RAPORT referitor la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2019, secțiunea III – Comisia

9.3.2018 - (2017/2286(BUD))

Comisia pentru bugete
Raportor: Daniele Viotti


Procedură : 2017/2286(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0062/2018

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2019, secțiunea III – Comisia

(2017/2286(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[1],

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[2],

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[3],

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene[4],

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018[5] și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 20 februarie 2018 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2019 (06315/2018),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0062/2018),

A.  întrucât negocierile privind bugetul pe 2019 al Uniunii, reprezentând ultima rundă de negocieri desfășurate în cadrul actualei legislaturi parlamentare, se vor suprapune cu negocierile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și reforma sistemului de resurse proprii al UE; întrucât 2019 va reprezenta cel de-al șaselea an al CFM 2014-2020;

B.  întrucât cele două componente ale autorității bugetare ar trebui să depună eforturi pentru a ajunge la un acord ambițios și cuprinzător cu privire la bugetul pe 2019 în comitetul de conciliere, pentru a influența în mod pozitiv negocierile purtate în paralel și a permite obținerea unui acord privind CFM post-2020 și resursele proprii până la sfârșitul actualei legislaturi;

C.  întrucât, în urma acordului convenit în decembrie 2017 cu privire la lansarea celei de a doua etape de negocieri referitoare la Brexit, acest proces nu ar trebui să aibă un impact direct asupra bugetului pe 2019, deoarece, în conformitate cu raportul comun al UE și UK[6], Regatul Unit va contribui și va participa la execuția bugetelor anuale ale Uniunii pentru anii 2019 și 2020, ca și când ar fi rămas în Uniune;

D.   întrucât mișcările populiste și extremiste tot mai răspândite în toate statele membre au produs și răspândit informații înșelătoare cu privire la UE și la bugetul său, subliniind necesitatea îmbunătățirii calității și transparenței informațiilor;

E.   întrucât, după ani de percepții negative ale cetățenilor cu privire la gestionarea crizei financiare, sociale și economice, îmbunătățirea perspectivelor economice de astăzi, care este rezultatul eforturilor coordonate de a aduce Europa pe calea redresării economice, permite o planificare bugetară mai generoasă;

F.   întrucât Consiliul a adoptat, în mod repetat, o conduită contradictorie în ultimii ani, prezentând noi priorități politice pentru UE, însă arătându-se reticent în a pune la dispoziție noi credite pentru a le finanța; întrucât noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin reducerea programelor de succes existente;

G.  întrucât, spre sfârșitul actualei perioade de programare financiară, implementarea programelor multianuale intră într-un ritm normal și, prin urmare, nevoia de resurse financiare adecvate crește,

Răspunsuri la provocările pentru UE și așteptările cetățenilor

1.  recunoaște recuperarea de pe urma consecințelor crizei financiare, economice și sociale, consolidată ca urmare a eforturilor UE și ale statelor membre de a genera creștere economică și locuri de muncă care trebuie să fie consolidate în continuare, astfel încât să producă un impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor UE, mulți dintre aceștia fiind grav afectați de criză timp de mai mulți ani; solicită acordarea unei atenții deosebite tinerilor și persoanelor amenințate de sărăcie sau șomaj, pentru a garanta că aceste persoane resimt efectele benefice, evitând, astfel, adâncirea inegalităților sociale și regionale; subliniază, în acest context, că un accent deosebit ar trebui totuși pus pe capacitatea diferitelor regiuni de a beneficia de pe urma creșterii mai susținute;

2.  subliniază că, potrivit datelor Eurostat și în contradicție cu discursul populist, cetățenii UE sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE; subliniază că Uniunea ar trebui să își îndeplinească sarcinile și responsabilitățile și să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți viața cetățenilor săi, în prezent și în viitor, dar și pentru a-i proteja împotriva practicilor comerciale și economice neloiale de pe piața mondială, ajutându-i totodată să beneficieze de avantajele acesteia; subliniază că provocările reprezentate de schimbările climatice și amenințările la adresa securității internaționale trebuie abordate; consideră că, pentru a îndeplini aceste așteptări și angajamente, UE trebuie să acționeze mai eficient, în limitele competențelor sale, astfel încât să susțină crearea de creștere economică și locuri de muncă durabile și să reducă discrepanțele existente în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește nivelul de trai în toate regiunile sale, în deplină conformitate cu obiectivele prevăzute de Strategia Europa 2020, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU și cu Acordul de la Paris; subliniază necesitatea de a pregăti economia europeană și pe cetățenii UE pentru a beneficia de potențialul digitalizării; consideră că abordarea cauzelor profunde ale migrației și eliminarea diverselor forme de discriminare, cum ar fi discriminarea împotriva femeilor sau a persoanelor LGBTI, reprezintă, de asemenea, provocări importante pentru 2019;

Pregătirea unui viitor durabil și sporirea solidarității în interiorul Uniunii și în afara acesteia

Principalele priorități ale bugetului UE pe 2019

3.  consideră că bugetul UE pe 2019 ar trebui să consolideze toate instrumentele relevante pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, în special în regiunile UE rămase în urmă din punct de vedere economic, acordând o atenție deosebită îmbunătățirii competențelor antreprenoriale și profesionale și mobilității, recunoașterii calificărilor la toate nivelurile de educație și de formare profesională, precum și sprijinului pentru creșterea economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă, investiții în infrastructură, inovare, cercetare și IMM-uri; subliniază faptul că șomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre cele mai mari provocări la nivel european, având un impact social puternic;

4.  consideră că prioritățile pentru bugetul UE pe 2019 ar trebui să fie creșterea, inovarea, competitivitatea, lupta împotriva schimbărilor climatice, tranziția către energia din surse regenerabile, migrația și securitatea;

5.  pledează pentru extinderea oportunităților oferite tinerilor de a participa la activități de solidaritate; solicită o mobilizare rapidă și punerea temeinică în practică a Corpului european de solidaritate, în urma adoptării sale, prevăzută pentru 2018;

6.  salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului, rezultatul procedurii de conciliere cu privire la bugetul UE pentru 2018 a fost suplimentarea, cu 116,7 milioane EUR din credite noi, a alocării specifice propuse inițial pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), valoarea totală a acesteia ridicându-se astfel la 350 de milioane EUR în 2018, dar subliniază necesitatea de a ameliora execuția finanțării care a rămas în urmă; se opune interpretării Comisiei, în actualizarea tehnică a acesteia a programării financiare 2019-2020 în urma adoptării bugetului pe 2018, a programării financiare pentru anul 2018, care consideră această consolidare drept o alocare anticipată de credite în anii următori, și se așteaptă ca Comisia să își îndeplinească promisiunile făcute Parlamentului la sfârșitul perioadei de conciliere din 2017; se așteaptă ca proiectul de buget pe 2019 să dea dovadă de mai multă ambiție pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, găsind echilibrul corect între evoluția reală a capacității de absorbție în domeniul respectiv și voința politică de a demonstra sprijinul pentru această problemă; reamintește angajamentul Comisiei de a propune o creștere suplimentară a finanțării YEI prin intermediul unui buget rectificativ, în cazul în care capacitatea de absorbție a YEI în 2018 permite o astfel de creștere; insistă ca statele membre și Comisia să coreleze ofertele de angajare, educație sau formare cu profilurile participanților și cererea de pe piața muncii, în scopul de a asigura o ocupare durabilă a forței de muncă;

7.  invită Comisia să pună la dispoziție pentru anul 2019 datele financiare referitoare la punerea în aplicare a YEI defalcate în funcție de cota națională pentru a completa datele de raportare exprimate sub formă de costuri totale, aflate deja la dispoziția publicului; îndeamnă Comisia să îmbunătățească sinergiile dintre YEI, Fondul social european și bugetele naționale ale statelor membre pentru a garanta că YEI nu este folosită pentru a substitui finanțarea națională pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);

8.  subliniază că, în contextul celebrării celei de a 30-a aniversări, programul Erasmus+ rămâne principalul program având drept misiune promovarea mobilității în rândul tinerilor și formarea tinerilor în spiritul principalelor valori europene, alături de programele UE din domeniul culturii, astfel cum demonstrează volumul solicitărilor primite, care depășesc finanțarea disponibilă; consideră că bugetul pe 2019 al programului Erasmus+ ar trebui majorat și mai mult (cel puțin dublat) pentru a satisface cererea eligibilă pentru acest program, în special cea legată de învățarea pe tot parcursul vieții;

9.  consideră că cercetarea, competitivitatea și IMM-urile sunt esențiale pentru a permite creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază, prin urmare, importanța de a oferi societăților din UE, în special IMM-urilor, un mediu favorabil pentru inovare, cercetare și investiții pentru a clădi o economie a UE cu adevărat competitivă la nivel mondial; subliniază importanța majorării bugetului de la rubrica 1a și a extinderii fondurilor pentru programele de succes, cum ar fi programul Orizont 2020 și programele de sprijinire a IMM-urilor, inclusiv programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME), care au mult mai mulți solicitanți decât beneficiari ai finanțării; subliniază importanța conceperii programelor pentru IMM-uri ținând cont de cerințele specifice și de resursele administrative reduse ale acestora; consideră că acest lucru este necesar pentru a ține seama de schimbările rapide care au loc pe glob și de intensificarea concurenței la nivel mondial, precum și de modificările profunde cauzate de digitalizare în toate sectoarele; recunoaște că fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) contribuie, de asemenea, la toate aceste priorități;

10.  subliniază că investițiile în cercetare și inovare reprezintă o condiție prealabilă pentru ca UE să devină cu adevărat competitivă; regretă faptul că, din cauza ratei de succes alarmant de scăzute a cererilor, a scăzut numărul de proiecte de înaltă calitate din domeniul cercetării și al inovării care beneficiază de finanțare din partea UE; subliniază, în acest sens, că trebuie să se asigure un nivel corespunzător de credite pentru programul Orizont 2020;

11.  subliniază potențialul de creștere economică generat de transformările tehnologice și solicită un rol adecvat al bugetului UE în sprijinirea digitalizării industriei europene și în promovarea competențelor digitale și a spiritului antreprenorial în domeniul digital;

12.  recunoaște că IMM-urile rămân coloana vertebrală a economiei europene și vor continua să joace un rol decisiv în crearea de locuri de muncă și în asigurarea creșterii economice la nivelul UE; solicită, în acest sens, ca în 2019 să se majoreze creditele alocate programului COSME, având în vedere succesul acestui program;

13.  salută extinderea și consolidarea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), al cărui fond de garantare extins joacă un rol-cheie în reducerea decalajului în materie de investiții în UE; reamintește că finanțarea fondului de garantare al FEIS s-a realizat, într-o anumită măsură, în detrimentul programului Orizont 2020 și al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), deși ambele sunt programe pe termen lung, orientate spre viitor; subliniază poziția de principiu a Parlamentului, conform căreia orice inițiative noi trebuie să fie finanțate prin credite noi și nu prin redirecționarea fondurilor de la alte programe și că daunele cauzate programelor existente trebuie corectate prin intermediul procedurii bugetare anuale; reiterează că ar trebui revenit cât de mult posibil asupra deciziei de a reduce fondurile pentru aceste programe;

14.  subliniază că FEIS extins ar trebui să facă progrese semnificative în 2019 către o mai bună acoperire geografică, astfel încât toate regiunile să poată beneficia în mod egal de pe urma efectului de levier al bugetului UE; invită statele membre să implementeze reforme structurale care să îmbunătățească mediul de investiții și capacitățile locale pentru a mobiliza cu succes sprijinul acordat de FEIS în toate regiunile;

15.  salută angajamentul recent asumat de statele membre cu privire la o nouă agendă de apărare a UE, care urmărește să consolideze atât puterea coercitivă, cât și puterea necoercitivă, și consideră că acesta este în concordanță cu preocupările cetățenilor în materie de securitate, în contextul instabilității tot mai accentuate resimțite la nivel mondial, amplificate de noi tipuri de amenințări; sprijină recenta inițiativă a Comisiei de a lansa Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), ca o primă etapă a punerii în aplicare a Fondului european de apărare; solicită ca EDIDP să fie finanțat exclusiv prin marje nealocate și/sau prin instrumente speciale și, prin urmare, nu prin realocarea fondurilor din cadrul programelor existente;

16.  subliniază că rezolvarea problemelor de securitate internă trebuie să rămână una dintre principalele priorități ale Uniunii și solicită mai multe fonduri pentru această politică în continuă evoluție; este convins că UE trebuie să investească mai mult în securitizarea și gestionarea frontierelor, intensificând cooperarea între agențiile de apărare a ordinii publice și autoritățile naționale, în combaterea terorismului, a radicalizării și a criminalității organizate, implementând un sistem informatic digital adecvat și modern; subliniază, în acest sens, rolul jucat de Fondul pentru securitate internă (FSI) și necesitatea de a finanța corespunzător agențiile din domeniul frontierelor, securității și justiției; reamintește că pachetul financiar pentru acest instrument a fost redus semnificativ pentru 2018;

17.  solicită să se aloce fonduri suplimentare pentru combaterea fenomenului radicalizării care dă naștere extremismului violent pe teritoriul Uniunii; consideră că acest obiectiv poate fi realizat prin promovarea integrării și combaterea discriminării, a rasismului, a xenofobiei, a fundamentalismului și a discursului și textelor de incitare la ură;

18.  salută rolul jucat de Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF); solicită o finanțare adecvată în 2019 pentru acest fond pentru a sprijini primirea în condiții demne a solicitanților de azil în statele membre, strategii de returnare echitabile, programe de reinstalare, politici în domeniul migrației legale, promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și combaterea migrației neregulamentare; reamintește importanța unor fonduri special alocate pentru a trata cauzele profunde ale crizei migrației și a refugiaților; subliniază, în acest sens, că bugetul UE trebuie să finanțeze măsuri în țările de origine ale imigranților și în țările gazdă ale refugiaților, inclusiv, dar fără a se limita la măsuri pentru a combate sărăcia, șomajul, problemele educaționale și economice și instabilitatea;

19.  solicită Comisiei să prezinte o propunere care să dea expresie concretă solidarității financiare la nivelul UE cu victimele actelor de terorism și familiile acestora;

20.  reamintește importanța agențiilor UE în asigurarea punerii în aplicare a priorităților legislative ale UE și, astfel, în îndeplinirea obiectivelor politicilor UE, precum cele legate de competitivitate (ocuparea forței de muncă, creșterea durabilă, uniunea energetică), migrație (azil, gestionarea transfrontalieră), sprijinul pentru drepturile fundamentale (protecția datelor), și securitate (criminalitate informatică, droguri, fraudă, spălarea de bani, terorism, cooperarea judiciară, cooperarea polițienească, sprijinul pentru sistemele informatice la scară largă); se așteaptă ca negocierile privind bugetul pe 2019 să aibă drept rezultat stabilirea unor bugete operaționale și administrative realiste și adecvate ale agențiilor UE și ale altor organisme ale UE, care să le permită acestora să își îndeplinească misiunile, inclusiv sarcinile tot mai cuprinzătoare și volumul mai mare de lucru; solicită să se aloce resurse corespunzătoare pentru a asigura inaugurarea fără probleme și buna funcționare a Parchetului European; solicită, mai general, o evaluare aprofundată a interesului strategic și a atribuțiilor tuturor agențiilor și posibilitatea de a grupa agențiile în funcție de natura strategică a misiunii lor și de rezultatele acestora; reafirmă că 2018 este ultimul an de punere în aplicare a reducerii cu 5 % a efectivelor și de redistribuire a personalului; speră ca Comisia și Consiliul să nu reducă și mai mult resursele agențiilor în bugetul pe 2019;

21.  consideră că, într-un moment în care actorii importanți, precum SUA, nu sunt dispuși să își respecte angajamentele legate de lupta împotriva schimbărilor climatice în temeiul Acordului de la Paris, prin bugetul pe 2019 UE trebuie să își asume ferm o poziție de lider în această provocare, una dintre cele mai mari din generația noastră, oferind sprijin financiar suplimentar pentru inițiative precum programul LIFE pentru politici climatice, ECOPOTENTIAL și Clean Sky; subliniază că cheltuielile în acest sens ar trebui considerate investiții pe termen lung, și nu costuri, și că atât Curtea de Conturi Europeană, cât și Consiliul Afaceri Economice și Financiare au constatat că UE este în urmă cu obiectivul de finanțare a combaterii schimbărilor climatice; îndeamnă Comisia să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris și obiectivele climatice pe termen lung ale UE, atingând ținta propusă de a cheltui 20 % din buget pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice în cadrul CFM actual (2014-2020); în această privință, evidențiază faptul că contribuția pentru anul 2019 ar trebui să depășească simțitor obiectivul global, pentru a compensa alocările mai mici din primii ani de CFM și că ar trebui optimizat la maximum mecanismul de punere a schimbărilor climatice în primplanul preocupărilor;

Solidaritate consolidată pentru a răspunde provocărilor sociale, teritoriale și globale

22.  consideră că bugetul UE ar trebui să contribuie la eforturile depuse de statele membre în domenii cum ar fi șomajul și asistența medicală, prin crearea unei rezerve adecvate de finanțare pentru programele menite să combată inegalitățile, să elimine cele mai grave forme de sărăcie, în special pentru populațiile cele mai izolate și mai fragile, îndeosebi copiii, și să permită cetățenilor să dobândească competențele necesare pentru a se adapta la digitalizare;

23.  insistă asupra necesității de a sprijini mai mult programele Uniunii care stimulează creșterea economică și crearea de locuri de muncă de calitate pe termen lung, în special pentru tineri, completând eforturile statelor membre de a garanta o calificare profesională diversificată în loc de specializare precoce, ca mijloc de a crește reziliența și a permite adaptarea socială, combătând în același timp reculul demografic, lipsa de forță de muncă calificată din anumite sectoare și sustenabilitatea sistemelor de protecție socială; subliniază că luarea în considerare a unor măsuri specifice, adaptate situației, s-ar putea dovedi utilă în anumite sectoare și/sau regiuni care sunt cel mai afectate sau care au devenit mult mai vulnerabile;

24.  reamintește îmbătrânirea semnificativă a populației și înmulțirea numărului persoanelor care au nevoie de îngrijire și asistență specială, îndeosebi persoane în vârstă; invită Comisia să introducă măsuri suplimentare de sprijin pentru a aborda provocările demografice și își reafirmă sprijinul pentru inițiative precum „sate pentru persoane care suferă de demență”, unde se acordă îngrijire corespunzătoare încă dintr-un stadiu timpuriu;

25.  consideră că discriminarea legată de gen, în special pe piața forței de muncă, nu este doar incompatibilă cu valorile UE, ci constituie, de asemenea, un impediment serios în calea creșterii economice, deoarece împiedică femeile să se lanseze într-o viață profesională utilă; subliniază contribuția esențială a emancipării femeilor în realizarea unor societăți mai deschise, mai echitabile, mai pașnice și cu o creștere mai durabilă; se așteaptă ca bugetul pe 2019 să sprijine spiritul antreprenorial al femeilor și să încurajeze accesul femeilor la finanțare din partea UE, cum ar fi cea din cadrul programelor COSME și Orizont 2020, și să majoreze sprijinul acordat prin politica de coeziune investițiilor în infrastructuri pentru educație, îngrijirea copiilor și sănătate, ajutând femeile să își concilieze viața profesională cu viața personală;

26.  își reafirmă îngrijorarea cu privire la întârzierile în punerea în aplicare a politicii de coeziune, care este expresia solidarității teritoriale a UE și principala sa politică de investiții, însă subliniază faptul că 2017 a fost primul an în care implementarea programelor finanțate din fondurile ESI s-a accelerat și se așteaptă ca această tendință să continue în 2018 și 2019; consideră că ar trebui să se asigure niveluri suficiente de credite de plată pentru ca punerea în aplicare să se desfășoare în bune condiții;

27.  reamintește contribuția importantă a Uniunii la încurajarea procesului de pace și reconciliere din Irlanda, în special prin intermediul programelor PEACE și INTERREG, care vizează Irlanda de Nord și comitatele de graniță din sud; solicită respectarea deplină a cadrului de angajamente asumate anterior, spre exemplu în cazul Acordului din Vinerea Mare, în ceea ce privește statul de drept și democrația; invită Comisia și statele membre să continue să sprijine procesul de pace, continuând să finanțeze programul PEACE și programele asociate;

28.  atrage atenția asupra faptului că politica agricolă comună (PAC) este una dintre pietrele unghiulare ale integrării europene, care a asigurat o aprovizionare cu alimente sigure și de înaltă calitate pentru cetățenii Europei, buna funcționare a pieței unice agricole și sustenabilitatea zonelor rurale timp de mulți ani; reamintește că fondurile PAC contribuie în special la rentabilitatea și stabilitatea agriculturii UE;

29.  invită Comisia să continue să sprijine agricultorii din întreaga Europă în efortul lor de a face față episoadelor neprevăzute de volatilitate a pieței și de a asigura aprovizionarea cu produse alimentare sigure și de înaltă calitate; cere să se acorde atenția cuvenită exploatațiilor agricole și pescăriilor la scară mică;

30.  consideră că regionalizarea și obiectivele socio-economice trebuie să joace un rol mai important în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului și că domeniul de aplicare al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime trebuie lărgit; invită Comisia să faciliteze accesul și să simplifice procedurile de finanțare; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la efectele adverse potențiale ale retragerii Regatului Unit din UE asupra pescuitului, în special pentru statele membre costiere învecinate;

31.  salută propunerea de a extinde domeniul de aplicare și a consolida mecanismul de protecție civilă al Uniunii; este de părere că întărirea mecanismului de protecție civilă este deosebit de importantă pentru a asigura o reacție mai rapidă și mai coerentă în domeniul protecției civile la nivelul Uniunii, pe partea de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre naturale și provocate de om, în interiorul și în afara Uniunii;

32.  se așteaptă ca procedurile și măsurile în curs să fie consolidate în execuția bugetului, având în vedere constrângerile în materie de resurse și cererile ca UE să își asume responsabilități mai mari, pentru a garanta că angajamentele financiare sunt respectate la timp și în mod eficient din punct de vedere al costurilor;

33.  consideră că agențiile, programele și politicile UE implicate sau legate de gestionarea fluxurilor de migrație și de refugiați și de controlul frontierelor ar trebui să fie dotate cu suficiente resurse financiare și umane pentru a face față actualei crize a refugiaților, pentru care statele membre ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitatea în conformitate cu principiul repartizării sarcinilor și cu Convențiile de la Geneva; este convins că UE, pentru a găsi o soluție pe termen lung, ar trebui, de asemenea, să dea dovadă de solidaritate externă, prin stimularea condițiilor favorabile păcii și prosperității în țările de origine, punând accentul în mai mare măsură asupra investițiilor și politicilor de dezvoltare, în special prin executarea Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și a instrumentului pentru ajutor umanitar; recunoaște importanța și valoarea distinctă a politicii de dezvoltare, cu priorități precum eradicarea sărăciei, educația, sănătatea și dezvoltarea economică; subliniază necesitatea de a sprijini acțiunile și programele Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări; subliniază că una dintre condițiile pentru menținerea stabilității și a prosperității în UE este asigurarea unui cadru de stabilitate în vecinătatea UE; invită, prin urmare, Comisia să se asigure că se acordă prioritate investițiilor în țările din vecinătatea UE, pentru a sprijini eforturile de soluționare a principalelor probleme cu care se confruntă această zonă — migrația, provocările pe care le presupun refugiații și dezvoltarea în vecinătatea sudică și instabilitatea din vecinătatea estică — fapt care se datorează în parte politicii externe a Rusiei, care nu este în conformitate cu dreptul internațional și cu standardele democratice și privind drepturile omului; subliniază că noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE, cum ar fi securitatea și apărarea, ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin suprimarea politicilor și programelor existente, care sunt atât importante, cât și de succes, cum ar fi programele de dezvoltare și de ajutor umanitar și politica de vecinătate; în plus, subliniază că politica de dezvoltare și politica de securitate se influențează reciproc și că securitatea este o condiție importantă pentru a clădi un stat funcțional;

34.  își reiterează poziția conform căreia mecanismele bugetare complementare, precum fondurile fiduciare și alte instrumente similare eludează procedura bugetară, subminează transparența gestiunii bugetare și încalcă dreptul Parlamentului de a exercita un control efectiv al cheltuielilor; consideră, prin urmare, că aceste instrumente externe create în ultimii ani trebuie să fie incluse în bugetul Uniunii, și că trebuie găsite soluții alternative pentru a permite Uniunii să reacționeze prompt la situațiile de urgență și în cele ulterioare acestora la nivel internațional;

35.  subliniază că Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) ar trebui în primul rând să faciliteze reformele politice și economice în țările implicate în procesul de aderare, printre alte obiective; în acest context, invită Comisia să evalueze în continuare fondurile IPA în cadrul propunerii sale pentru bugetul 2019, ținând seama de deteriorarea situației politice în Turcia, precum și de nevoia urgentă de a combate radicalizarea tot mai puternică în statele din Balcani;

Așteptări legate de procedura bugetară aferentă exercițiului 2019

36.  invită Comisia să își asume în continuare rolul de mediator onest în fiecare etapă a procedurii și să pună în aplicare în mod fidel și precis deciziile autorității bugetare;

37.  salută faptul că, în urma revizuirii la jumătatea perioadei a CFM și contrar concluziilor Consiliului din 20 februarie 2018 privind orientările bugetare pentru exercițiul 2019, procedura bugetară aferentă exercițiului 2018 a demonstrat că autoritatea bugetară își poate exercita pe deplin prerogativele în vederea stabilirii nivelului și conținutului bugetului UE prin intermediul procedurii bugetare anuale;

38.  consideră că, în calitate de componentă a autorității bugetare aleasă direct de către cetățeni, Parlamentul trebuie să își îndeplinească rolul politic și să prezinte propuneri de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, exprimându-și viziunea politică pentru viitor; se angajează, în acest context, să propună un pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare elaborate în strânsă cooperare cu toate comisiile sale pentru a găsi echilibrul just între voința politică și fezabilitatea tehnică, evaluată de Comisie;

39.  se așteaptă ca negocierile privind bugetul pe 2019 să se bazeze pe o ambiție politică comună și pe solidaritate și să ia în considerare valoarea adăugată a programelor și a politicilor UE; consideră că acest obiectiv poate fi realizat numai dacă fiecare parte implicată în negocieri este informată cu promptitudine în legătură cu pozițiile celeilalte părți, dacă negocierile sunt lansate cât mai curând posibil și dacă există disponibilitate pentru soluții de compromis;

o

o    o

40.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

  • [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
  • [2]  JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
  • [3]  JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [4]  JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
  • [5]  JO L 57, 28.2.2018, p. 1.
  • [6]  Raport comun al negociatorilor Uniunii Europene și guvernului Regatului Unit din 8 decembrie 2017 cu privire la progresele înregistrate în cursul primei faze a negocierilor în temeiul articolul 50 din TFUE privind retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană (TF50 (2017) 19 – Comisia pentru UE 27).

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

8.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

4

3

Membri titulari prezenți la votul final

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Gérard Deprez, Manuel dos Santos, André Elissen, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial, Iris Hoffmann, Monika Hohlmeier, John Howarth, Bernd Kölmel, Vladimír Maňka, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Patricija Šulin, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Marco Zanni

Membri supleanți prezenți la votul final

Xabier Benito Ziluaga, Heidi Hautala, Andrey Novakov, Stanisław Ożóg, Eleftherios Synadinos, Marie-Pierre Vieu, Rainer Wieland

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Michael Detjen, Norbert Lins

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

26

+

ALDE

Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Gérard Deprez, Urmas Paet

ECR

Stanisław Ożóg

PPE

Richard Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Monika Hohlmeier, Norbert Lins, Andrey Novakov, Jan Olbrycht, Paul Rübig, Petri Sarvamaa, Rainer Wieland, Patricija Šulin

S&D

Michael Detjen, Eider Gardiazabal Rubial, Iris Hoffmann, John Howarth, Vladimír Maňka, Isabelle Thomas, Daniele Viotti, Manuel dos Santos

VERTS/ALE

Indrek Tarand

4

-

ECR

Bernd Kölmel

ENF

André Elissen, Marco Zanni

NI

Eleftherios Synadinos

3

0

GUE/NGL

Xabier Benito Ziluaga, Marie-Pierre Vieu

VERTS/ALE

Heidi Hautala

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 12 martie 2018
Aviz juridic - Politica de confidențialitate