RAPORT referitor la punerea în aplicare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri în UE după reforma din 2013

2.5.2018 - (2017/2088(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală
Raportor: Nicola Caputo

EXPUNERE DE MOTIVE – REZUMATUL FAPTELOR ȘI CONSTATĂRILOR

Introducere

Prezentul raport oferă informații cu privire la stadiul punerii în aplicare a actualului mecanism pentru tinerii fermieri al PAC (politica agricolă comună). Sunt formulate mai multe recomandări în materie de politici, care au drept scop îmbunătățirea schemei de sprijin existente și susținerea tinerilor fermieri pentru a depăși principalele obstacole cu care se confruntă la intrarea în sectorul agricol.

Principalele concluzii[1]

1. Crearea de oportunități pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri

1.1 Sprijinirea în continuare a tinerilor fermieri

Actualul sprijin este perceput în general drept un ajutor care permite intrarea în sectorul agricol a unei noi generații de fermieri. În contextul noii PAC după 2020, raportorul recomandă sprijinirea în continuare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri și creșterea peste 2 % a nivelului maxim de finanțare. Mai multe dintre țările care au făcut obiectul studiului de caz au indicat că numărul de cereri din cadrul sistemelor de subvenționare a fost mai mare decât limita prevăzută; mai exact, nu au existat fonduri suficiente pentru a răspunde pozitiv tuturor cererilor evaluate drept eligibile.

2. Încurajarea mobilității terenurilor

Potrivit mai multor studii, accesul la terenuri reprezintă cel mai mare obstacol pentru noii fermieri din Europa[2]. Accesul la terenuri este limitat din cauza ofertei reduse de terenuri de vânzare sau de închiriat din multe regiuni, precum și din cauza concurenței din partea altor fermieri, investitori și utilizatori rezidențiali. Problema accesului la terenuri este agravată de actuala structură de plăți directe, care descurajează vânzarea și închirierea terenurilor și sprijină specula funciară.

2.1. Reevaluarea structurii de plăți directe

Actuala structură de plăți directe impune o utilizare activă minimă a terenurilor și alocă subvenții în mare parte pe baza proprietății funciare. Actualii fermieri sunt motivați să își păstreze accesul la terenuri, pentru a-și păstra accesul la subvenții, însă nu sunt încurajați să asigure cea mai bună utilizare a terenurilor. Plățile directe sunt utilizate, de asemenea, de fermierii mai în vârstă ca o formă de pensie. Raportorul recomandă să se crească nivelurile de activitate necesare pentru a primi finanțare și să se condiționeze plata subvențiilor de atingerea unor obiective specifice (de exemplu, producerea de bunuri de mediu sau sociale specifice). Raportorul pune sub semnul întrebării utilitatea posibilității de a autoriza cumpărarea și vânzarea drepturilor la subvenții independent de terenul pentru care acestea au fost stabilite inițial. Această practică încurajează acumularea de drepturi la subvenții mai degrabă de către investitori, decât de către fermieri, crescând astfel în mod artificial valoarea terenurilor. UE ar trebui să le acorde statelor membre o mai mare libertate de reglementare a piețelor lor funciare, pentru a limita achiziționarea de terenuri în scopul unei investiții (mai degrabă decât în scopuri productive). Este important de reținut că Comisia Europeană evaluează în prezent cele mai bune practici în ceea ce privește accesul străinilor la terenurile agricole.

2.2. Reexaminarea regimului de încetare a activității agricole (farm-exit), precum și a altor stimulente pentru pensionare

Rezultatele studiului[3] sugerează că, în multe state membre, reînnoirea generațiilor și, de asemenea, accesul tinerilor la terenuri agricole sunt împiedicate din cauza succesiunilor care se realizează cu întârziere. Actuala PAC nu prevede niciun fel de stimulente pentru ca fermierii mai în vârstă să predea exploatațiile lor generațiilor mai tinere. În ciuda experienței controversate cu „regimul de pensionare anticipată”, se recomandă să se reexamineze punerea în aplicare a unor măsuri care ar motiva fermierii mai în vârstă să predea exploatațiile lor tinerilor fermieri. Aceste măsuri ar putea include reglementări în domeniul pensiilor (de exemplu, restricționarea posibilității fermierilor de a beneficia în paralel și de pensia acordată de stat și de subvenții agricole) și oportunități de pensie pentru fermierii în curs de pensionare.

2.3. Revizuirea cerinței privind accesul sigur și pe termen lung la teren

Primirea unei subvenții poate facilita accesul la teren și la alte resurse financiare. Reticența proprietarilor de a închiria terenurile pe termen lung reprezintă un obstacol major în anumite regiuni. Este nevoie de o mai mare flexibilitate a condițiilor de acordare a subvențiilor, în special în ceea ce privește accesul la terenuri, pentru a permite unui număr maxim de noi fermieri să își deschidă propria întreprindere.

3. Combaterea celorlalte obstacole cu care se confruntă noii fermieri

Studiul[4] a identificat, de asemenea, următoarele obstacole majore în calea noilor fermieri: accesul la capital, rentabilitatea scăzută și formarea și dezvoltarea competențelor. Aceste constatări sunt în concordanță cu cele ale Grupului de reflecție al PEI Agri privind noii fermieri[5].

3.1. Îmbunătățirea accesului la capital privat

Tinerii fermieri care preiau exploatații agricole existente sau noii fermieri care își deschid propriile întreprinderi pot beneficia de subvenția financiară oferită în cadrul pilonului II. Resursele financiare suplimentare trebuie obținute de la creditori privați. Accesul la aceste resurse financiare suplimentare nu este suficient, ceea ce constituie una dintre principalele bariere în calea deschiderii unor noi întreprinderi agricole. Prin urmare, se recomandă să se îmbunătățească accesul la finanțare. Acest lucru s-ar putea realiza prin intermediul unor dobânzi subvenționate pentru împrumuturile solicitate de noii fermieri de pe piața agricolă. Oportunități de a dezvolta instrumente financiare specifice la nivel național sunt disponibile prin intermediul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). De exemplu, Italia a instituit recent un instrument financiar care facilitează accesul la finanțare și investițiile în întreprinderi mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și distribuția de produse agricole (în opt regiuni). Ar putea exista ajutoare similare pentru tinerii fermierii și pentru noii fermieri. Furnizarea unor ajutoare pentru stabilizarea veniturilor sau a unor asigurări care să acopere împrumuturile acordate noilor fermieri (de exemplu pentru a face față variației profitului) ar reduce, de asemenea, riscurile asociate fluctuațiilor prețurilor produselor de bază și acumularea unei datorii substanțiale. Regulamentul Omnibus, care urmează să fie pus în aplicare în ianuarie 2018, va oferi posibilitatea activării unei asigurări în caz de îngheț, secetă și inundații, precum și mecanisme de stabilitate a veniturilor pentru a reduce riscurile de piață.

3.2. Îmbunătățirea competențelor de afaceri ale noilor fermieri și ale tinerilor fermieri

Măsurile actuale permit finanțarea serviciilor de consiliere pentru tinerii fermieri. Aceste servicii sunt apreciate peste tot unde au fost puse în aplicare; ele contribuie la dezvoltarea de noi competențe și la stabilirea unor planuri de afaceri viabile. Cu toate acestea, în prezent, cea mai mare parte a ajutoarelor directe pentru noii fermieri sunt oferite prin programul subvențiilor de capital, care, în alocarea fondurilor, ține cont de amplasarea exploatației agricole, de dimensiunea viitoarei întreprinderi, de crearea de noi locuri de muncă etc. Este necesar ca noilor fermieri și tinerilor fermieri să li se pună la dispoziție formări suplimentare, în special de dezvoltare a competențelor financiare și referitoare la managementul afacerilor. Raportorul recomandă o reechilibrare a ajutoarelor pentru dezvoltarea serviciilor de consiliere și de formare. Raportorul recomandă, de asemenea, ca aceste formări să fie puse la dispoziție înainte de deschiderea accesului la ajutoare formale pentru noii fermieri (adică și pentru noii fermieri potențiali și pentru cei efectivi, care sunt în curs de elaborare a unui plan de afaceri). Acest lucru le va permite noilor fermieri să înțeleagă responsabilitățile legate de înființarea unei noi exploatații și să se pregătească în mod adecvat pentru preluarea acestora. Formarea pentru dezvoltarea competențelor în materie de antreprenoriat ar trebui să abordeze, de asemenea, aspectele de rentabilitate, pentru a ajuta potențialii și actualii noi fermieri să identifice oportunitățile de piață adecvate. Accesul tinerilor la formare în domeniul antreprenoriatului ar trebui să faciliteze dezvoltarea economică rurală în general. Tinerii fermieri și noii fermieri care înființează o întreprindere în domeniul agricol au nevoie de mai multe informații cu privire la gestionarea acesteia și la aspectele tehnice ale agriculturii, precum și de acces la exemple de bune practici. Studiul[6] a arătat că fermierii apreciază foarte mult serviciile de consiliere adaptate la situația exploatației în cauză. Aceste servicii de consiliere ar trebui să combine aspectele tehnice ale agriculturii cu aspectele financiare și administrative legate de politicile existente.

3.3. Sprijin pentru planificarea succesiunii

În cadrul studiilor de caz, s-a constatat că nu există nicio planificare pentru succesiune. În prezent, sprijinul pentru formare este orientat mai degrabă către noii fermieri, nu către întreprinderile de familie. Având în vedere faptul că fermierii au vârste medii, planificarea succesiunii este relevantă pentru majoritatea întreprinderilor din domeniul agricol. Prin punerea la dispoziție a unor servicii de consiliere cu privire la planificarea afacerilor și, în special, la planificarea succesiunii, procesele de succesiune pot fi accelerate, iar viabilitatea economică globală a fermelor de familie din Europa se poate îmbunătăți.

4. Gestionarea măsurilor puse în aplicare

Este necesară reducerea obstacolelor administrative din calea tinerilor fermieri și a noilor fermieri. În ciuda evaluării pozitive de către părțile interesate a măsurilor puse în aplicare, este necesară reducerea procedurilor administrative legate de măsura existentă pentru tinerii fermieri. Gestionarea globală a plăților directe și a măsurilor din cadrul programului de dezvoltare rurală (PDR) este considerată dificilă, în special pentru noii fermieri care nu cunosc sistemul de plăți. Se recomandă reducerea sarcinii administrative pentru noii fermieri printr-o gestionare simplificată (similară cu schema pentru micii fermieri, care simplifică schema de plată și îmbunătățește accesul exploatațiilor agricole la PAC).

Se recomandă, de asemenea, ca fermierilor să li se acorde o mai mare flexibilitate pentru a-și adapta planurile de afaceri la evoluția condițiilor de pe piețe. Ar trebui examinată posibilitatea unor schimbări în ceea ce privește eșalonarea plăților (s-ar putea utiliza un calendar al plăților pe baza căruia să li se acorde fermierilor subvențiile în conformitate cu planul financiar, în locul plăților ex-post).

5. Noi forme de sprijin

5.1. Partajarea cunoștințelor practice

Ar trebui avută în vedere o măsură de sprijin specifică pentru abordările inovatoare, de prezentare a unor cazuri demonstrative privind modalități în care noii fermieri pot fi determinați să se implice și în care tinerii fermieri pot fi sprijiniți în cadrul procesului de preluare a unei exploatații. Este important să se ia act de noul proiect Orizont 2020 intitulat NEWBIE - New Entrant netWork: Business models for Innovation, entrepreneurship and resilience in European agriculture (2018-2021) (Rețeaua noilor fermieri: modele de afaceri pentru inovare, antreprenoriat și reziliență în agricultura europeană) -, care va crea o rețea a noilor fermieri din întreaga Europă, încurajând schimbul de experiențe practice și de opțiuni de dezvoltare a întreprinderilor.

5.2 Orientarea către dimensiuni și forme specifice de agricultură

Noii fermieri sunt mai degrabă înclinați să se implice în activități agricole la scară mică destinate piețelor de nișă. Acest lucru se întâmplă din cauza dificultăților de acces la terenuri cu care se confruntă fermierii, dar și pentru că le este greu să strângă capital suficient pentru a concura pe piețele care privilegiază volumele ridicate.

Concluzii și recomandări

Raportorul este de părere că ar trebui puse în aplicare următoarele recomandări principale în materie de politici:

- se recomandă sprijinirea în continuare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri și creșterea peste 2 % a nivelului maxim de finanțare;

- accesul la terenuri constituie principalul obstacol cu care se confruntă tinerii fermieri și noii fermieri. Pentru soluționarea acestei probleme, este necesară reevaluarea structurii de plăți directe și crearea de stimulente care să motiveze fermierii mai în vârstă să cedeze exploatațiile lor generațiilor mai tinere;

- se recomandă să se acorde o atenție deosebită reducerii obstacolelor suplimentare din calea tinerilor fermieri, precum accesul la capital și lipsa competențelor antreprenoriale și a unor planuri de succesiune corespunzătoare;

- se recomandă, de asemenea, să se reducă barierele administrative și ca fermierilor din UE să li se acorde o mai mare flexibilitate pentru a-și adapta planurile de afaceri la evoluția condițiilor de pe piețe;

- ar trebui avute în vedere noi forme de sprijin, punându-se accentul pe modalități inovatoare de partajare a cunoștințelor.

• [1] Concluziile se bazează pe cercetarea solicitată de Comisia AGRI intitulată „Tinerii fermieri - punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013”: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/602006/IPOL_STU(2017)6020
  06_EN.pdf
• [2]  - Grupul de reflecție al PEI Agri privind noii fermieri: https://ec.europa.eu/eip/agriculture/sites/agri-eip/files/eip-agri_fg_new_entrants_final_report_2016_en.pdf
  - Tinerii fermieri - punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/602006/IPOL_STU(2017)6020
  06_EN.pdf
• [3]  Tinerii fermieri - punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/602006/IPOL_STU(2017)6020
  06_EN.pdf
• [4]  Tinerii fermieri - punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/602006/IPOL_STU(2017)6020
  06_EN.pdf
• [5]  Grupul de reflecție al PEI Agri privind noii fermieri: https://ec.europa.eu/eip/agriculture/sites/agri-eip/files/eip-agri_fg_new_entrants_final_report_2016_en.pdf
• [6]  Tinerii fermieri - punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/602006/IPOL_STU(2017)6020
  06_EN.pdf

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri în UE după reforma din 2013

(2017/2088(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului[1],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului[2],

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor[3];

–  având în vedere studiul intitulat „Tinerii fermieri: punerea în aplicare a politicilor după reforma PAC din 2013”, solicitat de Departamentul său tematic pentru politici structurale și de coeziune (Departamentul tematic B) și prezentat în cadrul reuniunii Comisiei AGRI din 23 noiembrie 2017,

–  având în vedere audierea sa privind „Punerea în aplicare a politicilor privind tinerii fermieri după reforma PAC din 2013”, care a avut loc la 23 noiembrie 2017,

–  având în vedere Raportul special nr. 10/2017 al Curții de Conturi Europene intitulat „Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri?[4],

–  având în vedere studiul realizat de Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA) intitulat „Tinerii fermieri sunt esențiali în cadrul viitoarei PAC”, publicat la 17 mai 2017,

–  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor intitulat „Acordarea de sprijin tinerilor agricultori din Europa” (NAT-VI/012, 2017),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0157/2018),

A.  întrucât, în UE, doar aproximativ 6 % dintre administratorii de exploatații agricole sunt tineri cu vârsta sub 35 de ani, în timp ce peste jumătate au depășit vârsta de 55 de ani; întrucât disparitățile dintre statele membre sunt mari;

B.  întrucât aceste cifre nu s-au modificat semnificativ în ultimul deceniu, procentul tinerilor fermieri fiind în scădere, iar îmbătrânirea populației de fermieri constituind o problemă majoră; întrucât situația reînnoirii generațiilor în agricultură variază semnificativ de la un stat membru la altul și impune, prin urmare, o abordare flexibilă și diversificată;

C.  întrucât, de mai bine de 50 de ani, dezvoltarea agricolă susținută de PAC promovează pretutindeni extinderea, concentrarea exploatațiilor și o capitalizare importantă a bunurilor de producție, ceea ce face ca transferul anumitor exploatații către tineri și/sau accesibilitatea acestora să fie dificilă, având în vedere necesitatea de a dispune de un capital semnificativ pentru a le prelua;

D.  întrucât îmbătrânirea populației care lucrează în agricultură este deosebit de acută în sectoarele zootehnice și, în special, în sectorul ovinelor și caprinelor, din cauza limitărilor existente în ceea ce privește rentabilitatea economică a acestora;

E.  întrucât, în perioada 2007-2013, numărul tinerilor fermieri din întreaga UE a scăzut de la 3,3 la 2,3 milioane, iar suprafața fermelor cultivate de tinerii fermieri a scăzut în perioada respectivă de la 57 la 53 de milioane de hectare;

F.  întrucât, având în vedere schimbările demografice, precum depopularea și îmbătrânirea populațiilor în zonele rurale, este esențial să se creeze oportunități pentru agricultură, ca sector modern și atractiv, pentru a încuraja tinerii să aleagă profesii în domeniul agriculturii;

G.  întrucât există o concurență acerbă pentru accesul la terenuri între tinerii care doresc să se instaleze și fermierii deja instalați și, uneori, chiar între tineri și societățile de investiții interesate în prezent de agricultură;

H.  întrucât, pe viitor, va fi amenințat însuși modelul de dezvoltare agricolă bazat pe exploatații familiale;

I.  întrucât politica agricolă comună are în continuare un rol indispensabil în această privință;

J.  întrucât, în domeniul agriculturii, reînnoirea generațiilor constituie o problemă atât din punctul de vedere al includerii noii generații, cât și al retragerii actualei generații de fermieri, iar numărul scăzut de tineri care aleg profesia de fermier pune în pericol sustenabilitatea economică și socială a zonelor rurale și creșterea acestora, precum și independența alimentară și siguranța alimentară a UE; întrucât o situație economică satisfăcătoare este prima condiție pentru ca profesia să fie atractivă;

K.  întrucât ultima reformă a PAC a confirmat și a introdus o serie de instrumente care pot fi combinate și adaptate la situațiile naționale din statele membre, în special plata obligatorie acordată tinerilor fermieri în cadrul primului pilon (6,9 miliarde de euro pentru 180 000 de tineri fermieri), iar în cadrul celui de-al doilea pilon, măsuri precum acordarea de sprijin pentru instalare, pentru acces la finanțare și la credite sau, mai mult, posibilitatea realizării unui subprogram tematic pentru tinerii fermieri (2,6 miliarde de euro);

L.  întrucât, în cadrul UE, nu toate statele membre dispun de o politică reală privind înființarea exploatațiilor agricole și nu toate utilizează ansamblul instrumentelor pe care PAC le pune la dispoziție pentru a sprijini tinerii fermieri, în special măsura din cadrul celui de al doilea pilon privind „înființarea de societăți pentru tinerii fermieri”;

M.  întrucât femeile tinere care preiau responsabilitatea gestionării unei întreprinderi agricole reprezintă doar o mică parte din tinerii fermieri, fără a constitui însă un grup omogen și având, astfel, nevoi diferite atunci când încep această carieră;

N.  întrucât reînnoirea generațiilor ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile esențiale ale viitoarei politici agricole comune, oferind un cadru politic comun pentru strategiile naționale adaptate, și întrucât încurajarea reînnoirii generațiilor este o condiție indispensabilă pentru a menține activitatea agricolă în întreaga UE și a păstra caracterul dinamic și atractiv al comunităților rurale, în special prin a încuraja diversitatea exploatațiilor și a promova agricultura familială sustenabilă;

O.  întrucât accesul la terenuri a fost identificat drept unul dintre principalele obstacole pe care le întâmpină tinerii fermieri și noii fermieri, situație care persistă de mai mulți ani și impune găsirea unor soluții reale; întrucât accesul la terenuri tinde să fie obstrucționat, în special, pe de o parte, de pierderea de terenuri agricole ca urmare a impermeabilizării solului, a urbanizării, a turismului, a proiectelor de infrastructură, a schimbării destinației terenurilor și a extinderii deșertificării cauzate de schimbările climatice și, pe de altă parte, de concentrarea terenurilor; întrucât creșterile speculative de prețuri ridică probleme serioase și din ce în ce mai alarmante pentru noii fermieri și tinerii fermieri în multe state membre; întrucât, deși facilitează accesul la finanțare sau la capital, sprijinul actual nu abordează problema substanțială a accesului la terenuri în scopul înființării unei ferme noi;

P.  întrucât noii fermieri, cum ar fi tinerii fermieri, sunt deosebit de vulnerabili la volatilitatea prețurilor și întrucât aceștia se confruntă cu dificultăți suplimentare în a dobândi acces la finanțare din partea băncilor sau a altor programe de creditare, din cauza lipsei de active financiare care să fie utilizate drept garanție;

Q.  întrucât sprijinul acordat de UE tinerilor fermieri ar trebui să fie mai bine orientat pentru a asigura reînnoirea generațiilor și pentru a combate declinul și concentrarea exploatațiilor;

R.  întrucât, în ciuda măsurilor de sprijin ale UE, există încă provocări legate de instalarea tinerilor fermieri și reînnoirea generațiilor în sectorul agricol al UE;

S.  întrucât rata femeilor identificate ca fermier cu titlu principal este mai mare în categoria noilor fermieri decât în sectorul agricol în general;

T.  întrucât situația demografică din anumite regiuni ale UE este foarte dezechilibrată, numărul tinerilor care trăiesc acolo fiind redus sau inexistent;

U.  întrucât tinerii fermieri și noii fermieri reprezintă surse importante de inovare și antreprenoriat în agricultură, aducând beneficii precum introducerea de noi cunoștințe sau tehnici, elaborarea unor modele noi de afaceri bazate pe utilizatorii finali, dezvoltarea unor sisteme agricole mai durabile, dezvoltarea unor noi modele de organizare (de exemplu, arendarea, prefinanțarea, externalizarea spre public), creșterea conexiunilor dintre agricultură și comunitatea locală, precum și adaptarea cunoștințelor tradiționale în scopul dezvoltării de inovații comerciale (de exemplu, producția de alimente artizanale);

V.  întrucât o mare parte din regiunile montane se confruntă cu dificultăți deosebite din cauza ratelor reduse de investiții, a condițiilor specifice și a reliefului dificil, ceea ce descurajează tinerii de la a rămâne sau a începe o afacere în aceste regiuni;

W.  întrucât o abordare mai flexibilă din partea autorităților naționale și/sau regionale atunci când aplică „Schema pentru tinerii fermieri” în țările în care există astfel de regiuni se impune, prin urmare, ca o condiție prealabilă;

X.  întrucât noii fermieri tind să opereze ferme mai mici și, prin urmare, fac eforturi pentru a avea acces la mijloace de producție la prețuri competitive și pentru a produce cantitățile necesare pentru realizarea unor economii de scară;

Y.  întrucât 80 % din subvențiile PAC sunt distribuite către doar 20 % din exploatațiile agricole din UE, iar distribuirea efectivă a subvențiilor ar putea fi chiar mai inegală deoarece statisticile disponibile nu permit să se stabilească nimic despre proprietatea și controlul fermelor;

Z.  întrucât „Manifestul tinerilor agricultori”, lansat în 2015 de Consiliul European al Tinerilor Agricultori, solicită următoarele: acces la terenuri și la credite prin măsuri de sprijin public; reglementări menite să combată practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente; măsuri de reducere a gradului de volatilitate a veniturilor tinerilor fermieri și sprijinirea investițiilor și a accesului la terenuri pentru a apăra și a proteja solurile și a optimiza utilizarea acestora de către tinerii fermieri pentru producerea de alimente;

AA.  întrucât tinerii fermieri reprezintă elementul-cheie pentru un sector agricol sustenabil, diversificat și favorabil incluziunii, iar promovarea accesului lor la agricultură va permite asigurarea viitorului producției de alimente și protejarea mediului și a peisajelor rurale;

AB.  întrucât volatilitatea extremă a prețurilor produselor agricole reprezintă un important factor de descurajare pentru persoanele care doresc să înceapă o activitate agricolă, determinându-le adesea să se concentreze asupra producțiilor de nișă cu care pot obține câștiguri marginale mai sigure;

AC.  întrucât dreptul UE recunoaște conceptele de „tineri fermieri” și „fermieri care își încep activitatea agricolă”;

AD.  întrucât procesul concentrării terenurilor se caracterizează printr-o intensitate din ce în ce mai mare; întrucât, între 2005 și 2015, numărul exploatațiilor agricole s-a redus cu aproximativ 3,8 milioane, în timp ce dimensiunea lor medie a crescut cu 36 %;

AE.  întrucât, în Declarația 2.0 de la Cork din 6 septembrie 2016, se exprimă preocupări privind exodul rural și exodul tinerilor, precum și necesitatea de a garanta că zonele și comunitățile rurale (spațiul rural, exploatațiile agricole, satele și micile orașe) rămân locuri atrăgătoare de trai și de muncă, prin îmbunătățirea accesului la servicii cum ar fi școlile, spitalele, inclusiv servicii de maternitate, rețele în bandă largă și facilități de agrement, precum și a oportunităților pentru cetățenii din mediul rural de încurajare a spiritului antreprenorial atât în domenii rurale tradiționale, cât și în noi sectoare economice;

AF.  întrucât reînnoirea generațiilor depinde în special de afirmarea unei voințe reale a politicienilor aleși (la nivelul UE și național), a profesioniștilor responsabili și, în special, a celor mai înaintați în vârstă; întrucât această voință presupune o politică generală ambițioasă și coerentă – care nu se manifestă cu adevărat în prezent – care să combine atât instrumentele PAC, cât și diferitele instrumente ale politicilor naționale în domenii atât de diverse precum proprietatea funciară, finanțarea, tipurile de posesiune și politicile privind structurile agricole, fiscalitatea, dreptul succesoral, sistemele de pensii, formarea etc.;

AG.  întrucât în prezent tinerii fermieri din UE concurează într-un sector agricol cu o evoluție rapidă; întrucât inovarea, cercetarea și agricultura de precizie au potențialul de a îmbunătăți randamentul culturilor agricole și, în același timp, de a permite o mai bună gestionare a resurselor;

AH.  întrucât numărul de cereri depuse pentru măsura de stabilire a tinerilor în agricultură, care este prevăzută în cadrul celui de al doilea pilon al PAC, a depășit în unele state membre valoarea plăților totale planificate pentru perioada de programare 2014-2020;

AI.  întrucât tinerii fermieri care, asemenea tuturor celorlalți fermieri din UE, produc și își plasează produsele pe piața unică europeană, nu beneficiază de aceleași condiții de desfășurare a activității sau de împrumut în toate statele membre;

AJ.  întrucât au fost create inițiative precum „Acțiunea UE pentru satele inteligente”;

AK.  întrucât zonele rurale trebuie să-și păstreze populația, atât de tineri de vârstă activă, cât și de persoane în vârstă;

Recomandări

Buget și acces la finanțare

1.  sprijină menținerea unei politici agricole comune puternice în vederea viitoarei reforme, întrucât aceasta ar constitui principalul stimulent pentru tinerii care doresc să întreprindă o activitate în domeniul agriculturii;

2.  solicită să se pună în aplicare deciziile recent adoptate în Regulamentul Omnibus și să se acorde în continuare sprijin „Schemei pentru tinerii fermieri” prin creșterea nivelului maxim al alocărilor din fonduri naționale la peste 2% pentru plățile obligatorii (în cadrul primului pilon) și prin majorarea ratei de sprijin din cadrul celui de al doilea pilon pentru a se încuraja reînnoirea generațiilor; subliniază că ar trebui examinată consolidarea unei măsuri de ajutor la înființare pentru tinerii fermieri (granturi pentru tinerii fermieri) în cadrul oricărei viitoare PAC

3.  salută faptul că, în temeiul Regulamentului Omnibus, statelor membre li se oferă posibilitatea de a majora până la 50 % pachetul alocat în cadrul primului pilon tinerilor fermieri (care, anterior, era de 25 %), în limitele pragurilor existente; recomandă prelungirea perioadei în care exploatația agricolă poate beneficia de acest sprijin, pentru a încuraja reînnoirea generațiilor; salută, de asemenea, decizia de revizuire, prin intermediul Regulamentului Omnibus, a limitei impuse cu privire la accesul la sprijinul prevăzut în cadrul primului pilon, în sensul măririi acesteia de la cinci la zece ani de la instituirea întreprinderii;

4.  salută posibilitatea tinerilor fermieri, prevăzută de Regulamentul Omninbus, de a beneficia de sprijinul pentru dezvoltare rurală pentru stabilirea inițială, inclusiv în cazul stabilirii comune cu alți fermieri, care fie au vârsta de peste 40 de ani, în vederea îmbunătățirii schimbului de generații, fie sunt fermieri tineri, multiplicând sprijinul;

5.  observă că instrumentele PAC pentru tinerii fermieri ar trebui să fie orientate spre nevoile specifice ale acestora, inclusiv către nevoile lor economice și sociale;

6.  pledează în favoarea sprijinului diferențiat inclusiv în funcție de vârsta tinerilor fermieri și a nivelului lor de formare profesională;

7.  salută crearea unui instrument de garantare agricolă, propus de Comisia Europeană și de Banca Europeană de Investiții (BEI) în martie 2015, care ar trebui să înlesnească accesul tinerilor fermieri la credite; recomandă ca accesul la finanțare să se îmbunătățească prin dobânzi subvenționate pentru împrumuturile solicitate de noii fermieri de pe piața agricolă, inclusiv de la operatori financiari privați, în special prin punerea în aplicare a instrumentelor financiare pentru acordarea de împrumuturi fără dobândă pentru investițiile efectuate de către tinerii fermieri; solicită îmbunătățirea cooperării cu BEI și Fondul european de investiții pentru promovarea creării de instrumente financiare specifice pentru tinerii fermieri din toate statele membre;

8.  consideră că este necesar să se promoveze noi forme de finanțare participativă în domeniul agriculturii și cele observate deja în UE cu privire la transferul de terenuri, care pot fi combinate cu aceste noi instrumente financiare;

9.  recomandă o îmbunătățire în evaluarea bonității exploatațiilor agricole de către instituțiile bancare și de credit, inclusiv prin dezvoltarea instrumentelor financiare din cadrul PAC;

10.  recomandă să se valorifice oportunitățile pe care le oferă fondurile structurale și de investiții europene (ESI), în completarea ajutoarelor din cadrul PAC, pentru a concepe și a pune în aplicare în sinergie instrumente financiare sub forma unor împrumuturi, garanții sau fonduri de capital, pentru a asigura accesul mai facil al tinerilor fermieri la finanțare; remarcă faptul că un plan de afaceri robust pentru exploatația agricolă este, de obicei, o componentă esențială pentru a obține finanțare și este de opinie că ar trebui să se aplice normele creditării prudente; subliniază necesitatea unui intermediar pentru fermieri și, prin urmare, recomandă ca sprijinul să fie însoțit de servicii de consiliere financiară calificate și independente;

11.  subliniază necesitatea unei mai bune promovări a Schemei pentru tinerii fermieri de către statele membre și solicită o cooperare consolidată între autoritățile naționale, regionale și locale, în scopul diseminării informațiilor privind instrumentele de sprijin pentru tinerii fermieri;

12.  invită Comisia să propună măsuri de sprijin pentru investiții în agricultura inteligentă cu scopul de a facilita accesul tinerilor fermieri la progresele tehnologice;

Gestionarea și simplificarea măsurilor puse în aplicare

13.  salută faptul că reforma politicii agricole comune (PAC) din 2014-2020 a introdus noi măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri care doresc să înființeze exploatații agricole; își exprimă preocuparea cu privire la faptul că nivelul sarcinilor administrative constituie deseori o piedică în calea celor care doresc să beneficieze de aceste măsuri; constată că gestionarea globală a plăților directe și a măsurilor programului de dezvoltare rurală este considerată foarte complexă și dificilă, în special pentru noii fermieri care nu cunosc sistemul de plăți; recomandă un efort sporit pentru simplificarea procedurilor și reducerea timpului necesar pentru aprobarea plăților;

14.  salută modificările introduse în Regulamentul Omnibus în sprijinul tinerilor prin îmbunătățirea accesului acestora la instrumentele financiare și prin faptul că acesta prevede o majorare a plății unice de la primul pilon;

15.  solicită sistematizarea ajutorului pentru serviciile de consiliere, în special pentru tinerii care nu provin din mediul rural;

16.  felicită Comisia pentru intenția sa de a aprofunda măsurile care promovează reînnoirea generațiilor în contextul viitoarei reforme a PAC, dar consideră că aceste noi inițiative ar trebui să fie însoțite de un buget suficient la nivelul UE, întrucât, în caz contrar, acestea nu vor avea efectul stimulativ dorit;

17.  regretă lipsa de coordonare între plățile acordate tinerilor fermieri și măsura de ajutor la instalare, care sunt gestionate de autorități diferite;

18.  solicită Comisiei să dezvolte o abordare mai holistică, care să permită mai multe sinergii între ajutoarele din cadrul primului pilon și cele din cadrul celui de al doilea pilon și subliniază că acestea din urmă ar trebui să fie puse în aplicare de toate statele membre;

19.  constată că majoritatea exploatațiilor agricole nou-înființate se află într-un mediu competitiv, în care condițiile se schimbă rapid; recomandă ca fermierilor din UE să li se acorde o mai mare flexibilitate pentru a-și adapta planurile de afaceri la evoluția condițiilor de pe piețe; consideră că ar trebui avute în vedere niște schimbări în ceea ce privește plățile eșalonate;

20.  observă că statele membre au posibilitatea de a aplica instrumente suplimentare prin ambii piloni ai PAC și încurajează statele membre care se confruntă cu provocări geografice specifice, cum ar fi regiuni montane sau, în unele cazuri, regiuni defavorizate, să aibă în vedere introducerea unui factor de multiplicare (de exemplu 2), care să țină cont de numărul de recolte pe an sau de gama de culturi care pot fi cultivate acolo, atunci când acordă sprijin tinerilor fermieri care doresc să își desfășoare activitatea în aceste regiuni, în scopul de a stimula activitățile din această regiune în încercarea de a combate provocările demografice;

21.  subliniază faptul că practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, a căror impunere permite cumpărătorului și/sau prelucrătorului sau comerciantului să exploateze puterea semnificativă de negociere a acestora față de furnizorii lor, reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității întreprinderilor fermierilor; invită Comisia să adopte o reglementare adecvată la nivelul UE;

22.  solicită statelor membre să efectueze modificările legislative necesare pentru a transpune în toate legislațiile naționale calificarea drept subvenție de capital, și nu drept subvenție obișnuită, a sprijinului acordat pentru instalarea tinerilor în exploatațiilor agricole și pentru îmbunătățirea acestora;

23.  recunoaște că fermierii trebuie să-și poată gestiona în continuare terenurile și că, pentru a funcționa corespunzător, o exploatație agricolă trebuie să fie liberă și flexibilă, ca orice alt tip de întreprindere;

24.  subliniază că plățile către tinerii fermieri nu ar trebui să fie întârziate, ci efectuate periodic și previzibil pentru a preveni îndatorarea acestora și, astfel, obstacolele care le-ar submina proiectele;

25.  solicită să se adopte o abordare bazată pe rezultate care să stimuleze dezvoltarea de noi inovații și o mai bună gestionare a resurselor, menită să consolideze poziția tinerilor fermieri motivați;

26.  reamintește că, pentru a fi viabilă din punct de vedere economic, o exploatație agricolă trebuie să se poată extinde pentru a ajunge la o dimensiune critică care să fie în concordanță cu realitatea economică de pe piață;

27.  subliniază că este necesar să se țină seama de diversitatea teritoriilor, în special de zonele dificile, care necesită un sprijin adaptat;

Accesul la terenuri și combaterea „acaparării terenurilor”

28.  constată că accesul la terenuri constituie unul dintre principalele obstacole în calea tinerilor fermieri și a noilor fermieri din UE și este limitat din cauza ofertei reduse de terenuri de vânzare sau de închiriat din multe regiuni, precum și din cauza concurenței din partea altor fermieri, investitori și utilizatori rezidențiali și a problemelor legate de obținerea unei finanțări; consideră că trebuie analizate circumstanțele care limitează accesul la terenuri în fiecare stat membru; consideră că problema accesului la terenuri este agravată de actuala structură pentru plățile directe, care poate duce la creșterea costurilor de închiriere a terenurilor și a prețurilor de achiziție, impune o utilizare activă minimă a terenurilor și alocarea subvențiilor în mare parte pe baza proprietății funciare; consideră că anumiți fermieri, indiferent dacă sunt proprietari sau au închiriat terenurile, sunt stimulați să își mențină activitatea pentru a beneficia în continuare de subvenții, făcând apel la furnizorii de servicii pentru a-și valorifica terenurile sau lucrând la minimum suprafețele lor agricole; recomandă să se crească nivelurile de activitate necesare, ținând seama de noile modele agricole, atunci când se alocă plăți care vizează un sprijin pentru atingerea unor rezultate specifice (de exemplu, timpul de lucru efectiv dedicat agriculturii, ținând seama și de noile inovații, producerea de bunuri de mediu sau sociale specifice) și să se interzică cumulul nejustificat al subvențiilor cu plata pensiei pentru limită de vârstă;

29.  reamintește că, pentru a realiza o agricultură sustenabilă, tinerii fermieri trebuie să poată investi și să poată achiziționa terenuri agricole, precum și să obțină utilaje noi sau second-hand și să-și optimizeze tehnicile agricole;

30.  reamintește că proprietarii trebuie să aibă libertatea de a vinde oricui doresc și solicită Comisiei să faciliteze transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor și, în special, succesiunile, pentru a înlesni instalarea tinerilor;

31.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru combaterea speculei funciare în ceea ce privește terenurile agricole, dat fiind faptul că accesul la terenuri constituie cea mai mare problemă cu care se confruntă tinerii fermieri și noii fermieri;

32.  solicită Comisiei să elaboreze, la nivelul Uniunii Europene, recomandări care să promoveze politici naționale active privind accesul la terenuri, bazate pe cele mai bune practici;

33.  invită statele membre să acorde prioritate noilor fermieri și tinerilor fermieri în ceea ce privește accesul la terenuri agricole, prin exploatarea pe deplin a instrumentelor de reglementare care sunt deja puse în aplicare cu succes în unele state membre, în conformitate cu Comunicarea interpretativă a Comisiei privind achiziția de terenuri agricole și dreptul Uniunii Europene[5]; consideră, în acest sens, că statele membre ar putea dezvolta instrumente precum băncile funciare pentru a facilita în continuare accesul la terenuri și a identifica terenurile neutilizate disponibile pentru tinerii fermieri;

34.  consideră că este important ca tinerii fermieri să poată deroga de la limita actuală de 10 % pentru investițiile funciare prevăzute de Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 privind fondurile structurale și în Orientările privind ajutoarele de stat;

35.  solicită ca sprijinul acordat să fie orientat mai mult spre zonele izolate sau mai slab populate sau spre zonele afectate de reînnoirea insuficientă a generațiilor;

36.  solicită Comisiei să sprijine schimbul de bune practici privind accesul la terenuri în statele membre;

37.  solicită Comisiei să realizeze o evaluare a efectelor directe și indirecte ale reachiziționării de terenuri și de terenuri agricole de către rezidenți din afara UE asupra disponibilității și a prețului terenurilor;

38.  propune ca statele membre să încurajeze, în cadrul politicii lor naționale, serviciile de consiliere în domeniul agricol și de gestionare a exploatațiilor pentru a sprijini și a facilita mobilitatea terenurilor și serviciile de planificare a succesiunii;

39.  solicită tuturor statelor membre să instituie un ajutor pentru transmiterea exploatațiilor, pentru a-i sprijini pe administratorii de exploatații de peste 55 de ani care nu au succesori și care se pot afla într-o situație precară la pensionare, în cazul în care aceștia transmit o parte sau întreaga lor exploatație unuia sau mai multor tineri;

40.  îndeamnă statele membre să instituie mecanisme care să garanteze proprietatea comună a exploatațiilor agricole, acordând o atenție deosebită femeilor tinere, pentru a asigura respectarea drepturilor lor;

41.  consideră că definiția unui fermier activ nu trebuie să creeze sarcini administrative suplimentare celor determinate de ultima reformă sau să restricționeze accesul tinerilor la agricultură prin impunerea unor condiții excesive;

42.  constată că, în multe state membre, reînnoirea generațiilor și accesul tinerilor la terenuri agricole sunt împiedicate din cauza realizării cu întârziere a succesiunilor; consideră că actuala PAC nu mai duce lipsă de stimulente pentru ca fermierii mai în vârstă să predea exploatațiile lor generațiilor mai tinere; recomandă revizuirea punerii în aplicare a măsurilor care ar motiva fermierii mai în vârstă să își predea exploatațiile lor agricole fermierilor mai tineri, precum regimul farm-exit (de încetare a activității agricole) și alte stimulente de pensionare, pentru a evita concentrarea terenurilor de către fermierii din vecinătate; subliniază necesitatea unor structuri juridice precum Groupements Agricoles d'Exploitation en Commun (GAEC), care pot ajuta tinerii să înființeze împreună exploatații agricole și pot facilita transferul între generații;

43.  invită Comisia și statele membre să stimuleze utilizarea posibilităților existente în domeniul dezvoltării rurale pentru sprijinirea noilor activități în vederea promovării mobilității terenurilor, precum băncile funciare, inițiativele de punere în corespondență a agricultorilor cu terenurile agricole și alte inițiative promovate la nivel local pentru a sprijini accesul la terenuri al noilor fermieri;

44.  consideră că tinerii fermieri din întreaga Uniune ar trebui să aibă acces la împrumuturi în aceleași condiții și la aceleași rate ale dobânzii și că acestea nu ar trebui să varieze; solicită, în acest sens, Comisiei, împreună cu Banca Europeană de Investiții, să stabilească măsuri de sprijin și facilități de creditare adecvate pentru tinerii fermieri;

45.  solicită promovarea unor noi modele de colaborare între generațiile de fermieri prin parteneriate, cooperative de utilaje agricole, leasing pe termen lung și alte acorduri pe termen lung, acorduri între exploatațiile agricole și fonduri pentru organizațiile naționale sau regionale implicate în promovarea și facilitarea serviciilor de asociere între fermierii tineri și cei în vârstă (precum serviciile de mobilitate a terenurilor);

46.  subliniază că o organizare a fermierilor mai bună și mai puternică, prin crearea de cooperative și constituirea în organizații de producători (OP) în sectoarele reglementate la nivel european de Regulamentul privind organizarea comună a piețelor (OCP), poate contribui la o rentabilitate mai ridicată a activității agricole și la protejarea veniturilor fermierilor, în special ale tinerilor fermieri, însoțind opțiunile de producție și valorificând la maximum caracteristicile zonelor rurale; subliniază, de asemenea, că o reformă structurală a organizațiilor de producători, menită să le facă mai responsabile, mai puternice și mai eficiente, precum și o agregare sporită pot contribui în mod eficient, în primul rând, la apărarea și la creșterea rentabilității sectorului, în timp;

47.  constată că există diferențe între reînnoirea generațiilor în cadrul familiei și reînnoirea prin intrarea noilor fermieri; consideră că formarea și cursurile profesionale trebuie să fie adaptate la cei care intenționează să preia afacerea familiei sau la cei care intenționează să înceapă o nouă afacere, în funcție de nevoile lor;

48.  subliniază că femeile tinere ar trebui să fie încurajate să își asume responsabilitatea gestionării în agricultură și ar trebui să primească un sprijin adecvat în ceea ce privește accesul la terenuri, credite și cunoștințe mai aprofundate în materie de norme și reglementări;

49.  consideră că alegerea de a reglementa accesul la terenurile agricole sau de a stabili stimulente sau restricții în acest scop aparține statelor membre, în special pentru a combate fenomenul de acaparare a terenurilor din UE și pentru a încuraja tinerii fermieri să își înceapă activitatea în sector;

50.  invită Comisia ca, împreună cu statele membre și părțile interesate, să continue să dezvolte comunicarea adoptată recent cu privire la sistemul de criterii al piețelor funciare, pentru ca legislația UE să asigure într-adevăr condiții de concurență echitabile pentru toți cumpărătorii potențiali de terenuri – inclusiv discriminarea pozitivă a fermierilor din UE –, și pentru ca statelor membre ale UE să le fie clar, în cadrul celor patru libertăți fundamentale, care dintre măsurile legislației privind piața funciară sunt permise pentru a le permite fermierilor un acces mai facil la terenuri pe care le vor exploata în scopuri agricole și forestiere; solicită Comisiei să suspende procedurile actuale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor vizând evaluarea conformității legislațiilor statelor membre privind vânzarea terenurilor agricole cu legislația UE în materie, până la publicarea comunicării finale ce conține criteriile amintite mai sus;

51.  consideră că este necesar ca politicile naționale privind terenurile agricole, urbanismul și amenajarea teritoriului (infrastructurile de transport etc.) să ia în considerare fenomenul risipei și al abandonării terenurilor, pentru a relua cultivarea acestora și pentru a oferi mai multe terenuri disponibile pentru instalarea tinerilor fermieri;

52.  salută Comunicarea interpretativă a Comisiei privind achiziția de terenuri agricole și dreptul Uniunii Europene, dar subliniază că această comunicare nu analizează suficient modul de reglementare a achiziționării de acțiuni de către grupurile corporative care sunt deseori active pe plan transnațional; invită Comisia să actualizeze comunicarea în acest sens;

53.  subliniază importanța coerenței între măsurile luate la nivel local, național și european destinate tinerilor fermieri; invită statele membre să faciliteze reînnoirea generațiilor, de exemplu prin legislația legată de succesiuni și fiscalitate, normele privind accesul la terenuri, amenajarea teritoriului și strategiile referitoare la preluarea exploatațiilor agricole;

54.  solicită statelor membre să faciliteze femeilor un acces echitabil la terenuri pentru a le încuraja să se stabilească în zonele rurale și să joace un rol activ în sectorul agricol;

55.  invită Comisia să finanțeze un studiu privind starea actuală a concentrării terenurilor în UE, care să ia în considerare fenomenul grupurilor corporative cu filiale care achiziționează și controlează terenuri prin tranzacții de acțiuni și care să analizeze riscurile pe care le ridică concentrarea terenurilor, nu numai în ceea ce privește accesul la terenuri pentru tinerii fermieri și noii fermieri, ci și în ceea ce privește aprovizionarea cu produse alimentare, ocuparea forței de muncă, mediul, calitatea solului și dezvoltarea rurală în general;

56.  consideră că în UE ar trebui să existe o legislație privind calitatea terenurilor, dat fiind faptul că calitatea terenurilor continuă să se degradeze ca urmare a dezvoltării necorespunzătoare a agriculturii; subliniază că această degradare a terenurilor are un impact asupra pieței funciare și asupra prețului terenurilor, dar și reduce capacitatea de a produce a terenurilor care se transmit viitoarelor generații de fermieri;

57.  constată că actualul sistem de plăți din cadrul PAC și, în special, plățile decuplate, nu promovează transferul de terenuri agricole și nu protejează în mod adecvat tinerii fermieri de volatilitatea prețurilor agricole, la care aceștia sunt mai expuși din motive evidente, și anume din cauză că de-abia își încep activitatea și că nu au experiență practică sau din cauză că instrumentele financiare de care dispun sunt limitate;

Formare, inovație și comunicare

58.  constată că este nevoie să se modernizeze și să se valorifice mai mult formarea profesională oferită în regiunile rurale cu implicarea activă a serviciilor naționale de consultanță; consideră că ar trebui să se faciliteze accesul la Fondul social european (FSE) și să se aloce un buget mai mare formării profesionale în zonele rurale;

59.  subliniază cea mai recentă inițiativă a UE, Corpul european de solidaritate, care le oferă tinerilor oportunități de voluntariat sau de colaborare în proiecte în domeniul resurselor naturale, precum și în diferite domenii precum agricultura, silvicultura și pescuitul;

60.  recomandă promovarea încadrării acestor tineri în cooperative, unde vor beneficia automat de o consiliere importantă în ceea ce privește comercializarea, producția și alte aspecte legate de exploatația lor agricolă;

61.  subliniază necesitatea revizuirii criteriilor cu scopul de a sprijini încadrarea tinerilor într-o societate asupra căreia nu au niciun control, iar ajutorul primit de tineri trebuie să fie proporțional cu importanța lor în societate;

62.  invită Comisia și statele membre să ofere mai multe oportunități de formare și consiliere pentru tinerii fermieri existenți și pentru cei potențiali, inclusiv competențe pentru începerea activității în agricultură și competențe agricole, tehnologice, în domeniul noilor tehnologii și de antreprenoriat, precum marketing, networking, comunicare, inovare, multifuncționalitate și diversificare, dar și expertiză financiară;

63.  invită Comisia și statele membre să ofere mai multe oportunități de formare și să sporească oportunitățile și stimulentele pentru mobilitatea internațională; încurajează crearea unui sistem de tip „Erasmus” în corelație cu formarea profesională pentru a îmbunătăți competențele și experiența tinerilor fermieri, inclusiv în ceea ce privește noile tehnologii și noile modele de afaceri, precum și pentru a permite transferul eficient și eficace de cunoștințe;

64.  consideră că este important să se promoveze extinderea rețelelor de cercetători, academicieni, manageri și tineri fermieri europeni interesați să identifice noi modele de dezvoltare economică pentru a găsi soluții inovatoare pentru nevoile sociale și cele ale pieței care apar în sectorul noilor întreprinderi rurale;

65.  invită Comisia și statele membre să pună la dispoziția tinerilor fermieri și a noilor fermieri informații privind abordările inovatoare și neconvenționale care sunt cele mai potrivite pentru a înființa o nouă fermă, cum ar fi elaborarea unor modele noi de afaceri bazate pe utilizatorii finali, dezvoltarea unor sisteme agricole mai sustenabile, dezvoltarea unor noi modele de organizare (de exemplu, arendarea, prefinanțarea, externalizarea spre public), intensificarea legăturilor dintre agricultură și comunitatea locală, precum și adaptarea cunoștințelor tradiționale în scopul dezvoltării de inovații comerciale (de exemplu, producția de alimente artizanale);

66.  solicită, în vederea reducerii cât mai mult posibil a numărului de întreprinderi care dau faliment, aplicarea unui mecanism de monitorizare sau de consultanță antreprenorială pentru a susține în continuare tinerii în luarea deciziilor, cel puțin în primii trei ani de activitate ai întreprinderii lor;

67.  invită Comisia și statele membre să încurajeze inițiative precum cea din Franța „Demain je serai paysan” (De mâine voi fi fermier), care vizează promovarea profesiei de fermier în rândul tinerilor și care le oferă acestora toate informațiile necesare legate de formare și înființarea unei exploatații;

68.  consideră că este important să se creeze un mediu favorabil pentru primirea tinerilor în profesiile din domeniul agriculturii, prin intermediul unor structuri colective și bazate pe solidaritate, precum grupurile agricole de exploatare în comun (societăți ale fermierilor), cooperativele care utilizează echipamentul agricol în comun, cooperativele de prelucrare și comercializare a produselor agricole, grupurile care utilizează în comun forța de muncă, serviciile de înlocuire, grupurile de întrajutorare, grupurile de extindere și de inovare în domeniul agricol, asociațiile de fermieri consumatori, rețelele între actorii din domeniul agricol și cei din alte domenii (LEADER) etc.; subliniază că aceste forme de organizare fac posibilă partajarea experiențelor, a recomandărilor și a anumitor cheltuieli, aspect important pentru capitalul și pentru veniturile tinerilor, care adesea trebuie să realizeze investiții importante atunci când își încep activitatea;

69.  subliniază că este important ca tinerii din zonele rurale să aibă acces la aceleași servicii și infrastructuri (de exemplu, acces în bandă largă de mare viteză, școli și grădinițe, drumuri etc.) ca și tinerii care trăiesc în orașe; consideră că este esențial, prin urmare, să se asigure faptul că tinerii fermieri din zonele rurale sunt în măsură să își dezvolte exploatațiile agricole și să-și susțină familiile;

70.  solicită încurajarea spiritului întreprinzător și a inițiativelor femeilor, în special prin promovarea deținerii de proprietăți de către femei, sprijinirea rețelelor de tinere fermiere, fermiere noi și femei întreprinzătoare, și crearea de condiții în sectorul financiar pentru a se facilita accesul femeilor de afaceri din mediul rural la investiții și la credite, permițându-le astfel să dezvolte afaceri din care să-și asigure un trai stabil;

71.  consideră că reînnoirea generațiilor se bazează pe atractivitatea profesiei de fermier, dar mai ales pe capacitatea acesteia de a genera venituri care să asigure remunerarea celor care doresc să își câștige existența din această activitate; subliniază că, pentru o agricultură viabilă, PAC trebuie să permită un anumit nivel de reglementare a piețelor, în special în situația în care piețele nu funcționează bine și generează crize; subliniază că dereglementarea actuală a piețelor are un impact negativ asupra dezvoltării agriculturii, îi îndepărtează pe tineri de agricultură și îi afectează grav pe tinerii care au înființat deja exploatații și au datorii enorme din cauza investițiilor pe care le-au făcut pentru a-și începe activitatea;

Servicii publice

72.  consideră că dezvoltarea unor practici agricole agroecologice moderne și a unor noi modele de afaceri va crește atractivitatea agriculturii pentru tinerii fermieri; subliniază că tinerii fermieri trebuie să fie instruiți și calificați în cele mai noi tehnologii pentru a aborda în special provocările de mediu actuale și viitoare; subliniază că este nevoie să se sprijine abordări inovatoare și neconvenționale, cum ar fi agricultura ecologică, noi modele de afaceri bazate pe utilizatorii finali, tehnologia agricolă digitală și soluțiile inteligente și îndeamnă Comisia să se asigure că orice viitoare PAC va reflecta acest lucru;

73.  remarcă faptul că tinerii fermieri constituie un potențial ridicat de inovare și de diversificare, deoarece tind să dețină mai multe competențe și abilități manageriale și sunt mai dispuși să intre pe piețe noi, să introducă noi metode de producție și să valorifice cât mai bine progresele tehnologice și inovațiile din sectorul agricol, ceea ce poate contribui, în special, la depășirea provocărilor legate de mediu din domeniul agriculturii; consideră, prin urmare, că este necesar să se acorde un sprijin decisiv tinerilor care doresc să introducă tehnici și procese de producție inovatoare, precum sistemele agriculturii de precizie și de conservare, care vizează îmbunătățirea rentabilității și a sustenabilității mediului în sectorul agricol; solicită Comisiei să intensifice cercetarea privind utilizarea tehnologiilor și practicilor agricole care să permită o agricultură sustenabilă cu un impact redus asupra mediului; subliniază faptul că crearea și menținerea locurilor de muncă, promovarea inovațiilor, precum și digitalizarea în cadrul formării profesionale în domeniul agricol sunt indispensabile pentru competitivitatea agriculturii din UE;

74.  subliniază că agricultorii au nevoie de acces la infrastructură, la facilități publice de înaltă calitate și la prețuri accesibile, precum și la servicii, inclusiv asistență medicală, educație, internet în bandă largă de mare viteză, asistență, formare, servicii culturale, oficii poștale, transport public și drumuri mai bune; remarcă faptul că ar trebui să se asigure aceleași condiții și standarde de trai tinerilor care trăiesc în zonele rurale precum celor care trăiesc în zone urbane, pentru a nu amplifica și mai mult depopularea zonelor rurale și decalajul teritorial;

75.  solicită Comisiei și statelor membre să își asume un angajament ferm pentru a crea canale directe de comercializare, care să le permită tinerilor fermieri să își vândă produsele pe piețele locale într-un mod mai sustenabil și cu beneficii sporite;

76.  atrage atenția asupra faptului că este nevoie de un schimb de generații pentru ca agricultura la scară mică și zonele rurale din Europa să continue să se dezvolte într-un mod sustenabil;

77.  invită Comisia să elaboreze o „agendă rurală“ care să includă măsuri coordonate în temeiul diferitelor politici ale UE, naționale, regionale și locale de dezvoltare rurală;

78.  subliniază că PAC are nevoie de abordări inteligente, deoarece aceste soluții noi sporesc atractivitatea vieții rurale și a satelor pentru tineri;

Măsuri de combatere a exodului rural

79.  consideră că este necesar să li se ofere tinerilor fermieri perspective pe termen lung pentru a stopa exodul rural și solicită Comisiei și statelor membre să ia în considerare noi inițiative care să asigure crearea infrastructurilor necesare în mediul rural pentru a-i sprijini pe noii antreprenori și pe familiile acestora;

80.  recomandă, în acest sens, să se ia în considerare armonizarea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală și al primului pilon al PAC, a măsurilor politicii UE de coeziune și a măsurilor la nivel național, regional și local, pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora;

81.  subliniază că inovarea nu se referă numai la tehnicile agricole și la utilajele noi, ci și la dezvoltarea de noi modele de afaceri, inclusiv la instrumentele de comercializare și vânzare, la formare și la colectarea de date și de informații;

82.  invită Comisia ca, în viitoarea reformă a PAC, să orienteze plățile directe către exploatațiile la scară mică și agricultura ecologică, deoarece acest lucru va aduce beneficii majore fermierilor mai tineri și noilor fermieri;

83.  subliniază că zonele rurale ar trebui să aibă și servicii care să atenueze presiunile cu care se confruntă sectorul agricol, cum ar fi consiliere profesională, consultanță financiară și consiliere cu privire la gestionarea fermei;

84.  subliniază necesitatea de a asigura conexiuni în bandă largă în zonele rurale și îndepărtate; salută diversele inițiative din domeniul „satelor inteligente”, al căror obiectiv final trebuie să fie crearea de noi oportunități de muncă și oferirea de locuri de muncă pentru tinerii din zonele rurale, fie sub formă de activități suplimentare în cadrul fermelor, fie în activități în afara fermelor (asistență socială, mobilitate, asistență medicală, turism, energie); consideră că o productivitate tot mai mare în agricultură și scăderea prețurilor la produsele agricole va face din ce în ce mai dificilă generarea unor venituri suficiente în activitatea agricolă de bază, în special în cazul exploatațiilor agricole mici;

85.  consideră că orice strategie de succes pentru reînnoirea generațiilor și susținerea tinerilor fermieri ar trebui să adopte o abordare holistică pentru a facilita accesul tinerilor fermieri la terenuri, finanțare, servicii de consiliere și formare și să ia în considerare reînnoirea generațiilor în beneficiul fermierilor tineri și mai în vârstă; subliniază că aceasta ar trebui să permită agriculturii, care este vitală pentru umanitate, să devină o ocupație atractivă pentru tinerii fermieri și pentru societate în ansamblul ei;

86.  constată faptul că promovarea puternică a tinerilor fermieri și dezvoltarea de noi activități economice în sectorul agricol al UE sunt esențiale pentru viitorul zonelor rurale și trebuie să fie promovate în cadrul noii PAC după 2020;

Mediu și sustenabilitate

87.  invită Comisia să asigure o mai mare coerență a măsurilor legate de mediu și să se asigure că aceste măsuri sunt armonizate; reamintește că este nevoie ca tinerii fermieri să beneficieze de măsuri clare și ușor de pus în aplicare;

88.  consideră că, pentru a menține populația în zonele rurale și pentru a asigura un nivel de trai similar pentru persoanele care locuiesc în aceste zone, în comparație cu zonele urbane, este necesar să se elimine de urgență barierele legislative și administrative, pentru a permite operatorilor agricoli să desfășoare activități agricole și de altă natură suplimentare, în special în domeniul asistenței sociale, al asistenței medicale, al turismului, al mobilității persoanelor în vârstă și al sectorului energetic, asigurând astfel un venit adecvat pentru operatorii agricoli și familiile acestora și reducând riscul de depopulare rurală;

89.  invită la un nou dialog cu societatea cu privire la viitorul industriei agroalimentare pentru a oferi o imagine realistă asupra activității agricole și pentru a spori gradul de cunoaștere despre profesia de „fermier”, precum și despre producția alimentară;

Diverse

90.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a asigura veniturile fermierilor în fața diferitelor riscuri climatice, sanitare și economice și astfel să consolideze rezistența exploatațiilor agricole, în special prin introducerea de noi instrumente de gestionare a riscurilor și prin consolidarea celor existente;

91.  atrage atenția asupra caracteristicilor specifice ale regiunilor ultraperiferice ale UE, a căror realitate este unică și foarte diferită de cea a continentului european în ceea ce privește mediul, clima și sănătatea și solicită, prin urmare, astfel cum prevede articolul 349 din TFUE, să se țină seama într-o mai mare măsură de aceste regiuni și de nevoile și avantajele lor specifice în cadrul punerii în aplicare și elaborării instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare;

92.  subliniază că întreprinderile mici și întreprinderile familiale care lucrează în condiții dificile și urmăresc surse suplimentare de venit ar trebui să fie sprijinite mai mult, de exemplu prin finanțarea unor servicii de consiliere sau a unor modele economice inovatoare;

93.  recomandă ca reînnoirea generațiilor să țină cont și de schimbul între generații în beneficiul tinerilor fermieri și al fermierilor mai în vârstă; constată că este important ca fermierii să elaboreze un plan de preluare a unei exploatații, precum și că este nevoie de o plată tranzitorie pentru a facilita respectiva preluare;

               º

º  º

94.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Curții de Conturi Europene, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

• [1]  JO L 347, 20.12.2013, p. 487.
• [2]  JO L 347, 20.12.2013, p. 608.
• [3]  JO L 350, 29.12.2017, p. 15.
• [4]  Texte adoptate, P8_TA(2017)0197.
• [5]  JO C 350, 18.10.2017, p. 5.

AVIZ al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (22.3.2018)

destinat Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală

referitor la punerea în aplicare a instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri în UE după reforma din 2013

(2017/2088(INI))

Raportoare pentru aviz: Mairead McGuinness

SUGESTII

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri?,

A.  întrucât rata femeilor identificate ca fermier cu titlu principal este mai mare în categoria noilor fermieri decât în sectorul agricol în general,

1.  consideră că este esențial ca, în special în contextul îmbătrânirii populației agricole europene, sectorul agricol al Uniunii Europene să încurajeze o nouă generație de tineri fermieri să adopte practici durabile și o atitudine globală și să conștientizeze mai bine problemele de mediu, în vederea tranziției către o societate cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al resurselor și pentru abordarea numeroaselor provocări viitoare, cum ar fi schimbările climatice, conservarea resurselor naturale (apă și aer), îmbunătățirea calității solului, creșterea biodiversității și promovarea producției agricole durabile de-a lungul întregului lanț de producție, prin dezvoltarea unor tehnici de producție care duc la creșterea siguranței și calității produselor, punând accentul pe alimente sănătoase și nutritive;

2.  consideră că dezvoltarea practicilor agricole moderne și ecologice, precum și consolidarea circuitelor scurte de comercializare care cresc ponderea producătorilor în lanțul valoric, îmbunătățind calitatea alimentelor, vor crește nivelul de atractivitate al agriculturii pentru tinerii fermieri;

3.  invită Comisia să asigure o mai mare coerență a măsurilor din domeniul mediului, precum și armonizarea acestora; reamintește că este nevoie ca tinerii fermieri să beneficieze de măsuri clare și ușor de pus în aplicare;

4.  subliniază că este necesar să se țină seama de diversitatea teritoriilor, în special de zonele dificile, care necesită un sprijin adaptat;

5.  invită Comisia să intensifice cercetarea privind utilizarea tehnologiilor și practicilor agricole care să permită o agricultură durabilă cu un impact redus asupra mediului;

6.  reamintește că, pentru a realiza o agricultură durabilă, tinerii fermieri trebuie să poată investi și să poată achiziționa terenuri agricole, precum și să obțină utilaje noi sau second-hand și să-și optimizeze tehnicile agricole;

7.  subliniază că ar trebui consolidate și simplificate actualele instrumente ale politicii agricole comune (PAC) pentru tinerii fermieri și pentru noii fermieri, pentru a răspunde nevoilor reale ale tinerilor fermieri, prin introducerea de noi instrumente, cum ar fi fondurile mutuale sau pârghiile de asigurare privind profiturile, în măsură să protejeze veniturile fermierilor împotriva volatilității prețurilor pieței; ia act de faptul că aceste instrumente trebuie să se axeze pe nevoile specifice ale tinerilor fermieri și ale noilor fermieri - punându-se un accent deosebit pe accesul la terenuri -, precum și pe nevoile economice și sociale ale acestora și să promoveze proiectele cu cea mai mare valoare adăugată pentru fermieri, care protejează mediul și favorizează o distincție clară între noii fermieri și tinerii fermieri; subliniază, de asemenea, că tinerii fermieri ar trebui să își poată diversifica exploatațiile agricole; subliniază că procedurile administrative pentru tinerii fermieri ar trebui să fie eficiente și simple, pentru a reduce la minimum sarcina administrativă asupra solicitanților și autorităților publice; consideră că utilizarea de soluții și tehnologii inovatoare, inteligente din punct de vedere climatic și ecologice, pentru consolidarea competitivității în sectorul agricol și a securității alimentare pe termen lung, reprezintă o chestiune esențială;

8.  consideră necesară revizuirea numărului de ani în care exploatația agricolă poate beneficia de sprijin și creșterea acestei perioade la cel puțin șapte ani, în loc de cinci, pentru încurajarea schimbului de generații;

9.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine și să finanțeze cercetarea în domeniul practicilor de mediu inovatoare și al dezvoltării energiei din surse regenerabile în cadrul exploatațiilor agricole și adoptarea unor astfel de practici, precum și să încurajeze schimbul de bune practici între fermieri;

10.  subliniază că schimbul de generații este esențial pentru menținerea de zone rurale dinamice și de exploatații gestionate în familie în Europa care să stimuleze crearea de locuri de muncă, activități economice sustenabile și inovarea, prin asigurarea continuității producției agricole, conservarea peisajului natural și cultural al teritoriului și consolidarea comunităților locale;

11.  consideră că, în cazul unui schimb de generații, ar trebui să se țină seama de vârsta tinerilor fermieri și ar trebui să se încurajeze transferul din timp al drepturilor de proprietate asupra exploatației agricole;

12.  remarcă faptul că pentru aceasta este nevoie de adoptarea unei perspective pe termen lung, în special în ceea ce privește accesul la infrastructură și la servicii, cum ar fi asistență medicală, servicii sociale, educație, transport și rețele în bandă largă de mare viteză, acces la credite în condiții sustenabile, ajutoare fiscale adecvate pentru cumpărarea sau închirierea de terenuri, simplificarea procedurilor birocratice, înființarea de agenții care oferă servicii destinate tinerilor fermieri, în conformitate cu nevoile acestora și cu noile tehnologii digitale, sau consolidarea acestor agenții, în cazul în care există deja; consideră necesar, prin urmare, să se asigure faptul că, în zonele rurale, tinerii fermieri sunt în măsură să își dezvolte exploatațiile agricole și să-și susțină familiile;

13.  subliniază că o organizare a fermierilor mai bună și mai puternică, prin crearea de cooperative și constituirea în organizații de producători (OP) în sectoarele reglementate la nivel european de Regulamentul privind OCP unică, poate contribui la o rentabilitate mai ridicată a activității agricole și la protejarea veniturilor fermierilor, în special ale tinerilor fermieri, însoțind opțiunile de producție și valorificând tot mai mult caracteristicile zonelor rurale; subliniază, de asemenea, că o reformă structurală a organizațiilor de producători, menită să le facă mai responsabile, mai puternice și mai eficiente, precum și o agregare sporită pot contribui în mod eficient, în primul rând, la apărarea și la creșterea rentabilității sectorului, în timp;

14.  subliniază că tinerii fermieri și noii fermieri reprezintă surse importante de inovare și antreprenoriat în agricultură, aducând beneficii precum introducerea de noi cunoștințe, elaborarea unor modele noi de afaceri bazate pe utilizatorii finali, dezvoltarea unor sisteme agricole mai durabile, dezvoltarea unor noi modele de organizare (de exemplu, arendarea, prefinanțarea, externalizarea spre public), creșterea conexiunilor dintre agricultură și comunitatea locală, precum și adaptarea cunoștințelor tradiționale în scopul dezvoltării de inovații comerciale (de exemplu, producția de alimente artizanale);

15.  subliniază că practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, care permit cumpărătorilor și/sau prelucrătorilor sau comercianților să exploateze avantajul semnificativ de negociere pe care îl au în relația cu furnizorii, reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității activităților economice ale fermierilor, descurajează tinerii să preia fermele părinților lor și împiedică implicarea într-o mai mare măsură a tinerilor fermieri în reînnoirea generațiilor din zonele rurale; îndeamnă Comisia să adopte norme adecvate la nivel european;

16.  ia în considerare faptul că accesul la terenurile agricole a fost identificat drept cel mai important obstacol pe care îl întâmpină tinerii fermieri și noii fermieri;

17.  reamintește că transferul cunoștințelor către actorii responsabili cu punerea în aplicare a politicilor de mediu rămâne o provocare majoră și că acest transfer trebuie să se realizeze de urgență cu sprijinul tehnic și financiar necesar; subliniază că tinerii fermieri trebuie formați și sprijiniți să își dezvolte competențele, printr-un cursuri de formare de calitate, acordându-se o atenție deosebită competențelor care lipsesc cel mai mult, pentru a le permite să crească profesional și să găsească și să aplice soluții din ce în ce mai complexe necesare pentru a face față provocărilor economice, în materie de calitate și ecologice actuale și viitoare, printre care accesul la cele mai recente evoluții tehnologice în agricultură sau în agricultura durabilă și utilizarea acestora; consideră că nivelul educațional al tinerilor fermieri va juca un rol esențial în capacitatea acestora de a face față cu succes provocărilor viitoare și că, prin urmare, nivelurile superioare de învățământ ar trebui recompensate prin contribuții financiare mai mari; subliniază că această formare trebuie promovată și sprijinită de instituții, în vederea reducerii decalajului tehnologic; solicită, în acest context, dezvoltarea și transmiterea cunoștințelor și inovarea; subliniază că, în vederea promovării unor soluții și inovații de succes, sarcinile administrative nu trebuie să crească;

18.  încurajează instituirea unui program de tipul Erasmus în vederea îmbunătățirii competențelor și experienței tinerilor fermieri; consideră că un astfel de program ar trebui să se axeze pe formarea profesională și ar aduce beneficii tinerilor fermieri și, de asemenea, ar promova schema pentru tinerii fermieri;

19.  consideră că este necesar să se modernizeze formarea profesională asigurată în regiunile rurale; consideră că ar trebui să se faciliteze accesul la Fondul social european (FSE) și să se aloce un buget mai mare formării profesionale în zonele rurale;

20.  invită Comisia și statele membre să ofere mai multe oportunități de formare pentru tinerii fermieri existenți și pentru cei potențiali, printre care formări care contribuie la dezvoltarea competențelor pentru începerea activității în agricultură (Agribusiness Startup), a competențelor agricole și tehnologice și a celor de antreprenoriat, precum marketing, networking, comunicare și expertiză financiară;

21.  solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri pentru a asigura veniturile fermierilor în fața diferitelor riscuri climatice, sanitare și economice și astfel să consolideze rezistența exploatațiilor agricole, în special prin introducerea de noi instrumente de gestionare a riscurilor și prin consolidarea celor existente;

22.  subliniază importanța coerenței între măsurile luate la nivel local, național și european destinate tinerilor fermieri; invită statele membre să faciliteze reînnoirea generațiilor, inclusiv prin legislația legată de succesiuni și fiscalitate, normele privind accesul la terenuri, proceduri transparente, amenajarea teritoriului și strategii referitoare la preluarea exploatațiilor agricole; constată că actualul sistem de plăți din cadrul PAC și, în special, plățile decuplate pot conduce la creșterea prețurilor de achiziție și de închiriere, nu promovează transferul de terenuri agricole și nu protejează în mod adecvat tinerii fermieri de volatilitatea prețurilor agricole, la care aceștia sunt mai expuși din motive evidente, și anume din cauză că de-abia își încep activitatea și că nu au experiență practică sau din cauză că instrumentele financiare de care dispun sunt limitate;

23.  solicită Comisiei și statelor membre să își asume un angajament ferm pentru canalele directe de comercializare, care să le permită tinerilor fermieri să își vândă produsele pe piețele locale într-un mod mai durabil și cu beneficii sporite;

24.  recomandă revizuirea punerii în aplicare a măsurilor care ar motiva fermierii mai în vârstă să își predea exploatațiile lor agricole fermierilor mai tineri, precum regimul farm-exit (de încetare a activității agricole) și alte stimulente de pensionare;

25.  consideră că, pentru a fi eficace, o strategie pentru reînnoirea generațiilor ar trebui să se bazeze pe o abordare holistică, promovând bunele practici de mediu, și să fie orientată spre crearea de noi oportunități pentru ocuparea forței de muncă de către tineri, să asigure continuitatea producției agricole, menținerea terenurilor și consolidarea comunităților, să faciliteze totodată accesul tinerilor fermieri la terenuri, prin proceduri transparente și contracte echitabile, finanțări bancare și alte sisteme de creditare, finanțări preferențiale pentru noii fermieri, în special pentru exploatații agricole mici, să încurajeze schimbul de experiență între tinerii fermieri din țări diferite, pe modelul proiectului Erasmus, și să ofere servicii de consiliere, formare în domeniul agricol și practici agricole durabile; subliniază că aceasta ar trebui să permită agriculturii durabile, care este vitală pentru umanitate, să devină o ocupație atractivă și durabilă pentru tinerii fermieri și pentru societate în ansamblul ei; subliniază că activitatea tinerilor fermieri ar trebui să fie recunoscută în societatea civilă ca fiind de interes public și că tinerii fermieri ar trebui, de asemenea, să primească recunoaștere pentru munca lor;

26.  atrage atenția asupra caracteristicilor specifice ale regiunilor ultraperiferice (RUP) ale Uniunii Europene, a căror realitate este unică și foarte diferită de cea a continentului european în ceea ce privește mediul, clima și sănătatea și solicită, prin urmare, astfel cum prevede articolul 349 din TFUE, să se țină seama într-o mai mare măsură de aceste regiuni și de nevoile și avantajele lor specifice în cadrul punerii în aplicare și elaborării instrumentelor PAC pentru tinerii fermieri, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare;

27.  subliniază că întreprinderile mici și întreprinderile familiale care lucrează în condiții dificile și urmăresc surse suplimentare de venit ar trebui să fie sprijinite mai mult, de exemplu prin finanțarea unor servicii de consiliere sau a unor modelele economice inovatoare;

28.  consideră că este important să se promoveze extinderea rețelelor de cercetători, academicieni, manageri și tineri fermieri europeni interesați să identifice noi modele de dezvoltare economică pentru a găsi soluții inovatoare pentru nevoile sociale și cele ale pieței care apar în sectorul noilor întreprinderi rurale;

29.  recomandă ca reînnoirea generațiilor să țină cont și de schimbul între generații în beneficiul tinerilor fermieri și al fermierilor mai în vârstă; constată că este important ca fermierii să elaboreze un plan de preluare a unei exploatații, precum și că este nevoie de o plată tranzitorie pentru a facilita respectiva preluare;

30.  subliniază că ar trebui examinată introducerea în cadrul oricărei viitoare PAC a unei măsuri obligatorii de ajutor la înființare pentru tinerii fermieri.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării	20.3.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	61 1 0
Membri titulari prezenți la votul final	Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Ivo Belet, Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Birgit Collin-Langen, Miriam Dalli, Seb Dance, Angélique Delahaye, Mark Demesmaeker, Stefan Eck, Bas Eickhout, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Arne Gericke, Jens Gieseke, Julie Girling, Sylvie Goddyn, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Jytte Guteland, Anneli Jäätteenmäki, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Urszula Krupa, Giovanni La Via, Jo Leinen, Peter Liese, Lukas Mandl, Valentinas Mazuronis, Susanne Melior, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Julia Reid, Frédérique Ries, Michèle Rivasi, Daciana Octavia Sârbu, Annie Schreijer-Pierik, Davor Škrlec, Renate Sommer, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Ivica Tolić, Adina-Ioana Vălean, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final	Christofer Fjellner, Elena Gentile, Merja Kyllönen, Norbert Lins, Gesine Meissner, Ulrike Müller, Mihai Ţurcanu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final	Fernando Ruas, Ruža Tomašić

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

61	+
ALDE:	Gerben-Jan Gerbrandy, Anneli Jäätteenmäki, Valentinas Mazuronis, Gesine Meissner, Ulrike Müller, Frédérique Ries
ECR:	Mark Demesmaeker, Arne Gericke, Urszula Krupa, Bolesław G. Piecha, Ruža Tomašić, Jadwiga Wiśniewska
EFDD:	Piernicola Pedicini
ENF:	Sylvie Goddyn
GUE/NGL:	Stefan Eck, Kateřina Konečná, Merja Kyllönen
PPE:	Pilar Ayuso, Ivo Belet, Birgit Collin-Langen, Angélique Delahaye, Christofer Fjellner, Karl-Heinz Florenz, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Jens Gieseke, Julie Girling, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Lukas Mandl, Fernando Ruas, Annie Schreijer-Pierik, Renate Sommer, Ivica Tolić, Mihai Ţurcanu, Adina-Ioana Vălean
S&D:	Biljana Borzan, Paul Brannen, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Miriam Dalli, Seb Dance, Elena Gentile, Jytte Guteland, Karin Kadenbach, Jo Leinen, Susanne Melior, Rory Palmer, Massimo Paolucci, Pavel Poc, Daciana Octavia Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Damiano Zoffoli
VERTS/ALE:	Marco Affronte, Margrete Auken, Bas Eickhout, Michèle Rivasi, Davor Škrlec

1	-
EFDD	Julia Reid

0	0

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării	24.4.2018
Rezultatul votului final	+: –: 0:	33 2 3
Membri titulari prezenți la votul final	Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Daniel Buda, Nicola Caputo, Matt Carthy, Jacques Colombier, Michel Dantin, Paolo De Castro, Albert Deß, Jørn Dohrmann, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan, Martin Häusling, Esther Herranz García, Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Jarosław Kalinowski, Zbigniew Kuźmiuk, Norbert Lins, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Giulia Moi, Ulrike Müller, Maria Noichl, Laurenţiu Rebega, Bronis Ropė, Maria Lidia Senra Rodríguez, Czesław Adam Siekierski, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Maria Gabriela Zoană, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final	Bas Belder, Franc Bogovič, Jens Gieseke, Karin Kadenbach, Elsi Katainen, Momchil Nekov, Ivari Padar, Tom Vandenkendelaere, Thomas Waitz
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final	Stanisław Ożóg

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

33	+
ALDE	Ivan Jakovčić, Elsi Katainen, Ulrike Müller
ECR	Jørn Dohrmann, Zbigniew Kuźmiuk, Stanisław Ożóg, Laurenţiu Rebega
EFDD	Giulia Moi, Marco Zullo
ENF	Jacques Colombier, Philippe Loiseau
GUE/NGL	Matt Carthy
PPE	Franc Bogovič, Daniel Buda, Michel Dantin, Albert Deß, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Jens Gieseke, Esther Herranz García, Jarosław Kalinowski, Norbert Lins, Mairead McGuinness, Tom Vandenkendelaere
S & D	Eric Andrieu, Nicola Caputo, Paolo De Castro, Karin Kadenbach, Momchil Nekov, Maria Noichl, Tibor Szanyi, Marc Tarabella, Maria Gabriela Zoană

2	-
GUE/NGL	Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez

3	0
VERTS/ALE	Martin Häusling, Bronis Ropė, Thomas Waitz

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri