea ciclului de viață, prin prezentarea unor propuneri holistice care să ghideze producătorii spre soluții optime, pentru a se asigura că emisiile în amonte și în aval nu afectează beneficiile asociate îmbunătățirii utilizării operaționale a vehiculelor conectate și automatizate;
3. salută Strategia europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative (C-STI) ca un cadru comun de acțiune; sprijină cu fermitate elaborarea unui cadru juridic adecvat al UE pentru implementarea C-STI, inclusiv pentru teritoriile UE care nu aparțin Europei continentale și în scopul facilitării investițiilor în infrastructura necesară; invită Comisia să examineze în acest sens posibilitățile oferite de Directiva STI (2010/40/UE);
4. invită Comisia să includă și mobilitatea urbană prin transporturi aeriene și transportul naval în strategia C-STI, axându-se pe multimodalitate și pe integrarea diferitelor moduri de transport, elemente care pot spori gradul de eficiență și sustenabilitate al transporturilor;
5. subliniază necesitatea de a acorda prioritate sprijinului public în favoarea C-STI, având în vedere potențialul acestora de a promova modurile colective de transport și utilizarea în comun a autoturismelor (ride-sharing); îndeamnă Comisia și statele membre, în acest sens, să coopereze îndeaproape cu autoritățile locale și regionale care furnizează servicii de transport public, cu scopul de a examina posibilitățile C-STI pentru transportul public și transportul intermodal, astfel încât să poată fi atins un nivel ridicat de integrare a transportului public și privat, asigurând în acest mod o mobilitate mai sustenabilă;
6. subliniază faptul că introducerea C-STI trebuie să se concentreze asupra participantului la trafic și că cetățenii ar trebui să se poată conecta la C-STI cu autoturismul lor privat;
7. salută potențialul C-STI de îmbunătățire a respectării normelor privind siguranța rutieră și traficul; salută, de asemenea, avantajele pe care le oferă posibilitățile de comunicare ale C-STI, care includ faptul că acestea pot contribui la creșterea siguranței conducătorilor auto prin informarea rapidă și precisă a acestora cu privire la starea traficului, la zonele periculoase și la alte probleme care apar în jurul lor, precum și faptul că centrele de gestionare a transporturilor și de informare pot primi informații exacte și exhaustive despre situația actuală a traficului direct de la vehicule, ceea ce le permite să gestioneze/influențeze rapid și eficient fluxul traficului și să crească siguranța;
8. subliniază faptul că crearea unor C-STI bazate pe comunicarea (schimbul de date) nu numai între vehiculele individuale, ci și între vehicule și infrastructură reprezintă o altă provocare semnificativă în domeniul produselor electronice auto și al STI; subliniază că C-STI fac posibilă comunicarea directă între vehicule și permit vehiculelor și unităților STI să trimită informații infrastructurii de transport, care apoi transmite aceste informații către centrele de gestionare a transporturilor și de informare, contribuind astfel la reducerea impactului traficului asupra mediului;
9. invită Comisia și statele membre să utilizeze pe deplin potențialul C-STI pentru adoptarea de măsuri preventive de combatere a smogului și a concentrațiilor ridicate de ozon și de reducere a nivelurilor sonore și de emisii de particule, NOx și CO2;
10. reamintește faptul că acceptarea de către utilizatorii finali a combustibililor alternativi depinde în mare măsură de disponibilitatea infrastructurii de alimentare cu combustibil sau de încărcare și subliniază faptul că punerea la dispoziție a informațiilor privind o astfel de infrastructură (de exemplu, puncte de reîncărcare neocupate din apropiere) ar putea stimula cererea; îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi pentru a îndeplini obiectivul prioritar al implementării acestor servicii;
11. ia act de potențialul ridicat al C-STI de îmbunătățire a eficienței carburanților, de reducere a costului transportului individual și de reducere a impactului negativ al traficului asupra mediului;
12. reiterează rolul esențial pe care îl joacă vehiculele conectate și automatizate, C-STI și noile tehnologii în îndeplinirea obiectivelor privind clima, precum și necesitatea de a se asigura că dezvoltarea și implementarea acestora vor respecta pe deplin și vor sprijini obiectivele de decarbonizare a sistemului de transport; salută utilizarea C-STI ca mijloc de îmbunătățire a eficienței traficului și de reducere a consumului de carburanți și a impactului negativ al transportului rutier asupra mediului (de exemplu, în ceea ce privește emisiile de CO2) și pentru a optimiza utilizarea infrastructurii urbane;
13. insistă asupra potențialului tehnologiilor inovatoare, cum sunt conducerea automată și „formarea de convoaie” (gruparea diferitelor vehicule) în transportul rutier de mărfuri, întrucât acestea permit o mai bună utilizare a curenților de aer în deplasare și, prin urmare, reduc consumul de carburant și emisiile; solicită sprijin suplimentar pentru activitățile de cercetare și dezvoltare în acest domeniu, în special pentru infrastructura digitală necesară;
14. subliniază importanța interoperabilității și consideră că Comisia ar trebui să faciliteze introducerea sistemelor interoperabile într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic;
15. subliniază importanța unor sisteme cu senzori pentru a furniza date privind dinamica vehiculului, congestionarea traficului și calitatea aerului, de exemplu; solicită mai multe investiții coordonate în mod adecvat la nivelul statelor membre pentru a asigura deplina interoperabilitate a senzorilor utilizați și pentru a studia posibilele lor utilizări pentru alte aplicații decât cele de siguranță, de exemplu detectarea la distanță a emisiilor;
16. solicită Comisiei să prezinte propuneri pentru a se asigura că informațiile privind emisiile de poluanți disponibile prin intermediul senzorilor instalați în vehicule sunt colectate și puse la dispoziția autorităților competente;
17. subliniază potențialul C-STI de a promova integrarea vehiculelor autonome, cu scopul de a depăși problema privind „ultimul kilometru”, adică distanța de la nodul de transport până la destinația finală;
18. subliniază că C-STI poate îmbunătăți siguranța rutieră în mod semnificativ prin reducerea erorilor umane, care este în continuare principala cauză de accidente survenite în timpul transportului;
19. invită Comisia să faciliteze accesul la datele legate de trafic pentru actorii publici și privați, cum ar fi furnizorii de hărți digitale și de servicii de navigație, având în vedere că aceste servicii sunt esențiale pentru a permite transportul intermodal, stabilirea mai eficientă a traseului și conducerea automată; subliniază totuși că încrederea utilizatorilor finali în protecția datelor cu caracter personal și a vieții private este esențială pentru obținerea consimțământului în ceea ce privește schimbul de date individuale; sprijină, prin urmare, abordarea Comisiei bazată principiul „protecției datelor începând cu momentul conceperii și implicită”, după cum s-a subliniat în strategia C-STI;
20. subliniază importanța crucială a cooperării la nivel local și regional cu privire la dezvoltarea și implementarea de C-STI interoperabile și, dacă este necesar, armonizate la nivelul UE, inclusiv în regiunile UE care nu aparțin Europei continentale;
21. subliniază că înființarea unor C-STI transfrontaliere reprezintă unul dintre obiectivele UE și că acțiunile întreprinse în acest scop pun bazele utilizării la nivel european a C-STI; subliniază că tehnologiile privind sistemele cooperative au fost dezvoltate ca parte a proiectelor științifice și de cercetare europene și au fost lansate pentru realizarea unor teste-pilot în întreaga Europă; menționează că cea mai mare parte a tehnologiei necesare și adecvate pentru sistemele cooperative a fost deja standardizată de către Comitetul European de Standardizare (CEN), Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI) și Organizația Internațională de Standardizare (ISO);
22. solicită Comisiei să ia în considerare feedbackul și rezultatele proiectelor-pilot în contextul Mecanismului pentru interconectarea Europei;
23. subliniază faptul că construirea sistematică a unui sistem de transport inteligent care să creeze condițiile necesare pentru o circulație sigură, fluidă, economică și ecologică a persoanelor și a bunurilor reprezintă o provocare importantă pentru societatea actuală; consideră că una dintre posibilele modalități de a face față provocării ar fi crearea unui parteneriat pe termen lung, stabil, între organismele și instituțiile de cercetare naționale și europene competente, care ar aduce dezvoltarea tehnologiilor și a sistemelor de transport într-un punct în care utilizarea lor zilnică ar putea contribui la realizarea obiectivelor pe termen lung în politicile UE;
24. ia act de faptul că o finanțare substanțială pentru vehiculele cooperative, conectate și automatizate a fost deja pusă la dispoziție la nivelul UE; invită Comisia și statele membre să asigure punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru implementarea C-STI pe termen lung, asigurând compatibilitatea și interoperabilitatea diferitelor sisteme la nivel internațional;
25. subliniază că, pentru a îndeplini angajamentele internaționale privind clima și obiectivele interne ale UE, este necesar să se depună eforturi pentru a asigura o orientare globală către o economie cu emisii reduse de carbon; subliniază, prin urmare, necesitatea reînnoirii criteriilor de alocare a diferitelor fonduri ale UE pentru a promova decarbonizarea și măsurile de eficiență energetică, inclusiv în contextul implementării C-STI; consideră că finanțarea Uniunii nu ar trebui în niciun caz să fie alocată unor proiecte care nu respectă obiectivele și politicile de reducere a emisiilor de CO2;
26. solicită Comisiei ca, în cadrul procesului de dezvoltare a C-STI, să acorde atenția cuvenită protecției datelor, normelor privind răspunderea și obiectivului referitor la combaterea terorismului.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
24.1.2018 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
50 1 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Marco Affronte, Pilar Ayuso, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Seb Dance, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, John Procter, Julia Reid, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Elena Gentile, Martin Häusling, Norbert Lins, Nuno Melo, Ulrike Müller, Christel Schaldemose, Bart Staes, Keith Taylor, Carlos Zorrinho |
||||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Jiří Maštálka |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
50 |
+ |
|
ALDE |
Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Ulrike Müller, Frédérique Ries |
|
ECR |
Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter, Jadwiga Wiśniewska |
|
EFDD |
Piernicola Pedicini |
|
GUE/NGL |
Stefan Eck, Jiří Maštálka |
|
EPP |
Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Nuno Melo, Annie Schreijer-Pierik, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean |
|
S&D |
Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho |
|
Verts/ALE |
Marco Affronte, Martin Häusling, Bart Staes, Keith Taylor |
|
1 |
- |
|
EFDD |
Julia Reid |
|
1 |
0 |
|
PPE |
Renate Sommer |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (5.12.2017)
destinat Comisiei pentru transport și turism
referitor la o strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative
Raportor pentru aviz: Matthijs van Miltenburg
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru transport și turism, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută strategia Comisiei privind sistemele de transport inteligente cooperative (C-STI); recunoaște potențialul pe care îl prezintă atât pentru utilizatori, inclusiv nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități, cât și pentru întreprinderi o utilizare mai inteligentă a datelor în sectorul transporturilor; consideră C-STI pot aduce o contribuție semnificativă la un transport mai sigur, mai eficient, ușor de utilizat, ecologic și mai durabil, printr-o mai mare eficiență energetică, reducerea emisiilor și reducerea riscului de accidente;
2. invită Uniunea Europeană, pentru a asigura creșterea economică și competitivitatea statelor membre ale UE, să promoveze, prin standarde mai ridicate, poziția sa de lider mondial în domeniul C-STI; încurajează toate părțile interesate să accelereze implementarea tehnologiilor C-STI; subliniază, în acest sens, necesitatea unor servicii de înaltă calitate, sigure, competitive, accesibile, continue și fiabile în întreaga Uniune;
3. consideră că este esențial să se garanteze de la început că drepturile consumatorilor la viață privată și la protecția datelor lor cu caracter personal sunt pe deplin respectate, în conformitate cu cadrul juridic al UE privind protecția datelor; îndeamnă Comisia, prin urmare, să asigure punerea corectă în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor; solicită constructorilor de automobile să informeze consumatorii în mod adecvat și clar cu privire la drepturile lor și la beneficiile și limitele noilor tehnologii C-STI în ceea ce privește siguranța; solicită, de asemenea, ca producătorii de automobile să nu vândă, să păstreze, să utilizeze sau să prelucreze date înregistrate în autovehicule în alte scopuri fără un acord prealabil explicit;
4. subliniază că, pentru dezvoltarea și implementarea cu succes a sistemelor de transport inteligente cooperative, trebuie să se acorde o atenție specială securității informatice; subliniază necesitatea de a dezvolta o politică comună privind securitatea comunicațiilor C-STI, inclusiv standarde de securitate stricte, pentru a proteja sistemul de transport împotriva pirateriei și a atacurilor cibernetice;
5. subliniază importanța neutralității tehnologice, compatibilității inverse, a armonizării tehnice și standardizării datelor și definițiilor privind C-STI, pentru a asigura, printre altele, o piață deschisă; consideră, de asemenea, că interoperabilitatea este esențială pentru siguranță și posibilitatea consumatorului de a alege; solicită Comisiei, împreună cu autoritățile competente ale statelor membre, să asigure o implementare reușită și interoperabilitatea la toate nivelurile;
6. invită Comisia să adopte o abordare globală în domeniul armonizării tehnice și standardizării datelor, acolo unde este cazul, pentru a asigura compatibilitatea C-ITS, economiile de scară pentru producători și îmbunătățirea confortului consumatorilor;
7. salută faptul că strategia pune accent pe implicarea utilizatorilor; invită Comisia să faciliteze schimburile de bune practici; subliniază că sunt necesare proiecte-pilot C-STI transfrontaliere specifice, care să beneficieze de o finanțare adecvată; încurajează statele membre să se alăture de urgență Platformei C-Roads (Drumuri cooperative) și să își unească eforturile în domeniul interoperabilității;
8. salută propunerea Comisiei de prelungire a perioadei mandatului pentru adoptarea de acte delegate în temeiul Directivei STI 2010/40/UE;
9. salută faptul că Regulamentul privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112[1] la bordul vehiculelor va intra în vigoare în 2018; în acest sens, reamintește Comisiei obligația sa de a evalua necesitatea unei platforme interoperabile, sigure, standardizate și cu acces deschis.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
4.12.2017 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
32 1 2 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Pascal Arimont, Sergio Gaetano Cofferati, Lara Comi, Daniel Dalton, Nicola Danti, Pascal Durand, Evelyne Gebhardt, Robert Jarosław Iwaszkiewicz, Liisa Jaakonsaari, Nosheena Mobarik, Jiří Pospíšil, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Jasenko Selimovic, Igor Šoltes, Ivan Štefanec, Catherine Stihler, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Mylène Troszczynski, Anneleen Van Bossuyt, Marco Zullo |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Lucy Anderson, Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Kaja Kallas, Roberta Metsola, Matthijs van Miltenburg, Lambert van Nistelrooij, Sabine Verheyen |
||||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Jonathan Bullock, Rupert Matthews, Bogdan Brunon Wenta, Flavio Zanonato |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
32 |
+ |
|
ALDE |
Kaja Kallas, Jasenko Selimovic, Matthijs van Miltenburg |
|
ECR |
Daniel Dalton, Nosheena Mobarik, Rupert Matthews, Anneleen Van Bossuyt |
|
EFDD |
Marco Zullo |
|
PPE |
Pascal Arimont, Birgit Collin-Langen, Lara Comi, Roberta Metsola, Jiří Pospíšil, Andreas Schwab, Róża Gräfin von Thun und Hohenstein, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Lambert van Nistelrooij, Ivan Štefanec |
|
S&D |
Lucy Anderson, Biljana Borzan, Sergio Gaetano Cofferati, Nicola Danti, Evelyne Gebhardt, Liisa Jaakonsaari, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Olga Sehnalová, Catherine Stihler, Flavio Zanonato |
|
Verts/ALE |
Pascal Durand, Igor Šoltes |
|
1 |
- |
|
EFDD |
Jonathan Bullock |
|
2 |
0 |
|
EFDD |
Robert Jarosław Iwaszkiewicz |
|
ENF |
Mylène Troszczynski |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
- [1] Regulamentul (UE) 2015/758 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea sistemului eCall bazat pe serviciul 112 la bordul vehiculelor și de modificare a Directivei 2007/46/CE (JO L 123, 19.5.2015, p. 77.).
AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (29.1.2018)
destinat Comisiei pentru transport și turism
referitoare la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative
Raportoare pentru aviz: Maria Grapini
SUGESTII
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru transport și turism, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât UE este obligată să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 7 și 8 referitoare la dreptul la viață privată și protecția datelor cu caracter personal;
B. întrucât informațiile difuzate prin sistemele de transport inteligente cooperative (Cooperative Intelligent Transport Systems, (C-STI) reprezintă date cu caracter personal referitoare la o persoană identificată sau identificabilă și întrucât mesajele STI cooperative vor fi transmise pentru o gamă largă de servicii și între o gamă largă de actori;
C. întrucât STI cooperative se bazează pe colectarea, prelucrarea și schimbul de date extrem de variate, din surse publice și private, vehicule, utilizatori și infrastructură și întrucât este esențial să se aleagă lista cea mai adecvată a STI cooperative pentru a se ține seama de ea în consultările timpurii cu statele membre, autoritățile locale, producătorii de vehicule și operatorii rutieri;
D. întrucât implementarea sistemelor se va baza pe tehnologiile de geolocalizare, cum ar fi poziționarea prin satelit și tehnologiile fără contact, care vor facilita furnizarea unei game variate de servicii publice și/sau comerciale, și întrucât acestea trebuie să fie conforme cu acquis-ul UE privind protecția datelor și a vieții private, au reguli stricte privind confidențialitatea, și sunt, de asemenea, compatibile cu obiectivele și practicile privind Strategia spațială pentru Europa;
E. întrucât securitatea cibernetică a STI cooperative este un element-cheie al implementării, întrucât soluțiile de securitate fragmentată ar pune în pericol interoperabilitatea și siguranța utilizatorilor finali și întrucât, prin urmare, există o nevoie clară pentru o acțiune la nivelul UE;
F. întrucât responsabilitatea și transparența algoritmice înseamnă punerea în aplicare a măsurilor tehnice și operaționale care asigură transparența și caracterul nediscriminatoriu ale procesului decizional automatizat și ale procesului de calculare a probabilităților de comportamentul individual; întrucât transparența ar trebui să ofere persoanelor informații pertinente privind logica utilizată, semnificația procesului și consecințele acestuia; întrucât aceasta ar trebui să includă informații cu privire la datele utilizate pentru formarea în materie de analiză și să permită cetățenilor să înțeleagă și să monitorizeze deciziile care îi afectează;
1. subliniază că legislația Uniunii în materie de protecția datelor (GDPR) și anume Regulamentul general privind protecția datelor, aplicabil de la 25 mai 2018, precum și Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (2002/58/CE), este aplicabilă în toate aspectele legate de prelucrarea datelor cu caracter personal pentru STI cooperative, în special în ceea ce privește principiile limitării scopului, reducerii la minimum a datelor și drepturile persoanelor vizate, dat fiind că mesajele STI cooperative pot duce în mod indirect la identificarea utilizatorilor;
2. subliniază că, în cazul autovehiculelor inteligente, datele trebuie prelucrate implicit doar în autovehicul sau autovehicule și numai în măsura în care acest lucru este strict necesar din punct de vedere tehnic pentru funcționarea STI cooperative și trebuie șterse imediat după aceea; subliniază că orice prelucrare ulterioară sau transmitere către alți operatori de date trebuie să fie posibilă numai pe baza acordului privind colectarea și prelucrarea datelor lor, dat în cunoștință de cauză, exprimat liber, în mod clar și activ, de către pasageri și utilizatori; subliniază, în plus, necesitatea de a preveni crearea unor „obstacole la conducere”, ceea ce ar însemna că utilizatorii nu și-ar putea conduce propriile autoturisme inteligente în cazul în care refuză să-și dea acordul în acest sens; solicită punerea la dispoziție a unei opțiuni „mod offline” la autovehiculele inteligente, care să permită utilizatorilor să dezactiveze transferurile de date cu caracter personal către alte dispozitive, fără ca utilizarea autovehiculului de către aceștia să aibă de suferit;
3. subliniază că protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este esențială pentru a garanta acceptarea noilor servicii de către utilizatorii finali; atrage atenția asupra faptului că, în cazul în care serviciul furnizat se bazează pe date de localizare, trebuie să furnizeze informațiile pertinente pentru utilizator, care trebuie să aibă posibilitatea de a își retrage acordul;
4. subliniază necesitatea unei transparențe și a unei responsabilități algoritmice mult mai mari în ceea ce privește prelucrarea și analiza datelor de către întreprinderi; reamintește că Regulamentul general privind protecția datelor prevede deja un drept de a fi informat în privința logicii implicate în prelucrarea datelor;
5. subliniază că aspectele legate de securitatea datelor ar trebui luate în considerare nu numai pe parcursul funcționării dispozitivului STI cooperativ, ci și în bazele de date în care datele sunt prelucrate și/sau stocate; subliniază, de asemenea, că cerințele tehnice, administrative și organizaționale, inclusiv criptarea obligatorie de la un capăt la altul, trebuie să fie definite pentru toate etapele prelucrării, care să asigure un nivel adecvat de securitate;
6. reiterează că, în ceea ce privește C-STI, producătorii sunt principalul punct de plecare pentru consolidarea unor regimuri de răspundere care vor duce la o mai bună calitate a produselor și la un mediu mai sigur în ceea ce privește accesul extern și posibilitatea de actualizare;
7. atrage atenția asupra faptului că protecția datelor și confidențialitatea trebuie să fie luate în considerare pe întreaga durată a prelucrării; subliniază faptul că aplicarea principiului „respectării vieții private și protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit” ar trebui să constituie punctul de plecare pentru proiectarea aplicațiilor și sistemelor STI; amintește că tehnicile de anonimizare pot spori încrederea utilizatorilor în serviciile folosite;
8. ia act de faptul că Comisia va crea un cadru juridic privind protecția datelor prin adoptarea de acte delegate în temeiul Directivei STI (2010/40/UE); solicită, prin urmare, Comisiei să asigure cel mai înalt nivel de protecție, în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a acquis-ului UE.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării |
25.1.2018 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
50 3 0 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Asim Ademov, Jan Philipp Albrecht, Michał Boni, Caterina Chinnici, Daniel Dalton, Rachida Dati, Frank Engel, Cornelia Ernst, Tanja Fajon, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Jussi Halla-aho, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Roberta Metsola, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Birgit Sippel, Csaba Sógor, Sergei Stanishev, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Ignazio Corrao, Pál Csáky, Dennis de Jong, Maria Grapini, Anna Hedh, Lívia Járóka, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Ska Keller, Gilles Lebreton, Jeroen Lenaers, Sander Loones, Angelika Mlinar, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, John Procter, Emil Radev, Barbara Spinelli, Jaromír Štětina, Axel Voss |
||||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Anna Záborská |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
50 |
+ |
|
ALDE |
Nathalie Griesbeck, Sophia in ‘t Veld, Angelika Mlinar, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Cecilia Wikström |
|
ECR |
Daniel Dalton, Jussi Halla-aho, Sander Loones, Monica Macovei, John Procter |
|
EFDD |
Ignazio Corrao |
|
ENF |
Gilles Lebreton |
|
GUE/NGL |
Dennis de Jong, Cornelia Ernst, Barbara Spinelli, Marie-Christine Vergiat |
|
NI |
Udo Voigt |
|
PPE |
Asim Ademov, Michał Boni, Pál Csáky, Rachida Dati, Kinga Gál, Lívia Járóka, Barbara Kudrycka, Jeroen Lenaers, Roberta Metsola, Emil Radev, Csaba Sógor, Jaromír Štětina, Traian Ungureanu, Anna Záborská, Tomáš Zdechovský |
|
S&D |
Caterina Chinnici, Tanja Fajon, Ana Gomes, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Josef Weidenholzer |
|
VERTS/ALE |
Jan Philipp Albrecht, Ska Keller, Bodil Valero |
|
3 |
- |
|
ENF |
Auke Zijlstra |
|
PPE |
Frank Engel, Axel Voss |
|
0 |
0 |
|
|
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
Data adoptării |
20.2.2018 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
39 1 1 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Marian-Jean Marinescu, Renaud Muselier, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Marie-Pierre Vieu, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Jakop Dalunde, Michael Detjen, Markus Ferber, Rolandas Paksas, Jozo Radoš, Evžen Tošenovský, Henna Virkkunen |
||||
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Olle Ludvigsson |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
39 |
+ |
|
ALDE |
Izaskun Bilbao Barandica, Jozo Radoš, Dominique Riquet, Pavel Telička |
|
ECR |
Jacqueline Foster, Tomasz Piotr Poręba, Evžen Tošenovský, Roberts Zīle |
|
EFDD |
Daniela Aiuto, Rolandas Paksas |
|
ENF |
Marie-Christine Arnautu |
|
PPE |
Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Markus Ferber, Dieter-Lebrecht Koch, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Renaud Muselier, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Henna Virkkunen, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp |
|
S&D |
Lucy Anderson, Isabella De Monte, Michael Detjen, Ismail Ertug, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Olle Ludvigsson, Gabriele Preuß, Christine Revault d'Allonnes Bonnefoy, István Ujhelyi, Janusz Zemke |
|
Verts/ALE |
Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor |
|
1 |
- |
|
EFDD |
Jill Seymour |
|
1 |
0 |
|
GUE/NGL |
Marie-Pierre Vieu |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri