RAPORT referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

4.4.2018 - (2017/2136(DEC))

Comisia pentru control bugetar
Raportor: Joachim Zeller


Procedură : 2017/2136(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0137/2018

1.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[1],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[2],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2017)0351),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor[3], precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare[4] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (05940/2018 – C8-0042/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[5], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[6];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

2.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[7],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[8],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2016[9],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[10],

–  având în vedere declarația de asigurare[11] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2018 – C8-0043/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[12], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[13], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[14], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE[15],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[16];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

3.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[17],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[18],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2016[19],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[20],

–  având în vedere declarația de asigurare[21] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2018 – C8-0043/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[22], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[23], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[24], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE[25],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[26];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

4.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[27],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[28],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2016[29],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[30],

–  având în vedere declarația de asigurare[31] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2018 – C8-0043/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[32], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[33], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[34], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE[35],

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”[36],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[37];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[38],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[39],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2016[40],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[41],

–  având în vedere declarația de asigurare[42] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2018 – C8-0043/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[43], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[44], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[45], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE[46],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[47];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

6.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[48],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[49],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2016[50],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[51],

–  având în vedere declarația de asigurare[52] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din ... februarie 2018 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată agențiilor executive cu privire la execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2018 – C8-0043/2018),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[53], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[54], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[55], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE[56],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[57];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

7.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2016

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[58],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[59],

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2016[60],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Agenției[61],

–  având în vedere declarația de asigurare[62] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2017 – C8-0043/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[63], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[64], în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare[65], în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Inovare și Rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE[66],

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[67];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

8.  PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016[68],

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2017)0365 – C8-0247/2017)[69],

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 (COM(2017)0379),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2016 privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) (COM(2017)0351),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2016 (COM(2017)0497) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2017)0306),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile instituțiilor[70], precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare[71] privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 (05940/2018 – C8-0042/2018),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2016 (05942/2017 – C8-0043/2017),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului[72], în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare[73], în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din ... referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2016[74];

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

9.  PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2016,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0137/2018),

A.  întrucât cheltuielile Uniunii reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică și reprezintă în medie 1,9 % din cheltuielile publice ale statelor membre;

B.  întrucât, atunci când acordă Comisiei descărcarea de gestiune, Parlamentul verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse;

C.  întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se consolideze și mai mult legitimitatea democratică a instituțiilor Uniunii prin îmbunătățirea transparenței și a răspunderii, prin punerea în aplicare a principiului întocmirii bugetului în funcție de performanțe și prin buna guvernare a resurselor umane;

D.  întrucât principiile bugetare ale unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, universalității, specificațiilor, bunei gestiuni financiare și transparenței trebuie să fie respectate în cadrul execuției bugetului Uniunii;

E.  întrucât cheltuielile din cadrul bugetului Uniunii vizează îmbunătățirea condițiilor de viață și a calității vieții cetățenilor săi și, prin urmare, trebuie să elimine lacunele din politicile sale sociale;

F.  întrucât bugetul Uniunii trebuie să țină seama de punerea în aplicare a unui pilon social;

G.  întrucât politica de coeziune este o sursă de investiții publice care urmărește să aducă o valoare adăugată clară și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor Uniunii,

Prioritățile politice

1.  invită Comisia și statele membre să alinieze obiectivele de politică ale Uniunii și ciclurile financiare, perioada legislativă a Parlamentului și mandatul Comisiei;

2.  invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului o evaluare intermediară a actualei perioade financiare și o evaluare a perioadelor financiare precedente, pentru a identifica acele programe care nu au demonstrat o valoare adăugată clară și pentru a putea trece, în consecință, la o analiză a cheltuielilor;

3.  reamintește că, în propunerile sale privind noul cadru financiar multianual (CFM), Comisia trebuie să țină seama de faptul că unele domenii de politică, precum coeziunea și cercetarea, se bazează în multe cazuri pe o programare ce cuprinde o perioadă mai lungă și au nevoie de mai mult timp decât alte domenii de politică pentru a-și atinge obiectivele politice; consideră că, totuși, trebuie să se ofere flexibilitatea necesară pentru situații de urgență;

4.  insistă ca bugetul Uniunii să fie prezentat în conformitate cu obiectivele politice ale Uniunii din CFM, pentru a reflecta inițiativa privind axarea bugetului UE pe rezultate; reamintește, de asemenea, în lumina CFM post-2020, că bugetul Uniunii ar trebui să fie un buget real european cu valoare adăugată, destinat obiectivelor comune ale Uniunii care promovează dezvoltarea economică și socială durabilă a întregii Uniuni și care nu pot fi realizate, în mod individual și pe cont propriu, de statele membre și, prin urmare, nu ar trebui considerat doar un echilibru net sau un beneficiu al statelor membre în mod individual;

5.  subliniază necesitatea de a crea un organism independent al UE care să poată fi consultat, să ofere consiliere și să poată primi informațiile divulgate de denunțătorii de nereguli, cu scopul de a-i ajuta pe denunțători să utilizeze canalele juste pentru a divulga informații despre posibile nereguli, protejându-le, în același timp, confidențialitatea și oferindu-le sprijinul și consilierea necesare;

6.  invită Comisia să-și asume angajamentul de a revizui în profunzime schema pentru tinerii fermieri și mecanismul de ecologizare pentru următorul CFM, pe baza constatărilor Curții de Conturi („Curtea”);

7.  invită Comisia să includă, în rapoartele sale privind performanța, evaluări referitoare la calitatea datelor utilizate și o declarație privind calitatea informațiilor referitoare la performanță;

8.  invită Comisia să pună la dispoziția Parlamentului și a Curții rapoarte mai echilibrate, prin includerea în rapoartele sale privind performanța a unor informații mai transparente referitoare la dificultăți, capcane și eșecuri;

9.  invită Comisia să accelereze realizarea programelor din domeniul politicii de coeziune și execuția plăților conexe pentru a reduce durata perioadei de punere în aplicare, inițial la anul n+2;

10.  invită Comisia să îndeplinească obiectivul inițial privind cheltuielile, de 20 % pentru integrarea acțiunilor în domeniul climei în diferitele programe de cheltuieli ale Uniunii;

11.  insistă ca, în final, serviciile Comisiei să dea instrucțiuni tuturor direcțiilor sale generale ca acestea să publice în rapoartele lor anuale de activitate (RAA) propunerile pentru recomandările specifice fiecărei țări, astfel cum a solicitat Parlamentul;

12.  invită Comisia să îmbunătățească transparența finanțării politicii din domeniul migrației, conform recomandărilor incluse de Curte în raportul său anual pe 2016 și să monitorizeze în mod activ procedurile de achiziții publice atunci când acestea sunt efectuate în situații de urgență;

13.  invită, de asemenea, Comisia, să îmbunătățească transparența politicilor de cercetare și de dezvoltare rurală, pentru a identifica și a elimina cauzele care au condus la rate de eroare constante și extrem de ridicate, astfel cum semnalează Curtea în rapoartele sale anuale;

14.  invită Comisia să îmbunătățească transparența fondurilor fiduciare și a rapoartelor de gestiune a asistenței externe, furnizând în mod regulat toate datele disponibile;

15.  invită Comisia să negocieze o reducere a taxelor percepute de Banca Europeană de Investiții pentru crearea și administrarea instrumentelor financiare și să prezinte în mod regulat informații privind beneficiarii și rezultatele obținute prin intermediul acestor instrumente;

16.  invită Comisia să accelereze elaborarea conturilor Uniunii, să asigure transmiterea mai promptă de către statele membre a informațiilor fiabile privind cheltuielile aflate în gestiune partajată și să prezinte poziția conducerii cu privire la cheltuielile Uniunii mai devreme și simultan cu prezentarea conturilor, pentru ca decizia privind descărcarea de gestiune să poată fi adoptată în anul n+1, asigurând totodată un nivel înalt de calitate a datelor și o bună gestiune financiară;

Declarația de asigurare a Curții

17.   salută faptul că Curtea a formulat o opinie fără rezerve privind fiabilitatea conturilor aferente exercițiului 2016, așa cum a procedat începând cu 2007, concluzionând că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2016; constată cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2016 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

18.  salută tendința pozitivă ce caracterizează eroarea cea mai probabilă emisă de Curte față de cea din anii trecuți, deoarece în 2016 plățile au fost afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 3,1 %; reamintește că, pentru alte exerciții financiare, rata de eroare cea mai probabilă în cazul plăților a fost estimată după cum urmează: 3,8 % în 2015, 4,4 % în 2014, 4,7 % în 2013, 4,8 % în 2012, 3,9 % în 2011, 3,7 % în 2010, 3,3 % în 2009; 5,2 % în 2008 și 6,9 % în 2007; întrucât eroarea cea mai probabilă estimată de Curte nu este definitivă, consideră că este important ca rata erorilor reziduale a Comisiei să fie luată în considerare la evaluarea eficienței finanțării din partea Uniunii;

19.  subliniază că, având în vedere metodologia diferită necesară pentru calcularea nivelului de eroare estimat pentru domeniul coeziunii, acesta nu include cuantificarea plăților efectuate în 2016 către instrumentele financiare, care reprezintă 2,5 miliarde EUR și în privința cărora Curtea consideră că au fost efectuate în afara perioadei de eligibilitate stabilite la articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului; subliniază că, în cazul în care Curtea ar fi cuantificat această neregulă, rata de eroare cea mai probabilă ar fi fost mult mai ridicată; regretă decizia unilaterală a Comisiei de a accepta cheltuieli până la 31 martie 2017; subliniază că Comisia ar fi trebuit să elaboreze propunerea legislativă necesară prin care să se pună capăt acestei nereguli;

20.  regretă că utilizarea sporită a instrumentelor financiare pentru a reduce valoarea bugetului Uniunii presupune riscuri mai mari în ceea ce privește responsabilitatea și coordonarea politicilor și a operațiunilor Uniunii;

21.  subliniază faptul că nu există suficiente informații disponibile pentru o evaluare adecvată a instrumentelor financiare și, în special, în ceea ce privește impactul social și de mediu al acestora; subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască;

22.  constată cu satisfacție că, pentru prima dată în 23 de ani, Curtea a emis o opinie cu rezerve (și nu o opinie contrară) privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor, ceea ce înseamnă că, potrivit opiniei Curții, gestiunea finanțelor Uniunii s-a îmbunătățit considerabil, iar erorile semnificative s-au limitat în principal la cheltuielile bazate pe rambursarea costurilor, care reprezintă aproximativ jumătate din plățile supuse auditului;

23.  regretă faptul că, pentru al 23-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității doar parțiale a sistemelor de supraveghere și de control în asigurarea unei bune gestiuni financiare și a efectuării plăților la timp;

24.  constată cu preocupare că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 4,3 %, și nu de 3,1 % (același nivel ca în 2015); a se vedea punctul 1.34 din Raportul anual al Curții pe 2016;

25.  observă că tipul de gestionare are un impact limitat asupra nivelului de eroare, întrucât Curtea constată același nivel estimat de eroare atât în cadrul gestiunii partajate cu statele membre, cât și pentru toate celelalte forme de cheltuieli operaționale gestionate direct de către Comisie, și anume 3,3 %;

26.  atrage atenția asupra faptului că Curtea a constatat cele mai ridicate niveluri estimate de eroare pentru cheltuielile incluse la subrubricile aferente dezvoltării rurale, mediului, politicii climatice și pescuitului (4,9 %), coeziunii economice, sociale și teritoriale (4,8 %) și cele aferente competitivității pentru creștere și locuri de muncă (4,1 %), în timp ce cheltuielile administrative au înregistrat cel mai scăzut nivel estimat de eroare (0,2 %);

27.  observă că, potrivit constatărilor Curții, profilurile de risc diferite care caracterizează sistemele bazate pe rambursare și sistemele bazate pe drepturi la plată au avut o influență majoră asupra nivelului erorilor în diferitele domenii de cheltuieli; în cazul în care Uniunea rambursează costurile eligibile aferente unor activități eligibile pe baza declarațiilor de cheltuieli depuse de beneficiari, nivelul de eroare este de 4,8 % (5,2 % în 2015), iar în cazul în care plățile se efectuează pe baza îndeplinirii unor condiții mai degrabă decât pe baza rambursării costurilor, rata de eroare este de 1,3 % (1,9 % în 2015);

Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE: realizări în ceea ce privește gestionarea

28.  subliniază că, dincolo de convergența aparentă a concluziilor formulate de Comisie și de Curte, declarația făcută de Curte în raportul său anual și analiza prezentată de Comisie în cadrul Raportului său anual privind gestionarea și performanța bugetului UE sunt parțial divergente;

29.  remarcă, în special, faptul că Comisia subliniază în Raportului său anual privind gestionarea și performanța bugetului UE pe 2016[75] că rezervele emise de către directorii generali în rapoartele lor anuale de activitate au crescut și se ridică la 35,3 miliarde EUR, ceea ce corespunde unui procent de 26 % din plățile efectuate (în 2015 acestea s-au situat la 29,8 miliarde EUR și 21 % din plățile efectuate);

30.  subliniază că, potrivit Comisiei, impactul financiar real în ceea ce privește sumele expuse riscului la momentul raportării a crescut, de asemenea, în 2016, la 1,6 miliarde EUR (în 2015 nivelul era de 1,3 miliarde EUR);

31.   subliniază că, în RAGP, Comisia consemnează o deteriorare a indicatorilor privind gestiunea financiară în ceea ce privește rezervele din rapoartele anuale de activitate, pe care o explică prin dificultățile legate de punerea în aplicare a unor sisteme noi și mai complexe, în special în ceea ce privește înverzirea[76], în timp ce Curtea observă o îmbunătățire clară în acest domeniu foarte precis de politică;

32.  constată, în special, că Curtea declară că FEGA, cu un nivel de eroare de 1,7 %, „nu a fost afectat de un nivel semnificativ de eroare”, lucru care constituie o îmbunătățire reală față de 2015, când acesta a fost de 2,2 %, și estimează că nivelul erorii pentru cheltuielile bazate pe drepturi la plată este de 1,3 %, constatând, în același timp, că cea mai mare parte a primului pilon PAC este inclusă în acest tip de cheltuieli;

33.  ia act de afirmația Curții potrivit căreia, în cazul cheltuielilor, erorile nu sunt „generalizate” (Raportul anual al Curții, punctul 1.8); invită Comisia și Curtea să își armonizeze metodele utilizând standardele internaționale de audit înainte de a emite următorul raport anual sau raportul anual de activitate;

34.  subliniază că Comisia constată, în RAGP pentru 2016, că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, având în vedere faptul că rata de eroare medie globală a Comisiei este estimată a fi între 2,1 % și 2,6 % (în 2015 fiind între 2,3 % și 3,1 %) din totalul cheltuielilor relevante, iar suma globală estimată expusă riscului la data plății se situează între 2,9 și 3,6 miliarde EUR (în timp ce în 2015 aceasta era cuprinsă între 3,3 și 4,5 miliarde EUR);

35.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, această scădere se datorează în principal riscului de eroare mai mic inerent coeziunii pentru programele din actualul CFM; este surprins de această explicație, având în vedere nivelul foarte scăzut de execuție bugetară în acest domeniu; solicită Comisiei să aducă explicații suplimentare cu privire la această chestiune;

36.  constată că această rată scăzută de execuție s-ar putea explica prin faptul că, în anexa 4 din RAGP pentru 2016, Comisia subliniază că, în domeniul coeziunii, nicio cheltuială nu a fost certificată în conturile anuale trimise Comisiei în 2016 și nici nu au fost impuse corecții financiare de către Comisie în urma activității sale de audit (RAGP 2016, anexa 4, pagina 20);

37.  constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori care se ridică la o sumă cuprinsă între 2,0 și 2,1 miliarde EUR, sau între 1,5 % și 1,6 %;

38.  împărtășește opinia Curții, care consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei sale expuse riscului s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că „estimările direcțiilor generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă”; solicită Comisiei să utilizeze aceeași metodologie pentru estimarea sumei sale expuse riscului pentru toate direcțiile generale și să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele înregistrate;

39.   observă că, în pofida unor îmbunătățiri, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat;

40.  subliniază în special faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2016, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși, în mod regretabil, din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (în special DG AGRI și DG REGIO) reiese că în timp ce rapoartele de control ale statelor membre reflectă eroarea detectată de către statul membru, fiabilitatea anumitor sisteme de gestionare și control rămâne problematică; subliniază importanța fiabilității datelor furnizate de statele membre;

41.  subliniază că, întrucât erorile pot fi corectate la mai mult de 10 ani după producerea lor, este artificial să se bazeze impactul estimat al corecțiilor viitoare pe corecțiile înregistrate pe parcursul ultimilor șase ani;

42.  subliniază că, în „Analizarea și discutarea situațiilor financiare” (ADSF), Comisia raportează că totalul corecțiilor financiare și recuperărilor executate este în valoare de 3,4 miliarde EUR (față de 3,9 în 2015), că aproximativ 0,6 miliarde EUR (1,2 miliarde EUR în 2015) din corecții și recuperări au fost aplicate la sursă (înainte de acceptarea cheltuielilor de către Comisie), iar, din restul de 2,8 miliarde EUR, aproximativ 0,6 miliarde reprezintă retrageri de către statele membre realizate după acceptarea cheltuielilor, prin înlocuirea sumelor neeligibile cu noi proiecte în domeniul coeziunii;

43.  își reiterează cu fermitate solicitarea ca Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;

Instrumentele de guvernanță internă ale Comisiei

44.  reamintește avizul exprimat de Curte în Raportul său special nr. 27/2016, potrivit căruia distincția introdusă de reforma Kinnock-Prodi între „responsabilitatea politică a comisarilor” și „responsabilitatea operațională a directorilor generali” înseamnă că nu întotdeauna a fost clar dacă „responsabilitatea politică” include asumarea responsabilității pentru execuția bugetară de către direcțiile generale sau dacă este distinctă de aceasta;

45.  subliniază că colegiul comisarilor nu elaborează o declarație anuală privind guvernanța, în conformitate cu cele mai bune practici și cu practica obișnuită a statelor membre; solicită Comisiei ca, în vederea asigurării unui nivel mai înalt de transparență și responsabilitate a colegiului său, să elaboreze o declarație anuală privind guvernanța;

46.   solicită Comisiei să pună în aplicare recomandarea nr. 2 din Raportul special nr. 27/2016 al Curții și, în plus, să însoțească situațiile sale financiare cu o declarație anuală privind guvernanța și controlul intern, care să acopere în special:

(a)   o descriere a instrumentelor de guvernanță internă ale Comisiei;

(b)   o evaluare a activităților expuse unor riscuri operaționale și strategice pe parcursul exercițiului și o declarație privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung;

Rezerve politice

47.  susține rezervele emise de directorii generali ai DG REGIO, DG EMPL, DG MARE, DG HOME, DG DEVCO și DG AGRI în rapoartele lor anuale de activitate; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare, dacă procedurile de corecție necesare sunt puse în aplicare cu succes;

Gestiunea bugetară și financiară

48.  subliniază că întârzierile care au afectat implementarea programelor în primii trei ani ai actualului cadru financiar multianual, din cauza adoptării cu întârziere a CFM 2014-2020 și a numărului mare de noutăți introduse pentru perioada 2014-2020, care au generat dificultăți administrative în pofida eforturilor de simplificare, au antrenat transferul de credite de angajament din 2014 în principal către 2015 și 2016 și un nivel scăzut al plăților în 2016 (și execuția bugetului Uniunii la 7 % în perioada 2014-2016 a actualului CFM); subliniază, cu toate acestea, că 2017 a fost primul an în care punerea în aplicare a programelor ESIF a fost accelerată; se așteaptă ca această tendință să continue în 2018 și în 2019; consideră că ar trebui să se asigure niveluri suficiente de credite de plată și de angajament pentru ca punerea în aplicare să se desfășoare în bune condiții;

49.  ia act cu îngrijorare de rețeaua complicată de mecanisme din cadrul și din jurul bugetului Uniunii, întrucât aceasta împiedică responsabilitatea, transparența, controlul public și supravegherea democratică a bugetului Uniunii și a acordurilor financiare aferente; regretă, în acest sens, lipsa unității bugetului Uniunii și împărtășește pe deplin preocuparea Curții cu privire la complexitatea bugetului Uniunii;

50.  este preocupat de faptul că, în pofida utilizării pe scară largă a unor instrumente speciale (rezerva pentru ajutoare de urgență, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, Fondul european de ajustare la globalizare și instrumentul de flexibilitate) și a marjelor, este posibil ca sumele rămase să nu fie suficiente pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care încă pot să apară înainte de 2020;

51.  ia act cu îngrijorare de faptul că s-a creat un nivel record de angajamente restante, ajungând până la sfârșitul anului 2016 la un nivel record de 238 de miliarde EUR, cu 72 % mai mare decât în 2007 și echivalent cu 2,9 ani de plăți comparativ cu 2,2 ani în 2007; consideră că acest lucru a dus la creșterea sumelor datorate de Uniune și, prin urmare, a expunerii financiare a bugetului Uniunii;

52.  regretă că expunerea financiară globală a bugetului Uniunii a crescut, pe fondul unor datorii pe termen lung, al unor garanții și al unor obligații juridice semnificative, ceea ce denotă faptul că este nevoie de o gestiune mai riguroasă în viitor;

53.  reamintește că Uniunea utilizează din ce în ce mai mult instrumentele financiare și regretă că înființarea FEIS creează noi mecanisme de guvernanță, cu un nivel al controlului public care rămâne nesatisfăcător, necesitând, astfel, o supraveghere mai atentă din partea Parlamentului; subliniază că orice propunere legislativă ar trebui să îmbunătățească în mod semnificativ acoperirea geografică a FEIS; reamintește că FEIS ar trebui să rămână un instrument suplimentar pentru stimularea investițiilor, iar politica de coeziune ar trebui să rămână politica de investiții a Uniunii; observă, cu toate acestea, implementarea cu succes și volumul mare de capital privat mobilizat de fond și recunoaște îmbunătățirile ulterioare convenite cu privire la transparența sa pe parcursul negocierilor privind prelungirea duratei FEIS, denumit FEIS 2.0; invită Curtea să își consolideze perspectiva asupra etapei de planificare și de cheltuire a fondurilor ESI;

54.  reamintește că revizuirea Regulamentului financiar constituie un progres important în acest sens, dat fiind că propune, datorită contribuției Parlamentului, o prezentare mai eficientă a instrumentelor financiare și oferă, pentru prima dată, garanții bugetare și asistență financiară în cadrul său;

55.  subliniază că, în conformitate cu principiile politicii de coeziune, fondurile Uniunii constituie o parte semnificativă a cheltuielilor unor state membre și, în special, că în nouă state membre (Lituania, Bulgaria, Letonia, România, Ungaria, Polonia, Croația, Estonia, Slovacia), angajamentele restante privind fondurile ESI reprezintă un sprijin de mai mult de 15 % din cheltuielile administrației publice; invită Comisia să pregătească, de asemenea, o campanie publicitară pozitivă, în vederea informării mai detaliate a cetățenilor acestor țări cu privire la beneficiile directe ale calității de membru;

56.  își exprimă temerea că statele membre în care fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă un procent semnificativ din cheltuielile publice se pot confrunta cu provocări în a identifica proiecte de o calitate suficient de înaltă în scopul cărora să se cheltuie fondurile UE disponibile sau pentru care să se furnizeze cofinanțare; solicită Comisiei și Curții să acorde mai multă atenție aspectului durabilității proiectelor de investiții propuse și să evalueze în mod critic caracterul adecvat al acestora;

57.  își manifestă îngrijorarea cu privire la motivele pentru care, la trei ani de la începerea perioadei 2014-2020, statele membre nu desemnaseră decât în proporție de 77 % autoritățile responsabile pentru programe care vor fi responsabile de execuția fondurilor ESI; este mulțumit, totuși, de faptul că, în prezent, acest lucru a fost realizat în proporție de 99 %; pune sub semnul întrebării necesitatea de a modifica procedurile la începutul fiecărei perioade de programare; invită Comisia să analizeze în mod detaliat motivele pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale;

58.  subliniază că volumul fondurilor Uniunii și momentul primirii lor pot avea un impact macroeconomic considerabil, de exemplu în privința investițiilor, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;

59.  subliniază că sunt necesare investiții publice pentru a acoperi deficitul de investiții și pentru a stimula ocuparea forței de muncă și creșterea economică, precum și pentru a asigura standarde sociale în cadrul Uniunii;

60.  ia act de faptul că Comisia a mobilizat diferite resurse pentru a răspunde la criza privind refugiații și migrația, dar regretă că nu a stabilit nicio structură de raportare care să îi permită să raporteze în mod exhaustiv cu privire la utilizarea fondurilor implicate; regretă faptul că în prezent este imposibil să se înțeleagă care este valoarea reală a cheltuielilor aferente fiecărui migrant sau refugiat;

61.  observă că, în ceea ce privește instrumentele financiare ale politicii de coeziune, plățile către beneficiarii finali au fost raportate ca fiind de 15 192,18 milioane EUR la închidere (31 martie 2017), dintre care 10 124,68 milioane EUR fonduri structurale, atingând o rată de plată către destinatarii finali de aproape 93 % din sumele plătite din programul operațional pentru instrumentele de inginerie financiară, adică o creștere de 20 % comparativ cu ceea ce a fost raportat la sfârșitul anului 2015;

62.  observă că ratele de plată către beneficiarii finali raportate au variat considerabil între IIF, cu variații aflate între 60 % și 99 %, nu doar între statele membre, ci și între domeniile de intervenție;

63.  își exprimă temerea că este posibil să se creeze o acumulare de restanțe la plăți spre sfârșitul actualului CFM și în primii câțiva ani ai următorului CFM; consideră că finanțarea noului CFM va necesita asumarea unor credite bugetare realiste care să acopere angajamentele restante previzionate;

Măsuri de adoptat

64.  invită Comisia:

(a)  să ia în calcul creșterea înregistrată la nivelul angajamentelor restante atunci când previzionează creditele de plată pentru următorul CFM, astfel încât să contribuie la asigurarea unui echilibru adecvat între creditele de angajament și creditele de plată;

(b)  să facă propuneri Parlamentului și Consiliului, asigurând o abordare coerentă cu privire la problema includerii sau nu a plăților aferente instrumentelor speciale în plafoanele stabilite în CFM pentru creditele de plată;

(c)  în scopul gestiunii și al raportării, să stabilească o modalitate prin care cheltuielile bugetare ale Uniunii să fie astfel înregistrate încât să permită raportarea cu privire la totalitatea finanțării acordate în contextul crizei privind refugiații și migrația;

(d)  să furnizeze Parlamentului, în contextul descărcării de gestiune, un raport cuprinzător cu privire la resursele bugetare ale Uniunii administrate și implementate indirect de Grupul BEI (BEI și FEI), cu excepția mandatului său extern începând cu exercițiul financiar 2017;

(e)  în contextul dezbaterii privind viitorul Europei, să analizeze eventualele posibilități de reformă a sistemului bugetar al Uniunii astfel încât să se poată asigura un buget suficient pentru a garanta finanțarea politicilor preconizate, un echilibru mai bun între previzibilitate și capacitatea de reacție, precum și modalitatea de a garanta în mod optim că mecanismele de finanțare globale nu devin mai complexe decât ar fi necesar pentru a îndeplini obiectivele politicilor Uniunii și pentru a garanta asumarea responsabilității;

(f)  să ia în considerare, de asemenea, posibilitatea de a permite autorităților desemnate sau acreditate să îndeplinească funcții de gestiune, certificare și audit în perioada 2014-2020, care și-au dovedit capacitatea, să pună în continuare în aplicare aceste funcții, fără întrerupere sau întârziere, în următoarea perioadă de programare;

(g)  își reiterează solicitarea ca Comisia să stabilească anual o previziune actualizată privind fluxurile de numerar pe termen lung, care să acopere un interval între șapte și zece ani, precizând plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacități și potențialele dezangajări, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată;

(h)  să acorde asistență în mod proactiv statelor membre care întâmpină dificultăți în ceea ce privește absorbția la timp și fără probleme a fondurilor UE disponibile, utilizând resursele disponibile pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei;

Obținerea de rezultate de la bugetul Uniunii

65.  ia act cu îngrijorare de faptul că Comisia utilizează două seturi de obiective și de indicatori pentru măsurarea performanței serviciilor sale și a programelor de cheltuieli cu foarte puține referințe încrucișate, ceea ce afectează comparabilitatea între diferite tipuri de documente de performanță; regretă lipsa aproape în totalitate a unor indicatori de impact și de rezultat ușor de utilizat și eficienți, pentru a măsura și a distribui informații în legătură cu performanța cheltuielilor Uniunii;

66.  subliniază că rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali raportează cu privire la plățile anuale ale direcțiilor generale în funcție de tipul de activitate sau de programul de cheltuieli, în timp ce cu privire la performanță prezintă informații privind realizarea unor obiective generale sau specifice, fără să se ofere nicio indicație privind cheltuielile corespunzătoare; nu este de acord cu explicația Comisiei potrivit căreia nu este posibil să se evalueze cât anume s-a cheltuit în scopul realizării obiectivelor stabilite; invită Comisia să pună pe deplin în aplicare principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe al planificării bugetare, execuției și raportării, care va permite raportarea ex post cu privire la fondurile alocate în vederea realizării obiectivelor stabilite; 

67.  reamintește că, în 2016, OCDE a efectuat un sondaj pe tema procesului bugetar bazat pe performanță în țările OCDE și în cadrul Comisiei; salută, în acest sens, recunoașterea de către OCDE a calității datelor și a execuției bugetare a Uniunii; reamintește că OCDE a considerat cadrul de performanță al Comisiei ca fiind cel mai cuprinzător, lucru care se poate explica parțial prin numărul cerințelor legale din Uniune;

68.  ia act de faptul că graficul realizat de OCDE indică faptul că utilizarea cadrului și consecințele acestuia pentru procesul decizional nu reflectă acest nivel ridicat de detaliere (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 3.21);

69.  ia act de faptul că fișele de program pentru proiectul de buget general pentru 2017 al Uniunii conțin 294 de obiective și 709 indicatori, care sunt foarte concentrați în special la rubricile 1a, 3 și 4 ale CFM și de faptul că, prin inițiativa „Un buget axat pe rezultate” (BFOR - „budget focused on results”), Comisia efectuează în prezent o revizuire a indicatorilor săi pentru a contribui la viitoarea generație de programe de cheltuieli; subliniază că Comisia ar trebui să utilizeze, în principal, indicatorii de rezultate care au o valoare relevantă pentru performanță;

70.  insistă asupra faptului că este necesar ca procesul de stabilire a indicatorilor de performanță să fie transparent și democratic și să implice toate instituțiile, toți partenerii și toate părțile interesate vizate din UE, pentru a face indicatorii adecvați în scopul evaluării execuției bugetului UE, precum și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE;

71.  regretă faptul că rapoartele anuale de activitate întocmite de directorii generali ai Comisiei și care au fost examinate de Curte conțin informații limitate cu privire la deficiențele în materie de performanță și provocările legate de obiectivele direcțiilor generale (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 3.26);

72.  regretă că RAGP-urile pentru 2015 și 2016 nu furnizează o imagine completă a performanței și sunt excesiv de pozitive, singurele neajunsuri la care fac referire fiind anumite întârzieri la nivelul punerii în aplicare; regretă faptul că, de asemenea, rapoartele:

(a)   oferă indicații limitate privind rezultatele Strategiei Europa 2020, deși aceasta constituia una dintre solicitările exprimate de Parlament în decizia sa referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul 2014;

(b)   nu explică întotdeauna în mod clar influența factorilor externi asupra rezultatelor;

(c)   au fost publicate prea târziu pentru a fi examinate de Curte în raportul său anual;

73.  subscrie la opinia exprimată de Curte (Raportul anual pentru 2016, punctul 3.38) că evaluatorii ar trebui să formuleze recomandări care să fie luate în considerare de către Comisie, inclusiv planuri de acțiune care să abordeze deficiențele;

74.  deplânge faptul că, din 2005, Comisia nu a mai realizat niciun studiu privind utilizarea rezultatelor evaluărilor sale și nici nu a dispus realizarea unui astfel de studiu;

75.  evidențiază faptul că Comisia nu dispune de niciun sistem instituțional documentat pentru urmărirea regulată a situației acțiunilor întreprinse în urma evaluărilor;

76.  subliniază, în special, faptul că, în practică, planurile de gestionare pentru 2016 ale direcțiilor generale nu au stabilit nicio bază pentru monitorizarea măsurilor luate în urma evaluării;

77.  regretă, de asemenea, că, întrucât Comisia nu dispune de o imagine de ansamblu a concluziilor, a recomandărilor sau a planurilor de acțiune care decurg din evaluările sale și nu urmărește punerea lor în aplicare la nivelul direcțiilor generale sau la nivelul instituției, ea nu poate oferi informații părților interesate cu privire la un eventual impact pozitiv al evaluărilor;

78.  regretă faptul că rapoartele anuale de activitate nu includ o declarație cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea bugetului UE, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;

79.  salută și ia act cu mare atenție de observațiile Curții privind cadrele de performanță și raportarea de către entitățile din interiorul și din afara UE, în special în ceea ce privește calitatea datelor privind performanța și declarațiile privind calitatea datelor referitoare la performanță;

80.  ia act de faptul că nu există niciun site internet care să centralizeze toate informațiile privind performanța de la toate serviciile Comisiei și pentru toate domeniile bugetului UE;

81.  împărtășește opinia Curții potrivit căreia cadrul de raportare a performanței aplicat de Comisie ar putea beneficia de adoptarea de bune practici internaționale;

Măsuri de adoptat

82.  solicită Comisiei:

(a)  să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:

-  reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și punând un accent mai mare pe cele care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii; la elaborarea următorului CFM, Comisia ar trebui să propună indicatori de rezultat și de impact mai puțin numeroși și mai adecvați pentru cadrul juridic al următoarei generații de programe; în acest context, Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă sunt pertinenți indicatorii pentru care nu pot fi obținute informații decât după trecerea mai multor ani;

–   prezentând informațiile financiare de așa manieră încât acestea să poată fi comparate cu informațiile referitoare la performanță, astfel încât legătura dintre cheltuieli și performanță să fie clară;

–   explicând și îmbunătățind coerența globală între cele două seturi de obiective și indicatori ale sale – cel pentru programe, pe de o parte, și cel pentru direcții generale, pe de altă parte;

(b)   să asigure un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prezentând în mod clar informații privind principalele provocări care mai rămân de îndeplinit;

(c)   să demonstreze mai bine faptul că rezultatele evaluării sunt bine utilizate, impunând în special ca evaluările să includă întotdeauna concluzii sau recomandări, pe care Comisia ar trebui să le urmărească ulterior;

(d)   să își asume întreaga responsabilitate politică în RAGP pentru informațiile privind performanța și rezultatele și să indice, potrivit informațiilor pe care le deține, dacă informațiile furnizate cu privire la performanță sunt de o calitate suficientă;

(e)   să îmbunătățească accesibilitatea informațiilor privind performanța prin dezvoltarea, în acest scop, a unui portal web și a unui motor de căutare;

Prezentarea bugetului Uniunii

83.  ia act de faptul că bugetul Uniunii este prezentat în secțiunile corespunzătoare activităților desfășurate de instituții (întocmirea bugetului pe activități); consideră că această prezentare nu asigură o înțelegere clară și rapidă a obiectivelor urmărite; în schimb, remarcă faptul că CFM este prezentat prin rubrici care corespund unor domenii de politică;

84.  ia act de faptul că programele operaționale care însoțesc proiectul de buget fac legătura între fiecare linie bugetară și obiectivele politice urmărite;

85.   solicită Comisiei să prezinte bugetul Uniunii în conformitate cu obiectivele politice ale CFM;

Veniturile

86.  salută faptul că ansamblul probelor de audit ale Curții indică faptul că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare și că sistemele examinate pentru sistemele legate de venituri sunt, per ansamblu, eficace; constată, însă, că, pentru resursele proprii tradiționale, controalele interne cheie din anumite state membre care au fost vizitate de Curte au fost doar parțial eficace;

87.   constată cu îngrijorare că OLAF a încheiat, la începutul anului 2017, o anchetă privind un caz de fraudă în Regatul Unit care implică o posibilă pierdere de 1,987 miliarde EUR pentru bugetul Uniunii în ceea ce privește taxele vamale datorate pentru produsele textile și încălțămintea importate din China prin intermediul Regatului Unit în perioada 2013-2016; subliniază că ancheta a descoperit, de asemenea, existența unei evaziuni substanțiale în materie de TVA în legătură cu importurile efectuate prin intermediul Regatului Unit prin abuzarea suspendării plăților TVA (regimul vamal 42);

88.  constată cu îngrijorare că, în ceea ce privește veniturile pe 2016, directorul general al Direcției Generale Buget a emis o rezervă în raport cu veniturile provenite din resursele proprii tradiționale, având în vedere cazul de fraudă anchetat de OLAF în legătură cu taxele vamale percepute de Regatul Unit;

89.  subliniază faptul că, pentru anul 2016, veniturile afectate de rezerva cuantificată se ridică la aproximativ 517 milioane EUR, în comparație cu valoarea totală de 20,1 miliarde EUR din resurse proprii tradiționale, ceea ce reprezintă 2,5 % din resursele proprii tradiționale sau 0,38 % din toate resursele; invită Comisia să pună la dispoziție informații exacte cu privire la acest caz de fraudă, care ar putea, de asemenea, afecta în mod indirect baza Taxei pe Valoarea Adăugată în unele state membre și, prin urmare, resursele aferente Taxei pe Valoarea Adăugată și echilibrarea realizată de Comisie pe baza Venitului Național Brut[77];

90.  regretă constatările Comisiei, potrivit cărora, până în octombrie 2017, autoritățile din Regatul Unit nu au introdus măsuri de remediere pentru a evita continuarea pierderilor de resurse proprii tradiționale; constată că, începând cu 12 octombrie 2017, autoritățile din Regatul Unit au început să aplice temporar praguri de valoare la lichidare anumitor comercianți (așa-numita operațiune vamală Swift Arrow), rezultatul imediat fiind diminuarea considerabilă a pierderilor înregistrate în Regatul Unit în ceea ce privește resursele proprii tradiționale;

91.  își exprimă regretul cu privire la discrepanțele constatate între diferite state membre în ceea ce privește nivelul de control vamal; subliniază importanța armonizării controalelor la toate punctele de intrare în uniunea vamală și invită statele membre să garanteze o punere în aplicare coordonată, uniformă și eficientă a sistemului frontierelor, care descurajează existența unor practici divergente între statele membre, pentru a reduce deficiențele de la nivelul sistemelor de control vamal; invită, în acest sens, Comisia să analizeze diferitele practici legate de controalele vamale din UE, precum și impactul lor asupra devierii schimburilor comerciale, concentrându-se în special asupra vămilor UE de la frontierele externe, să dezvolte analize de referință și să ofere informații privind operațiunile vamale și procedurile din statele membre;

92.  invită Comisia să elaboreze un plan de acțiune care să asigure punerea în aplicare deplină și la timp a reglementărilor în materie de TVA în toate statele membre, pentru a asigura această sursă de resurse proprii ale Uniunii;

93.  reamintește că noua decizie privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii (DRP 2014), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2016, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2014, prevede că, atunci când se ia în considerare compilarea VNB pentru resursele proprii, trebuie să se folosească cadrul contabil al Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC 2010), iar acesta prevede că cheltuielile de cercetare și dezvoltare trebuie considerate o investiție (în loc de cheltuieli curente în temeiul sistemului anterior SEC 95); subliniază că, în cazul altor programe cu valoare adăugată sporită pentru UE, precum MIE etc., ar trebui să se aplice același raționament;

94.  constată că VNB raportat al Irlandei a crescut în mod foarte semnificativ în 2015 din cauza faptului că unele întreprinderi multinaționale au relocat active din domeniul C&D în această țară;

95.   subliniază că Comisia trebuie să facă eforturi suplimentare pentru a determina implicațiile potențiale ale activităților multinaționale asupra conturilor naționale, atât în ceea ce privește metodologia, cât și procesul de verificare; de asemenea, Comisia ar putea introduce ajustări pentru contribuțiile bazate pe VNB ale statelor membre;

96.  subliniază, în ceea ce privește gestionarea resurselor proprii tradiționale, faptul că atât Curtea, cât și Comisia au identificat ineficiențe în gestionarea creanțelor (cunoscute sub numele de „contabilitatea B”) în unele state membre;

97.  subliniază că Curtea a constatat că, în Belgia, controalele ulterioare vămuirii au fost selectate în funcție de caracteristicile operațiunilor individuale și nu de profilul de risc al întreprinderilor, precum și că, în general, nu s-au efectuat auditurile ulterioare vămuirii (Raportul anual al Curții pentru 2016, punctul 4.18);

98.  regretă că Comisia a constatat că șase state membre - Belgia, Estonia, Italia, Portugalia, România și Slovenia - fie nu au efectuat deloc audituri ulterioare vămuirii, fie nu au furnizat nicio informație cu privire la aceste audituri;

Măsuri de adoptat

99.  solicită Comisiei:

(a)  să ia toate măsurile necesare pentru a asigura recuperarea resurselor proprii ale Uniunii care nu au fost colectate de autoritățile britanice în contextul importului de produse textile și de încălțăminte din China și să pună capăt evaziunii în materie de TVA;

(b)  să ia în considerare posibilitatea de a iniția în timp util o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru cazurile de fraudă privind taxele vamale din Regatul Unit;

(c)  să analizeze, în cooperare cu statele membre, toate implicațiile potențiale ale activităților multinaționale asupra estimării VNB-ului și să pună la dispoziția statelor membre orientări în legătură cu modul de tratare a acestor activități în contextul întocmirii conturilor naționale;

(d)  să confirme, în cursul ciclului de verificări cu privire la VNB, că activele din domeniul cercetării și dezvoltării au fost reflectate în mod corect în conturile naționale ale statelor membre, acordând atenția cuvenită evaluării acestor active și criteriilor de rezidență în cazul în care au existat relocări ale activităților multinaționale;

(e)  să prezinte propuneri de noi resurse proprii pentru a asigura stabilitatea bugetului Uniunii;

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

Constatările Curții

100.  ia act de faptul că Curtea a emis, pentru prima oară, o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor; subliniază că sistemele de rambursare sunt mai expuse riscului de eroare decât sistemele bazate pe drepturi la plată; subliniază, cu toate acestea, că datele înregistrate la rubrica „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” nu s-au modificat în mod fundamental comparativ cu anii anteriori;

101.  reamintește că cercetarea și inovarea reprezintă 59 % din cheltuieli, ele fiind efectuate în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare și de dezvoltare tehnologică (2007-2013) (denumit în continuare „Al șaptelea program-cadru pentru cercetare”) și în cadrul programului Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare 2014-2020 (denumit în continuare „Orizont 2020”);

102.  observă că Curtea a estimat că rata de eroare este de 4,1 %; costurile directe cu personalul neeligibile au reprezentat 44 %, alte costuri directe neeligibile 12 %, costurile indirecte 16 %, iar proiectele neeligibile sau beneficiarii neeligibili au reprezentat 16 %; observă, cu toate acestea, că în 19 cazuri unde beneficiarii au produs erori cuantificabile, Comisia sau, după caz, auditorii independenți avuseseră la dispoziție suficiente informații astfel încât să fi putut preveni sau detecta și corecta erorile înainte de acceptarea cheltuielilor;

103.  observă că, dacă Comisia sau auditorii independenți ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția lor, nivelul de eroare estimat pentru acest capitol ar fi fost cu 1,2 % mai mic;

104.  consideră că Comisia a făcut eforturi considerabile în ceea ce privește simplificarea care conduce la reducerea complexității administrative, introducând o nouă definiție a remunerației suplimentare pentru cercetători, raționalizând programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020, oferind un sprijin specific întreprinderilor nou-înființate și celor inovatoare și utilizând mai mult opțiunile simplificate în materie de costuri; constată, totuși, că Curtea consideră că simplificarea în continuare a cadrului juridic oferă oportunități, dar implică și riscuri;

105.  ia act de faptul că Curtea a analizat aspectele legate de performanță în proiectele de cercetare și inovare; este, totuși, de părere că rezultatele, având în vedere efectele, costurile și diseminarea, ar trebui considerate ca fiind preliminare;

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG R&I)

106.  ia act de faptul că, în conformitate cu Strategia UE 2020, conform „Planului strategic pentru 2016-2020”, DG R&I a urmărit patru obiective:

(a)  un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții;

(b)  o piață unică digitală conectată;

(c)  o uniune a energiei rezistentă, caracterizată printr-o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor; și

(d)  transformarea într-un actor mai puternic la nivel global;

107.  salută faptul că, în urmărirea acestor obiective, comisarul Moedas a stabilit trei priorități, și anume „inovarea deschisă”, „știința deschisă” și „deschiderea către lume”;

108.  constată că, pentru a măsura progresele realizate în direcția obiectivelor stabilite, DG R&I a utilizat cinci indicatori-cheie de performanță (KPI):

(a)  ponderea fondurilor alocate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în programul Orizont 2020 pentru a aborda provocările societale și pentru a promova tehnologiile generice și industriale, procentul din contribuția financiară a Uniunii fiind alocat prin intermediul instrumentului pentru IMM-uri;

(b)  ponderea candidaților nou-veniți din candidații selecționați în programul Orizont 2020;

(c)  cheltuielile legate de climă și sustenabilitate în programul Orizont 2020;

(d)  ponderea participării țărilor terțe la programul Orizont 2020;

(e)  ponderea granturilor semnate, cu un termen până la acordarea granturilor mai mic sau egal cu 245 de zile;

109.  recunoaște că DG R&I, în răspunsurile sale la întrebările cu solicitare de răspuns scris, a publicat o listă cu țările vizate de recomandările specifice fiecărei țări emise de DG R&I; îndeamnă DG R&I să publice propunerile direcției de recomandări specifice fiecărei țări direct în raportul său anual de activitate, în conformitate cu solicitările repetate ale Parlamentului;

110.  reamintește că evaluarea PC 7 a fost abordată în raportul de descărcare de gestiune anterior[78];

111.  salută progresele realizate în direcția atingerii indicatorilor-cheie de performanță ai direcției pentru Orizont 2020:

(a)  23,9 % din contribuția financiară a UE a fost alocată către IMM-uri (ținta pentru 2020 fiind de 20 %);

(b)  55 % dintre solicitanții declarați câștigători au fost nou-veniți (ținta pentru 2020 fiind de 70 %);

(c)  26 % dintre contribuțiile financiare ale UE au fost legate de climă (ținta pentru 2020 fiind de 25 %);

(d)  54,9 % dintre contribuțiile financiare ale UE au fost legate de sustenabilitate (ținta pentru 2020 fiind de 60 %);

(e)  țările terțe participă la 3,6 % dintre proiectele Orizont 2020 (ținta pentru 2020 fiind de 4,73 %);

(f)  în 91 % din cazuri, DG R&I a respectat durata de acordare a granturilor de 245 de zile (ținta pentru 2020 fiind de 100 %);

112.  subliniază că repartizarea teritorială pentru programul Orizont 2020 este extrem de limitată, având în vedere că 72,5% (12 121 milioane EUR) din finanțarea Orizont 2020 ajunge în Germania (3 464 milioane EUR), Regatul Unit (3 083 milioane EUR), Franța (2 097 milioane EUR), Spania (1 813 milioane EUR) și Italia (1 664 milioane EUR);

113.  constată că 183 de acorduri de grant pentru programul Orizont 2020 au fost semnate cu participanți din țări terțe în 2016; subliniază că 299,5 milioane EUR au fost alocate participanților din Elveția în cadrul acordurilor de grant semnate în 2016, în timp ce contribuția Elveției la programul Orizont 2020 a fost de 180,9 milioane EUR; refuză să acorde un „statut de beneficiar net” uneia dintre cele mai bogate țări din lume; invită Comisia să prezinte reglementări pentru a compensa un astfel de dezechilibru;

114.  recunoaște succesul Centrului comun de asistență și contribuția sa în domeniul simplificării și al consilierii juridice și tehnice; întreabă DG R&I care sunt măsurile de simplificare pe care intenționează să le propună pentru perioada de după 2020;

115.  ia act de creditele de plată pentru DG R&I în 2016:

Creditele de plată pentru DG R&I, inclusiv contribuția AELS

Modul de gestiune

Execuție

În milioane EUR

Puncte procentuale

Co-delegat sau subdelegat altor DG

161,20

5,34

Direct DG R&I

1 878,28

62,17

DG R&I către organismele prevăzute la articolul 185

86,40

2,86

DG R&I către BEI

312,72

10,35

DG R&I către întreprinderile comune

582,37

19,28

Total

3 020,97

100%

116.  subliniază că 14,39 % din buget, reprezentând aproape 444 de milioane EUR, a fost pusă în aplicare prin intermediul instrumentelor financiare;

117.  subliniază, de asemenea, că 39,36 % (față de 28,14 % în 2015) din bugetul DG R&I s-a încredințat altor entități în afara Comisiei, în special pentru a pune în aplicare părți din programele-cadru în cadrul gestionării (indirecte) a granturilor și al sistemelor de control al instrumentelor financiare;

118.  a fost interesat să afle că DG R&I a stabilit o strategie de supraveghere pentru instrumentele financiare și, prin urmare, ar dori să afle modalitatea în care DG R&I stabilește dacă s-au atins obiectivele financiare și cele legate de cercetare;

119.  ia act de faptul că DG R&I a estimat că rata generală de eroare detectată este de 4,42 %, cu o rată de eroare reziduală de 3,03 %;

120.  observă că Comisia a estimat că suma globală expusă riscului la închidere este între 73,5 și 104 milioane EUR;

121.  salută examinarea de către DG R&I a raportului cost-eficacitate pentru gestiunea directă și indirectă a granturilor;

122.  regretă faptul că DG R&I a emis din nou o rezervă orizontală privind rata de eroare reziduală în declarațiile de cheltuieli din cel de al șaptelea program-cadru pentru cercetare, puse în aplicare în mod direct de către acesta;

123.  își reiterează opinia, exprimată la punctul 76 din rezoluția de descărcare de gestiune a Comisiei pentru 2015, potrivit căreia Comisia ar trebui: „să elaboreze, în sfârșit, o abordare bazată pe riscuri mai relevantă și să utilizeze rezerve specifice atunci când este necesar”;

Măsuri de adoptat

124.  invită DG R&I să publice propunerile direcției de recomandări specifice fiecărei țări în raportul său anual de activitate;

125.  invită DG R&I să dea curs recomandărilor Serviciului de Audit Intern (IAS), care a identificat deficiențe în ceea ce privește asigurarea unei abordări coerente privind monitorizarea proiectelor pentru toate organismele de punere în aplicare ale Orizont 2020;

126.  invită DG R&I să elaboreze un raport referitor la progresele înregistrate de Serviciul comun de audit în ceea ce privește creșterea maturității proceselor sale interne;

127.  invită DG R&I să raporteze comisiei competente a Parlamentului cu privire la strategia sa de supraveghere pentru instrumentele financiare și cu privire la modul în care DG R&I stabilește dacă au fost atinse obiectivele financiare și de cercetare;

128.  invită DG R&I să explice comisiei competente a Parlamentului ce măsuri a luat pentru a se evita rezervele orizontale privind rata de eroare reziduală în declarațiile de cheltuieli;

129.  consideră că, în cadrul proiectelor de cercetare și inovare, precum și al acțiunilor de coordonare și sprijin, standardele și standardizarea sprijină impactul rezultatelor cercetării asupra diferitelor niveluri de maturitate tehnologică (TRL), deoarece sporesc perspectivele de comercializare și transferabilitatea produselor și a soluțiilor inovatoare; observă, în plus, că standardele și activitățile conexe sprijină difuzarea rezultatelor proiectului Orizont 2020 prin răspândirea cunoștințelor chiar și după finalizarea proiectelor, făcându-le accesibile publicului; invită Comisia să sporească gradul de implicare al standardizării în viitoarele cereri de propuneri și să elaboreze indicatori-cheie de performanță, care să țină seama de activitățile de standardizare;

Coeziune economică, socială și teritorială

Introducere

130.  a aflat din „Cel de al șaptelea raport privind coeziunea economică și socială”[79] că, pe de o parte, convergența este un proces fragil care ar putea fi ușor de oprit și inversat de crizele economice, dar și că, pe de altă parte, investițiile publice pot reduce impactul crizelor;

131.  își exprimă satisfacția cu privire la faptul că rata de ocupare a forței de muncă din 2016 a atins din nou nivelul anterior crizei din 2008, și anume de 71 %, dar situația variază semnificativ pe teritoriul Uniunii, iar această rată este cu mult sub obiectivul de 75 % al Strategiei Europa 2020; constată cu îngrijorare că ratele șomajului rămân în continuare prea ridicate, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată;

132.  este în continuare convins că sunt necesare legături mai bune și mai numeroase între mecanismele de guvernanță economică și politica de coeziune; consideră că, în acest scop, ar putea fi prevăzute stimulente pozitive;

133.  salută faptul că, în răspunsul său la întrebările Parlamentului, DG REGIO și-a detaliat recomandările specifice fiecărei țări;

134.  este conștient de faptul că anumite dispoziții din Regulamentul financiar revizuit privind politica de coeziune ar trebui să intre în vigoare retroactiv;

135.  este preocupat de faptul că aceste modificări pot deveni o sursă de erori suplimentare, întrucât programele și proiectele au fost selectate pe baza unor regulamente care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014;

Constatările Curții

136.  ia act de faptul că Curtea a emis, pentru prima oară, o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor; subliniază că sistemele de rambursare sunt mai expuse riscului de eroare decât sistemele bazate pe drepturi la plată; subliniază, cu toate acestea, că datele înregistrate la rubrica „Coeziune economică, socială și teritorială” nu s-au modificat în mod fundamental comparativ cu anii anteriori;

137.  reamintește că, în 2016, suma disponibilă la rubrica „Coeziune economică și socială” s-a ridicat la 51,25 miliarde EUR, reprezentând 33 % din bugetul Uniunii;

138.  observă că Curtea estimează că rata de eroare în acest domeniu de politică a fost de 4,8 %; de asemenea, Curtea a observat că nivelul de eroare estimat pentru domeniul coeziunii nu include o cuantificare a plăților efectuate în 2016 către instrumentele financiare, care se ridică la 2,5 miliarde EUR, iar Curtea consideră că acestea au fost efectuate în afara perioadei de eligibilitate definite la articolul 56 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 210, 31.7.2006, p. 25) (punctele 6.20-6.21); observă că aceste plăți ar avea ca efect creșterea cu 2,0 % a nivelului de eroare estimat pentru ansamblul cheltuielilor Uniunii[80];

139.  subliniază că erorile din domeniul coeziunii au contribuit la 43 % din nivelul de eroare global estimat de 3,1 %; constată că unul dintre motivele pentru rata de eroare ridicată este complexitatea reglementărilor la nivelul Uniunii și al statelor membre;

140.  ia act de faptul că Curtea a analizat un eșantion de 180 de operațiuni, provenind din 54 de plăți intermediare pentru perioada 2007-2013, cu privire la 92 de proiecte aferente Fondului european de dezvoltare regională (FEDER), 36 de proiecte aferente Fondului de coeziune (FC), 40 de proiecte aferente Fondului social european (FSE), 11 instrumente financiare din cadrul FEDR și un instrument financiar din cadrul FSE;

141.  solicită Comisiei să acorde atenția cuvenită observațiilor Curții, care a identificat inexactități în analiza performanței a cel puțin patru dintre cele 12 instrumente financiare ale FEDR și FSE care au fost analizate în raportul Curții din 2016; împărtășește îngrijorarea Curții, care subliniază că aceste erori supraestimează performanța și, dacă nu sunt corectate, ar putea crește în mod artificial valoarea declarată a cheltuielilor eligibile la închidere, în special în cazul fondurilor de garantare;

142.  constată, de asemenea, că 42 % dintre erori au fost cauzate de introducerea unor costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli, 30 % sunt legate de nerespectarea gravă a normelor privind achizițiile publice, iar 28 % privesc proiecte, activități sau beneficiari neeligibili;

143.  constată cu regret că una dintre principalele surse de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubrica „Coeziune economică, socială și teritorială” este reprezentată în continuare de încălcările normelor privind achizițiile publice; reamintește că printre încălcările grave ale normelor privind achizițiile publice se numără, de exemplu, atribuirile directe și nejustificate ale unor contracte, lucrări sau servicii suplimentare, excluderea ilegală a ofertanților, conflictele de interese și criteriile de selecție discriminatorii; consideră că, pentru a combate erorile și abuzurile, este esențială o politică de transparență totală în ceea ce privește datele contractanților și ale subcontractanților;

144.  salută faptul că Curtea a subliniat că proiectele care utilizează opțiunile simplificate în materie de costuri sunt mai puțin expuse riscului de eroare decât în cazul rambursării costurilor efective;

145.  este preocupat de faptul că eșantionul a cuprins și trei „proiecte majore” care au necesitat aprobarea Comisiei și pentru care autoritățile statelor membre nu au depus cererea necesară până la 31 martie 2017, data limită de închidere; ia act de faptul că Comisia ar trebui, prin urmare, să recupereze cheltuielile;

146.  este nemulțumit de faptul că, la fel ca în anii precedenți, rata de eroare ar fi putut fi cu 3,7 puncte mai scăzută, respectiv de 1,1 %, dacă statele membre ar fi utilizat informațiile aflate la dispoziția lor pentru a preveni sau pentru a detecta și corecta erorile în controalele de prim nivel, înainte de declararea cheltuielilor către Comisie;

147.  este îngrijorat de faptul că, la mai mulți ani de la începerea perioadei 2014-2020, statele membre nu au desemnat decât în proporție de 77 % autoritățile de management al programelor care vor fi responsabile de fondurile politicii de coeziune; până la data de 1 martie 2017, cheltuielile prezentate Comisiei în conturi finale nu reprezentau decât 0,7 % din bugetul alocat pentru întreaga perioadă de programare; la jumătatea anului 2017, întârzierile existente în execuția bugetului erau mai mari decât cele care fuseseră înregistrate într-un stadiu similar în perioada 2007-2013; ia act de faptul că, prin urmare, angajamentele restante la sfârșitul actualei perioade de finanțare ar putea fi chiar mai mari decât în cea precedentă;

148.  apreciază faptul că capitolul referitor la „Coeziune economică, socială și teritorială” cuprinde, de asemenea, o secțiune privind performanța proiectelor; regretă, cu toate acestea, faptul că această secțiune se concentrează în mare parte pe informații cantitative, și anume pe numărul sistemelor de măsurare a performanței care au fost introduse;

Instrumentele de inginerie financiară

149.  reamintește că sinteza datelor privind progresele înregistrate la finanțarea și implementarea instrumentelor de inginerie financiară în 2016 a fost publicată abia la 20 septembrie 2017 și că, prin urmare, Curtea nu a putut să prezinte observații cu privire la acest document;

150.  constată că cifrele cheie pentru 2016 sunt următoarele:

(a)  25 de state membre utilizează instrumente de inginerie financiară, dintre care 25 le utilizează pentru sprijinirea întreprinderilor, 11 pentru dezvoltarea urbană și 9 pentru eficiența energetică și energiile regenerabile;

(b)  există 1 058 de instrumente de inginerie financiară în Uniune, alcătuite din 77 de fonduri de participare și 981 de fonduri specifice;

(c)  89 % dintre aceste instrumente de inginerie financiară oferă sprijin pentru întreprinderi, 7 % pentru dezvoltarea urbană, 4 % pentru eficiența energetică și energiile regenerabile;

(d)  fondurile alocate instrumentelor de inginerie financiară se ridică la 16,4 miliarde EUR, dintre care 11,3 miliarde EUR din fonduri structurale;

(e)  plățile efectuate către beneficiarii finali se ridică la 15,2 miliarde EUR, dintre care 10,1 miliarde EUR din fonduri structurale, respectiv 93 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară;

(f)  conform datelor comunicate de cele 81 % dintre instrumentele de inginerie financiară care au transmis rapoarte, costurile și comisioanele de gestiune au totalizat 0,9 miliarde EUR sau 6,7 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară în cauză;

(g)  au fost returnate resurse în valoare de 8,5 miliarde EUR;

(h)  au fost sprijiniți 314 000 de beneficiari finali;

151.  subliniază că, de-a lungul anilor și al perioadelor de finanțare, utilizarea instrumentelor de inginerie financiară a crescut în mod dramatic, ceea ce face ca finanțarea din fonduri structurale să fie mai complexă și, prin urmare, să dea naștere unor riscuri în ceea ce privește responsabilitatea democratică; ia act de faptul că, potrivit estimărilor, 20,1 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul de coeziune (FC) vor fi furnizate prin intermediul instrumentelor financiare până la sfârșitul anului 2020;

152.  este preocupat, în acest context, de faptul că curțile naționale de conturi nu au acoperit suficient implementarea instrumentelor de inginerie financiară;

153.  constată că 63 % (675) din instrumentele de inginerie financiară au fost lansate în Polonia (247), Franța (152), Ungaria (139) și Italia (137);

154.  regretă faptul că 6,7 % din totalul plăților pentru instrumentele de inginerie financiară în cauză (900 milioane EUR) au fost destinate costurilor și comisioanelor de gestiune; consideră că această sumă este mult prea mare;

155.  ia act de faptul că persistă anumite erori și discrepanțe la raportarea datelor; printre acestea se numără sume mici, dar semnificative, din resursele programelor operaționale, angajate în acordurile de finanțare, dar neplătite în conturile instrumentelor financiare la închidere, o mărire a plăților de sume angajate în conturile mai multor instrumente de inginerie financiare după data de 31 decembrie 2015, precum și, în unele cazuri, sume mai mari plătite beneficiarilor finali, decât cele plătite instrumentelor de inginerie financiară[81];

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO)

156.  ia act de faptul că evaluarea ex post a FEDR-FC indică faptul că, deși convergența regională în perioada de programare 2007-2013 a fost insuficientă, fără politica de coeziune ar fi existat divergențe, deoarece criza financiară din 2007-2008 a creat un climat necorespunzător pentru investiții și convergență;

157.  subliniază că eventualele concluzii în ceea ce privește performanțele rămân limitate, deoarece acestea ar necesita o revizuire mai cuprinzătoare a datelor referitoare la performanță raportate de programele 2007-2013, care ar fi trebuit finalizată în luna august 2017; invită Comisia să informeze Comisia pentru control bugetar cu privire la rezultatul acestei revizuiri;

158.  observă că, potrivit datelor comunicate de Comisie privind implementarea perioadei de finanțare 2014-2020, au fost selectate peste 50 000 de proiecte, reprezentând investiții totale de 64,1 miliarde EUR, au fost create 45 000 de proiecte de cooperare între întreprinderi și instituții de cercetare, iar peste 380 000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) au beneficiat de sprijin din fondurile de coeziune, ceea ce a dus la crearea a peste 1 000 000 de locuri de muncă;

159.  observă, de asemenea, că, potrivit datelor comunicate de Comisie pentru aceeași perioadă de finanțare, mai mult de 75 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și din Fondul de coeziune sunt alocate pentru realizarea obiectivelor legate de uniunea energiei și de adaptarea la schimbările climatice; în plus, peste 5 000 de proiecte au fost selectate pe teren, pentru a sprijini economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

160.  constată că tabelul de mai jos prezintă totalul creditelor de angajament și de plată autorizate în 2016:

2016 în milioane EUR

 

Credite de angajament autorizate

Credite de plată autorizate

Cheltuieli administrative în domeniul de politică „Politica regională și urbană”

16,75

24,52

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și alte acțiuni la nivel regional

27 163,16

22 911,83

Fondul de coeziune (FC)

8 775,98

7 456,71

Instrumentul de asistență pentru preaderare - Dezvoltare regională și cooperare teritorială la nivel regional

54,14

522,95

Fondul de solidaritate

81,48

68,48

Total

36 091,51

30 984,47

161.  observă, totuși, că aceste date statistice dau puține informații cu privire la sustenabilitatea și performanța proiectelor respective;

162.  reamintește importanța deosebită atribuită condiționalităților ex ante, datorită faptului că stabilesc condiții orizontale și sectoriale pentru a asigura eficacitatea cheltuirii fondurilor ESI; odată cu îndeplinirea condiționalităților ex ante, alături de reținerea unui procent de 10 % din plăți, după cum prevede regulamentul revizuit în vigoare, implementarea proiectelor ar trebui să devină mai ușoară și mai puțin vulnerabilă la erori; ia act însă de Raportul special nr. 15/2017 al Curții, care pune sub semnul întrebării măsura în care acest lucru a condus în mod efectiv la schimbări pe teren;

163.  regretă faptul că numai 87 % (181 din 209) dintre autoritățile de certificare fuseseră desemnate până la sfârșitul anului 2016, și că nicio autoritate nu fusese desemnată pentru 28 de programe principale (în Austria o autoritate a fost desemnată numai pentru un singur program, în Belgia numai pentru 2 programe, în Germania numai pentru 8, în Finlanda numai pentru un singur program, în Franța numai pentru 2, în Irlanda numai pentru 2, în Italia numai pentru 6, în România numai pentru 4, în Slovacia numai pentru un singur program, în Regatul Unit numai pentru un singur program);

164.  constată cu surprindere că principalele dificultăți identificate în procesul de desemnare au fost legate de crearea de sisteme informatice care să includă elementele noi din perioada 2014-2020 în ceea ce privește raportarea și elaborarea de proceduri pentru a asigura un sistem solid de supraveghere a organismelor intermediare de către autoritățile de management;

165.  regretă, de asemenea, că, în general, doar 26,1 % dintre proiecte au fost selectate, și doar 3,7 % din fondurile structurale disponibile au fost absorbite la sfârșitul lui 2016, dar salută faptul că procesul de selecție s-a accelerat în 2017; consideră că demararea lentă poate duce la un număr ridicat de angajamente restante la sfârșitul actualei perioade de finanțare; invită Comisia să asigure eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității administrative a autorităților naționale, regionale și locale;

166.  subliniază că selecția proiectelor a fost lentă în special în Spania, Cipru, România, Austria, Republica Cehă, Croația și Slovacia;

167.  observă că, prin urmare, pentru majoritatea programelor operaționale (247 din 295) nu a fost certificată nicio sumă în conturi (așa-numite „conturi zero”), deoarece nu au fost declarate cheltuieli până la 31.7.2016;

168.  se declară mulțumit de faptul că Comisia, pe baza opiniilor de audit preliminar privind asigurările primite, nu a detectat inexactități materiale;

169.  este preocupat, cu toate acestea, de faptul că 7 din 9 audituri ale Comisiei privind programe operaționale sau zone cu risc ridicat au scos la iveală deficiențe semnificative (în Ungaria - transportul, administrația electronică și implementarea programelor operaționale; în Italia - Reti e mobilità, istruzione, prioritatea 3 și programele operaționale de asistență tehnică; în România - programele operaționale de competitivitate și mediu);

170.  constată că 278 din 322 de sisteme de gestionare și control au primit o opinie fără rezerve sau o opinie „cu rezerve, cu impact moderat”; constată că, în 40 de cazuri, Comisia a emis o opinie cu rezerve, cu impact semnificativ;

171.  constată că, potrivit calculelor Comisiei, suma totală expusă riscului se ridica la data plății la o valoare cuprinsă între 644,7 și 1 257,3 milioane EUR, precum și că Comisia a efectuat corecții financiare, ca urmare a rolului său de supraveghere, în valoare de 481 milioane EUR în 2016;

172.  observă că Comisia a estimat rata de eroare medie globală la plățile din 2016 pentru programele FEDR/FC din perioada 2007-2013 ca fiind cuprinsă între 2,2 % și 4,2 %, iar rata erorii reziduale la încheiere ca fiind de aproximativ 0,4 %; subliniază că cea mai mare pondere din rata de eroare estimată pentru 2016 a avut-o din nou „coeziunea”, urmată de rubricile „resursele naturale”, „competitivitatea” și „Europa globală”; solicită Comisiei să continue să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți sistemele lor de gestiune și control și să continue să utilizeze instrumentele de supraveghere juridică disponibile pentru se asigura că toate erorile materiale sunt corectate;

173.  ia act de faptul că Comisia a înregistrat 68 de rezerve pentru perioada anterioară și 2 rezerve pentru actuala perioadă de finanțare;

Aspecte specifice

Grecia

174.  salută eforturile DG REGIO de a face progrese în ceea ce privește lista de proiecte prioritare în Grecia;

175.  în acest context, salută:

(a)  înființarea a patru concesiuni de autostradă (Atena-Salonic, Korinthos-Tripoli-Kalamata, Korinthos-Patras și Patras-Ioannina, care acoperă în total peste 1 000 km de drum), care sunt în prezent operaționale și foarte apreciate de utilizatori,

(b)  programul „economii de energie în gospodării” (o combinație între FEI și granturi), care a îmbunătățit eficiența energetică în 46 000 de gospodării și a creat 6 000 de locuri de muncă; cererea a fost atât de ridicată, încât a fost creat imediat un program succesor pentru perioada 2014-2020,

(c)  instrumentele financiare, în special JEREMIE, care au permis crearea sau păstrarea a mai mult de 20 000 de locuri de muncă,

(d)  proiectul privind rețetele electronice pentru medicamente, care gestionează lunar peste 5,5 milioane de rețete electronice și 2,4 milioane de cereri de diagnostic, cu participarea a 13 000 de farmacii și 50 000 de medici, și a dus la reduceri semnificative ale costurilor pentru bugetul elen de sănătate publică;

176.  Pe de altă parte, regretă că:

(a)  proiectele de metrou din Atena (prelungirea liniei 3 până la Pireu) și din Salonic (linia principală) au suferit întârzieri serioase, care au necesitat introducerea treptată a acestora în perioada de programare 2014-2020;

(b)  unele proiecte-cheie din sectoarele feroviar, digital și energetic au fost anulate sau întârziate și, în consecință, acestea au fost introduse treptat sau transferate în întregime în perioada de programare 2014-2020;

(c)  o mare parte a infrastructurilor de gestionare a apelor uzate și a deșeurilor solide nu au fost încă finalizate;

177.  salută faptul că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și-a finalizat ancheta administrativă privind proiectul ceh „cuibul de berze”; ia act de faptul că dosarul OLAF a fost făcut public de către mass-media cehă; regretă faptul că OLAF a constatat nereguli grave;

178.  invită DG REGIO să recupereze cofinanțarea din partea Uniunii implicată, și anume 1,67 milioane EUR, și să aplice sancțiunile necesare;

179.  ia act de faptul că proiectul „Cuibul de berze” a fost retras de la finanțarea din fonduri UE de către Republica Cehă începând cu 25 ianuarie 2018 și că, respectând principiul subsidiarității, proiectul este deja în curs de revizuire judiciară în Republica Cehă;

180.  se declară preocupat de observația Comisiei că, în Ungaria, ponderea contractelor atribuite în cazul cărora a fost primită o singură ofertă este de 36 %; constată că media în Uniune este de 17 %; invită Comisia să promoveze concurența în procedurile de licitare;

181.  salută evaluarea pozitivă a celor 10 ani ai mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) pentru Bulgaria și România[82]; este preocupat de pasul înapoi făcut recent de Bulgaria și România în lupta împotriva corupției la nivel înalt; invită Comisia să sprijine și să încurajeze autoritățile de aplicare a legii și autoritățile anticorupție din ambele state membre; subliniază istoricul impresionant al Direcției Naționale Anticorupție din România în ceea ce privește soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu; subliniază că menținerea acestui efort este de importanță fundamentală pentru consolidarea luptei împotriva corupției;

182.  condamnă atacul recent împotriva unui jurnalist din Slovacia, care poate fi legat de activitatea sa investigativă; îndeamnă Comisia să informeze Parlamentul cu privire la fondurile europene pentru agricultură alocate în Slovacia;

183.  constată că OLAF a finalizat, de asemenea, o anchetă administrativă privind un împrumut acordat Grupului Volkswagen de către Banca Europeană de Investiții (BEI);

184.  ia act de declarația făcută de Președintele BEI, Werner Hoyer, care precizează că: „Încă nu putem exclude faptul că unul dintre împrumuturile noastre, împrumutul de 400 milioane EUR „Volkswagen Antrieb RDI”, a avut legătură cu tehnologiile de control al emisiilor dezvoltate în perioada în care software-ul de manipulare a fost conceput și utilizat. Acum vom analiza concluziile OLAF și vom lua în considerare toate măsurile disponibile și adecvate. [...]Suntem foarte decepționați de afirmațiile din cadrul anchetei OLAF, și anume că BEI a fost înșelată de către VW în ceea ce privește utilizarea dispozitivului de manipulare.”;

Raportul anual de activitate al Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL)

185.  ia act de faptul că DG EMPL își subliniază contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii 2020, după cum urmează:

(a)  rata de ocupare a forței de muncă în Uniune la persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a ajuns la 71,2% în trimestrul al treilea din 2016; pentru prima dată, rata de ocupare a forței de muncă a depășit nivelul din 2008 (70,3%), iar rata țintă a Strategiei Europa 2020 poate fi atinsă, dacă această tendință continuă;

(b)  rata totală a șomajului continuă să scadă, fiind în prezent sub 10 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro; cu toate acestea, șomajul în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung rămân provocări majore pentru UE, în ciuda scăderii observate, de la 19,5% în decembrie 2015 la 18,6% în decembrie 2016, respectiv de la 4,3% în trimestrul al treilea din 2015 la 3,8% în trimestrul al treilea din 2016;

(c)  redresarea economică care a început în 2013 a fost însoțită, de asemenea, de o reducere continuă, chiar dacă insuficientă, a sărăciei, măsurată de rata persoanelor expuse riscului de sărăcie, care a scăzut de la 24,7 % în 2012 la 23,7 % în 2015, însă redresarea nu se resimte încă în toate sectoarele societății, astfel că, în anul 2016, 118 milioane de persoane erau expuse riscului de sărăcie și excluziune socială (cu 1,7 milioane de persoane peste nivelul din 2008), cu mult peste cifra necesară pentru a atinge obiectivele Europa 2020 privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

(d)  investițiile realizate cu scopul de a ameliora condițiile de mobilitate geografică și profesională și de a combate în același timp riscurile de denaturări și abuzuri au contribuit la creșterea progresivă a ratei mobilității în interiorul UE, care a atins nivelul de 3,6% din populație în 2015;

186.  regretă, cu toate acestea, că disparitățile în distribuția veniturilor au crescut între 2013 și 2014 și, deși în general au rămas stabile de atunci, există anumite cazuri în care aceste disparități continuă să crească; este preocupat de faptul că veniturile celei mai bogate cincimi din populație au fost de aproximativ cinci ori mai mari decât ale celei mai sărace cincimi în 2016, cu mari diferențe de la o țară la alta (și o creștere a inegalității în unele state membre);

187.  salută evaluarea ex-post a perioadei de programare 2007-2013 a FSE, care a fost finalizată la 12 decembrie 2016; ia act de constatarea, la sfârșitul anului 2014, că cel puțin 9,4 milioane de rezidenți europeni au găsit un loc de muncă cu sprijinul FSE, 8,7 milioane au dobândit o calificare sau un certificat, și că alte rezultate pozitive, cum ar fi creșterea nivelului de competențe, au fost raportate de 13,7 milioane de participanți; constată că FSE a avut, de asemenea, un impact pozitiv asupra produsului intern brut (PIB) al celor 28 de state membre (o creștere de 0,25 %) și a productivității, conform simulărilor macroeconomice;

188.  observă că aceste date cantitative arată, într-adevăr, o tendință pozitivă, dar oferă puține informații despre performanța și sustenabilitatea măsurilor;

189.  critică ferm DG EMPL pentru că nu a publicat propunerile de recomandări specifice pentru fiecare țară ale direcției, cu toate că Parlamentul i-a solicitat în mod repetat să facă acest lucru;

190.  constată că tabelul de mai jos prezintă totalul creditelor de angajament și de plată autorizate în 2016:

2016 în milioane EUR

 

Credite de angajament autorizate

Credite de plată autorizate

Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI)

12 438,2

8 132

Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)

534,7

278

Fondul european de ajustare la globalizare

27,6

27,6

Instrumentul de asistență pentru preaderare - Dezvoltarea resurselor umane

0

82,3

Gestiune directă (Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, Erasmus+) și agențiile

289

275

Total

13 290

8 795

191.  salută faptul că DG EMPL a elaborat o metodologie pentru a evalua anual performanța programelor, dar are îndoieli cu privire la valoarea informativă a unor criterii ca „bun”, „acceptabil” sau „slab”;

192.  este preocupat de faptul că, până în martie 2017, numai 87 % din autoritățile de certificare au fost desemnate;

193.  salută faptul că DG EMPL a primit, până la data de 15 februarie 2017, un pachet de asigurări complet, incluzând conturile, raportul anual de control și opinia de audit privind conturile, sistemul de gestionare și control și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, și de asemenea declarația de asigurare și raportul anual de sinteză pentru toate programele; ia act de faptul că, în general, DG EMPL a avut doar observații minore și a acceptat conturile anuale;

194.  salută, de asemenea, faptul că, până la sfârșitul anului 2016, DG EMPL și-a finalizat planul de audit multianual, în urma căruia 89 de autorități de audit din 92 au fost auditate, acoperindu-se 115 din cele 118 programe operaționale;

195.  constată că, în 2016, DG EMPL a efectuat corecții financiare în valoare de 255,8 milioane EUR; că valoarea totală cumulativă decisă sau acceptată a corecțiilor financiare pentru perioada de programare 2007-2013 se ridică, la sfârșitul anului 2016, la 1 454 milioane EUR; și că, pentru aceeași perioadă, statele membre au raportat corecții financiare în valoare de 2 253,8 milioane EUR;

196.  regretă că DG EMPL a menținut sau a emis următoarele rezerve, privind:

(a)  sistemele de gestionare și control pentru un program operațional FSE în Italia pentru perioada de programare 2000-2006 (rezervă în materie de risc reputațional);

(b)  sistemele de gestionare și de control pentru 23 de programe operaționale FSE specifice pentru perioada de programare 2007-2013; și

(c)  sistemele de gestionare și de control pentru 3 programe FSE sau YEI și 1 program operațional FEAD pentru perioada de programare 2014-2020;

197.  ia act de faptul că suma globală estimată care este expusă riscului pentru cheltuielile relevante pentru 2016 este de 279 milioane EUR;

Aspecte specifice

Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI)

198.  a fost informat cu privire la primele rezultate ale unui studiu referitor la implementarea Inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), care raportează că:

(a)  până la sfârșitul anului 2016, numărul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) care au participat la proiecte sprijinite de YEI care le-au sporit competențele sau le-au permis accesul la o experiență de lucru s-a triplat față de sfârșitul anului 2015 (1,3 față de 0,5 milioane de persoane);

(b)  dintre aceștia, 712 000 de șomeri și persoane inactive, care nu urmează programe educaționale sau de formare, au finalizat o intervenție finanțată de YEI; mai mult de jumătate dintre aceștia (aproximativ 346 000 de șomeri și persoane inactive care nu urmează programe educaționale sau de formare) au obținut un rezultat pozitiv, deoarece au început un program de educație/formare, sau au dobândit o calificare, sau au un loc de muncă (inclusiv activități independente), la momentul finalizării intervenției;

(c)  în Italia, o evaluare comparativă a demonstrat că noile politici inovatoare, sprijinite în mare măsură de YEI, au sporit șansele de angajare ale tinerilor cu 7,8 %, în ciuda diferențelor regionale semnificative, care prezintă dificultăți sporite în zonele în care șomajul în rândul tinerilor înregistrează ratele cele mai ridicate;

199.  constată, de asemenea, că:

(a)  Italia și Spania au mobilizat un număr semnificativ de tineri NEET prin intermediul acțiunilor YEI, deși nivelul șomajului în rândul tinerilor în țările respective este încă ridicat;

(b)  Slovacia a trecut de la programele de lucrări publice pentru tineri la mai multe măsuri eficace, precum extinderea ofertei de formare profesională;

(c)  în Italia, o evaluare comparativă a demonstrat că noile politici inovatoare, sprijinite în mare măsură de YEI, au sporit șansele de angajare ale tinerilor cu 7,8%, în ciuda diferențelor regionale semnificative;

(d)  în Portugalia, programele de antreprenoriat cofinanțate de YEI s-au dovedit mai reușite decât măsurile de învățământ superior;

(e)  Grecia a identificat necesitatea de a-și revizui sistemul de cupoane valorice pentru ocuparea și formarea tinerilor ;

(f)  în Polonia, 62 % din participanții YEI au primit o ofertă de muncă, de formare sau de educație, cu un nivel global de satisfacție a participanților ridicat;

200.  regretă, cu toate acestea, că abia 30 % din fondurile disponibile au fost utilizate, ceea ce reprezintă prefinanțarea inițială și plățile intermediare;

201.  salută faptul că, până în octombrie 2017, toate statele membre cărora li se aplică condiționalitatea ex-ante privind romii (Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Spania), au îndeplinit-o și, prin urmare, dispun de o strategie națională de integrare a romilor;

202.  constată că, pentru perioada de programare 2014-2020, două priorități de investiții FSE abordează direct nediscriminarea și integrarea romilor (a se vedea tabelul de mai jos)

Prioritate de investiții (PI)

Statele membre care au optat pentru PI

Alocare financiară(milioane EUR)

 

combaterea tuturor formelor de discriminare și promovarea egalității de șanse

11 state membre (BE, CY, CZ, DE, ES, FR, GR, IE, PL, PT și SK).

447

integrarea socioeconomică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;

12 state membre (AT, BE, BG, CZ, ES, FR, GR, HU, IT, PL, RO și SK).

1 600

Majoritatea fondurilor (1,2 milioane EUR) sunt concentrate în următoarele țări: BG, CZ, HU și RO

203.  constată că, deși dispune de un buget maxim anual de 150 de milioane de euro, Fondul european de ajustare a mobilizat doar 28 de milioane de euro pentru angajamente din rezervă în 2016, de el beneficiind opt state membre;

Măsuri de adoptat

204.  solicită, prin urmare, statelor membre și Comisiei să acorde mai multă atenție, în cadrul perioadei financiare post-2020, următoarelor aspecte:

(a)  crearea de valoare adăugată a UE prin politica de coeziune;

(b)  crearea unei coordonări mai strânse între coeziune, guvernanța economică și semestrul european cu eventuale măsuri de stimulare pentru a consolida atingerea obiectivelor politicii de coeziune în vederea eliminării disparităților și a inegalităților, așa cum prevăd tratatele, în cele trei dimensiuni ale sale - economică, socială și teritorială;

(c)  crearea unui sistem care permite concentrarea finanțării din fondurile de coeziune în regiunile care au cea mai mare nevoie de ea;

(d)  furnizarea de sprijin administrativ pentru regiunile care se confruntă cu dificultăți în absorbirea fondurilor;

(e)  elaborarea unui set unic de norme pentru fondurile structurale;

(f)  realizarea de progrese în direcția implementării principiului auditului unic;

(g)  accelerarea implementării programelor și proiectelor, în vederea respectării perioadei financiară de șapte ani (fără n+3);

(h)  permiterea curților naționale de conturi să auditeze instrumentele financiare în bugetul UE, reducerea numărului acestora și introducerea unor norme mai stricte pentru raportarea de către administratorii de fonduri, inclusiv de către Grupul BEI și de alte instituții financiare internaționale, cu privire la performanță și rezultatele obținute, sporind astfel gradul de transparență și de responsabilitate;

(i)  luarea în considerare a lecțiilor învățate din perioada curentă și necesitatea unei simplificări mai mari în scopul de a institui un sistem echilibrat care să asigure rezultate și buna gestiune financiară fără sarcini administrative excesive care ar descuraja potențialii beneficiari și ar conduce la creșterea numărului de erori;

(j)  asigurarea echilibrului geografic și social, astfel încât investițiile să fie realizate acolo unde sunt cele mai necesare;

205.  insistă ca DG REGIO și DG EMPL să își publice propunerile de recomandări specifice fiecărei țări în rapoartele lor respective de activitate anuală, după cum a solicitat în mod repetat Parlamentul;

206.  invită DG REGIO:

(a)  să prezinte un raport comisiei competente a Parlamentului în legătură cu diferitele dosare OLAF în curs atunci când procedurile judiciare conexe vor fi încheiate;

(b)  să prezinte un raport comisiei competente a Parlamentului, în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune pe 2016, referitor la progresele înregistrate privind toate proiectele menționate anterior;

207.  invită BEI să revizuiască de urgență constatările OLAF și să tragă concluziile necesare; invită BEI să informeze Parlamentul cu privire la concluziile sale și măsurile luate;

208.  invită Comisia să încurajeze utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri introduse de Regulamentul „Omnibus”;

209.  invită DG EMPL să pună în aplicare recomandările Serviciului de Audit Intern (IAS) cu privire la implementarea timpurie a strategiei de control pentru fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și să informeze Parlamentul cu privire la finalizarea acestuia;

210.  invită Comisia să prevadă simplificarea în continuare a normelor și o reducere a sarcinilor administrative, în scopul de a contribui la reducerea și mai mult a ratei de eroare;

Resurse naturale

Indicatori cheie de performanță (ICP) și o PAC echitabilă

211.  subliniază că, în conformitate cu raportul anual de activitate al DG AGRI (pagina 15 - ICP 1: venitul factorilor agricoli per lucrător cu normă întreagă), valoarea adăugată a sectorului și productivitatea au scăzut ușor din nou în 2016 și că, în cazul DG AGRI, este dificil „să se identifice exact ce a cauzat scăderea generalizată a venitului factorilor începând cu 2013”;

212.  reamintește că IC 4 privind rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este relevant, deoarece rata de ocupare a forței de muncă în domeniul dezvoltării rurale nu este influențată numai de măsurile din cadrul PAC;

213.  regretă faptul că Comisia nu a dat curs recomandărilor emise de Parlament în rezoluția sa care însoțea decizia de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2015 în ceea ce privește redefinirea IPC 4 „pentru a sublinia impactul specific al măsurilor PAC asupra ocupării forței de muncă în zonele respective”;

214.  subliniază că, în 2016, 51 % dintre beneficiarii plăților directe au primit mai puțin de 1 250 EUR, ceea ce reprezintă un total de 4 % din totalul plăților directe[83];

215.  reamintește observațiile sale[84] legate de structura nesustenabilă a cheltuielilor din cadrul PAC: 44,7 % din totalul fermelor din Uniune au un venit anual mai mic de 4 000 EUR și, în 2016, în medie, 10 % dintre beneficiarii principali ai sprijinului direct din partea PAC au primit circa 60 % din plăți[85]; constată că distribuirea plăților directe reflectă în mare măsură concentrarea terenurilor, 20 % dintre agricultori deținând, de asemenea, 80 % din terenuri; (răspuns la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 17 de la audierea organizată de Comisia CONT cu dl Hogan la 28 noiembrie 2017); este preocupat de concentrația mare de beneficiari și subliniază că trebuie să fie găsit un echilibru mai bun între beneficiarii de mari și mici dimensiuni;

216.  constată că aproximativ 72 % din ajutor este plătit unor exploatații între 5 și 250 de hectare, care sunt în general exploatații familiale;

217.  solicită DG AGRI să definească obiective însoțite de indicatori pentru a reduce inegalitățile în materie de venituri între exploatații în următorul CFM;

218.  își reiterează opinia potrivit căreia plățile directe s-ar putea să nu își îndeplinească pe deplin rolul de plasă de siguranță pentru stabilizarea veniturilor exploatațiilor agricole, în special în ceea ce privește exploatațiile de dimensiuni mai mici, dată fiind distribuția inegală a plăților;

219.  este de părere că exploatațiile de dimensiuni mai mari nu au nevoie neapărat de același nivel de sprijin pentru stabilizarea veniturilor lor ca exploatațiile de dimensiuni mai mici în perioadele de volatilitate a veniturilor, întrucât s-ar putea ca acestea să beneficieze de eventuale economii de scară care, probabil, le cresc reziliența;

220.  invită Comisia să prevadă o simplificare reală în procesul și documentația necesară pentru accesul la finanțare, fără a încălca, astfel, principiul controlului și al monitorizării; solicită să se acorde o atenție deosebită sprijinului administrativ pentru micii producători, pentru care finanțarea este o condiție esențială pentru supraviețuirea activității de producție a acestora;

Rata de eroare

221.  subliniază faptul că Curtea a estimat că nivelul de eroare la capitolul resurse naturale în ansamblul său este de 2,5 % (2,9 % în 2015 și 3,6 % în 2014); salută evoluția pozitivă a ratei de eroare, observând în același timp că cifra pentru anul 2016 este mai mare decât pragul de semnificație;

222.  salută faptul că evaluarea Curții în ceea ce privește Fondul european de garantare agricolă (FEGA) constată că plățile legate de sprijinirea pieței și de sprijin direct nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2016, rata de eroare cea mai probabilă fiind estimată de Curte la 1,7 % (2,2 % în 2015);

223.  subliniază faptul că Curtea a constatat mai puține erori cauzate de supradeclararea de către agricultori sau de declararea unor terenuri neeligibile, ceea ce se datorează introducerii unei definiții noi, mai flexibile, a pajiștilor permanente, realizării unor planuri de acțiune pentru ameliorarea calității datelor în sistemele de identificare a parcelelor agricole și noului sistem geospațial online de depunere a cererilor;

224.  ia act de faptul că plățile de ecologizare au fost o sursă de erori care a afectat 17 % din nivelul de eroare estimat de către Curte, și că erorile constatate au fost în principal legate de cerințele privind zona de interes ecologic, deși rata de eroare pentru FEGA a fost sub pragul de semnificație; salută, în acest sens, scăderea ratei de eroare pentru FEGA la 1,7 %;

225.  subliniază că Curtea a constatat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește protecția pajiștilor permanente, Republica Cehă și Polonia neavând date istorice care să le permită să verifice respectarea obligației de a avea teren arabil acoperit cu iarbă, timp de cinci ani consecutivi, în timp ce Germania, Franța, Italia, Portugalia și Regatul Unit nu au clasificat pajiștile permanente într-un mod pe deplin fiabil;

226.  subliniază tendința pozitivă înregistrată în ceea ce privește ratele de eroare emise de Curte în pofida evoluției sumelor expuse riscului raportate de DG AGRI în rapoartele sale anuale de activitate, și anume de la 1,38 % în 2015 la 1,996 % în 2016 (măsurile de piață cu o rată de eroare de 2,85 % nefiind incluse) și 4 % pentru ambele exerciții financiare în domeniul dezvoltării rurale; înțelege că acest lucru nu reflectă abateri semnificative din punct de vedere statistic;

227.  regretă faptul că plățile pentru dezvoltarea rurală, mediu, politicile climatice și pescuit prezintă un nivel semnificativ de eroare în 2016, rata de eroare cea mai probabilă fiind estimată la 4,9 % (5,3 % în 2015); observă că, dacă toate informațiile deținute de autoritățile naționale ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,5 puncte procentuale mai mic;

228.  constată că, în domeniul dezvoltării rurale, trei dintre cele mai mari erori legate de eligibilitate vizau beneficiari care nu comunicaseră faptul că se aflau sub controlul unor societăți asociate, că depuneau cereri împreună cu societăți asociate sau că realizau achiziții de la societăți asociate, ceea ce constituie o încălcare a normelor Uniunii sau a normelor naționale (raportul anual al Curții pe 2016, punctul 7.26);

Sistemele de gestionare și control

229.  subliniază că, în raportul său anual de activitate, directorul general al DG AGRI a formulat o rezervă privind plățile directe la 18 agenții de plată din 12 state membre, și că suma gestionată de către agențiile de plăți cu o rezervă și plasată sub control consolidat se ridică la 13 618,6 milioane EUR, iar suma expusă riscului aferentă cheltuielilor care fac obiectul unor rezerve este de 541,2 milioane EUR;

230.  subliniază că au fost identificate deficiențe în special în sistemul de gestionare și control din Ungaria (privind declarația de gestiune trimisă cu întârziere de către agenția de plăți și deficiențe în materie de plăți de ecologizare), Bulgaria (privind ecologizarea și statutul ecologic al agricultorilor), Polonia (în ceea ce privește plata pentru ecologizare) și Italia (referitor la deficiențele privind stabilirea corectă a eligibilității terenurilor și a agricultorului activ);

231.  își exprimă regretul cu privire la recentele cazuri de fraudă legate de agențiile de plăți din Italia; solicită Comisiei să monitorizeze în mod activ situația și să ofere informații Parlamentului cu privire la acțiunile întreprinse în urma procedurii de descărcare de gestiune;

232.  solicită Comisiei să accelereze procedura de verificare a conformității inițiată la 8 ianuarie 2016 pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul de conflicte de interese în legătură cu Fondul de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă; ia act de faptul că neremedierea unui conflict de interese poate duce, în cele din urmă, la retragerea acreditării agenției de plăți de către autoritatea competentă sau la impunerea de corecții financiare de către Comisie; invită Comisia să informeze Parlamentul fără întârziere dacă, în urma verificării conformității, OLAF va transmite DG AGRI informații legate de posibile cazuri de fraudă, corupție sau activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii;

Fiabilitatea datelor comunicate de către statele membre

233.  subliniază că, întrucât sistemele de gestionare și control din anumite state membre prezintă deficiențe, DG AGRI ajustează statisticile de control raportate în principal pe baza auditurilor Comisiei și Curții efectuate în ultimii trei ani, precum și pe baza avizului organismului de certificare pentru exercițiul financiar în cauză;

234.  subliniază că, în pofida faptului că, începând cu anul 2015, organismele de certificare din statele membre au datoria de a verifica legalitatea și regularitatea operațiunilor:

(a)  la măsurile de piață, DG AGRI a efectuat ajustări la un total de 32 de scheme (și anume, mai puțin de 20 % din numărul total al schemelor pentru care au fost declarate cheltuieli în 2016);

(b)  la plățile directe, s-au operat ajustări în 52 cazuri (din 69); deși majoritatea acestor ajustări au fost mai mici de 1 %, 7 dintre ele au fost între 1 % și 2 %, iar 9 au fost de peste 2 %;

(c)  la dezvoltarea rurală, au fost aplicate plăți suplimentare la 39 de agenții de plăți din 72, cu 21 de ajustări mai mari de 1 % și 16 de peste 2 %;

Aspecte legate de performanță în dezvoltarea rurală

235.  salută faptul că Curtea a examinat, în cursul ultimilor trei ani, aspectele legate de performanță pentru operațiunile în materie de dezvoltare rurală incluse în eșantion; ia act cu satisfacție de faptul că 95 % din proiectele finalizate la momentul auditului fuseseră realizate conform planificării, însă regretă probele insuficiente privind caracterul rezonabil al costurilor;

236.   subliniază că aproape toate proiectele auditate de către Curte au utilizat un sistem care rambursează costurile suportate și ia act de faptul că, în perioada de programare 2014-2020, statele membre pot utiliza, ca alternativă, un sistem de opțiuni de costuri simplificate care implică bareme standard pentru costurile unitare, sume forfetare și finanțare la rate forfetare, care limitează în mod eficace riscul unor prețuri excesive;

Înverzirea

237.  ia act de faptul că Curtea a raportat, în raportul său anual pe 2016 (punctul 7.17), în legătură cu plățile pentru înverzire în cazul a 63 de exploatații agricole, că:

(a)  cerința privind diversificarea culturilor fusese respectată de toate exploatațiile care făceau obiectul acesteia;

(b)  majoritatea erorilor în materie de înverzire s-au datorat nerespectării cerințelor privind zona de interes ecologic (EFA), în timp ce;

(c)  parcelele erau corect înregistrate în sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) în ceea ce privește menținerea pășunilor permanente existente;

(d)  nu toate pajiștile permanente fuseseră însă înregistrate în mod adecvat ca atare;

238.  este totuși deosebit de îngrijorat de primele concluzii trase de Comisie în documentul de lucru al serviciilor sale intitulat „Revizuirea măsurilor de înverzire după un an”, SWD (2016)218 a doua parte, pagina 14, în care se menționează: „În general, fermierii ar trebui să alterneze culturile pe mai puțin de 1% din suprafața arabilă totală din Uniunii pentru a se conforma cerinței privind diversificarea culturilor și, având în vedere că marea majoritate a terenurilor arabile din Uniune sunt supuse obligației privind diversificarea culturilor, acest impact limitat pare să reflecte practicile curente ale fermierilor care se conformează deja acestei cerințe”;

239.  subliniază că Curtea a confirmat în raportul său anual (punctele 7.43-7.54) analiza realizată de Comisie, subliniind că diversificarea culturilor și sistemul zonelor de interes ecologic (EFA) au făcut ca majoritatea fermelor pe care le-a vizitat să nu trebuiască să facă modificări (89 % pentru diversificarea culturilor și 67 % pentru EFA);

240.  este deosebit de îngrijorat de faptul că, în conformitate cu raportul special al Curții nr. 21/2017 intitulat „Înverzirea PAC: o schemă de sprijin pentru venit mai complexă, însă ineficace deocamdată din punctul de vedere al impactului asupra mediului”, „este foarte puțin probabil ca înverzirea să producă beneficii semnificative pentru mediu și climă (...) [deoarece] cerințele privind înverzirea nu sunt, în general, exigente și corespund, în cea mai mare parte, unor practici agricole obișnuite” (pagina 47);

241.  mai mult, evidențiază că Curtea a menționat că, din cauza scutirilor extinse, majoritatea fermierilor (65 %) pot beneficia de plata pentru înverzire fără să se afle efectiv sub incidența obligațiilor legate de înverzire; prin urmare, înverzirea produce schimbări pozitive la nivelul practicilor agricole doar pentru o proporție foarte limitată din suprafața agricolă a UE;

242.  regretă că schemele de înverzire sunt mai degrabă un instrument de sprijinire a veniturilor fermierilor decât de consolidare a performanței în materie de mediu și climă a PAC; consideră că pentru ca programele agricole menite să abordeze necesitățile în materie de mediu și climă, acestea ar trebui să includă obiective de performanță și finanțare care să reflecte costurile suportate și veniturile pierdute în urma unor activități care depășesc scenariul de referință în materie de mediu;

243.  regretă că, întrucât acestea fac parte din plățile bazate pe suprafață, schemele de înverzire în proiectarea efectivă a programului ar putea spori dezechilibrele în distribuția sprijinului din cadrul PAC; în acest sens, solicită Comisiei să ia în calcul respectarea recomandărilor formulate de Curte în Raportul special nr. 21/2017;

244.  constată că, potrivit Comisiei: „impactul real (al schemelor de înverzire) asupra rezultatelor în materie de mediu depinde de alegerile făcute de statele membre și de fermieri și că, până în prezent, puține state membre au recurs la posibilitatea de a limita utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor în zonele de interes ecologic”;

245.  subliniază că, pentru administrația publică, sarcina de înverzire constă, în esență, în dezvoltarea unor noi instrumente de gestionare, cum ar fi componenta EFA din cadrul LPIS, ceea ce explică parțial motivul pentru care DG AGRI a crescut numărul de rezerve și de planuri de acțiune impuse statelor membre;

246.  ia act de faptul că înverzirea adaugă o complexitate semnificativă politicii agricole comune din cauza suprapunerilor cu alte instrumente ale PAC (ecocondiționarea și măsurile în materie de mediu din cadrul pilonului II); în acest sens, ia act de Raportul special nr. 21/2017 al Curții de Conturi privind înverzirea, care prevede că „Comisia și statele membre reduc riscul aferent de efect de balast și dublă finanțare”;

Schema pentru tinerii fermieri

247.  evidențiază că, ținând seama de disparitățile enorme în dezvoltarea sectorului agricol la nivelul întregii Uniuni, o problemă majoră o reprezintă provocarea demografică, care necesită elaborarea de politici care să abordeze penuria de tineri fermieri pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a agriculturii în Uniune;

248.  subliniază că tinerii agricultori se confruntă cu dificultăți specifice în ceea ce privește accesul la finanțare și o cifră de afaceri redusă în primii ani de activitate, combinate cu o evoluție lentă a reînnoirii generațiilor și accesul dificil la terenurile agricole;

249.  subliniază că scăderea numărului de tineri din acest sector face ca reînnoirea generațiilor să fie mai dificilă și poate implica pierderea de competențe și de cunoștințe valoroase, deoarece persoanele în vârstă, cu experiență, se pensionează; insistă, în consecință, că trebuie să se acorde sprijin atât agricultorilor care se pensionează, cât și tinerilor succesori care preiau o exploatație;

250.  este deosebit de îngrijorat de faptul că, în raportul său special nr. 10/2017 privind sprijinul pentru tinerii fermieri, Curtea constată că, pentru plățile directe, ajutorul pentru tinerii fermieri:

(a)  nu se bazează pe o evaluare temeinică a nevoilor;

(b)  nu reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor;

(c)  nici măcar nu este întotdeauna acordat tinerilor agricultori care au nevoie și

(d)  este acordat uneori exploatațiilor în care tinerii fermieri joacă doar un rol minor;

251.  regretă că, în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor agricultori prin intermediul programelor de dezvoltare rurală, Curtea a concluzionat că măsurile se bazează, în general, pe o evaluare vagă a nevoilor și că nu există o coordonare reală între plățile din cadrul pilonului I și sprijinul pentru tinerii agricultori din cadrul pilonul 2;

Măsuri de adoptat

252.  invită:

(a)  Comisia să analizeze cu atenție cauzele scăderii globale, începând din 2013, a venitului aferent factorilor de producție și să definească un nou obiectiv-cheie de performanță pentru următorul CFM, însoțit de indicatori de impact și rezultat, care să vizeze atenuarea inegalităților în materie de venituri între agricultori;

(b)  statele membre să depună mai multe eforturi pentru a include informații mai fiabile și actualizate în bazele lor de date LPIS;

(c)  Comisia să revadă abordarea adoptată de agențiile de plăți pentru clasificarea și actualizarea categoriilor de terenuri în sistemele lor LPIS și să efectueze verificările încrucișate necesare, pentru a diminua riscul de eroare în ceea ce privește plățile pentru înverzire;

(d)  Comisia să ia măsurile corespunzătoare pentru a solicita ca planurile de acțiune ale statelor membre în domeniul dezvoltării rurale să includă acțiuni destinate să remedieze cazurile de eroare constatate în mod frecvent;

(e)  Comisia să ofere orientări și să disemineze bunele practici în rândul autorităților naționale, precum și în rândul beneficiarilor și al asociațiilor acestora, pentru a se asigura că, în cadrul verificărilor acestora, sunt identificate eventualele legături dintre solicitanții de sprijin și alte părți interesate care participă la proiectele în materie de dezvoltare rurală sprijinite;

(f)  Comisia să continue să fie vigilentă în ceea ce privește controalele efectuate și datele comunicate de autoritățile din statele membre și să ia în considerare aceste constatări la alocarea sarcinilor sale de audit pe baza evaluărilor de risc;

(g)  statele membre, precum și beneficiarii și asociațiile acestora să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de sistemul de opțiuni simplificate în materie de costuri în cadrul dezvoltării rurale;

(h)  Comisia să pregătească și să dezvolte, pentru viitoarea reformă a PAC, o logică de intervenție completă pentru acțiunile UE în materie de mediu și climă care sunt legate de agricultură, inclusiv ținte specifice, și care să se bazeze pe o înțelegere științifică fundamentată pe date actualizate cu privire la fenomenele în cauză;

253.  solicită Comisiei să fie ghidată de următoarele principii în elaborarea unei noi propuneri privind înverzirea:

(a)  fermierii ar trebui să beneficieze de plăți în cadrul PAC dacă îndeplinesc un set unic de norme de bază în materie de mediu, inclusiv standardele privind bunele condiții agricole și de mediu și cerințele privind înverzirea care depășesc cadrul minim al legislației din domeniul mediului; în acest sens, salută logica abordării Comisiei care vizează un buget axat pe rezultate și consideră că un sistem viitor de punere în aplicare ar trebui să fie orientat într-o mai mare măsură spre rezultate;

(b)  nevoile specifice de la nivel local referitoare la mediu și climă pot fi abordate în mod adecvat prin acțiuni programate țintite și mai eficace în domeniul agriculturii;

(c)  atunci când li se prezintă diverse opțiuni pentru implementarea PAC, statele membre ar trebui să fie obligate să demonstreze, înainte de a proceda la implementare, că opțiunile pe care le-au selectat sunt eficace și eficiente din punctul de vedere al capacității lor de a duce la îndeplinirea obiectivelor politicii și, în special, a obiectivelor legate de siguranța alimentară, de calitatea alimentelor și de rolul acestora în menținerea sănătății, de înverzire, de gestionarea teritoriului și de combaterea depopulării în UE;

254.  invită Comisia:

(a)  să efectueze o evaluare cuprinzătoare a tuturor politicilor și instrumentelor existente din cadrul PAC care pot fi combinate pentru a ajuta tinerii agricultori și pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă tinerii fermieri în ceea ce privește accesul la exploatațiile deja existente sau înființarea de ferme și care pot fi abordate în viitoarea revizuire a PAC;

(b)  să garanteze că în cadrul reformei agrare, condițiile pentru dezvoltarea rurală, așa cum sunt prevăzute, printre altele, în Declarația Cork 2.0 sunt îmbunătățite în continuare pentru a asigura succesul programelor de sprijinire a tinerilor fermieri;

(c)  să introducă în legislația pentru PAC de după 2020 (sau să ceară statelor membre să prezinte, în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) o logică clară de intervenție pentru instrumentele de politică care vizează reînnoirea generațiilor în agricultură; această logică de intervenție ar trebui să includă:

–   o evaluare temeinică a nevoilor tinerilor fermieri;

–   o evaluare a nevoilor care ar putea fi abordate prin instrumente de politică ale UE și a nevoilor care pot fi sau sunt deja abordate mai bine prin politicile naționale ale statelor membre, precum și o analiză privind formele de sprijin (de exemplu: plăți directe, sumă forfetară, instrumente financiare) cele mai potrivite pentru a răspunde nevoilor identificate;

–  măsuri de sensibilizare a autorităților, a beneficiarilor și a asociațiilor acestora, privind posibilele forme de asistență care ar permite realizarea, într-o etapă mai timpurie, a transferului unei exploatații către un succesor și care includ servicii de consultanță sau măsuri însoțitoare, cum ar fi crearea unui sistem satisfăcător de pensii bazat pe veniturile sau contribuțiile colectate la nivel național sau regional în sectorul agricol, alimentar și al silviculturii;

–   definirea unor obiective SMART, în care să fie prezentate în mod explicit și cuantificabil rezultatele preconizate ale instrumentelor de politică în ceea ce privește rata de reînnoire a generațiilor și contribuția la viabilitatea exploatațiilor sprijinite; ar trebui clarificat, în special, dacă instrumentele de politică ar trebui să aibă ca obiectiv sprijinirea unui număr cât mai mare de tineri fermieri sau ar trebui să vizeze un anumit tip de tinerii fermieri;

(d)  să se asigure că prin legislația propusă pentru PAC de după 2020, Comisia și statele membre (în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) își îmbunătățesc sistemul de monitorizare și de evaluare;

Europa în lume

Ratele de eroare

255.  subliniază că, potrivit constatărilor Curții, cheltuielile aferente capitolului „Europa în lume” sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, nivelul estimat de eroare fiind de 2,1% (2,8% în 2015 și 2,7% în 2014); salută tendința pozitivă care caracterizează indicele de eroare din acest domeniu de politică;

256.  regretă că, dacă se exclud operațiunile cu mai mulți donatori și cele de sprijin bugetar, rata de eroare pentru operațiunile specifice gestionate direct de către Comisie a fost calculată la 2,8% (3,8% în 2015 și 3,7% în 2014);

257.  evidențiază că Comisia și partenerii săi responsabili de implementarea proiectelor au comis mai multe erori în cadrul operațiunilor aferente granturilor, precum și în cadrul acordurilor de contribuție încheiate cu organizații internaționale decât în cadrul operațiunilor aferente altor forme de sprijin; subliniază, în special, că operațiunile de sprijin bugetar examinate de Curte nu au fost afectate de erori privind legalitatea și regularitatea;

258.  observă că, dacă toate informațiile deținute de Comisie - și de auditorii numiți de Comisie - ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru capitolul „Europa în lume” ar fi fost cu 0,9 % mai mic, și anume 1,4 %, situându-se, prin urmare, sub pragul de semnificație;

259.  subliniază că:

(a)  37 % din nivelul de eroare estimat poate fi atribuit cheltuielilor pentru care nu au fost furnizate documente justificative esențiale;

(b)  28 % din nivelul de eroare estimat este reprezentat de două cazuri în care Comisia a acceptat cheltuieli care nu fuseseră de fapt suportate; regretă că această situație a fost detectată deja anul trecut și subliniază că testele de validare a operațiunilor efectuate de către Curte au relevat o serie de deficiențe în materie de control în sistemele Comisiei;

(c)  26 % din nivelul estimat de eroare se referă la cheltuieli neeligibile: de exemplu, cheltuieli efectuate în legătură cu activități care nu erau acoperite de un contract sau cheltuieli care fuseseră suportate în afara perioadei de eligibilitate, nerespectarea regulii de origine, taxe neeligibile și costuri indirecte imputate în mod greșit drept costuri directe;

Declarația de asigurare

260.  este profund preocupat de faptul că, potrivit Curții, auditorii DG NEAR au detectat deficiențe în ceea ce privește gestiunea indirectă a celui de al doilea Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II), mai exact la nivelul autorităților de audit din trei țări beneficiare ale asistenței IPA II -Albania, Turcia și Serbia; constată existența acestor deficiențe, cu toate că autoritățile de audit din Albania și din Serbia au adoptat măsuri pentru soluționarea problemelor detectate; în cazul Turciei, există anumite aspecte importante privind sistemele autorității de audit care ar putea să limiteze în continuare asigurarea furnizată de această autoritate Comisiei (raportul anual al Curții pe 2016, punctul 9.24);

261.  este preocupat de faptul că Curtea de Conturi a estimat că capacitatea de corecție a DG NEAR a fost supraestimată și, prin urmare, și valoarea totală expusă riscului la momentul plății;

Performanța

262.  ia act de faptul că DG DEVCO a definit în raportul său anual de activitate indicatorii principali de performanță legați de dezvoltarea umană, schimbările climatice, gen și rata de eroare, dar regretă că niciunul dintre acești indicatori nu sunt capabili să evalueze performanța politicii de cooperare pentru dezvoltare, deoarece ei indică doar partea din ajutor dedicată fiecăruia dintre obiective, în loc să evalueze impactul real, ca în cazul progreselor realizate pentru atingerea obiectivelor;

263.   este preocupat de faptul că Serviciul de Audit Intern (IAS) din cadrul Comisiei a afirmat că, „în ceea ce privește raportarea, tipul de informații privind performanța DG DEVCO furnizate de diferitele rapoarte legate de planificarea și programarea strategică (raportul anual de activitate, raportul ordonatorilor de credite subdelegați, raportul privind gestionarea asistenței externe) este limitat și nu permite să se aprecieze concret dacă obiectivele au fost sau nu îndeplinite”;

Rapoartele privind gestionarea asistenței externe

264.  regretă din nou că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

265.  ia act de faptul că, în răspunsul comisarului Oettinger la scrisoarea raportorului, Comisia informează cu privire la faptul că analizează un nou format de raport care ar putea fi transmis Parlamentului fără a fi necesare proceduri de confidențialitate, dar evitând, în orice caz, riscul de a se aduce atingere politicii diplomatice a Uniunii;

266.  salută faptul că DG DEVCO a făcut publică lista delegațiilor implicate în elaborarea rapoartelor privind gestionarea asistenței externe și a oferit o analiză a rezumatului indicatorilor-cheie de performanță realizat de DG DEVCO în raportul său anual de activitate; insistă, cu toate acestea, că Regulamentul financiar ar trebui să fie respectat pe deplin;

Fondurile fiduciare

267.  reamintește că posibilitatea pe care o are Comisia de a crea și gestiona fonduri fiduciare la nivelul Uniunii vizează:

(a)  consolidarea rolului internațional al Uniunii, precum și creșterea vizibilității și eficienței acțiunii sale externe și a asistenței pentru dezvoltare;

(b)  asigurarea unui proces decizional accelerat pentru selectarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare, ceea ce este esențial în caz de urgență și în cazul acțiunilor ulterioare unor situații de urgență;

(c)  asigurarea mobilizării unor resurse suplimentare destinate acțiunii externe și

(d)  creșterea, prin intermediul punerii în comun a resurselor, a coordonării între diferiții donatori din Uniune în anumite domenii de intervenție;

268.  în lumina experiențelor recente, exprimă unele preocupări referitoare la îndeplinirea principalelor obiective urmărite prin crearea de fonduri fiduciare și constată, în special, faptul că:

(a)  efectul de pârghie al acestui nou instrument nu este în mod necesar garantat, contribuția altor donatori fiind, în anumite cazuri, foarte limitată;

(b)  vizibilitatea acțiunii externe a Uniunii nu s-a îmbunătățit, în ciuda existenței a diferite acorduri cu părțile interesate, și nu este asigurată neapărat o mai bună coordonare a acțiunii tuturor părților interesate;

(c)  preferința a priori pentru agenții din state membre care se regăsește în unele dintre acordurile constitutive ale fondurilor fiduciare conduce mai degrabă la un conflict de interese decât la un stimulent pentru creșterea resurselor financiare oferite de statele membre;

269.  reamintește, în special, că Fondul fiduciar pentru Africa are o valoare de peste 3,2 miliarde EUR, peste 2,9 miliarde EUR provenind din Fondul european de dezvoltare (FED) și 228 667 de milioane EUR de la alți donatori; consideră inacceptabil faptul că implicarea FED în fonduri fiduciare limitează și mai mult posibilitatea Parlamentului de a examina cheltuielile UE;

270.  subliniază că punerea în comun a resurselor din FED, din bugetul Uniunii și de la alți donatori nu ar trebui să împiedice ca banii rezervați pentru țările membre ale ACP să ajungă la beneficiarii lor obișnuiți;

271.  evidențiază că „utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare precum fondurile fiduciare, pe lângă bugetul UE, pentru realizarea politicilor acesteia riscă să submineze acest nivel de răspundere de gestiune și de transparență, întrucât mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt aliniate între ele” (raportul Curții pe 2016, punctul 2.31); subliniază, în acest sens, importanța angajamentului Comisiei de a informa periodic autoritatea bugetară cu privire la finanțarea și la operațiunile prevăzute și în curs de desfășurare în cadrul fondurilor fiduciare, inclusiv cu privire la contribuțiile statelor membre;

Fonduri către Autoritatea palestiniană

272.  insistă asupra faptului ca materialele didactice și de instruire care sunt finanțate de Fondurile Uniunii, precum PEGASE, să reflecte valorile comune, precum libertate, toleranță și nediscriminare în educație, așa cum au decis Ministerele Educației Uniunii la Paris la data de 17 martie 2015;

Măsuri de adoptat:

273.  invită DG NEAR (raportul Curții pe 2016, punctul 9.37):

(a)  să colaboreze cu autoritățile de audit din țările beneficiare ale IPA II în vederea îmbunătățirii competenței lor;

(b)  să elaboreze indici de risc pentru a ameliora evaluarea bazată pe formularele de control intern pe care direcția generală le-a introdus, în mod just, pentru a evalua mai bine impactul erorilor;

(c)  să includă, în următorul său raport anual de activitate, informații corespunzătoare referitoare la sfera de acoperire a studiului privind rata de eroare reziduală și să precizeze limita inferioară, respectiv superioară, a ratei de eroare estimate;

(d)  să îmbunătățească în continuare modul de calculare a capacității de corecție pentru 2017, remediind neajunsurile identificate de Curte;

274.  invită DG DEVCO și DG NEAR să ia în considerare, în cooperare cu DG HOME, definirea unui indicator-cheie de performanță legat de eliminarea cauzelor profunde și care stau la baza migrației neregulamentare;

275.  solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a remedia deficiențele identificate de propriul său Serviciu de Audit Intern în ceea ce privește raportarea cu privire la performanță realizată de DG DEVCO și să transforme raportul privind gestionarea asistenței externe într-un document fiabil și pus integral la dispoziția publicului, care să susțină în mod corespunzător declarația de asigurare întocmită de șefii de delegație și de directorul general al DG DEVCO; solicită DG DEVCO să definească indicatorii-cheie de performanță în așa fel încât să facă posibilă măsurarea performanței politicii de cooperare pentru dezvoltare, fără a se aduce atingere politicii diplomatice a UE prin intermediul delegațiilor sale.

276.  consideră fundamentală posibilitatea de a suspenda acordarea fondurilor de preaderare nu numai în cazul unor abuzuri dovedite asupra lor, ci și în cazul în care țara în curs de aderare încalcă în orice fel drepturile consacrate prin Declarația universală a drepturilor omului;

277.  subliniază că fondurile fiduciare ar trebui să fie create numai atunci când utilizarea lor este justificată și măsurile necesare nu sunt posibile prin intermediul altor canale existente de finanțare; în acest sens, solicită Comisiei ca, la crearea fondurilor fiduciare, să instituie principii directoare pentru realizarea unei evaluări concise și structurate a avantajelor comparative ale fondurilor fiduciare în raport cu alte instrumente de ajutor și, de asemenea să efectueze analize care să stabilească lacunele specifice pe care fondurile fiduciare ar trebui să le elimine; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a pune capăt fondurilor fiduciare care nu sunt în măsură să atragă o contribuție semnificativă din partea altor donatori sau care nu furnizează o valoare adăugată în comparație cu instrumentele externe „tradiționale” ale UE;

278.  regretă profund cazurile recunoscute de violență, abuz sexual și comportamente total inadecvate ale personalului din cadrul misiunilor de asistență umanitară față de civilii aflați în situații de conflict și postconflict; constată că Comisia și-a asumat angajamentul de a revizui și, în cazul în care este necesar, de a suspenda finanțarea pentru partenerii care nu respectă standardele înalte de etică impuse; pentru a eradica acest flagel și pentru a preveni repetarea acestuia, îndeamnă Comisia să consolideze mecanismele preventive în ceea ce privește procedurile de selecție a personalului, precum și formarea și dezvoltarea continuă a acestuia, pentru a se înregistra progrese în prevenirea și evitarea acestui flagel; solicită, de asemenea, o politică de protecție a persoanelor care denunță nereguli;

279.  invită Comisia să asigure o elaborare a documentelor de strategie mai precisă, astfel încât să se ofere o evaluare mai completă și mai precisă a nevoilor de finanțare și a celor mai bune instrumente care pot fi utilizate;

280.  solicită Comisiei să asigure că fondurile UE sunt vărsate în conformitate cu standardele UNESCO de pace și toleranță;

281.  consideră că este esențial ca capacitatea administrativă a țărilor care beneficiază de finanțare să fie sprijinită în mod activ de către Comisia Europeană printr-o asistență tehnică adecvată;

Migrația și securitatea

282.  constată că, în capitolul 8 din raportul său anual privind „securitatea și cetățenia”[86], Curtea nu a calculat o rată de eroare pe baza celor 15 operațiuni pe care le-a examinat, deoarece acest eșantion nu era destinat să fie reprezentativ pentru cheltuielile aferente acestei rubrici din CFM;

283.  ia act cu îngrijorare de constatarea Curții potrivit căreia „ la doi ani de la demararea perioadei de programare de șapte ani, progresele realizate în ceea ce privește efectuarea de plăți în gestiune partajată în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI[87]) și al Fondului pentru securitate internă (FSI) au fost lente (Raportul anual al Curții pentru 2016, caseta 8.2);

284.   subliniază că Curtea a identificat mai multe deficiențe de sistem legate de programele SOLID, FAMI și FSI la nivelul Comisiei și al statelor membre;

285.  regretă, în special, că:

(a)  Curtea a subliniat numărul ridicat de proiecte de programe FAMI și FSI elaborate de statele membre și analizate de către Comisie înainte de aprobarea acestora, ceea ce poate întârzia punerea în aplicare;

(b)   potrivit Curții, evaluarea realizată de Comisie cu privire la sistemele statelor membre pentru FAMI și FSI se baza adesea pe informații care nu erau suficient de detaliate, în special în domeniul strategiilor de audit;

(c)  s-au înregistrat întârzieri în elaborarea rapoartelor întocmite în urma auditurilor de conformitate ex post pentru programele SOLID și proceduri nedocumentate în mod suficient de control al calității pentru activitățile de audit externalizate;

286.  regretă că Curtea a constatat și următoarele deficiențe la nivelul statelor membre: controale la fața locului nedocumentate în mod suficient, lipsa unui instrument informatic specific pentru gestiunea și controlul fondurilor și unele deficiențe în auditul realizat de autoritățile de audit din statele membre;

287.  regretă că Curtea a observat în raportul său anual că „suma globală a fondurilor care au fost mobilizate în scopul crizei privind refugiații și migrația nu a fost raportată de Comisie în 2016 și este dificil de estimat” (raportul anual al Curții punctul 2.28);

288.  regretă că Curtea a concluzionat în ceea ce privește hotspoturile (raportul special al Curții 6/2017) că:

(a)  în pofida unui sprijin considerabil din partea Uniunii, la sfârșitul anului 2016, structurile de primire din Grecia și Italia nu erau corespunzătoare;

(b)  lipseau în continuare structuri adecvate de cazare a minorilor neînsoțiți și de procesare a cazurilor acestora în conformitate cu standardele internaționale;

(c)  abordarea prevede apoi direcționarea migranților către procedurile subsecvente adecvate, și anume fie depunerea unei cereri de azil la nivel național, fie returnarea în țara de origine, iar punerea în aplicare a acestor proceduri subsecvente este adesea lentă și face obiectul unei serii de blocaje, care pot avea repercusiuni asupra funcționării hotspoturilor;

289.  regretă faptul că, potrivit organizației Human Rights Watch, femeile au raportat acte frecvente de hărțuire sexuală în hotspoturile din Grecia;

290.  împărtășește aprecierea Curții cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește repartizarea finanțării între resursele publice și resursele migranților în ceea ce privește asistența de urgență pentru transportul migranților din afara Uniunii din insulele grecești către Grecia continentală, menționată de Curte în raportul său anual (caseta 8.4 din raportul anual al Curții pe 2016); reamintește că legislația Uniunii nu permite beneficiarilor granturilor Uniunii să obțină profituri în urma punerii în aplicare a unui proiect; consideră că această situație aduce în discuție anumite aspecte reputaționale pentru Comisie și pune sub semnul întrebării modul de gestionare a acesteia din punct de vedere etic;

Măsuri de adoptat

291.  invită:

(a)  DG HOME să ia în considerare definirea, în cooperare cu DG DEVCO și DG NEAR, a unui indicator-cheie de performanță legat de eliminarea cauzelor profunde și care stau la baza migrației neregulamentare;

(b)  Comisia să regrupeze liniile bugetare care finanțează politica în materie de migrație în cadrul unei rubrici unice în vederea îmbunătățirii transparenței;

(c)  Comisia să definească strategii specifice cu echipele de sprijin ale UE pentru a garanta siguranța femeilor și a minorilor însoțiți în hotspoturi;

(d)  Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a pune la dispoziție structuri de primire corespunzătoare în Grecia și Italia;

(e)  Comisia și statele membre să remedieze deficiențele de sistem detectate de Curte în gestionarea fondurilor FAMI/FSI;

(f)   Comisia să furnizeze o estimare a costurilor plătite pentru fiecare migrant sau solicitant de azil, pe țări;

(g)  Comisia să instituie un sistem de control bazat pe respectarea drepturilor omului privind refugiații și solicitanții de azil;

(h)  Comisia să intensifice controalele privind fondurile pentru refugiați, care sunt adesea alocate de statele membre în situații de urgență fără a respecta normele aplicate în prezent;

Codul de conduită al comisarilor și procedurile de nominalizare a înalților funcționari

292.  apreciază că apelurile sale adresate Comisiei de a revizui codul de conduită al comisarilor până la sfârșitul lui 2017, inclusiv definind ceea ce reprezintă un conflict de interese, precum și introducând criterii pentru evaluarea compatibilității activităților profesionale după expirarea mandatului și prelungind la trei ani perioada existenței stării de incompatibilitate pentru președintele Comisiei, au primit răspunsul solicitat; ia act de faptul că noul cod a intrat în vigoare anul acesta, la 1 februarie;

293.  reamintește faptul că lipsa oricărui conflict de interese trebuie să constituie, de asemenea, o condiție prealabilă esențială ce trebuie îndeplinită înainte de audierea comisarilor și că, în consecință, formularele pentru declarațiile de interese financiare trebuie să fie completate și accesibile înainte de audierea comisarilor în cadrul comisiei competente a Parlamentului European, precum și faptul că acestea trebuie revizuite cel puțin o dată pe an și de fiecare dată când informațiile în cauză sunt modificate;

294.  consideră că Comisia ar trebui să prevadă un grad mai mare de responsabilitate pentru consilierii speciali ai comisarului, precum și transparența legăturilor și trecutului lor profesional și exercitarea controlului public asupra acestora, în scopul de a preveni potențialele conflicte de interese, dat fiind că ei au acces neîngrădit la Comisie; consideră că aceste măsuri vor contribui la limitarea posibilității de lobby la cel mai înalt nivel „pe ușa din dos”;

295.  evidențiază că extinderea perioadei existenței stării de incompatibilitate la trei ani ar trebui să se aplice tuturor membrilor Comisiei Europene, așa cum a solicitat Parlamentul în mai multe rânduri; insistă asupra faptului că avizele comitetului de etică ar trebui publicate atunci când sunt emise;

296.  își exprimă temerea că procedurile de numire a comitetului independent de etică nu garantează independența acestuia și subliniază că experții independenți nu ar trebui să fi deținut ei înșiși funcția de comisar și nici un post de înalt funcționar în cadrul Comisiei; solicită Comisiei să adopte noi norme privind comitetul independent de etică, în conformitate cu această observație;

297.  pentru a asigura excelența administrației publice europene, solicită Comisiei să prezinte, înainte de sfârșitul anului 2018, o propunere de procedură pentru numirea înalților funcționari, inclusiv a Secretarului general al Comisiei, care să garanteze selectarea celor mai buni candidați în condiții de transparență deplină și de egalitate de șanse și care să fie suficient de cuprinzătoare pentru a putea fi aplicată și în cadrul celorlalte instituții, precum Parlamentul și Consiliul;

298.  solicită Comisiei ca pe viitor să aibă în vedere introducerea următoarelor îmbunătățiri:

(a)  acceptarea de cadouri din partea donatorilor din statele membre ar trebui să fie interzisă [articolul 6 alineatul (4)];

(b)  implicarea comisarilor în politicile naționale, în timpul mandatului lor, ar trebui să fie suspendată sau limitată la statutul de parte pasivă;

(c)   o clarificare a referirii la „uzanțele diplomatice sau de curtoazie” [articolul 6 alineatele (2) și (5)], care suferă de pe urma lipsei de precizie și claritate și ar putea da naștere la abuzuri;

(d)   participarea comisarilor la campaniile electorale naționale ar trebui să fie aliniată la participarea la campania pentru alegerile europene (articolele 9 și 10); în ambele cazuri, comisarii ar trebui să își ia concediu electoral fără plată;

(e)   ar trebui să se clarifice în mai mare măsură criteriile pentru această posibilă sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în conformitate cu articolele 245 sau 247 din TFUE;

(f)  comisarii ar trebui să își declare toate interesele relevante (în calitate de acționari, membri ai consiliilor unor companii, consilieri și consultanți, membri ai unor fundații asociate etc.), mai degrabă decât să le selecteze exclusiv pe cele pe care ei le consideră susceptibile de a da naștere unui conflict de interese;

(g)  declarațiile de interese ar trebui să fie îmbunătățite în conformitate cu Rezoluția Parlamentului european din 1 decembrie 2016 referitoare la declarațiile de interese ale comisarilor - orientări (2016/2080(INI));

Administrația

Constatările Curții

299.  constată că instituțiile au redus, în mod colectiv, numărul de posturi din schema de personal cu 4,0 % între 2013 și 2017 (de la 39 649 la 38 072 de posturi), și că instituțiile au redus numărul angajaților (posturi ocupate efectiv de membrii personalului) cu 1,4 % între 2013 și 2017 (de la 37 153 la 36 657 de posturi);

300.  ia act, de asemenea, de concluziile suplimentare ale Curții:

„30. Totuși, în aceeași perioadă, autoritatea bugetară a acordat noi posturi instituțiilor, organelor și agențiilor în cadrul procedurii bugetare anuale. Aceste posturi au fost puse la dispoziție în principal pentru dezvoltarea activităților lor (acest lucru explică creșterea semnificativă a numărului de posturi acordate agențiilor), aderarea Croației și grupurile politice din Parlamentul European.

31. În consecință, numărul de posturi din schemele de personal a scăzut cu 1,1 % între 2012 și 2017, cu diferențe semnificative între instituții (- 3,5 %), agențiile descentralizate (+ 13,7 %) și agenții executive (+ 42,9 %). Numărul de posturi ocupate efectiv de la 1 ianuarie 2013 până la 1 ianuarie 2017 a crescut cu 0,4 % în decursul perioadei examinate (- 1,3 % pentru instituții și organisme și + 11,3 % pentru agenții, cu 9,6 % în cadrul agențiilor descentralizate și 33,7 % în agențiile executive). Rata de neocupare medie a scăzut de la 6,9 %, la 1 ianuarie 2013, până la 4,5 %, la 1 ianuarie 2017, și a atins un nivel de sub 2 % în unele instituții și organisme.”[88];

301.  ia act cu îngrijorare de discriminarea cu care se confruntă în continuare personalul UE angajat la Luxemburg, în pofida Hotărârii CJUE din octombrie 2000 în cauza Ferlini, C-411/98, și a Directivei 2011/24/UE, care sancționează, amândouă, această practică; subliniază, de asemenea, că supratarifarea se aplică în continuare în baza a două acorduri cu Federația spitalelor din Marele Ducat al Luxemburgului și cu Asociația medicilor și a stomatologilor, care o plafonează la 15 %, însă aceasta ajunge la 500 % în cazul în care îngrijirile sunt acordate în spitale; deploră faptul că Hotărârea CJUE din 2000 și Directiva 2011/24/UE sunt încălcate de aceste două convenții, precum și de numeroși furnizori naționali de servicii medicale; solicită Comisiei, în primul rând, să calculeze costul suplimentar anual al acestei supratarifări la bugetul UE (în speță SCAS) și să îl justifice și, în al doilea rând, să pregătească o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau o procedură judiciară similară împotriva Marelui Ducat; în al treilea rând, să informeze Parlamentul cu privire la consecințele Petiției publice nr. 765 adresate Camerei Deputaților din Marele Ducat al Luxemburgului și la dezbaterea publică organizată la 19 octombrie 2017 și, în al patrulea rând, să prezinte un protest împotriva celor două convenții încheiate cu Federația spitalelor din Marele Ducat al Luxemburgului și cu Asociația medicilor și a stomatologilor;

302.  salută declarațiile comisarului Oettinger cu privire la încetarea restricțiilor în ceea ce privește politica de personal, pentru a împiedica o afectare gravă a funcționării corespunzătoare a instituțiilor europene și, astfel, a calității serviciului public al UE pentru cetățenii europeni; subliniază importanța de a dispune de o funcție publică europeană solid, care să fie în serviciul cetățenilor și să fie capabilă să facă față provocărilor cu care se confruntă Uniunea și punerii în aplicare a politicilor sale, dând dovadă de cel mai înalt grad de profesionalism și de excelență posibil, asigurându-i-se, totodată, mijloacele legale și bugetare necesare; subliniază că este important ca funcția publică europeană să devină din nou atractivă pentru tinerii specialiști din UE; invită Comisia să elaboreze un raport referitor la consecințele restricțiilor asupra atractivității funcției publice europene și asupra caracterului insuficient al acesteia în prezent și să prezinte soluții pentru a o apropia de cetățenii europeni și pentru a spori interesul acestora de a face parte din funcția publică;

303.  insistă asupra faptului că este important să se identifice o soluție pentru problema legată de tarifarea excesivă – și în multe cazuri abuzivă – aplicată cheltuielilor medicale ale personalului și ale deputaților în Parlamentul European în unele state membre; invită Comisia să caute soluții pentru această problemă, care, în unele țări precum Luxemburg, implică un cost anual de aproximativ două milioane de euro (de exemplu negocieri cu sistemele de securitate socială publice și/sau private ale statelor membre, crearea unui card similar cu cardul de sănătate european pentru călătorii etc.);

Clădirile Jean Monnet (JMO I și JMO II) din Luxemburg

304.  recunoaște că construirea noului imobil Jean Monnet (JMOII) s-a confruntat cu o întârziere considerabilă, legată de costurile suplimentare;

305.  regretă că Comisia și autoritățile luxemburgheze au avut nevoie de 15 ani (1994-2009) pentru a conveni asupra modalităților viitoare de instalare a serviciilor Comisiei la Luxemburg;

306.  așteaptă cu interes să primească întregul istoric al clădirilor JMO I și JMO II dintre 1975 și 2011, așa cum a promis Comisia în răspunsurile sale scrise adresate în vederea pregătirii audierii cu comisarul Oettinger, la 23 ianuarie 2018;

307.  regretă faptul că, deși în 1997 s-a făcut un inventar complet al materialelor din clădirea JMO I care conțineau azbest, Comisia a părăsit clădirea abia în ianuarie 2014 și că AIB-Vinçotte Luxembourg nu și-a revizuit concluziile până în 2013; constată că foile de azbest din JMO I aveau o densitate mai mică decât se credea anterior și că, prin urmare, erau mai sensibile la impactul mecanic (o simplă frecare ar fi fost suficientă pentru ca fibrele să poată fi eliberate în aer și inhalate); consideră că, având în vedere riscurile grave pentru sănătate care decurg din inhalarea azbestului, Comisia ar fi trebuit să solicite expertiza și opinia calificată a altor experți în domeniu și mai ales după experiența din clădirea Berlaymont din Bruxelles; solicită Comisiei să comunice Parlamentului dacă toți lucrătorii au fost informați în mod corespunzător cu privire la situația și la riscurile grave pentru sănătate cu care s-au confruntat, dacă a fost depistat vreun caz de boală care ar putea rezulta din inhalarea de particule de azbest, ce măsuri au fost luate, dacă a fost cazul, și dacă au fost luate măsuri preventive (teste screening și de depistare precoce etc.); solicită, de asemenea, Comisiei să îi comunice dacă a inițiat vreo acțiune împotriva AIB-Vinçotte Luxembourg din acest motiv;

308.  a aflat că, în decembrie 2015, Comisia și autoritățile luxemburgheze au convenit cu privire la partajarea costurilor legate de mutarea anticipată din clădirea JMO I; subliniază că JMO II ar fi trebuit, inițial, să devină disponibilă la 31 decembrie 2014;

309.  solicită Comisiei să îi raporteze în detaliu cu privire la costurile de închiriere a celor șase clădiri ocupate între timp de către Comisie (ARIA, LACC, HITEC, DRB, BECH și T2) ca urmare a întârzierilor în livrarea clădirii JMO II, precum și cu privire la consecințele prelungirii contractelor de închiriere; solicită Comisiei să asigure, în strânsă cooperare cu CSHT, îmbunătățirea condițiilor de lucru în aceste șase clădiri și să negocieze rapid cu autoritățile luxemburgheze îmbunătățirea condițiilor de mobilitate și de acces la acestea; reamintește că trebuie amenajate cabinete medicale în fiecare dintre acestea, în conformitate cu legislația națională a Luxemburgului;

310.  a aflat recent că prima etapă a construcției clădirii JMO II este prevăzută să fie finalizată abia în 2020, iar a doua etapă în 2024; constată că Comisia invocă următoarele explicații pentru întârzieri:

(a)  grupul de arhitecți KSP a solicitat revizuirea anumitor clauze din contractul de gestionare;

(b)  o procedură de licitație pentru lucrările de excavații se confruntă cu probleme administrative;

(c)  modificările semnificative privind măsurile de securitate;

311.  dorește să primească documentele justificative pentru aceste explicații până la 30 iunie 2018;

Școlile europene

312.  reamintește că Comisia a plătit 61 % (177,8 milioane EUR) din bugetul școlilor europene în 2016;

313.  regretă că, după mai bine de 15 de ani[89], tot nu există un sistem solid de gestiune financiară pentru școlile europene;

314.  subliniază, în acest context, raportul Curții privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016, care a revelat următoarele deficiențe[90]:

„27. Curtea a identificat deficiențe semnificative în aplicarea contabilității pe bază de angajamente în conturile Oficiului central și ale școlilor din Alicante și Karlsruhe, în special la calcularea și rezervarea de provizioane pentru beneficiile angajaților și înregistrarea datoriilor și creanțelor. Erorile semnificative au fost corectate în cursul procedurii de consolidare. În timp ce sistemele de control intern ale școlilor din Alicante și Karlsruhe au identificat deficiențe limitate, există încă deficiențe semnificative la nivelul sistemului de control intern al Oficiului central. Rapoartele de audit ale auditorului extern independent au evidențiat, de asemenea, deficiențe semnificative în ceea ce privește recrutarea, achizițiile publice și procedurile de plată. Prin urmare, Curtea nu este în măsură să confirme că gestiunea financiară a fost realizată în conformitate cu cadrul general.”

315.  ia act de faptul că directoarea generală a acționat, așadar, în mod corespunzător atunci când a limitat declarația sa de asigurare: „Directoarea generală, în calitatea sa de ordonatoare de credite delegată, a semnat declarația de asigurare, deși aceasta este calificată de o rezervă din motive de reputație privind gestionarea eficace a unora dintre fondurile Comisiei alocate școlilor europene.”[91];

316.  regretă faptul că raportul Curții privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016 a revelat numeroase deficiențe; consideră că responsabilitatea financiară a sistemului școlilor europene ar trebui să fie ridicată la un nivel adecvat prin intermediul unui proces de descărcare specific pentru cele 177,8 milioane de euro puse la dispoziția sa;

317.  reiterează opinia Parlamentului, conform căreia se impune o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului școlilor europene pentru a lua în considerare „o reformă care acoperă probleme manageriale, financiare, organizatorice și pedagogice” și reamintește solicitarea sa ca „Comisia să prezinte anual Parlamentului un raport în care să evalueze progresul”;

318.  întreabă Comisia când se așteaptă să fie pus în aplicare un sistem de bună gestiune financiară pentru școlile europene; invită Comisia să ia măsurile necesare pentru ca sistemul de bună gestiune financiară pentru școlile europene să poată fi pus în aplicare cât mai curând posibil;

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

319.  este surprins de faptul că dezvoltarea unui nou sistem de gestionare a cazurilor, conceput de serviciile interne, va costa 12,2 milioane EUR; întreabă dacă OLAF a efectuat studii de piață pentru a identifica soluții mai ieftine înainte de a face aceste cheltuieli; se așteaptă ca Comisia și OLAF să prezinte o explicație detaliată a costurilor estimate și a măsurilor luate pentru a găsi o soluție mai economică pentru autoritatea care acordă descărcarea de gestiune;

320.  are mari îndoieli cu privire la

(a)  crearea de posturi cu scopul unic de a servi drept rampă de lansare pentru o detașare,

(b)  nerespectarea de către înalți funcționari a „perioadei existenței stării de incompatibilitate” înainte de a accepta o poziție cu legături strânse cu funcția anterioară,

(c)  expunerea înalților funcționari la riscul de a fi prinși într-un conflict de interese între loialitatea față de fostul și actualul angajator;

Grupurile de experți

321.  solicită Comisiei să asigure o componență echilibrată a grupurilor de experți; ia act de raportul Corporate Europe Observatory, din 14 februarie 2017, intitulat „Corporate interests continue to dominate key expert groups” („Interesele întreprinderilor continuă să domine principalele grupuri de experți”)[92]; își exprimă îngrijorarea cu privire la concluzia acestui raport, în special cu privire la dezechilibrul din cadrul grupurilor de experți GEAR2030, schimbul automat de informații privind conturile financiare, Forumul comun pentru prețurile de transfer, Platforma pentru bună guvernanță fiscală și al subgrupului Emisii generate în condiții reale de conducere – Vehicule ușoare din cadrul Grupului de lucru pentru autovehicule; consideră că Parlamentul nu a primit încă un răspuns oficial cu privire la Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la controlul registrului și la componența grupurilor de experți ale Comisiei[93]; invită Comisia să prezinte fără întârziere un răspuns amănunțit;

Grupul Volkswagen

Jurnalismul de investigație și lupta împotriva corupției

322.  condamnă uciderea jurnalistului slovac de investigații Jan Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kusnirova, la 22 februarie 2018, este foarte preocupat de informațiile potrivit cărora acest asasinat ar putea fi legat de plata frauduloasă a unor fonduri europene de transfer către un rezident în Slovacia și cu presupuse legături cu grupul de crimă organizată 'Ndràngheta; solicită Comisiei și OLAF să examineze îndeaproape dosarul și să raporteze cu privire la acesta în cadrul monitorizării descărcării de gestiune a Comisiei;

Indemnizații tranzitorii

323.  ia act de constatările și recomandările cuprinse în studiul elaborat de Departamentul tematic D din cadrul Parlamentului, studiu intitulat „Indemnizațiile tranzitorii pentru foștii titulari de funcții UE - prea puține condiții?”; invită Comisia să ia în considerare aceste recomandări și să inițieze o revizuire a indemnizațiilor tranzitorii pentru foștii titulari de funcții UE în scopul de a le spori transparența, precum și responsabilitatea pentru bugetul UE față de cetățeni;

Agențiile executive

324.  invită agențiile executive în cauză:

(a)  să monitorizeze și să pună în aplicare recomandările Serviciului de Audit Intern;

(b)  să evite, pe cât posibil, reportările prin introducerea creditelor bugetare diferențiate pentru a reflecta mai bine natura multianuală a operațiunilor;

(c)  să păstreze evidențe detaliate și cuprinzătoare privind achizițiile publice și procedura de recrutare.

Avizele comisiilor

Afaceri externe

325.  ia act de raportul final privind evaluarea externă a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului, publicat în iunie 2017;salută semnele care arată că observarea alegerilor contribuie la obiectivele generale și specifice ale IEDDO; subliniază că este important să se asigure un sprijin continuu pentru misiunile de observare a alegerilor în rândul populațiilor locale; în acest sens, atrage atenția asupra necesității de a se asigura rentabilitatea și de a introduce proporționalitatea printre resursele cheltuite pentru misiunile de observare a alegerilor și pentru punerea în practică a recomandărilor sale; solicită Comisiei să ia în considerare propunerile formulate în raportul final privind evaluarea externă IEDDO pentru a consolida și mai mult punerea în practică a recomandărilor ce rezultă din monitorizarea alegerilor;

326.  deși salută progresele înregistrate, constată că 4 din 10 misiuni civile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) nu au fost încă recunoscute de Comisie ca fiind în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile pentru a acredita toate misiunile civile din cadrul PSAC, în conformitate cu recomandarea CCE, permițând să le fie încredințate sarcini de execuție bugetară în cadrul gestiunii indirecte; Dezvoltare și cooperare

327.  își exprimă îngrijorarea privind tendința vizibilă a propunerilor recente ale Comisiei de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014[94] în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistență oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor Uniunii este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că considerentele politice nu ar trebui să prevaleze asupra prevederile legale precise; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

328.  susține acordarea de sprijin bugetar, dar solicită insistent Comisiei să definească mai bine și să evalueze în mod clar rezultatele în materie de dezvoltare care trebuie obținute în fiecare caz și, în primul rând, să mărească rigoarea mecanismelor de control al comportamentului statelor beneficiare în domenii precum corupția, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere;

329.  își manifestă preocuparea cu privire la declarația Curții, potrivit căreia Uniunea riscă în foarte mare măsură să nu își realizeze obiectivul de integrare a dimensiunii climatice în bugetul Uniunii și nu va îndeplini obiectivul de a cheltui 20 % din fonduri pentru măsuri de protecție a climei;

330.  este preocupat de constatarea Curții, potrivit căreia sistemul Uniunii de certificare a durabilității biocarburanților nu este pe deplin fiabil; subliniază potențialele consecințe negative pentru țările în curs de dezvoltare, astfel cum a afirmat Curtea: „Comisia nu a stabilit obligația ca sistemele voluntare să verifice dacă producția de biocarburanți pe care ele o certifică nu prezintă riscuri semnificative de generare a unor efecte socioeconomice negative, precum conflictele legate de proprietatea funciară, munca forțată sau munca copiilor, condițiile precare de muncă pentru fermieri și pericolele pentru sănătate și securitate.”; solicită Comisiei să se ocupe de această problemă;

331.  așteaptă cu interes să fie pe deplin informat și consultat cu privire la revizuirea la jumătatea perioadei a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, care ar trebui să țină seama de Agenda 2030 și de un nou Consens european privind dezvoltarea;

332.  invită Comisia să integreze o abordare bazată pe stimulente în politica sa de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; consideră că, cu cât o țară face progrese mai multe și mai repede privind reformele sale interne pentru crearea și consolidarea instituțiilor democratice, eradicarea corupției, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească din partea Uniunii Europene; subliniază că această abordare bazată pe o „condiționalitate pozitivă”, însoțită de accentul puternic pus pe finanțarea proiectelor la scară mică destinate comunităților rurale, poate aduce o schimbare reală și garanta faptul că banii contribuabililor din Uniune sunt cheltuiți într-un mod mai sustenabil; pe de altă parte, condamnă cu fermitate orice încercare de a condiționa ajutorul de controlul la frontiere.

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

333.  își exprimă îngrijorarea că, în cursul examinării de către Curte a 168 de proiecte încheiate în temeiul domeniului de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, doar o treime aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultat legați de obiectivele programului operațional și că 42 % nu dispuneau de indicatori de rezultat sau valori-țintă, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la realizarea obiectivelor generale ale programului;

334.  ia act de recomandarea Curții, conform căreia, atunci când reexaminează concepția și mecanismul de punere în aplicare a fondurilor ESI post-2020, Comisia ar trebui să pună în mai mare măsură accentul pe performanță în cadrul acestui program și să simplifice mecanismele de efectuare a plăților, încurajând, dacă este cazul, introducerea unor noi măsuri care să asigure faptul că nivelul plăților corespunde nivelului de performanță și nu este determinat doar de nevoia de a rambursa cheltuielile;

335.  salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2016; atrage atenția asupra importanței asistenței aferente EaSI și, în special, a axelor sale legate de Progress și de rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică Antreprenoriat social din cadrul axei de Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI rămâne deficitară; invită Comisia să insiste asupra faptului că Fondul european de investiții trebuie să se angajeze la utilizarea deplină a resurselor în cadrul secțiunii tematice Antreprenoriat social.

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

336.  subliniază că, în 2016, în urma observațiilor Curții de Conturi, a fost elaborat un plan de acțiune pentru a soluționa problema întârzierii plăților în cadrul programului LIFE; constată că proporția plăților efectuate cu întârziere a atins 3,9 % în 2016;

337.  regretă că nu există un cadru specific de raportare gestionat de Comisie cu privire la identificarea și măsurarea implicațiilor nedorite ale politicilor Uniunii care contribuie în mod negativ la schimbările climatice, precum și cu privire la cuantificarea ponderii acestor cheltuieli în bugetul total al Uniunii;

338.  subliniază că auditurile interne au arătat, de asemenea, punerea în aplicare cu întârziere a unei recomandări foarte importante legate de securitatea informatică (privind gestionarea securității sistemului informatic al EU ETS), ceea ce expune serviciile Comisiei la riscul de încălcare a securității;

339.  observă că, în urma evaluării ex post a celui de-al doilea program pentru sănătate, lansat în iulie 2016, s-a constatat că, deși programul a înregistrat realizări semnificative care aveau o legătură clară cu prioritățile politicilor din domeniul sănătății de la nivel național și de la nivelul Uniunii, s-ar fi putut difuza mai eficient rezultatele acestei acțiuni și se puteau realiza sinergii mai puternice cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii precum fondurile structurale;

Transport și turism

340.  regretă faptul că, în această perioadă în care se elaborează următorul cadru financiar multianual (CFM), Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, în special în ceea ce privește MIE;

341.  constată că, până la sfârșitul lui 2016, MIE a furnizat sprijin pentru 452 de proiecte de transport în valoare totală de 19,4 miliarde EUR sub formă de investiții în Europa; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor; subliniază că reducerile bugetare care au avut loc în cazul MIE în trecut, din cauza finanțării inițiativei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ar trebui evitate în viitor;

342.  constată că, în 2016, FEIS a furnizat finanțare în valoare de 3,64 miliarde EUR pentru 29 de operațiuni: 25 de proiecte de transport și 4 fonduri multisectoriale de o valoare totală a investițiilor preconizată a se ridica la 12,65 miliarde EUR; regretă faptul că Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) nu au furnizat informații cuprinzătoare, pentru fiecare sector și pentru fiecare an în parte, privind proiectele finanțate prin FEIS;

343.  ia act de lansarea, în 2016, a Programului „Green Shipping Guarantee” (Garanția pentru transportul maritim ecologic) prin intermediul noului instrumentul de datorie al MIE și prin intermediul FEIS, care ar putea mobiliza 3 miliarde EUR sub formă de investiții în dotarea navelor cu tehnologie nepoluantă; solicită Comisiei să furnizeze informații detaliate privind punerea în aplicare a acestui program, inclusiv în ceea ce privește aspectele financiare și tehnologice, precum și impactul asupra mediului și economiei;

344.  constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; regretă, de asemenea, că, în ceea ce privește utilizarea fondurilor FEIS, competențele de execuție sunt delegate BEI cu un control public și mai limitat decât în cazul altor instrumente sprijinite de bugetul Uniunii;

345.  invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM și următorul MIE; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în contextul punerii în aplicare a unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să își aprofundeze evaluarea cu privire la realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

346.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluția și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS;

347.  invită Comisia să evalueze rentabilitatea financiară a acordului cu Eurocontrol în ceea ce privește Organismul de evaluare a performanței (PRB) și să lanseze o propunere cu privire la instituirea PRB ca autoritate de reglementare economică europeană sub supravegherea Comisiei; în plus, ținând seama de necesitatea de a asigura cât mai curând posibil funcționarea cerului unic european și cu scopul de a spori competitivitatea industriei aviatice, invită Comisia să lanseze propunerea de a desemna administratorii de rețea în funcția de furnizori de servicii independenți, aceștia constituindu-se sub forma unui parteneriat industrial;

348.  solicită Comisiei să prezinte o evaluare a impactului proiectelor finanțate de către statele membre în domeniul transporturilor în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării și să elaboreze o propunere menită să sporească valoarea adăugată a proiectelor viitoare, cu scopul de a contribui la finalizarea acestui coridor de transport important;

349.  regretă profund faptul că, din cauza lipsei unei linii bugetare specifice pentru turism, există o lipsă de transparență cu privire la fondurile Uniunii utilizate pentru a sprijini acțiunile din domeniul turismului; își reiterează solicitarea de a se adăuga, în bugetele viitoare ale Uniunii, o linie bugetară dedicată turismului;

Dezvoltare regională

350.  atrage atenția asupra rolului pe care îl au capacitățile administrative în utilizarea corectă a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și consideră că schimbul de bune practici ar putea contribui în mod eficient la consolidarea capacităților statelor membre în acest domeniu;

351.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că întârzierea majoră în punerea în aplicare a politicilor de coeziune economică, socială și teritorială a accentuat multiplele inegalități, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre și regiunilor, periclitând, prin urmare, integritatea Uniunii;

352.  ia act de raportul strategic 2017 privind executarea fondurilor ESI[95], subliniind că selecția proiectelor pentru investiții din fondurile ESI a atins o valoare globală de 278 miliarde EUR, sau 44% din investițiile totale planificate pentru perioada 2014-2020, care au fost injectate în economia reală a Europei încă de la începutul perioadei de finanțare; consideră că implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră, demonstrând valoarea adăugată a investițiilor în politica de coeziune pentru toate regiunile din Uniune, dar și nevoia de a se depune eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității administrative a autorităților naționale, regionale și locale;

Agricultură și dezvoltare rurală

353.  salută faptul că sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) a fost îmbunătățit în continuare și că gradul său de precizie a fost consolidat, devenind astfel un instrument deosebit de eficient pentru reducerea ratei de eroare, precum și a sarcinii administrative a fermierilor și a agențiilor de plăți;

354.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar;

355.  ia act de faptul că primul an complet de punere în aplicare a „ecologizării” nu pare să fi avut un impact asupra ratei de eroare, fapt care poate fi considerat a fi o realizare majoră a fermierilor și a agențiilor de plăți, având în vedere natura complexă a normelor în materie de ecologizare; împărtășește, însă, opinia Comisiei că este încă prea devreme pentru a se trage concluzii cu privire la rezultatele precise în materie de mediu; constată că există și alți factori, în afară de ecologizare, care influențează, la rândul lor, performanța de mediu a sectorului agricol; subliniază faptul că „ecologizarea” reprezintă o categorie de măsuri care reflectă nevoia tot mai stringentă de introducere a unui audit al performanței și în domeniul agriculturii;

356.  salută mecanismul de ecologizare și obiectivul acestuia, de a garanta faptul că exploatațiile agricole din Uniune respectă în mai mare măsură mediul, prin promovarea practicilor de diversificare a culturilor, menținere a pajiștilor permanente și stabilire a zonelor de interes ecologic pe terenurile arabile, după cum s-a subliniat în Raportul anual al Curții;

357.  reamintește faptul că există diferențe semnificative între diferitele tipuri de erori și amploarea acestora, și anume între omisiunile neintenționate, de natură administrativă, și cazurile de fraudă, precum și că omisiunile nu cauzează, de regulă, prejudicii financiare contribuabililor, fapt care ar trebui să fie, de asemenea, luat în considerare la estimarea ratei reale de eroare; reamintește Comisiei faptul că riscul comiterii unor erori neintenționate din cauza unor reglementări complexe este, în cele din urmă, suportat de beneficiar; regretă faptul că, chiar și în cazul în care o investiție a fost eficace, Curtea continuă să considere că cheltuielile sunt 100 % neeligibile în cazul erorilor realizate în cadrul procedurilor de achiziții publice; subliniază, prin urmare, că este de dorit o mai mare raționalizare a metodei de calculare a erorilor;

358.  relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

359.  își exprimă speranța că Curtea are în vedere necesitatea de a-și adapta abordarea în materie de supraveghere pentru a acorda o importanță egală utilizării fondurilor și alocării acestora;

Pescuitul

360.  insistă ca Curtea să prezinte un indice de eroare separat pentru sectorul pescuitului și al afacerilor maritime în rapoartele sale viitoare, pentru a elimina denaturările care rezultă din includerea altor domenii în cadrul aceleiași rubrici; constată că domeniul afacerilor maritime și al pescuitului nu este prezentat într-un mod suficient de detaliat în raportul anual al Curții, fapt ce face dificilă evaluarea corectă a gestiunii financiare în aceste domenii;

361.  salută rata de execuție deosebit de ridicată realizată de Comisie la secțiunea III titlul 11 din bugetul pentru exercițiul 2016 (Afaceri maritime și pescuit), atât în ceea ce privește creditele de angajament (99,2 %), cât și creditele de plată (94,7 %); reamintește că, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014[96], resursele bugetare sunt defalcate în funcție de destinație și, prin urmare, Comisia ar trebui să detalieze rata de execuție pe linii bugetare în raportul său;

362.  ia act de rezerva inclusă în raportul de activitate al DG MARE în ceea ce privește cheltuielile neeligibile depistate în Fondul european pentru pescuit (FEP), rezervă ce vizează opt state membre;

363.  încurajează efortul întreprins de DG MARE în ceea ce privește controlul creditelor aflate în gestiune partajată, în special în legătură cu acțiunile aferente FEP și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

364.  constată că 5,9 milioane EUR sunt supuse riscului de pierdere, Comisia adoptând măsurile necesare pentru a evalua cheltuielile din 2017 și a recupera fondurile alocate dacă este cazul;

365.  constată că, la trei ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM pentru perioada 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, întrucât, în septembrie 2017, au fost folosite numai 1,7 % din cele 5,7 miliarde EUR puse la dispoziție în regim de gestiune partajată; constată că utilizarea FEPAM ține de responsabilitatea statelor membre; reamintește că, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, resursele bugetare sunt defalcate în funcție de destinație și, prin urmare, Comisia ar trebui să detalieze rata de execuție pe linii bugetare în raportul său;

366.  consideră că este necesar să se pună la dispoziția statelor membre tot sprijinul posibil pentru a asigura utilizarea adecvată și valorificarea deplină a resurselor FEPAM, cu niveluri ridicate de execuție, în conformitate cu prioritățile și nevoile lor respective, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului;

Cultură și educație

367.  salută faptul că Erasmus + a permis unui număr de 500 000 de persoane să studieze, să se formeze sau să desfășoare activități de voluntariat în străinătate în 2016 și este pe cale să își îndeplinească obiectivul de 4 milioane de participanți până în 2020; subliniază că studenții Erasmus + tind să dobândească un set larg de abilități transferabile, competențe și cunoștințe și să se bucure de perspective de carieră mai bune decât studenții nemobili și a faptului că programul aduce o investiție strategică în tinerii europeni; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a asigura o mai mare de accesibilitate a programelor, în special în ceea ce privește tinerii cu mai puține oportunități;

368.  salută faptul că procedura de solicitare a finanțării Erasmus+ a devenit, în mare măsură, o procedură online; consideră, însă, că procedura ar putea fi simplificată și mai mult prin eliminarea cerinței de semnătură olografă aplicată scrisorilor de acreditare ale partenerilor de proiect;

369.  subliniază că se înregistrează încă probleme la accesarea finanțării Erasmus+ în sectorul „tineret”, cauzate de gestionarea la nivel descentralizat a programului de către agențiile naționale; solicită Comisiei să ia măsurile ce se impun, ca de exemplu centralizarea unei părți a finanțării la nivelul agenției executive; solicită totodată Comisiei să prevadă instrumentele necesare pentru o mai bună implicare a tuturor beneficiarilor programului, de exemplu prin instituirea de subcomitete sectoriale permanente, astfel cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1288/2013[97];

370.  solicită ca aspectul de succes al Erasmus+, anume schimburile universitare, să nu fie erodat prin alocarea fondurilor către un alt program sau printr-o extensie a acestuia către alți beneficiari, bunăoară migranți;

371.  este alarmat de problema cronică a ratelor de succes scăzute ale proiectelor din cadrul programului Europa pentru cetățeni și al subprogramului Cultura din programul Europa creativă (16 % și, respectiv, 11 % în 2016); subliniază că ratele de succes scăzute care provoacă frustrări în rândul solicitanților și sunt simptomatice pentru nivelurile insuficiente ale finanțării, ceea ce nu corespunde obiectivelor ambițioase ale programelor;

372.  subliniază că tot Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene afirma că programul Europa pentru cetățeni și-a atins deplina maturitate în 2016, cel de-al treilea an de existență; invită așadar Comisia și Consiliul să ia în considerare după cum se cuvine termenele lungi necesare pentru deplina implementare a noilor programe în CFM 2014-2020, pentru a evita că astfel de întârzieri se repetă și în viitorul CFM de după 2020;

373.  salută rolul EACEA în punerea în aplicare a celor trei programe de cultură și educație, evidențiat prin evaluarea pozitivă a activității agenției în 2016; salută recurgerea pe scară mai largă de către EACEA la raportarea electronică a proiectelor finanțate, fapt care ar trebui să îmbunătățească colectarea de date și monitorizarea proiectelor, să contribuie la elaborarea politicilor Comisiei și să ofere asistență beneficiarilor; constată cu satisfacție că EACEA efectuează 92 % din plățile sale în termenele prevăzute de Regulamentul financiar; având în vedere faptul că beneficiarii programului de educație și cultură sunt adesea organizații foarte mici, invită EACEA să depună eforturi pentru a obține rezultate mai bune, eventual prin intermediul unui indicator privind termenul mediu de plată;

374.  ia act de lansarea, în 2016, a mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative, cu un buget de 121 milioane EUR până în 2022, precum și interesul inițial manifestat de aceste sectoare și de intermediarii financiari; solicită transferul anticipat, în cel mai scurt timp, al celor 60 milioane EUR prevăzute pentru acest mecanism din cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); reamintește că împrumuturile completează alte surse esențiale de finanțare pentru aceste sectoare, cum ar fi granturile;

375.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul foarte redus de finanțare FEIS care a ajuns la educație și la sectoarele culturale și creative în 2016;consideră că acordarea de sprijin sectorial și adaptat este esențială pentru a asigura că sectorul cultural și creativ beneficiază de împrumuturi din FEIS;

376.  își reiterează sprijinul pentru mediatizarea independentă a afacerilor europene, în special prin asistență bugetară pentru televiziune, radio și rețelele online; salută continuarea acordării de subvenții pentru Euranet+ până în 2018 și îndeamnă Comisia să găsească un model mai sustenabil de finanțare pentru rețea;

Libertăți civile, justiție și afaceri interne

377.  reamintește că în 2016 au fost folosite pe scară largă instrumente speciale, pentru a răspunde situației umanitare cu care se confruntă solicitanții de azil în Uniune și că, prin urmare, există riscul ca sumele rămase până la sfârșitul actualului CFM să nu fie suficiente pentru a răspunde unor evenimente neprevăzute care pot apărea înainte de 2020; solicită Comisiei să soluționeze această problemă structurală în următorul CFM și să informeze în mod adecvat Parlamentul în acest sens;

378.  solicită elaborarea unei strategii coerente și sistematice, cu priorități politice și operaționale mai clare, mai ferme și stabilite pe termen lung, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale, asigurându-se totodată punerea sa eficientă în aplicare și acordându-se fonduri suficiente în acest scop.

Drepturile femeii și egalitatea de gen

379.  subliniază că egalitatea dintre femei și bărbați ar trebui garantată în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

380.  regretă că liniile bugetare ale programului Drepturi, egalitate și cetățenie (REC) 2014-2020 nu menționează resursele alocate fiecăruia dintre obiectivele programului legate de egalitatea de gen; salută faptul că, în 2016, Rețeaua femeilor împotriva violenței și Lobby-ul european al femeilor au primit granturi în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor și al egalității de gen;

381.  își reiterează apelul de a păstra o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, cu resurse sporite, pentru a inversa tendința de reducere a fondurilor dedicate Daphne în perioada 2014-2020;

382.  regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice nu cuprinde o perspectivă de gen și subliniază că reușita procesului de redresare nu este posibilă fără abordarea impactului crizelor asupra femeilor;

383.  subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI); regretă, cu toate acestea, lipsa acțiunilor specifice pe tema egalității de gen, cu linii bugetare specifice, în ciuda solicitărilor repetate ale Parlamentului de a se lua în considerare dimensiunea de gen și în politicile în materie de migrație și azil;

384.  își reiterează solicitarea referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

385.  solicită ca evaluarea impactului de gen să fie parte a condiționalității generale ex ante pentru fondurile UE și pentru colectarea de date dezagregate în funcție de sex, atunci când este posibil, cu privire la beneficiari și la participanți;

386.  salută participarea relativ echilibrată în funcție de gen (52 % femei față de 48 % bărbați) la intervențiile prin intermediul Fondului social european în 2016;

387.  solicită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să își reînnoiască angajamentul privind egalitatea de gen în următorul CFM, prin anexarea unei declarații comune la CFM, inclusiv un angajament de a pune în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget și o monitorizare eficace a punerii în aplicare a acestei declarații în cadrul procedurilor bugetare anuale, prin includerea unei dispoziții în clauza de revizuire din noul regulament privind CFM.

31.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru afaceri externe

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Cristian Dan Preda

SUGESTII

Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act cu satisfacție de scăderea ratei erorilor semnificative de la rubrica 4 pentru exercițiul financiar 2016 în comparație cu cel din 2015 (de la 2,8 % la 2,1 %), astfel cum a fost estimat de către Curtea de Conturi Europeană (CCE) în raportul său anual; sprijină pe deplin toate recomandările formulate de CCE și încurajează Comisia să le pună rapid în aplicare;

2.  subliniază că, dacă se exclud operațiunile de sprijin bugetar și proiectele finanțate de mai mulți donatori, nivelul estimat de eroare este semnificativ mai mare; subliniază că Comisia ar fi putut reduce nivelul de eroare estimat cu încă 0,7 % dacă ar fi utilizat toate informațiile aflate la dispoziția sa; insistă ca toate operațiunile de sprijin bugetar să fie însoțite de măsuri active de combatere a corupției;

3.  subliniază că cea mai mare parte a erorilor (37 %) sunt cauzate de lipsa unor documente justificative esențiale; reamintește importanța de a se îmbunătăți supravegherea granturilor acordate și asistența tehnică acordată în acest scop; invită Comisia să adopte măsurile necesare în acest scop;

4.  subliniază că raportarea la nivel global cu privire la cheltuielile efectuate în contextul crizei privind refugiații și migrația trebuie să fie mai coerentă și mai cuprinzătoare; în acest context, este îngrijorat că utilizarea altor mecanisme financiare, pe lângă bugetul UE, pentru a pune în practică politicile UE, precum fondurile fiduciare și Instrumentul pentru refugiații din Turcia, riscă să submineze asumarea răspunderii și transparența;

5.  ia act cu îngrijorare de deficiențele în gestiunea indirectă efectuată de către autoritățile de audit din anumite țări beneficiare ale celui de-al doilea Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II); invită DG NEAR să asiste îndeaproape autoritățile naționale relevante cu privire la remedierea neajunsurilor și, mai exact, la îmbunătățirea formării și a recrutării personalului, precum și a metodologiei lor de audit, a controlului și a planificării; reamintește că alocarea de fonduri de preaderare trebuie condiționată de angajamentul în direcția reformelor și de progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor reforme în țările de destinație;

6.  ia act de raportul final privind evaluarea externă a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului, publicat în iunie 2017;salută semnele care arată că observarea alegerilor contribuie la obiectivele generale și specifice ale IEDDO; subliniază că este important să se asigure un sprijin continuu pentru misiunile de observare a alegerilor în rândul populațiilor locale; în acest sens, atrage atenția asupra necesității de a se asigura rentabilitatea și de a introduce proporționalitatea printre resursele cheltuite pentru misiunile de observare a alegerilor și pentru punerea în practică a recomandărilor sale; solicită Comisiei să ia în considerare propunerile formulate în raportul final privind evaluarea externă IEDDO pentru a consolida și mai mult punerea în practică a recomandărilor ce rezultă din monitorizarea alegerilor;

7.  deși salută progresele înregistrate, constată că 4 din 10 misiuni civile desfășurate în cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) nu au fost încă recunoscute de Comisie ca fiind în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul financiar; îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile pentru a acredita toate misiunile civile din cadrul PSAC, în conformitate cu recomandarea CCE, permițând să le fie încredințate sarcini de execuție bugetară în cadrul gestiunii indirecte;

8.  salută raportul special al CCE pe tema „Asistența acordată Tunisiei de către UE” și ia act cu satisfacție de faptul că, prin intermediul programelor sale de finanțare, UE a adus o contribuție semnificativă și oportună la tranziția democratică și la dezvoltarea economică a țării într-un mediu caracterizat de provocări; apreciază recomandările CCE și îi cere Comisiei să le pună în aplicare, inclusiv în ceea ce privește abordarea „mai mult pentru mai mult” și necesitatea de a reduce numărul de priorități pentru a crește impactul asistenței UE; invită Comisia să examineze posibilități de accelerare a procedurilor de aprobare a asistenței macrofinanciare, în special în cazul finanțării de urgență;

9.  ia act de Raportul special nr. 11/2017 al CCE privind Fondul fiduciar Bêkou al UE pentru Republica Centrafricană; salută toate recomandările formulate de CCE și invită Comisia să le pună în aplicare; în acest sens, subliniază îndeosebi că este important să se abordeze preocupările legate de coordonarea între părțile interesate, atragerea altor donatori, transparență și rentabilitate, precum și că este necesar să se dezvolte pe deplin mecanisme de monitorizare și de evaluare;

10.  salută, de asemenea, raportul special al CCE intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru lupta împotriva traficului de persoane în Asia de Sud și de Sud-Est”; încurajează Comisia, în coordonare cu SEAE, să continue dezvoltarea cadrului strategic privind combaterea traficului de persoane, care să cuprindă și Asia de Sud și de Sud-Est, pentru a optimiza impactul proiectelor implementate în acest domeniu și a asigura sustenabilitatea rezultatelor;

11.  având în vedere sprijinul bilateral semnificativ acordat Libiei în mai multe sectoare, inclusiv societatea civilă, guvernanța, sănătatea, educația, migrația și protecția, sprijinirea procesului politic, precum și securitatea și medierea, invită Curtea de Conturi Europeană să publice un raport special privind asistența acordată de UE Libiei.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

50

3

5

Membri titulari prezenți la votul final

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Bas Belder, Goffredo Maria Bettini, Victor Boştinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Fabio Massimo Castaldo, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Paşcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Alyn Smith, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final

Brando Benifei, Rebecca Harms, Marek Jurek, Jo Leinen, Miroslav Poche, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Tiemo Wölken

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

50

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Iveta Grigule-Pēterse, Ilhan Kyuchyuk, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl

ECR

Amjad Bashir, Bas Belder, Marek Jurek, Ryszard Antoni Legutko

EFDD

Fabio Massimo Castaldo

PPE

Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Traian Ungureanu

S&D

Nikos Androulakis, Francisco Assis, Brando Benifei, Goffredo Maria Bettini, Victor Boştinaru, Eugen Freund, Jo Leinen, Andrejs Mamikins, Alex Mayer, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Paşcu, Tonino Picula, Miroslav Poche, Tiemo Wölken

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Rebecca Harms, Tamás Meszerics, Alyn Smith, Bodil Valero

3

-

EFDD

James Carver

NI

Georgios Epitideios, Janusz Korwin-Mikke

5

0

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

2.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Doru-Claudian Frunzulică

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută Raportul special nr. 33/2016 al Curții de Conturi Europene (Curtea) privind mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM); subliniază concluzia Curții, conform căreia Comisia a fost, în linii mari, eficace în rolul său de coordonare, după cum s-a putut constata în cazul inundațiilor din Bosnia și Herțegovina (2014), al epidemiei de boala virală Ebola din Africa de Vest (2014-2016) și al cutremurului din Nepal (2015); invită Comisia să urmeze recomandările Curții pentru a continua să îmbunătățească funcționarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii;

2.  subliniază rezultatele pozitive evidențiate în Raportul special nr. 30/2016 al Curții privind eficacitatea sprijinului acordat de UE în sectoare prioritare în Honduras și în Raportul special nr. 3/2017 privind asistența acordată Tunisiei de către UE; evidențiază evaluarea Curții, bazată pe rapoartele sale speciale precedente privind cheltuielile pentru dezvoltare ale Uniuni, potrivit căreia fondurile UE au fost în general cheltuite în mod corespunzător, ceea ce reprezintă o dovadă a înaltei calități a modului în care fondurile destinate ajutorului pentru dezvoltare au fost executate; ia act de puternicul contrast față de alte domenii de politică externă, precum cheltuielile în materie de migrație, în cazul cărora constatările Curții sunt mult mai negative[98];

3.  constată că, în conformitate cu Raportul special nr. 9/2017 al Curții privind sprijinul acordat de UE pentru combaterea traficului de persoane în Asia de Sud/Sud-Est, strategia UE privind traficul de persoane a fost parțial eficace pentru sprijinirea luptei împotriva traficului de ființe umane în această regiune, deși nu este evident în ce măsură îmbunătățirile s-au datorat acțiunii Uniunii; subliniază că nu există niciun parteneriat privind traficul de persoane cu niciuna dintre țările din regiune; ia act de faptul că, deși majoritatea proiectelor au rezultate pozitive, acestea sunt rareori sustenabile; regretă faptul că există o lipsă de implicare și angajament la nivel național; este preocupat de durabilitatea incertă a rezultatelor obținute;

4.  este încurajat de concluziile pozitive ale Raportului special nr. 11/2017 al Curții privind Fondul fiduciar Bêkou pentru Republica Centrafricană, care răspunde nevoilor de ajutor de urgență și de reabilitare și creează o legătură între acest răspuns și dezvoltare; constată diferența fundamentală dintre fondurile fiduciare de acest tip și Fondul fiduciar pentru Africa; sprijină recomandarea de pregătire a unor orientări cu privire la alegerea instrumentului de ajutor și subliniază că aceste orientări trebuie să reflecte eventualele riscuri și dezavantaje aferente fondurilor fiduciare, precum și experiența variată a utilizării acestora până în prezent; solicită Comisiei să garanteze, prin rapoarte periodice și detaliate, mecanisme eficiente pentru controlul parlamentar cu privire la modul în care fondul este pus în aplicare;

5.  își exprimă îngrijorarea privind tendința vizibilă a propunerilor recente ale Comisiei de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului[99] în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistență oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor Uniunii este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că considerentele politice nu ar trebui să prevaleze asupra indicațiilor clare privind prevederile legale; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

6.  susține acordarea de sprijin bugetar, dar solicită insistent Comisiei să definească mai bine și să evalueze în mod clar rezultatele în materie de dezvoltare care trebuie obținute în fiecare caz și, în primul rând, să mărească rigoarea mecanismelor de control al comportamentului statelor beneficiare în domenii precum corupția, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere; ia act de Raportul special nr. 35/2016 al Curții privind utilizarea sprijinului bugetar pentru mobilizarea veniturilor interne în Africa Subsahariană, în care se constată că analizele ex ante ale mobilizării veniturilor interne efectuate de Comisie nu sunt suficient de detaliate și nu respectă propriile orientări, că adesea Comisia nu evaluează scutirile fiscale și fluxurile ilicite de capital și nu ia în calcul în mod corespunzător dividendele din activitățile de extracție și nici nu verifică dacă au fost plătite redevențele pentru accesul la resurse naturale; își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea insuficientă și uneori irelevantă de către Comisie a condițiilor privind mobilizarea veniturilor interne în contractele de sprijin bugetar;

7.  își manifestă preocuparea cu privire la declarația Curții[100], potrivit căreia Uniunea riscă în foarte mare măsură să nu își realizeze obiectivul de integrare a dimensiunii climatice în bugetul Uniunii și nu va îndeplini obiectivul de a cheltui 20 % din fonduri pentru măsuri de protecție a climei;

8.  este preocupat de constatarea Curții, potrivit căreia sistemul Uniunii de certificare a durabilității biocarburanților nu este pe deplin fiabil[101]; subliniază eventualele consecințe negative pentru țările în curs de dezvoltare, conform constatărilor Curții: „Comisia nu a stabilit obligația ca sistemele voluntare să verifice dacă producția de biocarburanți pe care ele o certifică nu prezintă riscuri semnificative de generare a unor efecte socioeconomice negative, precum conflictele legate de proprietatea funciară, munca forțată sau munca copiilor, condițiile precare de muncă pentru fermieri și pericolele pentru sănătate și securitate” și solicită Comisiei să abordeze această problemă;

9.  subliniază constatările Curții din Raportul special nr. 8/2017 privind controalele din domeniul pescuitului în UE și regretă deficiențele importante constatate; subliniază riscul semnificativ al subdeclarării capturilor realizate, ceea ce poate avea consecințe grave asupra stocurilor de pește din apele țărilor în curs de dezvoltare; solicită insistent statelor membre să pună pe deplin în aplicare Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului[102];

10.  așteaptă cu interes să fie pe deplin informat și consultat cu privire la revizuirea la jumătatea perioadei a instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, care ar trebui să țină seama de Agenda 2030 și de un nou Consens european privind dezvoltarea;

11.  reamintește angajamentul colectiv asumat de Uniune privind creșterea ponderii asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) acordate de Uniune și de statele sale membre până la 0,7 % din venitul național brut (VNB) al acestora;

12.  invită Comisia să integreze o abordare bazată pe stimulente în politica sa de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; consideră că, cu cât o țară face progrese mai multe și mai repede privind reformele sale interne pentru crearea și consolidarea instituțiilor democratice, eradicarea corupției, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească din partea Uniunii Europene; subliniază că această abordare bazată pe o „condiționalitate pozitivă”, însoțită de o atenție concentrată acordată finanțării proiectelor la scară mică destinate comunităților rurale, poate aduce o schimbare reală și garanta faptul că banii contribuabililor din Uniune sunt cheltuiți într-un mod mai sustenabil; pe de altă parte, condamnă cu fermitate orice încercare de a condiționa ajutorul de controlul la frontiere.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Doru-Claudian Frunzulică, Charles Goerens, Enrique Guerrero Salom, György Hölvényi, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Eleftherios Synadinos, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Ádám Kósa, Paul Rübig, Judith Sargentini, Adam Szejnfeld

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Jean Lambert, Miroslav Mikolášik

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE

Charles Goerens

PPE

György Hölvényi, Ádám Kósa, Miroslav Mikolášik, Paul Rübig, Adam Szejnfeld, Bogdan Brunon Wenta

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Linda McAvan, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Elly Schlein

Verts/ALE

Jean Lambert, Judith Sargentini

1

-

NI

Eleftherios Synadinos

4

0

EFDD

Ignazio Corrao, Mireille D'Ornano

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

PPE

Joachim Zeller

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

24.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Claude Rolin

SUGESTII

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că în ultimii ani s-a înregistrat o îmbunătățire constantă a nivelului de eroare global estimat în ceea ce privește plățile efectuate din bugetul UE (4,4 % în 2014; 3,8 % în 2015; 3,1 % în 2016); observă, în plus, că plățile bazate pe drepturi la plată, o parte importantă din cheltuielile auditate, reprezentând aproximativ 49 % din cheltuielile Uniunii, au indicat niveluri (1,3 %) sub pragul de 2 % pentru un nivel semnificativ de eroare; salută faptul că, pentru prima dată din 1994, Curtea a emis o opinie cu rezerve privind regularitatea operațiunilor subiacente conturilor aferente exercițiului 2016;

2.  recunoaște impactul pozitiv pe care l-au avut, în general, măsurile corective adoptate de către autoritățile statelor membre și de către Comisie asupra nivelului estimat de eroare, având în vedere faptul că, în lipsa acestor măsuri, nivelul estimat de eroare ar fi fost de peste 1,2 %;

3.  ia act cu îngrijorare de faptul că nivelul ridicat estimat de eroare în domeniul de politică „Coeziune economică, socială și teritorială” se situează la 4,8 %, valoare care depășește în continuare pragul de semnificație de 2 % și nivelul de eroare identificat pentru ansamblul bugetului UE (3,1 %); constată totuși că acest nivel de eroare reflectă o ușoară scădere față de cel înregistrat în exercițiul precedent (5,2 %);

4.  observă că nivelul ridicat estimat de eroare în domeniul de politică „Coeziune economică, socială și teritorială” este cauzat în principal de costurile neeligibile în declarațiile beneficiarilor, de selectarea unor activități, proiecte sau beneficiari neeligibili sau de încălcarea legislației în materie de achiziții publice; subliniază necesitatea de a lua măsuri eficace pentru a reduce aceste surse de eroare, asigurând, în același timp, o performanță ridicată;

5.  constată cu îngrijorare că nivelul estimat de eroare în domeniul „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” este de 4,1 % și că cea mai mare parte a erorilor priveau rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul și a unor costuri indirecte neeligibile declarate de beneficiarii unor proiecte de cercetare; subliniază necesitatea de a lua măsuri eficace pentru a reduce aceste surse de eroare, asigurând, în același timp, o performanță ridicată;

6.  regretă faptul că, la fel cum s-a întâmplat și în anii anteriori, statele membre dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau pentru a detecta și corecta un număr semnificativ de erori; ia act de faptul că, în cazul în care aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul de eroare estimat pentru ansamblul cheltuielilor pentru „Coeziune economică, socială și teritorială” ar fi fost de 1,1 %, adică sub pragul de semnificație de 2 %, iar pentru cheltuielile globale pentru „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” ar fi fost de 2,9 %; ia act de recomandarea Curții, conform căreia nu ar trebui introduse mecanisme suplimentare de control al cheltuielilor UE, ci ar trebui să se asigure faptul că mecanismele existente de control sunt utilizate în mod corespunzător;

7.  își exprimă îngrijorarea că, în cursul examinării de către Curte a 168 de proiecte încheiate în temeiul domeniului de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, doar o treime aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultat legați de obiectivele programului operațional și că 42 % nu dispuneau de indicatori de rezultat sau valori-țintă, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la realizarea obiectivelor generale ale programului;

8.  ia act cu îngrijorare de faptul că, la trei ani după începerea perioadei 2014-2020, statele membre au desemnat doar 77 % din autoritățile responsabile de programe și care sunt, de asemenea, responsabile de punerea în aplicare a fondurilor ESI și că întârzierile în execuția bugetului la jumătatea anului 2017 sunt mai mari decât până la același moment din perioada 2007-2013;

9.  ia act de recomandarea Curții, conform căreia, atunci când reexaminează concepția și mecanismul de punere în aplicare a fondurilor ESI post-2020, Comisia ar trebui să pună în mai mare măsură accentul pe performanță în cadrul acestui program și să simplifice mecanismele de efectuare a plăților, încurajând, dacă este cazul, introducerea unor noi măsuri care să asigure faptul că nivelul plăților corespunde nivelului de performanță și nu este determinat doar de nevoia de a rambursa cheltuielile;

10.  atrage atenția asupra observațiilor Curții în raportul său anual referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2016, potrivit cărora, în ultimii cinci ani, aceasta nu a cuantificat erori legate de utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri pentru operațiuni în domeniul de politică „Coeziune economică, socială și teritorială”; consideră deci că promovarea utilizării pe o scară mai largă a opțiunilor simplificate în materie de costuri poate duce la reducerea sarcinii administrative, la mai puține erori decât în cazul în care are loc rambursarea costurilor reale și la o orientare mai accentuată asupra performanței și rezultatelor; prin urmare, solicită Comisiei să le pună în continuare la dispoziție statelor membre orientări și asistență privind punerea în aplicare a opțiunilor simplificate în materie de costuri, având în vedere aplicabilitatea lor tot mai mare, pentru a facilita utilizarea pe scară cât mai largă a opțiunilor simplificate în materie de costuri;

11.  salută realizările Fondului social european (FSE) și ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) în 2016 și faptul că aproape de trei ori mai multe persoane au beneficiat de acestea în 2016 față de perioada 2014-2015 (7,8 milioane de persoane în 2016, comparativ cu 2,7 milioane de persoane în perioada 2014-2015); ia act de faptul că, ca urmare a sprijinului YEI și FSE, 787 000 de participanți aveau un loc de muncă, 820 000 de persoane au dobândit o calificare și 276 000 de participanți au urmat un program educațional sau de formare;

12.  salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2016; atrage atenția asupra importanței asistenței aferente EaSI și, în special, a axelor sale legate de Progress și de rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale; ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică Antreprenoriat social din cadrul axei de Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI rămâne deficitară și invită Comisia să insiste asupra faptului că Fondul european de investiții trebuie să se angajeze la utilizarea deplină a resurselor în cadrul secțiunii tematice Antreprenoriat social.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

39

8

2

Membri titulari prezenți la votul final

Guillaume Balas, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Michael Detjen, Martina Dlabajová, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Marian Harkin, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Elisabeth Morin-Chartier, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Dennis Radtke, Terry Reintke, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog, Tatjana Ždanoka

Membri supleanți prezenți la votul final

Georges Bach, Lynn Boylan, Rosa D’Amato, Tania González Peñas, Krzysztof Hetman, Paloma López Bermejo, António Marinho e Pinto, Edouard Martin, Ivari Padar, Flavio Zanonato

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Geoffroy Didier, Morten Messerschmidt

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

39

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Martina Dlabajová, Marian Harkin, António Marinho e Pinto

GUE/NGL

Lynn Boylan, Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Paloma López Bermejo

PPE

Georges Bach, David Casa, Geoffroy Didier, Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Marek Plura, Dennis Radtke, Claude Rolin, Romana Tomc

S&D

Guillaume Balas, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Michael Detjen, Agnes Jongerius, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Ivari Padar, Georgi Pirinski, Siôn Simon, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato

VERTS/ALE

Jean Lambert, Terry Reintke, Tatjana Ždanoka

8

-

ECR

Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Morten Messerschmidt, Ulrike Trebesius

ENF

Dominique Martin, Joëlle Mélin

NI

Lampros Fountoulis

2

0

EFDD

Rosa D'Amato

GUE/NGL

João Pimenta Lopes

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

25.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportoare pentru aviz: Adina-Ioana Vălean

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  consideră că execuția globală de către Comisie a liniilor bugetare pentru mediu, climă, sănătate publică și siguranță alimentară din 2016 este satisfăcătoare;

2.  este mulțumit de activitatea desfășurată de cele cinci agenții descentralizate care țin de domeniul său de competență și care îndeplinesc sarcini tehnice, științifice sau de management ce sprijină instituțiile Uniunii să elaboreze și să pună în aplicare politici în domeniul mediului, climei, sănătății publice și siguranței alimentare, precum și de modul în care sunt executate bugetele acestor agenții;

3.  în ceea ce privește rata de eroare globală a secțiunii „Dezvoltare rurală, pescuit, mediu și climă”, constată o ușoară reducere a ratei de eroare menționată în raportul Curții de Conturi („Curtea”) privind exercițiul 2016, și anume 4,9 %, față de 5,3 % în 2015 și 6,2 % în 2014; salută eforturile depuse pentru reducerea ratelor de eroare, dar observă că mai sunt lucruri de făcut; constată, de asemenea, că 50 % din cele zece operațiuni selectate în domeniile mediului, climei și pescuitului conțineau erori;

Mediu și politici climatice

4.  subliniază că bugetul DG ENV este executat în principal prin gestiune centralizată directă și constată că, în 2016, creditele de angajament și cele de plată s-au ridicat la 438,31 milioane EUR și, respectiv, 357,62 milioane EUR; subliniază cu satisfacție că rata de execuție a creditelor de angajament a fost de 98,95 %, iar cea a creditelor de plată a fost de 99,17 % la sfârșitul exercițiului;

5.  constată că, în 2016, programul LIFE a pus la dispoziție 315 milioane EUR pentru cofinanțarea a 157 de proiecte noi în 23 de state membre, ceea ce a generat investiții suplimentare în valoare de 236 de milioane EUR;

6.  subliniază că, în 2016, în urma observațiilor Curții de Conturi, a fost elaborat un plan de acțiune pentru a soluționa problema întârzierii plăților în cadrul programului LIFE; constată că proporția plăților efectuate cu întârziere a atins 3,9 % în 2016;

7.  regretă că nu există un cadru specific de raportare gestionat de Comisie cu privire la identificarea și măsurarea implicațiilor nedorite ale politicilor Uniunii care contribuie în mod negativ la schimbările climatice, precum și cu privire la cuantificarea ponderii acestor cheltuieli în bugetul total al Uniunii;

8.  observă că, în urma unor audituri interne efectuate în 2016, s-a constatat că putea fi îmbunătățită gestiunea resurselor umane din cadrul DG ENV, deoarece în cadrul acestei direcții generale nu era posibil să se monitorizeze și să se compare efectiv sarcina de muncă;

9.  subliniază că auditurile interne au arătat, de asemenea, punerea în aplicare cu întârziere a unei recomandări foarte importante legate de securitatea informatică (privind gestionarea securității sistemului informatic al EU ETS), ceea ce expune direcția generală la riscul de încălcare a securității;

10.  subliniază că bugetul DG CLIMA este executat în principal prin gestiune centralizată directă și constată că, în 2016, creditele de angajament și cele de plată s-au ridicat la 118,1 milioane EUR și, respectiv, 59,25 milioane EUR; subliniază că, deși rata execuției creditelor de angajament s-a ridicat la 99,72 %, pentru creditele de plată aceasta a fost de numai 70,49 %, ceea ce se datorează semnării a trei noi operațiuni în cadrul instrumentului financiar Finanțare privată pentru eficiența energetică (PF4EE) abia la sfârșitul lui decembrie 2016;

Sănătate publică

11.  constată că, în 2016, DG SANTE a fost responsabilă de execuția sumei de 184,40 milioane EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate sănătății publice, din care o proporție de 89,88 % a fost angajată în mod satisfăcător; ia act, de asemenea, de faptul că nivelul de execuție a plăților este de 89,86 %;

12.  observă că, în urma evaluării ex post a celui de-al doilea program pentru sănătate, finalizat în iulie 2016, s-a constatat că, deși programul a înregistrat realizări semnificative care aveau o legătură clară cu prioritățile politicilor din domeniul sănătății de la nivel național și de la nivelul Uniunii, s-ar fi putut difuza mai eficient rezultatele acestei acțiuni și se puteau realiza sinergii mai puternice cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii precum fondurile structurale;

Siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor

13.  constată că, în 2016, DG SANTE a fost responsabilă de execuția sumei de 240,5 milioane EUR înscrisă la liniile bugetare consacrate siguranței alimentelor și a furajelor, sănătății animalelor, bunăstării animalelor și sănătății plantelor, din care o proporție de 98,37 % a fost angajată în mod satisfăcător; ia act de faptul că nivelul de execuție a plăților este de 98,00 %;

14.  observă că Curtea a publicat un raport special în urma efectuării unui audit al performanței programelor pentru eradicarea bolilor animalelor, care vizează perioada 2009-2014 și în care se constată caracterul bine fundamentat al abordării Comisiei și unele succese deosebite, cum ar fi reducerea numărului de cazuri de encefalopatie spongiformă bovină (ESB) la bovine, de salmonela la păsări și de rabie la animalele sălbatice;

15.  constată că Curtea a publicat un raport special intitulat „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca implementarea rețelei Natura 2000 să permită valorificarea la maximum a întregului său potențial”, inclusiv recomandări vizând îmbunătățiri precum o estimare mai exactă și completă a cheltuielilor efectuate și a nevoilor viitoare de finanțare la nivelul fiecărui sit;

16.  constată că, în 2016, DG SANTE a lansat primul produs al inițiativei „Starea sănătății în UE”, și anume raportul comun al OCDE și al Comisiei intitulat „Sănătatea pe scurt: Europa 2016”, a creat 23 de rețele europene de referință pentru bolile rare, a înființat un grup de lucru pentru rezistența antimicrobiană și a creat o nouă platformă la nivelul UE privind pierderile și deșeurile alimentare;

17.  consideră, pe baza datelor disponibile și a raportului de execuție, că i se poate acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile aferente politicii privind mediul și clima și politicii privind sănătatea publică și siguranța alimentară pentru exercițiul financiar 2016.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

40

7

1

Membri titulari prezenți la votul final

Marco Affronte, Pilar Ayuso, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Seb Dance, Stefan Eck, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Karin Kadenbach, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Peter Liese, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, John Procter, Julia Reid, Frédérique Ries, Daciana Octavia Sârbu, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli

Membri supleanți prezenți la votul final

Martin Häusling, Norbert Lins, Nuno Melo, Ulrike Müller, Christel Schaldemose, Bart Staes, Keith Taylor, Carlos Zorrinho

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Jiří Maštálka

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

40

+

ALDE

Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Ulrike Müller, Frédérique Ries

GUE/NGL

Stefan Eck, Jiří Maštálka

PPE

Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Nuno Melo, Renate Sommer, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean

S&D

Simona Bonafè, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Seb Dance, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Susanne Melior, Gilles Pargneaux, Christel Schaldemose, Daciana Octavia Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli, Carlos Zorrinho

VERTS/ALE

Marco Affronte, Martin Häusling, Bart Staes, Keith Taylor

7

-

ECR

Arne Gericke, Julie Girling, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, John Procter, Jadwiga Wiśniewska

EFDD

Julia Reid

1

0

EFDD

Piernicola Pedicini

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

20.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru transport și turism

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportoare pentru aviz: Isabella De Monte

SUGESTII

Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de constatarea Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) privind fiabilitatea conturilor consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016 și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor Comisiei aferente exercițiului financiar 2016 sub toate aspectele materiale, cu excepția plăților de rambursare a costurilor care sunt afectate de erori; regretă faptul că nivelul de eroare global estimat de 3,1 % se situează peste pragul de semnificație al Curții (2 %); se așteaptă ca Curtea de Conturi să îi prezinte Parlamentului un raport detaliat cu privire la erorile constatate;

2.   salută faptul că, pentru prima dată începând din 1994, Curtea a emis o opinie cu rezerve cu privire la plățile efectuate din bugetul Uniunii, ceea ce reflectă o îmbunătățire notabilă a finanțelor Uniunii;

3.  regretă faptul că, în intervalul de timp în care se elaborează următorul cadru financiar multianual (CFM), Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, în special în ceea ce privește MIE;

4.  ia act de observația Curții cu privire la riscul acumulării de plăți restante în ultimii ani ai actualului CFM și în primii ani ai următorului CFM; invită Comisia să prezinte Parlamentului și Consiliului o evaluare a implicațiilor însoțită de recomandări specifice sectorului;

5.  constată că, în 2016:

–   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 4 346 milioane EUR și credite de plată în valoare de 2 321 milioane EUR pentru politicile de transport, inclusiv pentru MIE, securitatea transporturilor și drepturile pasagerilor, precum și pentru agențiile de transport și cercetarea și inovarea din domeniul transporturilor (Orizont 2020);

–   au fost puse la dispoziție credite de angajament în valoare de 3 854,9 milioane EUR și credite de plată în valoare de 1 794,6 milioane EUR pentru Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA) pentru rubrica „transporturi” a MIE (capitolul 06 02 01) și Orizont 2020 (articolul 06 03 03 - transport);  

–   au fost puse la dispoziție credite de angajament și de plată în valoare de 71,3 milioane EUR pentru cheltuielile administrative;

6.  constată că, până la sfârșitul lui 2016, MIE a furnizat sprijin pentru 452 de proiecte de transport în valoare totală de 19,4 miliarde EUR sub formă de investiții în Europa; reiterează importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T și pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor; subliniază că reducerile bugetare care au avut loc în cazul MIE în trecut, din cauza finanțării inițiativei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), ar trebui evitate în viitor;

7.   regretă progresele relativ limitate înregistrate în ceea ce privește finalizarea rețelelor TEN-T strategice planificate în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune; solicită Comisiei să analizeze modul în care ar putea fi soluționate problemele legate de ratele de execuție și de dezechilibrele dintre statele membre; invită coordonatorii europeni ai TEN-T să realizeze o evaluare aprofundată a proiectelor încheiate și a progreselor realizate de-a lungul coridoarelor TEN-T în cadrul actualei perioade de programare și să o prezinte Comisiei și Parlamentului; solicită, de asemenea, Comisiei să propună un mecanism, incluzând asistență tehnică, pentru a spori valoarea adăugată a fondurilor europene în finalizarea coridoarelor TEN-T și a maximiza progresele;

8.  constată că, în 2016, FEIS a furnizat finanțare în valoare de 3,64 miliarde EUR pentru 29 de operațiuni: 25 de proiecte de transport și 4 fonduri multisectoriale de o valoare totală a investițiilor preconizată a se ridica la 12,65 miliarde EUR; regretă faptul că Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) nu au furnizat informații cuprinzătoare, pentru fiecare sector și pentru fiecare an în parte, privind proiectele finanțate prin FEIS;

9.  ia act de lansarea, în 2016, a Programului „Green Shipping Guarantee” (Garanția pentru transportul maritim verde) prin intermediul noului produs financiar pe care îl reprezintă instrumentul de datorie al MIE și prin intermediul FEIS, care ar putea mobiliza 3 miliarde EUR sub formă de investiții în dotarea navelor cu tehnologie nepoluantă; solicită Comisiei să furnizeze informații detaliate privind punerea în aplicare a acestui program, inclusiv în ceea ce privește aspectele financiare și tehnologice, precum și impactul asupra mediului și economiei;

10.  constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; regretă, de asemenea, că, în ceea ce privește utilizarea fondurilor FEIS, competențele de execuție sunt delegate BEI cu un control public și mai limitat decât în cazul altor instrumente sprijinite de bugetul Uniunii;

11.  sprijină recomandările Curții, în special în ceea ce privește necesitatea de a identifica modul în care ar putea fi reformat sistemul bugetar al Uniunii, îndeosebi modul optim de a asigura că mecanismele generale de finanțare nu sunt mai complexe decât ar fi necesar pentru a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii și a garanta responsabilitatea, transparența și posibilitatea auditării;

12.  invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM și următorul MIE; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în contextul punerii în aplicare a unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să își aprofundeze evaluarea cu privire la realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

13.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluția și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS;

14.  constată că cercetarea și inovarea reprezintă 59 % din cheltuielile de la subrubrica „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă” a CFM; este preocupat de nivelul ridicat de eroare (4,1 %); subliniază faptul că inovarea reprezintă un element fundamental pentru a garanta durabilitatea transportului; invită Comisia să propună măsuri de simplificare suplimentare și să garanteze faptul că se oferă sprijin financiar și tehnic, astfel încât finanțarea să fie utilizată în mod adecvat și mai mulți participanți, în special IMM-urile, să beneficieze de fonduri ale Uniunii; reiterează necesitatea de a asigura în următorul CFM suficiente fonduri ale Uniunii, sub formă de granturi, pentru cercetare și inovare;

15.  salută declarația privind serviciile inițiale Galileo în 2016; subliniază importanța EGNOS pentru sectorul transporturilor; constată, în acest sens, că, la sfârșitul anului 2016, în Uniune existau 219 aeroporturi EGNOS unde au fost implementate procedurile de aterizare bazate pe EGNOS și că, în transportul rutier, numărul camioanelor care utilizează EGNOS pentru plata taxelor rutiere a echivalat 1,1 milioane EUR; solicită Comisiei să prevadă în bugetele anuale următoare finanțarea necesară pentru a asigura faptul că sistemul EGNOS acoperă întreg teritoriul UE;

16.  invită Comisia să evalueze rentabilitatea financiară a acordului cu Eurocontrol în ceea ce privește Organismul de evaluare a performanței (PRB) și să lanseze o propunere cu privire la instituirea PRB ca autoritate de reglementare economică europeană sub supravegherea Comisiei; în plus, ținând seama de necesitatea de a asigura cât mai curând posibil funcționarea cerului unic european și cu scopul de a spori competitivitatea industriei aviatice, invită Comisia să lanseze propunerea de a desemna administratorii de rețea în funcția de furnizori de servicii independenți, aceștia constituindu-se sub forma unui parteneriat industrial;

17.  constată că INEA a adoptat în 2016 Strategia de audit 2017-2024 și că deocamdată nu sunt disponibile estimări ale ratelor de eroare, deoarece primele audituri ale MIE vor avea loc în 2017;

18.  salută strategia de control ex ante a INEA pentru transport adoptată în 2016, care ia în considerare cele mai bune practici din programul TEN-T, precum și particularitățile subprogramului pentru transport al MIE și se bazează pe o eșantionare specifică în scopul menținerii unei rate de eroare scăzute; salută, de asemenea, faptul că controalele ex ante permit evaluarea într-un stadiu timpuriu a legalității și regularității declarațiilor de cheltuieli depuse de beneficiari;

19.  solicită Comisiei să prezinte o evaluare a impactului proiectelor finanțate de către statele membre în domeniul transporturilor în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării și să elaboreze o propunere menită să sporească valoarea adăugată a proiectelor viitoare, cu scopul de a contribui la finalizarea acestui coridor de transport important;

20.  regretă profund faptul că, din cauza lipsei unei linii bugetare specifice pentru turism, există o lipsă de transparență cu privire la fondurile Uniunii utilizate pentru a sprijini acțiunile din domeniul turismului; își reiterează solicitarea de a se adăuga, în bugetele viitoare ale Uniunii, o linie bugetară dedicată turismului;

21.  propune ca, în ceea ce privește sectoarele care țin de competența Comisiei pentru transport și turism, Parlamentul să acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Marian-Jean Marinescu, Renaud Muselier, Markus Pieper, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Christine Revault d’Allonnes Bonnefoy, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Wim van de Camp, Marie-Pierre Vieu, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

Membri supleanți prezenți la votul final

Jakop Dalunde, Michael Detjen, Markus Ferber, Maria Grapini, Rolandas Paksas, Jozo Radoš, Evžen Tošenovský, Henna Virkkunen

Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final

Olle Ludvigsson

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

ALDE

Izaskun Bilbao Barandica, Jozo Radoš, Dominique Riquet, Pavel Telička

ECR

Tomasz Piotr Poręba, Evžen Tošenovský, Roberts Zīle

GUE/NGL

Marie-Pierre Vieu

PPE

Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Markus Ferber, Dieter-Lebrecht Koch, Marian-Jean Marinescu, Renaud Muselier, Markus Pieper, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Henna Virkkunen, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska

S&D

Lucy Anderson, Isabella De Monte, Michael Detjen, Ismail Ertug, Maria Grapini, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Olle Ludvigsson, Gabriele Preuß, Christine Revault d'Allonnes Bonnefoy, István Ujhelyi, Janusz Zemke

VERTS/ALE

Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor

4

-

ECR

Jacqueline Foster

EFDD

Rolandas Paksas, Jill Seymour

ENF

Marie-Christine Arnautu

1

0

EFDD

Daniela Aiuto

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

21.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016: Secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportoare pentru aviz: Iskra Mihaylova

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de faptul că, așa cum se arată în Raportul anual al Curții de Conturi Europene („Curtea“), nivelul de eroare estimat în cheltuielile aferente rubricii „Coeziune economică, socială și teritorială” a scăzut de la 5,2 % în 2015 la 4,8 % în 2016; ia act de îmbunătățirea susținută pe parcursul ultimilor trei ani; salută faptul că Curtea a emis o opinie cu rezerve referitor la regularitatea operațiunilor subiacente conturilor aferente exercițiului 2016; ia act de faptul că rata de eroare pentru perioada de programare 2007-2013 rămâne semnificativ mai mică decât ratele raportate pentru perioada precedentă, ceea ce demonstrează impactul general pozitiv al acțiunilor corective întreprinse; solicită Comisiei să continue să colaboreze cu statele membre pentru a îmbunătăți sistemele lor de gestiune și control și să continue să utilizeze instrumentele de supraveghere juridică disponibile pentru se asigura că toate erorile materiale sunt corectate; ia în considerare cerințele suplimentare în materie de asigurare pentru programele din perioada 2014-2020, care implică o procedură anuală de acceptare pentru conturile certificate, cu scopul de a reduce în mod durabil numărul erorilor reziduale; subliniază că o mai mare simplificare a normelor și reducerea sarcinii administrative ar putea contribui la o scădere și mai mare a ratei de eroare;

2.  ia act de faptul că, la fel ca în anii anteriori, statele membre au dispus de suficiente informații pentru a preveni sau pentru a identifica și corecta un număr considerabil de erori înainte de a solicita rambursarea cheltuielilor și că rata de eroare estimată ar fi putut fi redusă sub pragul de semnificație; ia act de concluzia Curții potrivit căreia nu sunt necesare controale suplimentare ale cheltuielilor UE, dar controalele existente trebuie să fie executate în mod adecvat; solicită, așadar, statelor membre să aplice corect sistemele lor de gestiune și control pentru a identifica și corecta neregulile pe baza propriilor controale și audituri; subliniază că, pentru noua perioadă 2014-2020, capacitatea de corecție globală este consolidată și mai mult, Comisia având posibilitatea de a impune corecții financiare nete în cazul deficiențelor grave identificate, fapt care reprezintă un stimulent important pentru statele membre în vederea identificării și corectării neregulilor grave înainte de certificarea conturilor anuale în fața Comisiei; solicită Comisiei să utilizeze în mod eficient toate instrumentele aflate la dispoziția sa, inclusiv asistența tehnică, pentru a oferi sprijin autorităților statelor membre;

3.  solicită statelor membre ca, în colaborare cu autoritățile lor naționale, regionale și locale, să continue să lupte împotriva fraudei și să își mențină nivelul de ambiție în eforturile de evitare a neregulilor, de prevenire și detectare a fraudei și de reducere în continuare a ratelor de eroare; consideră că ar trebui continuată consolidarea capacităților în acest scop, în cooperare cu părțile interesante pertinente și cu punerea în aplicare a pactelor de integritate; subliniază că este necesar să se comunice în permanență în mod clar cu publicul cu privire la diferența dintre fraudă și eroare; reamintește că nu toate neregulile reprezintă neapărat fraude și că trebuie făcută o distincție între neregulile de natură frauduloasă și cele de natură nefrauduloasă; consideră că, în parte, din această cauză, suspendarea plăților în cazul neregulilor ar trebui folosită doar ca soluție de ultimă instanță;

4.  atrage atenția asupra rolului pe care îl au capacitățile administrative în utilizarea corectă a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și consideră că schimbul de bune practici ar putea contribui în mod eficient la consolidarea capacităților statelor membre în acest domeniu;

5.  constată că principalele surse de erori au fost includerea costurilor neeligibile în declarațiile beneficiarilor (includerea costurilor neeligibile în declarațiile de cheltuieli reprezintă 42 % din nivelul de eroare estimat calculat de Curte), precum și încălcările normelor privind achizițiile publice (30 % din nivelul estimat de eroare); în acest context, invită Comisia să ia măsurile preventive și corective adecvate; este profund îngrijorat cu privire la faptul că, în conformitate cu Raportul anual al Curții, după trei ani de la începerea perioadei de programare 2014-2020, statele membre au desemnat doar 77% din autoritățile responsabile pentru programe și îndeamnă statele membre și Comisia să colaboreze îndeaproape pentru a finaliza acest proces; invită Comisia să efectueze o evaluare a legislației privind ajutoarele de stat și să propună modificări care să reducă sarcina administrativă care le revine autorităților naționale și beneficiarilor și care să înlăture obstacolele care dezavantajează societățile și organizațiile din Uniune în comparație cu concurenții lor din țări terțe;

6.  își manifestă îngrijorarea față de întârzierile înregistrate în executarea programelor aferente fondurilor ESI din perioada 2014-2020 și față de repercusiunile asupra regiunilor în ceea ce privește mobilizarea și utilizarea fondurilor UE și, prin urmare, în ceea ce privește realizarea investițiilor publice, care sunt mai necesare ca niciodată în urma crizelor multiple din ultimul deceniu; observă că, de la sfârșitul anului 2016, valoarea totală a angajamentelor bugetare alocate proiectelor selectate a atins aproximativ 186,6 miliarde EUR și că doar 41,9 miliarde EUR au fost plătite, acumulându-se prin urmare peste 77 % de angajamente restante neonorate (144,6 miliarde EUR), în principal din cauza acestor întârzieri; subliniază faptul că se așteaptă ca această sumă să crească până în 2020; subliniază că aducerea la zi a creditelor reportate ar trebui să fie o prioritate la momentul planificării următorului cadru financiar multianual (CFM); subliniază că întârzierile în executare nu ar trebui să fie interpretate în niciun caz ca o scădere a nevoii de finanțare din partea UE;

7.  reamintește că erorile din domeniul de politică „Coeziune economică, socială și teritorială” sunt cauzate în principal de caracterul neeligibil al beneficiarilor, activităților, proiectelor sau cheltuielilor (plăți pentru rambursarea costurilor); subliniază că exercițiul financiar 2016 este ultimul în care toate cheltuielile auditate sunt legate de perioada CFM 2007-2013 și că, în anii următori, ne așteptăm să vedem un procent tot mai mare din fondurile pentru perioada CFM 2014-2020;

8.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că întârzierea majoră în punerea în aplicare a politicilor de coeziune economică, socială și teritorială a accentuat multiplele inegalități, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre și regiunilor, periclitând, prin urmare, integritatea Uniunii;

9.  ia act de raportul strategic 2017 privind executarea fondurilor ESI[103], subliniind că selecția proiectelor pentru investiții din fondurile ESI a atins o valoare globală de 278 miliarde EUR, sau 44% din investițiile totale planificate pentru perioada 2014-2020, care au fost injectate în economia reală a Europei încă de la începutul perioadei de finanțare; consideră că implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 a atins în prezent viteza de croazieră, demonstrând valoarea adăugată a investițiilor în politica de coeziune pentru toate regiunile din Uniune, dar și nevoia de a se depune eforturi suplimentare pentru consolidarea capacității administrative a autorităților naționale, regionale și locale;

10.  subliniază că întârzierile în executarea bugetului de la jumătatea anului 2017 au fost mai mari decât în același interval din perioada 2007-2013;

11.  constată că rata medie a plăților pentru instrumentele financiare se ridica la numai 75 % la sfârșitul anului 2015; observă, cu toate acestea, că plata de la instrumentele financiare către destinatarii finali a atins 93 % până la 31 martie 2017 și că, la închidere, Comisia a raportat un progres semnificativ în ceea ce privește rata medie a plăților, fapt care demonstrează utilitatea practică a acestor instrumente; consideră, cu toate acestea, că granturile reprezintă principala formă de sprijin în cadrul politicii de coeziune datorită faptului că nu toate investițiile sunt eligibile pentru finanțare din partea băncilor sau au rezultate cuantificabile pe termen scurt; subliniază că revizuirea Regulamentului financiar, care urmează să intre în vigoare în 2018, ar putea contribui în mod semnificativ la simplificarea, îmbunătățirea și optimizarea utilizării sale în timpul perioadei de programare actuale; subliniază că rata de absorbție trebuie să fie îmbunătățită în continuare;

12.  salută Raportul special nr. 5/2017 al Curții și îndeamnă Comisia și statele membre să pună în aplicare integral recomandările Curții de Conturi pentru a crește acoperirea și eficacitatea Garanțiilor pentru tineret;

13.  solicită insistent Comisiei să ia în considerare recomandările Curții din Raportul anual pe 2016 în ceea ce privește cadrul de raportare a performanței și să adopte bune practici internaționale în momentul revizuirii eficacității indicatorilor utilizați în temeiul inițiativei Bugetul UE axat pe rezultate (BFOR) și să îmbunătățească sistemul actual de măsurare a performanței, inclusiv în cadrul procesului de reexaminare a mecanismului de execuție post-2020; subliniază, prin urmare, că Comisia ar trebui să simplifice metodele de măsurare a performanței; invită Comisia să axeze și mai mult programele pe rezultate și să simplifice executarea fondurilor ESI;

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

36

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

Mercedes Bresso, Steeve Briois, Andrea Cozzolino, Raymond Finch, John Flack, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Constanze Krehl, Sławomir Kłosowski, Louis-Joseph Manscour, Martina Michels, Iskra Mihaylova, Andrey Novakov, Paul Nuttall, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Ruža Tomašić, Ramón Luis Valcárcel Siso, Ángela Vallina, Lambert van Nistelrooij, Kerstin Westphal, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Daniel Buda, Andor Deli, Ivana Maletić, Urmas Paet, Tonino Picula, Georgi Pirinski, Bronis Ropė, Milan Zver

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Eleonora Evi, Anna Hedh, Bogdan Brunon Wenta

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

36

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Iskra Mihaylova, Urmas Paet

ECR

John Flack, Sławomir Kłosowski, Mirosław Piotrowski, Ruža Tomašić

EFDD

Eleonora Evi

ENF

Steeve Briois

GUE/NGL

Martina Michels, Ángela Vallina

PPE

Daniel Buda, Andor Deli, Krzysztof Hetman, Ivana Maletić, Lambert van Nistelrooij, Andrey Novakov, Stanislav Polčák, Fernando Ruas, Ramón Luis Valcárcel Siso, Bogdan Brunon Wenta, Joachim Zeller, Milan Zver

S&D

Mercedes Bresso, Andrea Cozzolino, Iratxe García Pérez, Michela Giuffrida, Anna Hedh, Constanze Krehl, Louis-Joseph Manscour, Tonino Picula, Georgi Pirinski, Liliana Rodrigues, Monika Smolková, Kerstin Westphal

VERTS/ALE

Bronis Ropė

2

-

EFDD

Raymond Finch, Paul Nuttall

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

24.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportoare pentru aviz: Karin Kadenbach

SUGESTII

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  constată că, în ceea ce privește agricultura, Curtea de Conturi Europeană (CCE) a utilizat eșantioane din 217 operațiuni aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) în 21 de țări și 163 de operațiuni în 20 de țări, acoperind pescuitul, mediul/clima și dezvoltarea rurală (Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), și salută scăderea continuă a ratei de eroare până la 2,5 % pentru 2016 (de la 2,9 % în 2015), stabilită de CCE pentru „resurse naturale”;

2.  subliniază că a fost consolidată capacitatea corectivă a corecțiilor financiare și a recuperărilor, ceea ce a redus semnificativ suma expusă riscului din cadrul politicii agricole comune (PAC), cu 2,04 % pentru 2016; remarcă faptul că rata de eroare se menține la același nivel (2,5 %), însă impactul său financiar este redus prin intermediul acestor corecții financiare și recuperări, deoarece o parte a sumelor care au fost plătite în mod eronat sunt restituite bugetului Uniunii; 3.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că fondurile care sunt alocate pentru rezerva pentru situațiile de criză din sectorul agricol în bugetul 2016 și care nu sunt cheltuite sunt puse la dispoziție integral pentru plăți directe în exercițiul următor;

4.  salută faptul că sistemul de identificare a parcelelor agricole (LPIS) a fost îmbunătățit în continuare și că gradul său de precizie a fost consolidat, devenind astfel un instrument deosebit de eficient pentru reducerea ratei de eroare, precum și a sarcinii administrative a fermierilor și a agențiilor de plăți;

5.  invită Comisia și statele membre să monitorizeze volatilitatea pronunțată a prețurilor la produsele agricole, care are efecte negative asupra veniturilor fermierilor, și să reacționeze prompt și cu eficacitate atunci când este necesar;

6.  ia act de faptul că primul an complet de punere în aplicare a „ecologizării” nu pare să fi avut un impact asupra ratei de eroare, fapt care poate fi considerat a fi o realizare majoră a fermierilor și a agențiilor de plăți, având în vedere natura complexă a normelor în materie de ecologizare; împărtășește, însă, opinia Comisiei că este încă prea devreme pentru a se trage concluzii cu privire la rezultatele precise în materie de mediu; constată că există și alți factori, în afară de ecologizare, care influențează, la rândul lor, performanța de mediu a sectorului agricol; subliniază faptul că „ecologizarea” reprezintă o categorie de măsuri care reflectă nevoia tot mai stringentă de introducere a unui audit al performanței și în domeniul agriculturii;

7.  salută mecanismul de ecologizare și obiectivul acestuia, de a garanta faptul că exploatațiile agricole din Uniune respectă în mai mare măsură mediul, prin promovarea practicilor de diversificare a culturilor, menținere a pajiștilor permanente și stabilire a zonelor de interes ecologic pe terenurile arabile, după cum s-a subliniat în Raportul anual al CCE;

8.  ia act de faptul că un număr mic de beneficiari primesc cele mai mari plăți și că 4 % din plățile directe sunt împărțite între mai mult de jumătate dintre beneficiarii actuali care primesc mai puțin de 1 250 EUR pe an; consideră că este esențial pentru credibilitatea PAC să existe o convergență a plăților către beneficiari, atât între statele membre, cât și în interiorul acestora;

9.  subliniază totuși că aceste exploatații agricole au o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 000 EUR și că ele nu au un caracter comercial, nefiind orientate în mod preponderent către piață, ci sunt axate pe culturile alimentare, fiind administrate de fermieri care au și un alt loc de muncă, precum și faptul că suprafața lor totală reprezintă mai puțin de 4,6 % din suprafețele agricole utilizate la nivelul Uniunii; consideră, prin urmare, că este necesar să se corecteze o serie de idei fundamental greșite care au la bază afirmația potrivit căreia „20 % dintre exploatațiile agricole primesc 80 % din ajutoare”, deoarece această cifră cuprinde toate exploatațiile agricole cu o suprafață de 10 hectare sau mai mare, care reprezintă peste 88 % din terenurile agricole din Uniune și asigură 90 % din producția agricolă a Uniunii;

10.  ia act de recomandările CCE care au evidențiat măsurile menite să reducă media de vârstă a comunităților rurale și necesitatea introducerii unor programe mai precis orientate în acest scop;

11.  salută scăderea ratei de eroare pentru dezvoltarea rurală la 4,9 % de la 5,3 % în 2015 și 6 % în 2014; recunoaște că problemele din mediul rural necesită programe de investiții complexe și că rata de eroare este determinată de diferitele obiective pentru abordarea provocărilor în materie de economie, infrastructură rurală, mediu și sănătate animală, contrastând cu rata FEGA de 1,7 %; regretă, prin urmare, că efortul de simplificare se concentrează asupra pilonului 1, în condițiile în care este recunoscut faptul că există o mai mare complexitate în cadrul pilonului 2; consideră, de asemenea, că investițiile din domeniul dezvoltării rurale reprezintă o parte esențială a politicii, care trebuie menținute împreună cu modele solide și avantajoase de gestionare a riscului, care și-au demonstrat eficacitatea; este preocupat de scăderea nivelului de ocupare a forței de muncă în agricultură și consideră că investițiile din pilonul 2 sunt esențiale pentru dezvoltarea rurală și infrastructură; subliniază că metoda de calculare a ratei de eroare aferente plăților efectuate în cadrul PAC (în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală) poate fi îmbunătățită, de exemplu prin simplificare și reducerea birocrației;

12.  reamintește faptul că există diferențe semnificative între diferitele tipuri de erori și amploarea acestora, și anume între omisiunile neintenționate, de natură administrativă, și cazurile de fraudă, precum și că omisiunile nu cauzează, de regulă, prejudicii financiare contribuabililor, fapt care ar trebui să fie, de asemenea, luat în considerare la estimarea ratei reale de eroare; reamintește Comisiei faptul că riscul comiterii unor erori neintenționate din cauza unor reglementări complexe este, în cele din urmă, suportat de beneficiar; regretă faptul că, chiar și în cazul în care o investiție a fost eficace, CCE continuă să considere că cheltuielile sunt 100 % neeligibile în cazul erorilor realizate în cadrul procedurilor de achiziții publice; subliniază, prin urmare, că este de dorit o mai mare raționalizare a metodei de calculare a erorilor;

13.  împărtășește opinia Comisiei, potrivit căreia dezvoltarea rurală rămâne un domeniu care trebuie să facă obiectul unui control strict; salută decizia Comisiei de a promova opțiunile simplificate în materie de costuri, în special datorită faptului că utilizarea unor astfel de măsuri ar limita riscul prețurilor excesive și ar reduce sarcina administrativă impusă fermierilor; invită Comisia să promoveze utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor simplificate în materie de costuri, deoarece utilizarea acestora în cadrul Uniunii este limitată; salută decizia CCE de a elabora un raport detaliat privind utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri, care ar trebui să fie finalizat în 2018;

14.  încurajează Comisia să depună în continuare eforturi pentru instituirea unui sistem de audit unic, care ar face posibilă, prin intermediul controalelor, reducerea sarcinii administrative la toate nivelurile, menținând totodată controale eficiente ale legalității și regularității plăților;

15.  constată că, potrivit Eurostat, producția agricolă totală în anul 2016 a fost de 405 miliarde EUR, înregistrând o ușoară scădere (2,8 %) față de 2015, din cauza scăderii valorii de piață a produselor agricole;

16.  relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

17.  își exprimă speranța că CCE are în vedere necesitatea de a-și adapta abordarea în materie de supraveghere pentru a acorda o importanță egală utilizării fondurilor și alocării acestora;

18.  salută publicarea raportului anual de activitate pe 2016 al DG AGRI, care ilustrează cu claritate măsura în care PAC a contribuit la creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă în zonele rurale și, mai precis, la restabilirea nivelului de ocupare a forței de muncă existent înainte de criză, în condițiile în care 65 % din populația de vârstă activă este încadrată în prezent în muncă, în comparație cu 64,8 % în 2008 și cu 62,5 % în 2011, an în care s-a înregistrat cel mai scăzut nivel; salută faptul că plățile directe sunt în prezent direcționate cu mai multă precizie către fermierii tineri, către micii fermieri sau către fermierii din zonele care se confruntă cu constrângeri naturale;

19.  salută faptul că ratele de eroare globale raportate de CCE și cele aferente PAC, menționate în raportul anual de activitate pe 2016 al DG AGRI, se situează la niveluri foarte apropiate, fapt care demonstrează eficacitatea planurilor de acțiuni de remediere puse în aplicare în exercițiile anterioare de către statele membre vizate, în special în ceea ce privește îmbunătățirea LPIS;

20.  reiterează faptul că Parlamentul European le-a solicitat Comisiei, statelor membre și Curții de Conturi, la 8 septembrie 2015 (Rezoluția A8-0240/2015), să dezvolte în continuare strategii de audit bazate pe riscuri care să ia în considerare toate datele relevante.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

37

2

0

Membri titulari prezenți la votul final

John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Richard Ashworth, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl, Marijana Petir, Laurențiu Rebega, Bronis Ropė, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Marco Zullo

Membri supleanți prezenți la votul final

Franc Bogovič, Stefan Eck, Jens Gieseke, Maria Heubuch, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Tom Vandenkendelaere, Thomas Waitz

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Stanisław Ożóg

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

37

+

ALDE

Ivan Jakovčić, Ulrike Müller

ECR

Richard Ashworth, Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk, James Nicholson, Stanisław Ożóg

EFDD

Marco Zullo

ENF

Laurențiu Rebega

GUE/NGL

Stefan Eck, Luke Ming Flanagan

PPE

Franc Bogovič, Daniel Buda, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Esther Herranz García, Mairead McGuinness, Marijana Petir, Sofia Ribeiro, Annie Schreijer-Pierik, Czesław Adam Siekierski, Tom Vandenkendelaere

S & D

Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi, Marc Tarabella

VERTS/ALE

José Bové, Martin Häusling, Bronis Ropė

2

-

EFDD

John Stuart Agnew

ENF

Philippe Loiseau

0

0

-

-

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

2.3.2018

AVIZ al Comisiei pentru pescuit

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Alain Cadec

SUGESTII

Comisia pentru pescuit recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act de comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Curtea de Conturi privind conturile anuale ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016; ia act de raportul anual pe 2016 al Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”); ia act de raportul anual de activitate pe 2016 al DG Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE);

2.  constată că tendința favorabilă din ultimii ani în materie de gestiune bugetară s-a menținut și că, în ceea privește raportul de activitate pe 2016 al DG MARE, Curtea nu a formulat nicio observație deosebită;

3.  insistă ca Curtea să prezinte un indice de eroare separat pentru sectorul pescuitului și al afacerilor maritime în rapoartele sale viitoare, pentru a elimina denaturările care rezultă din includerea altor domenii în cadrul aceleiași rubrici; constată că domeniul afacerilor maritime și al pescuitului nu este prezentat într-un mod suficient de detaliat în raportul anual al Curții, fapt ce face dificilă evaluarea corectă a gestiunii financiare în aceste domenii;

4.  subliniază că, în raportul său, Curtea constată că rata de eroare globală a scăzut față de exercițiul precedent și îndeamnă Comisia să continue această tendință de reducere;

5.  salută rata de execuție deosebit de ridicată realizată de Comisie la secțiunea III titlul 11 din bugetul pentru exercițiul 2016 (Afaceri maritime și pescuit), atât în ceea ce privește creditele de angajament (99,2%), cât și creditele de plată (94,7%); reamintește că, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, resursele bugetare sunt defalcate în funcție de destinație și, prin urmare, Comisia ar trebui să detalieze rata de execuție pe linii bugetare în raportul său;

6.  ia act de rezerva inclusă în raportul de activitate al DG MARE în ceea ce privește cheltuielile neeligibile depistate în Fondul european pentru pescuit (FEP), rezervă ce vizează opt state membre;

7.  încurajează efortul întreprins de DG MARE în ceea ce privește controlul creditelor aflate în gestiune partajată, în special în legătură cu acțiunile aferente FEP și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM);

8.  constată că 5,9 milioane EUR sunt supuse riscului de pierdere, Comisia adoptând măsurile necesare pentru a evalua cheltuielile din 2017 și a recupera fondurile alocate dacă este cazul;

9.  constată că, la trei ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM pentru perioada 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, întrucât, în septembrie 2017, au fost folosite numai 1,7% din cele 5,7 miliarde EUR puse la dispoziție în regim de gestiune partajată; constată că utilizarea FEPAM ține de responsabilitatea statelor membre; reamintește că, în temeiul articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, resursele bugetare sunt defalcate în funcție de destinație și, prin urmare, Comisia ar trebui să detalieze rata de execuție pe linii bugetare în raportul său;

10.  consideră că este necesar să se pună la dispoziția statelor membre tot sprijinul posibil pentru a asigura utilizarea adecvată și valorificarea deplină a resurselor FEPAM, cu niveluri ridicate de execuție, în conformitate cu prioritățile și nevoile lor respective, în special în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a sectorului pescuitului;

11.    propune, pe baza datelor disponibile, să se acorde Comisiei descărcarea de gestiune pentru cheltuielile sale din domeniul afacerilor maritime și al pescuitului pentru exercițiul financiar 2016.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

27.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

4

2

Membri titulari prezenți la votul final

Clara Eugenia Aguilera García, Alain Cadec, David Coburn, Linnéa Engström, João Ferreira, Sylvie Goddyn, Mike Hookem, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Liadh Ní Riada, Ulrike Rodust, Annie Schreijer-Pierik, Remo Sernagiotto, Ricardo Serrão Santos, Isabelle Thomas, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa

Membri supleanți prezenți la votul final

Norbert Erdős, Maria Lidia Senra Rodríguez

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Liliana Rodrigues

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE

António Marinho e Pinto, Norica Nicolai

ECR

Peter van Dalen, Remo Sernagiotto, Ruža Tomašić

PPE

Alain Cadec, Norbert Erdős, Carlos Iturgaiz, Werner Kuhn, Gabriel Mato, Annie Schreijer-Pierik, Jarosław Wałęsa

S&D

Clara Eugenia Aguilera García, Liliana Rodrigues, Ulrike Rodust, Isabelle Thomas

4

-

EFDD

David Coburn, Mike Hookem

ENF

Sylvie Goddyn

VERTS/ALE

Linnéa Engström

2

0

GUE/NGL

João Ferreira, Liadh Ní Riada

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

26.1.2018

AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Bogdan Andrzej Zdrojewski

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru control bugetar, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută faptul că Erasmus + a permis unui număr de 500 000 de persoane să studieze, să se formeze sau să desfășoare activități de voluntariat în străinătate în 2016 și este pe cale să își îndeplinească obiectivul de 4 milioane de participanți până în 2020; subliniază că studenții Erasmus + tind să dobândească un set larg de abilități transferabile, competențe și cunoștințe și să se bucure de perspective de carieră mai bune decât studenții nemobili și a faptului că programul aduce o investiție strategică în tinerii europeni; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a asigura o mai mare de accesibilitate a programelor, în special în ceea ce privește tinerii cu mai puține oportunități;

2.  salută faptul că procedura de solicitare a finanțării Erasmus+ a devenit, în mare măsură, o procedură online; consideră, însă, că procedura ar putea fi simplificată și mai mult prin eliminarea cerinței de semnătură olografă aplicată scrisorilor de acreditare ale partenerilor de proiect;

3.  subliniază că se înregistrează încă probleme la accesarea finanțării Erasmus+ în sectorul „tineret”, cauzate de gestionarea la nivel descentralizat a programului de către agențiile naționale; solicită Comisiei să ia măsurile ce se impun, ca de exemplu centralizarea unei părți a finanțării la nivelul agenției executive; solicită totodată Comisiei să prevadă instrumentele necesare pentru o mai bună implicare a tuturor beneficiarilor programului, de exemplu prin instituirea de subcomitete sectoriale permanente, astfel cum prevede Regulamentul (UE) nr. 1288/2013[104];

4.  solicită ca aspectul de succes al Erasmus+, anume schimburile universitare, să nu fie erodat prin alocarea fondurilor către un alt program sau printr-o extensie a acestuia către alți beneficiari, bunăoară migranți;

5.   ia act de nivelul scăzut de utilizare și de acoperirea geografică insuficientă a mecanismului de garantare a împrumuturilor pentru studenți din cadrul Erasmus+; își exprimă speranța că recentul acord direct cu Universitatea din Luxemburg va oferi un indicații pentru aplicarea unui sistem de împrumut mai eficace; invită insistent Comisia și Fondul european de investiții să își dubleze eforturile în vederea maximizării eficacității mecanismului și solicită Comisiei să prezinte o evaluare detaliată a beneficiilor acestuia;

6.  este alarmat de problema cronică a ratelor de succes scăzute ale proiectelor din cadrul programului Europa pentru cetățeni și al subprogramului Cultura din programul Europa creativă (16 % și, respectiv, 11 % în 2016); subliniază că ratele de succes scăzute care provoacă frustrări în rândul solicitanților și sunt simptomatice pentru nivelurile insuficiente ale finanțării, ceea ce nu corespunde obiectivelor ambițioase ale programelor;

7.  subliniază că tot Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) a Comisiei Europene afirma că programul Europa pentru cetățeni și-a atins deplina maturitate în 2016, cel de-al treilea an de existență; invită așadar Comisia și Consiliul să ia în considerare după cum se cuvine termenele lungi necesare pentru deplina implementare a noilor programe în CFM 2014-2020, pentru a evita că astfel de întârzieri se repetă și în viitorul CFM de după 2020;

8.  salută rolul EACEA în punerea în aplicare a celor trei programe de cultură și educație, evidențiat prin evaluarea pozitivă a activității agenției în 2016; salută recurgerea pe scară mai largă de către EACEA la raportarea electronică a proiectelor finanțate, fapt care ar trebui să îmbunătățească colectarea de date și monitorizarea proiectelor, să contribuie la elaborarea politicilor Comisiei și să ofere asistență beneficiarilor; constată cu satisfacție că EACEA efectuează 92 % din plățile sale în termenele prevăzute de Regulamentul financiar; având în vedere faptul că beneficiarii programului de educație și cultură sunt adesea organizații foarte mici, invită EACEA să depună eforturi pentru a obține rezultate mai bune, eventual prin intermediul unui indicator privind termenul mediu de plată;

9.  ia act de lansarea, în 2016, a mecanismului de garantare pentru sectoarele culturale și creative, cu un buget de 121 milioane EUR până în 2022, precum și interesul inițial manifestat de aceste sectoare și de intermediarii financiari; solicită transferul anticipat, în cel mai scurt timp, al celor 60 milioane EUR prevăzute pentru acest mecanism din cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); reamintește că împrumuturile completează alte surse esențiale de finanțare pentru aceste sectoare, cum ar fi granturile;

10.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul foarte redus de finanțare FEIS care a ajuns la educație și la sectoarele culturale și creative în 2016;consideră că acordarea de sprijin sectorial și adaptat este esențială pentru a asigura că sectorul cultural și creativ beneficiază de împrumuturi din FEIS;

11.  își reiterează sprijinul pentru mediatizarea independentă a afacerilor europene, în special prin asistență bugetară pentru televiziune, radio și rețelele online; salută continuarea acordării de subvenții pentru Euranet + până în 2018 și îndeamnă Comisia să găsească un model mai sustenabil de finanțare pentru rețea;

12.  rămâne preocupat de faptul că școlile europene nu au reușit să-și remedieze deficiențele contabile, identificate în repetate rânduri de Curtea Europeană de Conturi și subliniate de Parlamentul European în rapoartele sale de descărcare de gestiune; observă de exemplu că, deși în general școlile au realizat îmbunătățit în ceea ce privește închiderea conturilor, două dintre cele paisprezece școli, precum și cabinetul secretarului general, în continuare nu-și prezintă conturile în termenul legal; regretă că, în pofida eforturilor depuse de școlile europene pentru a consolida controalele interne și a introducerii salutare a unui audit extern, există în continuare deficiențe în ceea ce privește procedurile de achiziții, recrutările și modalitățile de plată;

13.   salută faptul că Curtea de Conturi nu a găsit nicio dovadă de erori materiale, însă regretă că nu este în măsură să confirme că gestiunea financiară a școlilor în 2016 a fost realizate în conformitate cu regulamentul financiar, cu normele sale de aplicare și cu Statutul funcționarilor; consideră că școlile europene trebuie să aibă un sistem de management adecvat și responsabil, care să îndeplinească cerințele de bază a misiunii sale de serviciu public și, implicit, să corespundă unor standarde mai ridicate în privința responsabilității manageriale; salută, în acest sens, adoptarea în 2017 a unui Regulament financiar revizuit pentru școlile europene, care ar trebui să asigure cadrul juridic pentru remedierea unora dintre deficiențele identificate de Curtea de Conturi, în special în ceea ce privește separarea posturilor contabile de alte funcții; reamintește, cu toate acestea, că o aplicare justă a noilor norme rămâne esențială pentru respectarea recomandărilor Curții de Conturi; insistă, prin urmare, ca Consiliul superior al Școlilor europene să prezinte un raport Parlamentului European cu privire la evoluția măsurilor de punere în aplicare, înainte de sfârșitul anului 2018;

14.   reamintește că școlile europene dispun de un buget anual combinat de aproximativ 300 de milioane EUR, dintre care 60 % provin de la Comisia Europeană; subliniază că bugetul pentru 2018 include credite destinate instituirii unui nou management contabil și aplicării Regulamentului financiar revizuit; subliniază că Comisia are doar un vot în Consiliul guvernatorilor și că, prin urmare, principala responsabilitate pentru buna gestiune financiară a școlilor europene revine statelor membre; invită statele membre să sprijine Comisia și școlile europene în eforturile lor de a urma recomandările Curții de Conturi;

15.   consideră că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană ridică probleme importante în ceea ce privește școlile europene, mai ales având în vedere că aproximativ 21 % din toți elevii școlilor europene erau înscriși în anul școlar 2016-2017 în secțiunea de limbă engleză (precedată ca pondere doar de cea în limba franceză) și că limba engleză a fost a doua limbă aleasă de 61 % din toți elevii școlilor europene; este conștient de faptul că incertitudinile cu privire la predarea în limba engleză după retragerea Regatului Unit sunt un motiv de îngrijorare pentru părinții și elevii din școlile europene; invită Comisia Europeană și școlile europene să informeze Comisia pentru cultură și educație cu privire la măsurile avute în vedere pentru problemele specifice create de retragerea Regatului Unit și cu privire la modul în care intenționează să asigure în continuare predare de calitate în limba engleză în cadrul școlilor europene în viitor, inclusiv considerații privind posibile aranjamente contractuale pentru profesori;

16.  subliniază că, conform declarațiilor Curții de Conturi, în exercițiul financiar 2016 s-a înregistrat un nou record cu privire la plățile reportate în bugetele viitoare; solicită insistent Comisiei și Consiliului să reducă la minimum decalajul dintre creditele de angajament și cele de plată asigurându-se că sunt respectate fără întârziere obligațiile contractuale față de beneficiarii programului;

17.  consideră că bugetul UE trebuie să devină mai independent de contribuțiile naționale directe; susține propunerea de a reforma sistemul resurselor proprii.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

23.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

24

0

3

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Rupert Matthews, Stefano Maullu, Luigi Morgano, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Krystyna Łybacka

Membri supleanți prezenți la votul final

Algirdas Saudargas

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

24

+

ALDE

Mircea Diaconu, María Teresa Giménez Barbat, Yana Toom

ECR

Angel Dzhambazki, Rupert Matthews, John Procter

EFDD

Isabella Adinolfi

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Algirdas Saudargas, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Petra Kammerevert, Krystyna Łybacka, Luigi Morgano, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Helga Trüpel

0

-

3

0

ENF

Dominique Bilde

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Curzio Maltese

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

7.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III – Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportor pentru aviz: Kostas Chrysogonos

SUGESTII

Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  salută avizul Curții de Conturi Europene referitor la conturile Uniunii Europene aferente exercițiului 2016; evidențiază mai ales reducerea în și mai mare măsură a erorilor la plată în 2016, până la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, de 3,1 %, și observă că este pentru prima dată din 1994 când Curtea emite o opinie cu rezerve privind plățile; constată că rata de eroare pentru rubrica 3 (Securitate și cetățenie) nu a fost calculată de Curte, ca urmare a dimensiunii reduse a eșantionului de tranzacții auditate;

2.  observă că ritmul plăților pentru gestiunea partajată în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă a fost lent, având în vedere faptul că 2016 a fost deja cel de-al treilea an de punere în aplicare a actualului cadru financiar multianual (CFM); subliniază importanța reducerii riscului de întârzieri în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor naționale și corectarea deficiențelor sistemelor de control ale statelor membre; subliniază importanța evaluării sistemelor de control ale statelor membre pe baza unor informații suficient de detaliate;

3.  ia act de faptul că suma globală mobilizată pentru migrație și azil nu a fost raportată de Comisie în 2016 și este dificil de estimat; încurajează, prin urmare, Comisia să elaboreze o structură de raportare coerentă, cuprinzătoare și specifică în acest scop; reiterează apelul său adresat Comisiei de a diviza liniile bugetare pentru a îmbunătăți transparența și a spori eficiența economică;

4.  reamintește că și în 2016 au fost folosite pe scară largă instrumente speciale, cu scopul de a răspunde situației umanitare cu care se confruntă solicitanții de azil în cadrul Uniunii și că, prin urmare, există riscul ca sumele rămase până la sfârșitul actualului CFM să nu fie suficiente pentru a răspunde unor evenimente neprevăzute care pot apărea înainte de 2020; solicită Comisiei să soluționeze această problemă structurală în următorul CFM și să informeze în mod adecvat Parlamentul în acest sens;

5.  subliniază că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a identificat faptul că programelor de lucru ale unor agenții le lipsește calitatea în ceea ce privește stabilirea obiectivelor și definirea unor indicatori-cheie de performanță; subliniază faptul că DG HOME ar trebui să ofere sistematic avize cu privire la programul de lucru al agențiilor sale;

6.  solicită elaborarea unei strategii coerente și sistematice, cu priorități politice și operaționale mai clare, mai ferme și stabilite pe termen lung, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale, asigurându-se totodată punerea sa eficientă în aplicare și acordându-se fonduri suficiente în acest scop.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

1.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

45

6

1

Membri titulari prezenți la votul final

Asim Ademov, Heinz K. Becker, Malin Björk, Michał Boni, Caterina Chinnici, Frank Engel, Cornelia Ernst, Raymond Finch, Lorenzo Fontana, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Filiz Hyusmenova, Sophia in ‘t Veld, Dietmar Köster, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Roberta Metsola, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Sergei Stanishev, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Udo Voigt, Josef Weidenholzer, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

Membri supleanți prezenți la votul final

Kostas Chrysogonos, Carlos Coelho, Gérard Deprez, Maria Grapini, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Marek Jurek, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar, Jaromír Štětina

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Georges Bach, Jonathan Bullock, Julia Reda, Francis Zammit Dimech

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

45

+

ALDE

Gérard Deprez, Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Sophia in 't Veld, Angelika Mlinar

ECR

Marek Jurek, Branislav Škripek, Helga Stevens

GUE/NGL

Kostas Chrysogonos, Cornelia Ernst, Marie-Christine Vergiat

PPE

Asim Ademov, Georges Bach, Heinz K. Becker, Michał Boni, Carlos Coelho, Frank Engel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Barbara Kudrycka, Roberta Metsola, Csaba Sógor, Jaromír Štětina, Traian Ungureanu, Francis Zammit Dimech, Tomáš Zdechovský

S&D

Caterina Chinnici, Ana Gomes, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Dietmar Köster, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Ivari Padar, Soraya Post, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Josef Weidenholzer

VERTS/ALE

Julia Reda, Judith Sargentini

6

-

EFDD

Jonathan Bullock, Raymond Finch, Kristina Winberg

ENF

Lorenzo Fontana, Auke Zijlstra

NI

Udo Voigt

1

0

GUE/NGL

Malin Björk

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

2.2.2018

AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen

destinat Comisiei pentru control bugetar

referitor la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2016, secțiunea III - Comisia și agențiile executive

(2017/2136(DEC))

Raportoare pentru aviz: Barbara Matera

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru control bugetar, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât egalitatea dintre femei și bărbați este una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană și Uniunea se angajează să promoveze integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile sale, așa cum acest lucru este consacrat la articolul 8 din TFUE;

B.  întrucât Parlamentul European a solicitat în repetate rânduri Comisiei să implementeze în diferite domenii de politică integrarea perspectivei de gen, integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genului; întrucât Parlamentul a solicitat, de asemenea, Curții de Conturi să includă o perspectivă de gen în evaluările sale privind execuția bugetului Uniunii,

1.  subliniază că egalitatea dintre femei și bărbați ar trebui garantată în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

2.  regretă că liniile bugetare ale programului Drepturi, egalitate și cetățenie (REC) 2014-2020 nu menționează resursele alocate fiecăruia dintre obiectivele programului legate de egalitatea de gen; salută faptul că, în 2016, Rețeaua femeilor împotriva violenței și Lobby-ul european al femeilor au primit granturi în domeniul combaterii violenței împotriva femeilor și al egalității de gen;

3.  solicită ca egalitatea de gen să fie menționată explicit la rubrica 3, „Securitate și cetățenie”;

4.  își reiterează apelul de a păstra o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, cu resurse sporite, pentru a inversa tendința de reducere a fondurilor dedicate Daphne în perioada 2014-2020;

5.  regretă faptul că Fondul european pentru investiții strategice nu cuprinde o perspectivă de gen și subliniază că reușita procesului de redresare nu este posibilă fără abordarea impactului crizelor asupra femeilor;

6.  subliniază că integrarea perspectivei de gen se numără, de asemenea, printre principiile fondatoare ale Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI); regretă, cu toate acestea, lipsa acțiunilor specifice pe tema egalității de gen, cu linii bugetare specifice, în ciuda solicitărilor repetate ale Parlamentului de a se lua în considerare dimensiunea de gen și în politicile în materie de migrație și azil;

7.  își reiterează solicitarea referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

8.  solicită ca evaluarea impactului de gen să fie parte a condiționalității generale ex ante pentru fondurile UE și pentru colectarea de date dezagregate în funcție de sex, atunci când este posibil, cu privire la beneficiari și la participanți;

9.  salută participarea relativ echilibrată în funcție de gen (52 % femei față de 48 % bărbați) la intervențiile prin intermediul Fondului social european în 2016;

10.  solicită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să își reînnoiască angajamentul privind egalitatea de gen în următorul CFM, prin anexarea unei declarații comune la CFM, inclusiv un angajament de a pune în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget și o monitorizare eficace a punerii în aplicare a acestei declarații în cadrul procedurilor bugetare anuale, prin includerea unei dispoziții în clauza de revizuire din noul regulament privind CFM.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

24.1.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

26

1

4

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Heinz K. Becker, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Iratxe García Pérez, Arne Gericke, Anna Hedh, Mary Honeyball, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Angelika Mlinar, Angelika Niebler, Maria Noichl, Marijana Petir, João Pimenta Lopes, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Ángela Vallina, Elissavet Vozemberg-Vrionidi

Membri supleanți prezenți la votul final

Catherine Bearder, Izaskun Bilbao Barandica, Lívia Járóka, Urszula Krupa, Edouard Martin, Clare Moody, Monika Vana

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Artis Pabriks, Jarosław Wałęsa

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

26

+

ALDE

Catherine Bearder, Izaskun Bilbao Barandica, Angelika Mlinar

ECR

Arne Gericke

EFDD

Daniela Aiuto

PPE

Heinz K. Becker, Anna Maria Corazza Bildt, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Lívia Járóka, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Niebler, Artis Pabriks, Michaela Šojdrová, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Jarosław Wałęsa

S&D

Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Mary Honeyball, Edouard Martin, Clare Moody, Maria Noichl

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Ernest Urtasun, Monika Vana

1

-

ECR

Urszula Krupa

4

0

GUE/NGL

Malin Björk, João Pimenta Lopes, Ángela Vallina

PPE

Marijana Petir

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

26.3.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

7

0

Membri titulari prezenți la votul final

Inés Ayala Sender, Ryszard Czarnecki, Martina Dlabajová, Raffaele Fitto, Luke Ming Flanagan, Ingeborg Gräßle, Jean-François Jalkh, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Bart Staes, Derek Vaughan, Joachim Zeller

Membri supleanți prezenți la votul final

Benedek Jávor, Andrey Novakov, Patricija Šulin

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Eleonora Evi, Anneli Jäätteenmäki, Norbert Lins, Rupert Matthews, Lieve Wierinck

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

16

+

ALDE

Martina Dlabajová, Anneli Jäätteenmäki, Lieve Wierinck

ECR

Rupert Matthews

PPE

Ingeborg Gräßle, Norbert Lins, Andrey Novakov, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Claudia Schmidt, Patricija Šulin, Joachim Zeller

S&D

Inés Ayala Sender, Arndt Kohn, Gilles Pargneaux, Georgi Pirinski, Derek Vaughan

7

-

ECR

Ryszard Czarnecki, Raffaele Fitto

EFDD

Eleonora Evi

ENF

Jean-François Jalkh

GUE/NGL

Luke Ming Flanagan

VERTS/ALE

Benedek Jávor, Bart Staes

0

0

 

 

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

  • [1]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [2]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [3]    JO C 322, 28.9.2017, p. 1.
  • [4]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [5]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [6]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [7]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [8]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [9]    JO C 384, 14.11.2017, p. 2.
  • [10]    JO C 417, 6.12.2017, p. 63.
  • [11]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [12]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [13]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [14]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [15]    JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
  • [16]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [17]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [18]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [19]    JO C 384, 14.11.2017, p. 11.
  • [20]    JO C 417, 6.12.2017, p. 74.
  • [21]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [22]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [23]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [24]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [25]    JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
  • [26]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [27]    JO L 48,24.2.2016.
  • [28]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [29]    JO C 384, 14.11.2017, p 2.
  • [30]    JO C 417, 6.12.2017, p. 52.
  • [31]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [32]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [33]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [34]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [35]    JO L 341,18.12.2013, p. 69.
  • [36]    JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
  • [37]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [38]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [39]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [40]    JO C 384, 14.11.2017, p 9.
  • [41]    JO C 417, 6.12.2017, p. 171.
  • [42]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [43]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [44]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [45]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [46]    JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
  • [47]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [48]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [49]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [50]    JO C 384, 14.11.2017, p 12.
  • [51]    JO C 417, 6.12.2017, p. 252.
  • [52]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [53]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [54]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [55]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [56]    JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
  • [57]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [58]    JO L 48, 24.2.2016.
  • [59]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [60]    JO C 384, 14.11.2017, p 11.
  • [61]    JO C 417, 6.12.2017, p. 247.
  • [62]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [63]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [64]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [65]    JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
  • [66]    JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
  • [67]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [68]    JO L 48,24.2.2016.
  • [69]    JO C 323, 28.9.2017, p. 1.
  • [70]    JO C 322, 28.9.2017, p. 1.
  • [71]    JO C 322, 28.9.2017, p. 10.
  • [72]    JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
  • [73]    JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
  • [74]    Texte adoptate la această dată, P8_TA-PROV(2018)0000.
  • [75]    COM(2017) 351 final, p. 81.
  • [76]    RAGP pentru 2016, p. 82, DG AGRI, rapoartele anuale de activitate, anexa 10, p. 140.
  • [77]    A se vedea Raportul anual pentru 2016 al Comisiei privind gestionarea și performanța bugetului UE, p. 81.
  • [78]    P8_TA(2017)0143, punctele 120 și 121.
  • [79]    Raportul poate fi consultat la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=COM:2017:583:FIN&from=RO.
  • [80]    JO C 322, 28.9.2017, p. 19; caseta 1.2, nota de subsol 1.
  • [81]    sinteza datelor privind progresele înregistrate în ceea ce privește finanțarea și implementarea instrumentelor de inginerie financiară raportate de autoritățile de management în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, pagina 11.
  • [82]    Studiul intitulat „Evaluarea celor 10 ani ai mecanismului de cooperare și de verificare pentru Bulgaria și România; DG IPOL, Departamentul tematic D pentru afaceri bugetare.
  • [83]    a se vedea raportul anual de activitate pe 2016 al DG AGRI, p. 17.
  • [84]    A se vedea punctul 207 din Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 conținând observațiile ce fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive [JO L 252, 29.09.2017, p. 28].
  • [85]    A se vedea cifrele orientative privind distribuirea ajutorului, bazate pe clasificarea ajutorului în funcție de mărime, primit în contextul ajutorului direct plătit producătorilor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1307/2013 al Consiliului (exercițiul financiar 2016).
  • [86]    Rubrica 3 din CFM acoperă o serie de politici; cel mai important domeniu de cheltuieli este migrația și securitatea, dar se acordă finanțare și pentru alimente și furaje, activitățile culturale și creative, precum și pentru programele în materie de justiție, drepturi, egalitate și cetățenie și consumatori și sănătate.
  • [87]    FAMI înlocuiește programul privind solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii (SOLID).
  • [88]    Curtea de Conturi Europeană, „Studiu de caz rapid privind reducerea cu 5 % a personalului”, p. 27.
  • [89]    P8_TA(2017)0143, punctele 276, 281 și 282.
  • [90]   Raport privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsurile școlilor, noiembrie 2017, punctele 11 și 12.
  • [91]    https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/aar-hr-2016_en_0.pdf , p.10.
  • [92]    https://corporateeurope.org/expert-groups/2017/02/corporate-interests-continue-dominate-key-expert-groups.
  • [93]    (2015/2319(INI))
  • [94]    Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).
  • [95]    http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/strategic-report/.
  • [96]    Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
  • [97]    Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport” și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).
  • [98]  Raportul special nr. 9/2016: Cheltuielile efectuate de UE, până în 2014, în țările din vecinătatea sa estică și sudică mediteraneeană, în cadrul politicii externe în materie de migrație.
  • [99]  Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).
  • [100]  Raportul special nr. 31/2016: Cel puțin un euro din cinci din bugetul UE ar trebui să fie cheltuit pentru acțiuni în domeniul climatic: există activități ambițioase în curs de desfășurare în acest sens, dar există un risc serios ca nivelul-țintă să nu fie atins.
  • [101]  Raportul special nr. 18/2016: Sistemul UE de certificare a biocarburanților durabili.
  • [102]  Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
  • [103]  http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/strategic-report/.
  • [104]  Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport” și de abrogare a Deciziilor nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 50).
Ultima actualizare: 13 aprilie 2018
Aviz juridic - Politica de confidențialitate