RAPORT referitor la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune

7.5.2018 - (2017/2070(INI))

Comisia pentru comerț internațional
Raportoare: Tokia Saïfi


Procedură : 2017/2070(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0166/2018

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune

(2017/2070(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei intitulată „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile[1],

–  având în vedere Raportul Comisiei din 13 septembrie 2017 privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți” (COM(2017)0491),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 9 noiembrie 2017 privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 (COM(2017)0654),

  având în vedere Rezoluția adoptată de Adunarea Generală a ONU la 25 septembrie 2015, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere discursul Președintelui Jean-Claude Juncker din 13 septembrie 2017 privind starea Uniunii în 2017,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la negocierile multilaterale în vederea celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC de la Buenos Aires, 10-13 decembrie 2017[2],

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor[3],

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 conținând recomandările Parlamentului European adresate Comisiei privind negocierile pe marginea Acordului privind comerțul cu servicii (TiSA)[4],

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale[5],

–  având în vedere poziția sa adoptată în primă lectură la 15 noiembrie 2017 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1036 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene și a Regulamentului (UE) 2016/1037 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene[6],

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 „Către o strategie în domeniul comerțului digital”[7],

–  având în vedere poziția sa în primă lectură din 16 martie 2017 privind adoptarea Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat[8],

–  având în vedere poziția sa în primă lectură din 4 octombrie 2016 privind adoptarea regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante[9],

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 referitoare la drepturile omului și standardele sociale și de mediu în acordurile comerciale internaționale[10],

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2010 privind politica comercială internațională în contextul imperativelor legate de schimbările climatice[11],

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 24 mai 2006, intitulată „Promovarea muncii decente pentru toți - contribuția UE la punerea în aplicare a agendei pentru muncă decentă în lume” (COM(2006)0249, SEC(2006)0643)),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea[12],

–  având în vedere Avizul 2/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 16 mai 2017 cu privire la competența Uniunii de a semna și încheia Acordul de liber schimb cu Singapore,

–  având în vedere studiul Comisiei din 15 noiembrie 2016 privind efectele cumulative ale viitoarelor acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar,

–  având în vedere articolele 2 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 iulie 2015 referitor la implementarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (SWD(2015)0144),

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), în special articolul 4 alineatul (1), prin care se interzice sclavia și servitutea,

–  având în vedere articolele 207, 208 și 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0166/2018),

A.  întrucât politica comercială comună este alcătuită din acorduri comerciale și din instrumente legislative care trebuie să garanteze interesele comerciale ofensive și defensive ale Uniunii, să contribuie la creșterea durabilă și la crearea de locuri de muncă decente, să asigure respectarea normelor și standardelor europene, să garanteze dreptul la reglementare al statelor și bunăstarea cetățenilor, să promoveze valorile Uniunii, și întrucât respectarea acestor obiective presupune o bună orientare a politicii comerciale a Uniunii și o implementare și monitorizare deplină și eficace a acesteia într-o manieră mai echitabilă și mai transparentă;

B.  întrucât Uniunea s-a angajat să asigure coerența politicilor pentru dezvoltare în Consensul european privind dezvoltarea din 2017, urmărind să genereze o dezvoltare durabilă și să accelereze transformările punând accentul pe elemente transversale ale politicii de dezvoltare precum egalitatea de gen, tineretul, investițiile și comerțul, energia durabilă și acțiunile climatice, buna guvernanță, democrația, statul de drept și drepturile omului, migrația și mobilitatea, pentru a contribui prin toate politicile sale externe, inclusiv prin politica comercială comună, la obiectivele definite în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite;

C.  întrucât Uniunea și-a asumat angajamentul de a promova locuri de muncă decente pentru toți, astfel cum este prevăzut în rezultatele summit-ului mondial al ONU din 2005 și în Declarația ministerială a Segmentului de nivel înalt al Consiliului Economic și Social al ONU din 2006, inclusiv prin relațiile sale comerciale; întrucât Consiliul European a subliniat în repetate rânduri importanța consolidării dimensiunii sociale a globalizării și a luării acesteia în considerare în diverse politici interne și externe și în cooperarea internațională;

D.  întrucât Uniunea este prima putere comercială mondială și cea mai mare piață unică din lume, precum și cel mai mare exportator mondial de bunuri și servicii, susținând 31 de milioane de locuri de muncă în Europa, ceea ce reprezintă cu 67 % mai mult față de numărul corespunzător înregistrat la mijlocul anilor ’90;

E.  întrucât Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este singura organizație internațională din lume care se ocupă de normele comerciale globale pentru diferite zone economice sau state;

F.  întrucât etapa de implementare și de asigurare a punerii în aplicare este esențială și fundamentală pentru a garanta eficacitatea politicii comerciale a Uniunii;

G.  întrucât cetățenii Uniunii cer din ce în ce mai mult ca politica comercială a Uniunii să garanteze că bunurile care intră pe piața UE au fost produse în condiții decente și sustenabile;

H.   întrucât întreprinderile europene utilizează reducerile tarifare disponibile în cadrul acordurilor comerciale pentru aproximativ 70 % dintre exporturile lor care pot beneficia de acestea, în timp ce partenerii noștri le utilizează în circa 90 % dintre cazuri, și întrucât este esențial ca întreprinderile europene să utilizeze integral aceste avantaje, pentru a stimula ocuparea forței de muncă, creșterea și investițiile;

I.  întrucât IMM-urile sunt unul dintre motoarele economiei europene, reprezentând 30 % din exporturile Uniunii și 90 % din locurile de muncă de pe piață, și întrucât este esențial să facă parte integrantă din implementarea politicii comerciale a Uniunii, consolidând astfel rolul acesteia în materie de export, inovare și internaționalizare;

J.   întrucât Uniunea este cel mai mare exportator mondial de servicii, iar surplusul comercial al Uniunii din acest sector s-a înmulțit cu zece din 2000 și până în prezent, ajungând la peste 120 de miliarde de euro în 2016;

K.   întrucât trebuie oferite răspunsuri clare și precise la întrebările ridicate în cadrul dezbaterii publice pe tema politicii comerciale comune și a implementării acesteia;

L.  întrucât politica comercială comună, după cum sugerează strategia „Comerț pentru toți”, este o politică bazată pe valori, ce își propune să promoveze, printre altele, buna guvernanță, transparența, dezvoltarea durabilă și practicile comerciale loiale;

M.  întrucât politica comercială trebuie să fie coerentă cu politicile externă și internă ale Uniunii și în conformitate cu principiul coerenței politicii de dezvoltare pentru a asigura transparență și stabilitate în materie de reglementare, precum și condiții de concurență mai echitabile, ținând cont, printre altele, de obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,

Contextul actual al politicii comerciale

1.  reamintește că, de la publicarea strategiei „Comerț pentru toți”, contextul internațional a trecut prin schimbări profunde și trebuie înfruntate provocări noi în domeniul comerțului și sarcini concrete; este preocupat de prezența tot mai accentuată în întreaga lume a unor practici comerciale protecționiste care nu sunt compatibile cu normele OMC și își reafirmă sprijinul pentru un sistem comercial deschis, corect, echilibrat, sustenabil și bazat pe reguli;

2.  ia act de importanța economică în creștere a continentului asiatic, precum și de retragerea treptată a Statelor Unite din schimburile comerciale și de incertitudinea pentru comerțul internațional care decurge din acest fapt, și ia act inclusiv de criticile interne adresate politicii de comerț internațional și de apelul la comerț echitabil; invită Comisia să își ajusteze politica comercială pentru a putea aborda aceste evoluții și a da dovadă de mai multă reactivitate și responsabilitate, stabilind totodată o strategie pe termen mai lung, având în vedere aceste schimbări ale contextului internațional; subliniază că, în acest context global în schimbare, rolul UE în promovarea unei agende comerciale bazate pe valori este din ce în ce mai important pentru cetățenii europeni;

3.  subliniază importanța în creștere a serviciilor, în special a celor digitale, inclusiv servitizarea comerțului cu mărfuri (Modul 5), precum și a fluxului de date și a comerțului electronic în cadrul comerțului internațional; insistă asupra necesității de a consolida normele internaționale din domeniu în scopul de a garanta avantaje concrete pentru consumatorii europeni, un mai bun acces pe piețele străine pentru întreprinderile europene și respectarea drepturilor fundamentale peste tot în lume, inclusiv protecția datelor și confidențialitatea; subliniază că protecția datelor cu caracter personal nu are caracter negociabil în cadrul acordurilor comerciale, consideră că drepturile digitale ale cetățenilor ar trebui să fie promovate prin încheierea de acorduri comerciale și reamintește poziția sa privind protecția datelor și comerțul digital, astfel cum a fost exprimată în rezoluția sa intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital”; subliniază că politica comercială a UE poate juca un rol important în eliminarea decalajului digital; încurajează Comisia să promoveze agenda comercială digitală viitoarele și actualele negocieri de acorduri de liber schimb și în cadrul OMC; solicită ca toate acordurile comerciale viitoare, inclusiv cele în curs de negociere în prezent, să includă capitole privind comerțul digital; solicită Comisiei să urmărească o strategie privind comerțul digital care să ia în considerare oportunitățile oferite întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului pe piețele globale;

4.  subliniază că ieșirea Regatului Unit din Uniune va avea consecințe asupra schimburilor comerciale interne și externe; invită Comisia să anticipeze deja impactul Brexitului asupra politicii sale comerciale și să prezinte la timp evaluări ale impactului cu diferite opțiuni ale relațiilor comerciale viitoare, pentru a garanta continuitatea implementării politicii comerciale a UE și a relațiilor cu țările terțe, precum și modalități de găsire a unor soluții la angajamentele comune asumate în cadrul OMC;

5.  ia act de avizul 2/15 al CJUE din 16 mai 2017 privind ALS UE-Singapore, care stabilește că, în afara chestiunii legate de investițiile de portofoliu și a soluționării litigiilor dintre investitori și stat, acordul UE-Singapore ține de competența exclusivă a Uniunii; solicită Comisiei și Consiliului să clarifice cât mai curând posibil decizia lor privind structura viitoarelor acorduri de liber schimb și să respecte pe deplin repartizarea competențelor între UE și statele sale membre în adoptarea directivelor supuse negocierii, în negocieri, în ceea ce privește temeiul juridic al propunerilor de semnat și încheiat și mai ales în ceea ce privește semnarea și încheierea de către Consiliu a acordurilor comerciale internaționale, pentru a nu amâna și mai mult acordurile deja încheiate cu partenerii comerciali, dar încă neratificate; reamintește că Parlamentul trebuie să fie implicat și pe deplin informat în timp util încă de la începutul tuturor negocierilor comerciale, înainte de adoptarea orientărilor pentru negociere cu privire la toate etapele acordării mandatului, negocierii și punerii în aplicare a acordurilor comerciale; solicită ca aranjamentele necesare să fie convenite prin intermediul unui acord interinstituțional în contextul acordului privind o mai bună legiferare;

6.  ia act de faptul că, în pofida retragerii Statelor Unite din negocieri, celelalte 11 state au reușit să ajungă la o înțelegere privind Acordul de parteneriat transpacific la 23 ianuarie 2018, la Tokio;

Stadiul programului de negocieri comerciale al Uniunii

7.  regretă faptul că nu s-a ajuns la niciun acord în cursul reuniunii ministeriale a OMC de la Buenos Aires; subliniază importanța economică și politică principală a sistemului multilateral și își reiterează sprijinul pentru sistem; solicită Uniunii să promoveze în mod activ propuneri de norme multilaterale actualizate, ținând seama de noile provocări derivate din lanțurile valorice globale, precum și să promoveze rolul central al OMC în sistemul comerțului mondial; salută intrarea în vigoare a Acordului privind facilitarea comerțului; salută extinderea derogării de la normele OMC pentru produsele farmaceutice pentru țările cele mai puțin dezvoltate până în 2033; regretă faptul că unele acorduri multilaterale nu sunt respectate și invită Comisia să depună mai multe eforturi în cadrul OMC pentru transpunerea efectivă în practică a normelor și acordurilor multilaterale; reamintește solicitările adresate anterior Comisiei, de a se implica în configurarea agendei OMC, în special în ceea ce privește responsabilitatea socială a întreprinderilor și comerțul și dezvoltarea durabilă; își reiterează preocuparea cu privire la noi blocaje ale SUA în ceea ce privește numirile în cadrul organului de apel al OMC și subliniază importanța unei bune funcționări a sistemului de soluționare a litigiilor în cadrul OMC; solicită Comisiei consolidarea cooperării cu partenerii noștri principali în abordarea concurenței neloiale și a practicilor protecționiste ale țărilor terțe;

8.  ia act de blocarea negocierilor multilaterale pe tema acordului privind comerțul cu servicii (TiSA) și a Acordului privind bunurile de mediu; solicită Uniunii să dea dovadă de spirit de inițiativă pentru a permite reluarea ambelor procese de negocieri, pe baza poziției Parlamentului European în ceea ce privește TiSA;

9.  subliniază că mai multe acorduri de liber schimb, de exemplu cele cu Canada și Ecuador, dispozițiile din acordul de asociere UE-Ucraina privind acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător și mai multe APE cu țări africane au intrat în vigoare pe deplin sau în mod provizoriu și că au fost încheiate acorduri comerciale cu Singapore, Vietnam și Japonia de la lansarea strategiei „Comerț pentru toți”; subliniază că trebuie acordat un sprijin politic și administrativ suficient pentru a asigura convenirea acordurilor comerciale în termene corespunzătoare; susține actualul proces de actualizare a acordurilor cu Chile și Mexic; reamintește solicitarea sa de a începe negocierile cu Australia și Noua Zeelandă, ținându-se seama de pozițiile sale;

10.  evidențiază faptul că ar trebui promovate și intensificate în continuare relațiile comerciale și de investiții cu parteneri strategici ai UE, reciproc benefice; solicită reînnoirea eforturilor de stimulare a negocierilor cu privire la acordul cuprinzător în materie de investiții cu China, în special în ceea ce privește reciprocitatea în legătură cu tratamentul la accesul pe piață și progresele în materie de dezvoltare durabilă;

11.  subliniază că acordurile încheiate și negocierile bilaterale în curs și viitoare purtate de Uniune reprezintă posibilități de creștere prin accesul pe piețe și de eliminare a barierelor în calea comerțului; solicită Comisiei să colaboreze în mod continuu cu părțile interesate, pentru a-și evalua prioritățile în cadrul negocierilor în curs; reamintește că conținutul trebuie să prevaleze asupra ritmului negocierilor, că acestea trebuie să se desfășoare într-un spirit de reciprocitate și avantaje reciproce, că normele și standardele europene trebuie asigurate, evitându-se amenințările la adresa modelului social european și a mediului, și că serviciile publice, inclusiv serviciile de interes general și serviciile de interes economic general, precum și serviciile audiovizuale trebuie excluse, în conformitate cu articolele 14 și 106 TFUE și Protocolul 26; subliniază faptul că, în toate negocierile comerciale, Comisia trebuie să se asigure că UE și autoritățile naționale și locale își păstrează pe deplin dreptul de a introduce, de a adopta, de a menține sau de a abroga orice măsură în ceea ce privește comandarea, organizarea, finanțarea și prestarea serviciilor publice, astfel cum a fost cazul și cu acordurile comerciale anterioare;

12.  invită Comisia și statele membre să revizuiască și, dacă este necesar, să actualizeze mandatele de negociere pentru negocierile comerciale în curs, o dată la cinci ani, pentru a le adapta la contextul în schimbare și la provocările care au evoluat, și să prevadă clauze de revizuire în acordurile comerciale, pentru a asigura punerea în aplicare cel mai eficace posibilă, precum și să le adapteze la contextul actual, cu condiția garantării unui control și a unei transparențe parlamentare complete;

13.  reamintește că Comisia a anunțat în mai multe rânduri lansarea negocierilor în materie de investiții cu Hong Kong și Taiwan și solicită Comisiei să încheie activitățile preparatorii pentru a putea lansa în mod formal negocierile privind acordurile de investiții cât mai curând posibil;

14.  reamintește importanța investițiilor interne și externe pentru economia europeană, precum și necesitatea garantării unei protecții a investitorilor europeni în străinătate; solicită Comisiei să își continue activitatea privind noul sistem jurisdicțional în materie de investiții, care trebuie, printre altele, să se axeze pe garantarea dreptului la reglementare al statelor și pe transparență și să prevadă un mecanism de recurs, norme stricte privind conflictul de interese, un cod de conduită; consideră că acest nou sistem trebuie să vizeze obligațiile investitorilor, să prevină exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, să păstreze dreptul de a reglementa în interes public și să evite relaxarea normativă, să garanteze egalitatea judiciară între investitori (cu o atenție deosebită acordată microîntreprinderilor și IMM-urilor), independența, transparența și responsabilitatea; să analizeze posibilitatea includerii unor dispoziții procedurale privind, printre altele, cererile reconvenționale în cazul în care investițiile care fac obiectul unei cereri au fost efectuate cu încălcarea legislației aplicabile, cu evitarea depunerii de cereri paralele în justiție, clarificând astfel relația cu instanțele naționale;

15.  solicită statelor membre să deblocheze în sfârșit procedura privind Convenția din Mauritius a Națiunilor Unite privind transparența în arbitrajul litigiilor între state și investitori realizat în baza tratatelor, acum, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat chestiuni legate de competență, iar Comisiei îi solicită să își dubleze eforturile în această privință; solicită, de asemenea, ca revizuirea clauzei de anterioritate pentru tratatele bilaterale de investiții gestionate de statele membre să aibă loc mai devreme de 2020;

16.  speră ca UE și statele sale membre să își consolideze angajamentul, în cadrul deliberărilor la nivelul ONU, privind un tratat cu caracter obligatoriu privind întreprinderile și drepturile omului;

17.  constată cu îngrijorare că încă nu a fost pusă în aplicare reforma privind regulile de origine, anunțată în strategia „Comerț pentru toți”; subliniază complexitatea normelor de origine și își reiterează cererea de a le actualiza, a le face mai ușor de aplicat și mai clare; subliniază angajamentul asumat la cea de-a 10-a Conferință ministerială Euromed în vederea finalizării revizuirii Convenției Pan-Euromed privind regulile de origine până la sfârșitul anului 2018; își reînnoiește solicitarea adresată Comisiei de a pregăti un raport în care să prezinte situația actuală a regulilor de origine, ținând cont de efectul cumulativ al acestora prin tratatele bilaterale;

18.  reamintește că trebuie să se acorde o atenție specială produselor agricole, precum și intereselor producătorilor și consumatorilor europeni la punerea în aplicare a politicii comerciale a Uniunii, în special având în vedere impactul cumulativ al tuturor acordurilor de liber schimb asupra sectorului; subliniază că acordurile comerciale pot să ofere perspective economice pentru sectorul agroalimentar, în special în cadrul acordului încheiat cu Japonia; constată că UE este cel mai mare exportator de produse agroalimentare din lume; reamintește că este important să se ajungă la un echilibru echitabil între protecția produselor agricole sensibile și promovarea intereselor ofensive ale Uniunii din perspectiva exporturilor agroalimentare, preconizând, printre altele, perioade de tranziție și cote adecvate, precum și, în unele cazuri, posibila excludere a produselor celor mai sensibile; reamintește că este esențial să se garanteze un nivel ridicat de norme sanitare și fitosanitare pe baza principiului precauției al UE, combătându-se, în același timp, orice tratament discriminatoriu în acest domeniu;

Principiul reciprocității ca pilon al politicii comerciale a Uniunii și garanție a unor condiții de concurență echitabile și loiale

19.  este convins că unul dintre principalele scopuri ale politicii comerciale a Uniunii ar trebui să fie promovarea concurenței loiale și asigurarea unor condiții de concurență echitabile; salută prezența principiului reciprocității în raportul privind punerea în aplicare a strategiei comerciale a Uniunii; reamintește că reciprocitatea trebuie să fie un pilon al politicii comerciale a Uniunii, cu luarea în calcul a asimetriilor aplicabile țărilor în curs de dezvoltare, atunci când se impun, și a tratamentului preferențial pentru națiunile cel mai puțin dezvoltate; ia act de publicarea de către Comisie a propunerii sale modificate de regulament privind accesul bunurilor și al serviciilor din țări terțe pe piața internă a achizițiilor publice în UE, care ar putea reprezenta un instrument important pentru garantarea unor condiții de concurență echitabile pentru accesul țărilor terțe pe piață; consideră că inițiativa privind controlul investițiilor străine directe în Uniunea Europeană urmărește să protejeze securitatea și ordinea publică ale Uniunii și ale statelor membre și ar putea presupune o mai mare reciprocitate în ceea ce privește accesul la piețe, asigurând totodată în continuare deschidere către investițiile străine directe;

20.  reamintește că punerea în aplicare a politicii comerciale trebuie să contribuie la garantarea unor condiții de concurență juste, echitabile și loiale pentru întreprinderi; salută adoptarea noii metode antidumping în cazul denaturării concurenței într-o țară terță; ia act de acordul interinstituțional încheiat privind modernizarea instrumentelor de apărare comercială; subliniază noua posibilitate pe care o oferă acestea, în special în ceea ce privește impunerea de obligații suplimentar față de marja de prejudiciu; reamintește că este important să se asigure aplicarea corectă a acestor instrumente, cu intervenție imediată pentru remedierea oricăror disfuncții sau abuzuri, în mod proporțional și în deplină conformitate cu dreptul OMC și cu celelalte obligații legale ale Uniunii; salută poziția proactivă a Comisiei în utilizarea instrumentelor de apărare comercială în 2016 și solicită să se acționeze cu o hotărâre și o promptitudine similare și atunci când aceste instrumente sunt folosite în mod necorespunzător împotriva exporturilor din UE de către unii dintre partenerii noștri comerciali;

21.  regretă că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a strategiei de politică comercială nu menționează decât în treacăt munca de coordonare care trebuie realizată cu vămile; subliniază că politica comercială trebuie să contribuie la combaterea comerțului ilegal, pentru a asigura competitivitatea întreprinderilor noastre și a garanta asigura un nivel ridicat de securitate a consumatorilor; evidențiază, de asemenea, rolul important al politicii în domeniul concurenței în această privință și necesitatea unor negocieri bilaterale și multilaterale în acest sens;

Utilizarea unor instrumente transversale eficace pentru a pune în aplicare o politică comercială avantajoasă pentru toți

22.   solicită ca punerea în aplicare a politicii comerciale să devină o parte integrantă a strategiei comerciale a Uniunii;

23.  insistă pe lângă Comisie să utilizeze imediat instrumentele aflate la dispoziția sa în caz de disfuncționalitate, de barieră sau de nerespectare a unui angajament de către un partener, în special recurgând la procedura de soluționare a litigiilor, precum și la procesele ad-hoc existente prevăzute pentru dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă din acordurile de liber schimb ale Uniunii;

24.  invită Comisia să ia în calcul resursele umane și financiare disponibile, pentru a optimiza pregătirea acordurilor comerciale pentru adoptarea de către colegiuitori și aplicarea politicii comerciale și solicită înființarea unui serviciu specific în cadrul Comisiei însărcinat cu monitorizarea și evaluarea continuă a punerii în aplicare a politicii comerciale, care să informeze inclusiv Parlamentul;

25.  îndeamnă Comisia și statele membre să depună mai multe eforturi, în special prin intermediul instrumentelor digitale, pentru a elimina orice obstacol și sarcină administrativă suplimentară, pentru a realiza o simplificare tehnică, precum și pentru a asista întreprinderile în demersurile pe care le fac pentru a beneficia de acordurile și de instrumentele comerciale;

26.  subliniază activitatea esențială a delegațiilor Uniunii, alături de ambasadele statelor membre și diverși parteneri sociali, care permite o acțiune rapidă și directă pentru punerea corectă în aplicare a dispozițiilor comerciale și pentru identificarea rapidă și abordarea eficace a problemelor și a obstacolelor; consideră că delegațiile Uniunii ar beneficia de pe urma unui sistem uniform, bazat pe un set unic de norme și orientări în vederea asigurării unei mai mari coerențe; încurajează Comisia să implice mai mult delegațiile Uniunii în statele terțe în punerea în aplicare a noilor acorduri de liber schimb și a celor deja existente, în special în ceea ce privește consolidarea scenei locale a întreprinderilor nou înființate; încurajează Comisia și SEAE să își continue acțiunile în domeniul diplomației economice, bazându-se, printre altele, pe camerele de comerț europene;

27.  solicită Comisiei să realizeze un studiu privind efectele cumulative ale acordurilor comerciale, pentru fiecare sector și pentru fiecare țară, pentru a contribui la evaluarea politicii noastre comerciale și pentru a-i anticipa și ajusta efectele;

28.  subliniază că anumite sectoare pot întâmpina dificultăți economice legate de schimburile comerciale; invită Comisia și statele membre să elaboreze politici de însoțire care să aibă și o perspectivă socială, pentru a maximiza beneficiile și a reduce la minimum efectele negative care pot să decurgă din liberalizarea comerțului; invită Comisia, în acest context, să consolideze eficacitatea Fondului european de ajustare la globalizare, asigurându-i un caracter mai proactiv;

29.  încurajează Comisia să continue și să își aprofundeze cooperarea cu organizațiile și forumurile internaționale cum sunt G20, OCDE și OIM, Banca Mondială, Organizația Mondială a Vămilor, Organizația Internațională de Standardizare, în materie de elaborare a standardelor internaționale, de punere în aplicare și de monitorizare a schimburilor comerciale, inclusiv din punctul de vedere al impactului său social și de mediu;

Analiza primului raport al Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS)

30.  salută publicarea de către Comisie a primului raport privind punerea în aplicare a ALS; solicită Comisiei să continue această publicație anuală; insistă totodată asupra faptului că Comisia ar trebui să realizeze studii cuprinzătoare mai detaliate privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb ale Uniunii, să abordeze acest subiect în amănunt și să se asigure că studiile includ analize și interpretări calitative și econometrice relevante și adecvate ale datelor, recomandări concrete, plasarea în context a cifrelor publicate și furnizarea de informații calitative suplimentare, cum ar fi - pentru punerea în aplicare a normelor - părți din ALS, precum comerțul și dezvoltarea durabilă și achizițiile publice; subliniază că acest lucru va face posibilă o evaluare mai bună și mai cuprinzătoare a impactului real al acordurilor pe teren astfel încât raportul să permită orientarea instituțiilor UE cu privire la definirea și desfășurarea strategiei comerciale a Uniunii; în acest sens, consideră că pentru aceste studii ar trebui identificată și utilizată o metodologie comună;

31.  solicită Comisiei să raporteze cu privire la modul în care clauza națiunii celei mai favorizate este inclusă în ALS-urile bilaterale existente ale UE și cu privire la efectul practic al acesteia în garantarea unui acces suplimentar al UE pe piață în țările terțe, prin ALS-uri negociate de partenerii de ALS ai UE;

32.  subliniază că din raport lipsesc mai multe informații și date; solicită Comisiei să colaboreze în mai mare măsură cu statele membre și cu țările partenere pentru a obține mai multe date și informații despre punerea în aplicare a acordului; solicită Comisiei să furnizeze informații cu privire, printre altele, la impactul asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă al tuturor acordurilor de liber schimb (ALS), la contribuția acestora la evoluția fluxurilor comerciale și impactul acordurilor comerciale și de investiții asupra fluxurilor de investiții și comerțului cu servicii;

33.  este preocupat de utilizarea redusă a preferințelor comerciale în ALS-urile UE, în special de faptul că exportatorii europeni le folosesc într-o măsură mai mică decât exportatorii din țările partenere; solicită Comisiei să stabilească cât mai repede cauzele acestui dezechilibru și să ia măsuri; solicită Comisiei să analizeze relația dintre regulile complexe de origine și adoptarea de acorduri comerciale preferențiale de către operatorii economici; invită Comisia și statele membre să acționeze rapid pentru a informa mai bine actorii economici cu privire la preferințele comerciale prevăzute de acorduri; consideră că sunt necesare informații detaliate, inclusiv la nivel micro, pentru a evalua în mod corespunzător punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb încheiate de UE;

34.  consideră că atenția pe care o acordă Comisia Europeană punerii în aplicare a dispozițiilor ALS trebuie să fie la fel de importantă ca cea pe care o acordă etapei de negociere; solicită Comisiei să abordeze dificultățile privind punerea în aplicare cu partenerii comerciali ai Uniunii în cauză, în vederea identificării unor soluții și a sistematizării schimburilor cu operatorii europeni pe această temă;

35.   invită Comisia să își diversifice abordarea în sectoarele pe care le analizează și să prezinte consecințele punerii în aplicare a acordurilor comerciale pentru sectoarele considerate sensibile;

36.  salută anunțul privind crearea unei foi de parcurs pentru punerea în aplicare a fiecărui acord comercial și solicită Comisiei să asocieze toate părțile interesate la elaborarea lor; invită Comisia să definească obiectivele de îndeplinit, precum și criteriile concrete care să permită o evaluare clară, cum ar fi stadiul eliminării barierelor netarifare, rata de utilizare a preferințelor și a contingentelor sau situația în materie de cooperare normativă, precum și progresele în ceea ce privește comerțul și dezvoltarea durabilă; se așteaptă ca foile de parcurs privind punerea în aplicare să fie transmise Parlamentului în paralel cu sesizările oficiale și solicită integrarea stadiului în care se află foile de parcurs în raportul anual privind punerea în aplicare a ALS;

37.  reamintește că acordurile comerciale nu pot intra în vigoare înainte de a fi ratificate de către Parlamentul European, situație valabilă și în cazul capitolelor comerciale din acordurile de asociere; consideră că este esențial să fie respectată la nivel orizontal practica de a aștepta acordul Parlamentului înainte de aplicarea provizorie a unor acorduri cu importanță politică, după cum s-a angajat și comisarul Malmström în cursul audierii sale din 29 septembrie 2014;

Dispozițiile specifice ale politicii comerciale comune care se adresează IMM-urilor

38.  invită Comisia să evalueze toate instrumentele destinate IMM-urilor, pentru a dezvolta o abordare globală mai integrată, precum și o veritabilă strategie de internaționalizare și de asistare a IMM-urilor în tranziția lor către statutul de exportatori; încurajează Comisia să promoveze această abordare în cadrul forumurilor internaționale; sprijină implicarea în campanii de informare eficiente pentru IMM-uri, într-un efort de îmbunătățire a ratelor de utilizare a preferințelor în ALS-urile UE; evidențiază importanța multilingvismului în abordarea IMM-urilor din toate statele membre ale UE; solicită ca IMM-urile ce intenționează să exporte pe piețe externe să beneficieze de mai mult sprijin juridic și administrativ, nu numai prin actualizarea site-urilor web, ci și prin luarea în considerare a unor noi instrumente, precum discuțiile tehnice online, care ar putea oferi asistență de bază și mai ușor accesibilă; solicită ca delegațiile Uniunii să participe la strângerea de informații cu privire la exportul către respectivele piețe externe, în vederea sprijinirii IMM-urilor;

39.   regretă că în raportul Comisiei privind punerea în aplicare a ALS se regăsesc puține informații despre IMM-uri; solicită Comisiei să consacre o parte specifică a raportului său consecințelor pe care le va avea punerea în aplicare a acordurilor comerciale asupra IMM-urilor și utilizării dispozițiilor specifice pentru IMM-uri;

40.  salută introducerea unor capitole specifice dedicate IMM-urilor în cadrul acordurilor de liber schimb în curs de negociere și solicită Comisiei să își continue eforturile de negociere și includere a unor capitole și dispoziții specifice pentru IMM-uri în cadrul acordurilor comerciale pe care le negociază și în propunerile sale legislative pentru a îmbunătăți capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a se implica în comerț și investiții; reamintește că înțelegerea complexității regulilor de origine, actualizarea acestora și asigurarea clarității și aplicabilității lor este deosebit de importantă pentru IMM-uri, precum și că trebuie negociate dispoziții specifice IMM-urilor privind accesul acestora pe piețele de achiziții publice din străinătate; solicită Comisiei să se străduie să pună la dispoziție o metodă de calcul privind regulile de origine, adaptată IMM-urilor, care să le permită acestora în mod explicit să folosească preferințele disponibile în cadrul acordurilor existente, în vederea creșterii ratei de utilizare a preferințelor;

Importanța accesului la piețele de achiziții publice și a protejării indicațiilor geografice

41.   reamintește că protecția indicațiilor geografice este un punct ofensiv al Uniunii în cadrul negocierii acordurilor; subliniază că raportul privind punerea în aplicare a ALS afirmă că dispoziții privind protecția indicațiilor geografice nu sunt respectate de unii parteneri și invită Comisia să acționeze cât mai repede pentru a impune respectarea acestor angajamente;

42.  reamintește că Uniunea deține cea mai ridicată rată de deschidere a accesului la piețele de achiziții publice; este preocupat de nerespectarea de către anumiți parteneri a dispozițiilor din ALS cu UE privind accesul pe piață la achizițiile publice, în detrimentul companiilor din UE și de accesul foarte limitat la piețele de achiziții publice din anumite țări terțe; solicită Comisiei să depună eforturi pentru a obține un acces mai bun pe piețele de achiziții publice din țările terțe și să aibă în vedere măsuri, în conformitate cu Acordul OMC privind achizițiile publice, ce vizează țările terțe care acordă prioritate întreprinderilor proprii la accesul pe piața achizițiilor publice; solicită Comisiei să colecteze și să publice date la nivel de întreprindere cu privire la utilizarea dispozițiilor privind achizițiile publice în ALS-uri, pentru a înțelege mai bine dificultățile cu care se confruntă întreprinderile din UE;

43.   solicită Comisiei să furnizeze mai multe informații privind accesul la piețele de achiziții publice din perspectiva evoluției pe mai mulți ani și a statisticilor, precum și să ofere informații concrete despre beneficiile care au fost generate de protecția indicațiilor geografice;

Punerea efectivă în aplicare a politicii comerciale contribuie la promovarea și la apărarea valorilor Uniunii

44.  reamintește că politica comercială comună trebuie să contribuie la promovarea valorilor apărate de Uniunea Europeană, definite la articolul 2 din TUE, precum și la urmărirea obiectivelor stabilite la articolul 21, cum sunt democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului, a drepturilor și libertăților fundamentale, egalitatea, respectarea demnității umane și protecția mediului și a drepturilor sociale; consideră că îndeplinirea acestor obiective necesită acțiuni hotărâte și susținute din partea Comisiei; subliniază că Agenda 2030 a ONU și Acordul de la Paris privind schimbările climatice furnizează repere principale pe baza cărora se va măsura contribuția politicii comerciale a UE la obiectivele globale convenite ale dezvoltării durabile;

45.  solicită Comisiei să realizeze o monitorizare regulată a sistemului de preferințe generalizate (SPG), în special a sistemului SPG+, și să continue publicarea rapoartelor bianuale; invită Comisia să își intensifice eforturile împreună cu țările beneficiare, SEAE, delegațiile Uniunii, misiunile diplomatice ale statelor membre, organizațiile internaționale, întreprinderi, partenerii sociali și societatea civilă, pentru a asigura o mai bună colectare a informațiilor și pentru a aprofunda analiza monitorizării în scopul de a realiza o evaluare clară a punerii în aplicare a tuturor aspectelor sistemului; subliniază că eficacitatea sistemului de preferințe tarifare generalizate depinde de capacitatea Comisiei de a monitoriza și de a pune în aplicare dispozițiile normative în cazurile de neaplicare a convențiilor internaționale în materie de muncă sau de mediu;

46.  reamintește că acordurile de nouă generație conțin clauze privind drepturile omului și capitole privind dezvoltarea durabilă (DD) a căror punere în aplicare deplină și integrală vizează garantarea și respectarea drepturilor omului, a valorilor Uniunii și a normelor sociale și de mediu la un nivel ridicat; ia act de evaluarea capitolelor privind DD din raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb și solicită aplicarea oportună a dispozițiilor în vigoare privind comerțul și dezvoltarea durabilă; solicită Comisiei să elaboreze o metodologie precisă și specifică de monitorizare și evaluare a punerii în aplicare a acestor capitole, dat fiind faptul că evaluarea lor nu se poate face pe baza unor date exclusiv cantitative; reamintește faptul că există dificultăți în punerea în aplicare a dispozițiilor în materie de comerț și dezvoltare durabilă în anumite cazuri, de exemplu în ceea ce privește ALS UE-Coreea și, prin urmare, își reiterează apelul pentru consolidarea aplicării și monitorizării acestor capitole, printr-o mai mare implicare a organizațiilor societății civile, inclusiv a partenerilor sociali, în toate acordurile comerciale; regretă faptul că Comisia a încheiat prematur dezbaterea referitoare la modalitatea de a consolida punerea în aplicare a capitolului privind dezvoltarea durabilă în acordurile comerciale, inclusiv o abordare bazată pe sancțiuni, printre alte opțiuni;

47.  reamintește, în acest context, rolul important al grupurilor consultative interne; evidențiază valoarea adăugată potențială a unei relații mai structurate și mai transparente cu grupurile consultative interne de la nivelul partenerilor comerciali, recunoscând rolul fundamental al acestora pentru o mai bună înțelegere a necesităților și a ambițiilor locale; consideră că contribuția GCI la procesele necesare pentru o mai bună monitorizare și punere în aplicare a capitolelor privind comerțul și DD este esențială;

48.  salută revizuirea strategiei de ajutor pentru comerț („Aid for Trade”) și sprijină obiectivul vizând consolidarea capacităților țărilor în curs de dezvoltare, pentru ca acestea să poată beneficia în mai mare măsură de posibilitățile oferite de acordurile comerciale ale Uniunii; subliniază, de asemenea, că strategia trebuie să contribuie la promovarea comerțului echitabil și etic și ar trebui să devină un instrument esențial pentru a combate inegalitățile globale în creștere și pentru a sprijini dezvoltarea economică în țările partenere ale UE; încurajează Comisia să ajute țările în curs de dezvoltare să adopte măsurile necesare, printre altele, la menținerea accesului la piața europeană pentru exporturile lor, precum și la combaterea schimbărilor climatice;

49.  își reafirmă sprijinul față de includerea în toate acordurile comerciale viitoare a unor dispoziții ambițioase privind combaterea corupției, care să țină de competența exclusivă a Uniunii; salută prezența unor dispoziții de combatere a corupției în negocierilor în curs privind modernizarea acordului de liber schimb UE-Mexic și a celui de asociere UE-Chile; reamintește că ALS oferă o bună oportunitate de a intensifica cooperarea în lupta împotriva spălării banilor, a fraudei fiscale și a evaziunii fiscale;

50.  salută includerea chestiunii egalității de șanse între femei și bărbați în raportul Comisiei privind punerea în aplicare a strategiei sale comerciale; reamintește obiectivul care vizează să asigure că atât femeile, cât și bărbații beneficiază de avantajele schimburilor comerciale, inclusiv prin intermediul strategiei Ajutor pentru comerț; subliniază că acest lucru necesită o abordare proactivă de către Comisie, promovând integrarea dimensiunii de gen în politica comercială a UE, și solicită Comisiei să includă acest aspect în viitoarele sale rapoarte anuale de punere în aplicare;

51.  salută angajamentul Comisiei de a garanta că negocierile comerciale pentru modernizarea actualului acord de asociere dintre Chile și UE vor include, pentru prima dată în UE, un capitol specific privind genul și comerțul; își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului de a promova și sprijini includerea unui capitol consacrat egalității de gen specifice în acordurile comerciale și de investiții ale UE;

52.   salută adoptarea regulamentului antitortură și reamintește că este important să se asigure punerea sa în aplicare corespunzătoarea și respectarea sa de către partenerii noștri comerciali; susține crearea unei alianțe de combatere a torturii la nivel internațional;

53.  salută adoptarea regulamentului privind minereurile din zone de conflict, care are drept obiectiv să contribuie la o gestionare mai responsabilă a lanțului valoric global; invită Comisia, statele membre și actorii vizați să își continue activitatea de pregătire a intrării în vigoare a regulamentului; solicită Comisiei să asigure elaborarea eficientă a măsurilor de însoțire, furnizându-se expertiza și asistența necesară statelor membre și părților interesate implicate de la nivel național, punând accentul în special pe sprijinirea IMM-urilor în creșterea capacității acestora de a-și îndeplini cerințele privind obligația de diligență, conform regulamentului;

54.  recunoaște proliferarea lanțurilor de aprovizionare globale integrate în cadrul modelelor comerciale internaționale; își reiterează apelul de a căuta modalități de dezvoltare a lanțului valoric global în materie de transparență și responsabilitate, strategiile și normele și subliniază faptul că politica comercială comună trebuie să fie pusă în aplicare în așa fel încât să se asigure că lanțul valoric global este gestionat în mod responsabil; solicită Comisiei să promoveze și să consolideze responsabilitatea socială a întreprinderilor în cadrul politicii sale comerciale, inclusiv acțiunile ulterioare în direcția elaborării unor norme și practici specifice, ținând seama de Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, pentru a asigura punerea în aplicare eficace a RSI; își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a include RSI în toate acordurile comerciale și de a monitoriza în mod eficace aceste dispoziții, în cadrul monitorizării independente a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă solicitate de către Parlament, care implică societatea civilă; își reafirmă sprijinul față de inițiative internaționale cum sunt Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh și solicită Comisiei să se concentreze pe punerea sa în aplicare;

55.  solicită Comisiei și tuturor actorilor internaționali să respecte noile orientări ale OCDE privind obligația de diligență pentru lanțurile de aprovizionare responsabile din sectoarele de îmbrăcăminte și încălțăminte;

56.  reamintește că politica comercială și de dezvoltare a UE trebuie să contribuie în mod global la dezvoltarea durabilă, integrarea regională și includerea țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile valorice regionale și, în ultimă instanță, mondiale, prin diversificarea economică, ceea ce necesită norme comerciale echitabile și favorabile dezvoltării la nivel mondial; solicită Comisiei să sprijine, în continuare, dezvoltarea unei zonei continentale de liber schimb în Africa, prin acordarea de sprijin politic și asistență tehnică;

57.  reamintește că UE și-a asumat angajamentul de a eradica formele cele mai grave de muncă a copiilor la nivel global, după cum reiese din valorile noastre, astfel cum se prevede la articolul 21 din TUE; invită din nou Comisia să prezinte o propunere de interzicere a importurilor de bunuri produse prin munca copiilor sau prin orice altă formă de muncă forțată sau de sclavie modernă; subliniază, în acest context, importanța ratificării pendite a convențiilor OIM nr. 182 privind formele cele mai grave de muncă infantilă și nr. 138 privind vârsta minimă de încadrare în muncă;

58.  ia act de progresele înregistrate cu privire la încheierea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat economic (APE); consideră că este necesară o analiză aprofundată a impactului lor asupra economiilor africane și a subsectoarelor acestora, asupra piețelor naționale ale muncii, precum și asupra promovării comerțului intraregional în Africa; invită Comisia să promoveze dialogul într-un spirit de parteneriat veritabil, pentru a aborda chestiunile nesoluționate; reamintește că APE sunt acorduri asimetrice, care ar trebui să acorde aceeași importanță aspectelor legate de dezvoltare și comerț; solicită, în acest sens, punerea în aplicare, în timp util, a măsurilor de însoțire, inclusiv plata resurselor FED;

59.  salută, de asemenea, punerea în aplicare a APE cu CARIFORUM; observă că este nevoie de mai multe măsuri de sensibilizare pentru a se asigura că țările CARICOM sunt în măsură să profite de posibilitățile oferite de prezentul acord; salută înființarea unui Comitet consultativ mixt, dar îndeamnă Comisia să se asigure că viitoarele instituții ale societății civile sunt convocate în timp util;

60.  invită din nou UE să acționeze pentru a ajunge la soluții eficiente și adecvate pentru introducerea unui sistem de etichetare transparent și funcțional, al „trasabilității sociale și de mediu” de-a lungul întregului lanț de producție, în conformitate cu Acordul privind BTC al OMC, promovând în paralel și acțiuni similare la nivel internațional;

Transparența și accesul la informații trebuie să însoțească punerea în aplicare a politicii comerciale a Uniunii

61.  ia act de activitatea desfășurată de Comisie în materie de transparență și solicită Comisiei să desfășoare negocieri într-o manieră cât mai transparentă și cu respectarea deplină a bunelor practici, astfel cum au fost stabilite în alte negocieri; consideră că asigurarea transparenței trebuie să facă parte din obiectivele cheie ale Comisiei; invită Comisia și statele membre să publice documentele relative la negocieri și la acordurile de punere în aplicare, fără ca aceasta să submineze poziția de negociere a Uniunii;

62.   solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze o strategie veritabilă de comunicare pentru politica comercială comună, precum și în jurul fiecărui acord comercial, pentru a maximiza transmiterea informațiilor, și să o adapteze în funcție de fiecare persoană interesată, pentru a le permite tuturor să beneficieze de pe urma acordurilor; invită Comisia și statele să elaboreze acțiuni de sensibilizare a actorilor economici în privința acordurilor încheiate, menținând un dialog regulat cu federațiile profesionale, cu întreprinderile și cu societatea civilă;

63.  salută publicarea de către Consiliu a mandatelor de negociere pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), CETA, TiSA, acordurile cu Japonia, cu Tunisia și cu Chile și Convenția IMI, precum și publicarea de către Comisie a propunerilor de mandate de negociere pentru acordurile cu Australia și Noua Zeelandă, precum și pentru înființarea IMI în conformitate cu solicitarea recurentă a Parlamentului pentru transparență; invită Consiliul și statele membre să publice toate mandatele de negociere și invită Comisia să publice toate propunerile de mandat pentru deschiderea negocierilor viitoare; solicită Consiliului și Comisiei să integreze recomandările adresate de Parlament atunci când întocmesc și adoptă mandatele de negociere;

64.  își reiterează solicitarea de a include în mai mare măsură statele membre, Parlamentul European, parlamentele naționale, actorii economici și reprezentanții societății civile, precum și partenerii sociali în procesul de monitorizare a politicii comerciale, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile privind comerțul și DD, dar fără a se limita la acestea; invită Comisia să publice un plan de acțiune și o descriere a „parteneriatului consolidat” pentru punerea în aplicare a acordurilor comerciale;

65.  solicită Comisiei să amelioreze calitatea studiilor de impact realizate pentru fiecare acord comercial și să includă în acestea o analiză sectorială și geografică; subliniază că este esențială o mai bună comunicare a informațiilor conținute de studiile de impact ex ante și ex post ale acordurilor comerciale, precum și ca această comunicare să fie făcută la timp;

66.  salută anunțul privind înființarea unui grup consultativ pentru monitorizarea politicii comerciale; subliniază că este important ca acest nou organ să fie instituit rapid, într-un mod transparent, public și incluziv; solicită Comisiei să publice regulat documentele elaborate în urma reuniunilor de lucru ale acestui grup consultativ; invită Comisia să definească inclusiv procese pentru a se asigura că un răspuns adecvat la problemele ridicate de grupul consultativ;

67.   încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, parlamentelor naționale, precum și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

EXPUNERE DE MOTIVE

De la publicarea, în 2015, a strategiei „Comerț pentru toți”, contextul politicii comerciale a Uniunii a evoluat și au apărut noi provocări care trebuie înfruntate.

Printre evenimentele marcante ale ultimilor doi ani se numără retragerea treptată a Statelor Unite ale Americii din comerțul internațional și din sistemul multilateral și creșterea importanței continentului asiatic. În Europa, Regatul Unit și-a notificat, la 29 martie 2017, decizia de a părăsi Uniunea Europeană ca urmare a rezultatului referendumului. În paralel, contextul economic este marcat de accelerarea dezvoltării serviciilor și a sectorului digital. În fine, dezbaterea publică pe marginea chestiunilor legate de comerțul internațional a luat amploare, cetățenii ridicând numeroase semne de întrebare; trebuie să oferim răspunsuri clare și precise, pentru a demonstra și a reaminti utilitatea politicii comerciale pentru întreprinderi și cetățeni.

O analiză la jumătatea perioadei a politicii comerciale comune este, așadar, binevenită, iar documentul de față este primul proiect de raport redactat pe acest subiect, ca urmare a cererii formulate de Parlament în rezoluția sa din 5 iulie 2016.

Obiectivul prezentului proiect de raport este să prezinte stadiul actual al punerii în aplicare a politicii comerciale și să întocmească un bilanț al acțiunilor realizate. Un alt obiectiv este să se verifice dacă angajamentele asumate de UE au fost respectate de la publicarea strategiei comerciale a UE „Comerț pentru toți”, analizând totodată modul în care aceste acțiuni au fost transpuse în practică. Proiectul de raport acoperă perioada octombrie 2015-decembrie 2017.

Activitatea de analiză a raportoarei s-a axat pe patru documente de referință:

-  noua strategie de comerț și investiții „Comerț pentru toți”, publicată de Comisie în octombrie 2015

-  Rezoluția Parlamentului European din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile

-  Raportul Comisiei privind progresele înregistrate de strategia comercială a Uniunii la doi ani după punerea sa în aplicare, publicat de Comisie la 13 septembrie 2017 (COM(2017)0491)

-  Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb pentru perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016, publicat la 9 noiembrie 2017 (COM(2017)0654)

Raportoarea revine asupra axelor principale definite de strategia comercială comună, care trebuie urmărite de politica comercială a UE.

În calitate de primă putere comercială mondială, Uniunea Europeană trebuie să promoveze interesele întreprinderilor și ale cetățenilor prin punerea în aplicare a politicii sale comerciale, urmărind, în același timp, obiectivul unui comerț corect și echitabil pentru toți, bazat pe norme care trebuie respectate și pe principii-cheie, cum este reciprocitatea. Proiectul de raport face un rezumat al stadiului în care se află programul de negocieri multilaterale, plurilaterale și bilaterale ale Comisiei, precum și al instrumentelor adoptate în cadrul luptei împotriva concurenței neloiale.

Se pune, de asemenea, accentul pe faptul că transpunerea în practică a politicii comerciale și monitorizarea acesteia trebuie să devină o parte integrantă a strategiei comerciale a Uniunii Europene. Întreprinderile europene nu utilizează suficient beneficiile oferite de un acord de liber schimb, în timp ce rata de utilizare a acestor beneficii de către întreprinderile din țările partenere este mult mai ridicată. Este esențial însă ca conținutul acordurilor să fie transpus în practică și ca instrumentele europene să fie integral utilizate de către operatorii economici și de către consumatori. Proiectul de raport analizează și face observații pe marginea primului raport al Comisiei privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb.

Raportoarea a vizat, de asemenea, punerea în aplicare a unor dispoziții precise din strategia comercială care reprezintă elemente ofensive pentru UE și trebuie respectate. Este vorba, în special, de recunoașterea și de protejarea indicațiilor geografice, de accesul pe piețele de achiziții publice, ținând cont de gradul de deschidere al UE, și de instituirea unor dispoziții specifice pentru IMM-uri.

Politica comercială, prin intermediul punerii în aplicare a acordurilor și instrumentelor comerciale, contribuie, de asemenea, la promovarea valorilor Uniunii Europene, astfel cum sunt definite la articolul 2 din TUE, și trebuie să dezvolte o gestionare responsabilă a lanțului valoric. Raportoarea revine astfel asupra instrumentelor instituite de Comisie începând din 2015 și asupra acțiunilor care urmăresc aceste obiective.

În fine, raportoarea reamintește că este esențial să se asigure mai multă transparență în punerea în aplicare a politicii comerciale comune, în special pe perioada negocierii acordurilor comerciale. O mai bună comunicare la nivel european și național în ceea ce privește politica comercială va permite, de asemenea, o mai bună transmitere a informațiilor către părțile interesate.

AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare (26.2.2018)

destinat Comisiei pentru comerț internațional

referitor la Raportul anual privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune

(2017/2070(INI))

Raportor pentru aviz: Doru-Claudian Frunzulică

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru comerț internațional, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  subliniază faptul că comerțul nu este un scop în sine, ci că o politică comercială echitabilă, favorabilă includerii și aliniată la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și la promovarea drepturilor omului constituie un element important care ar putea contribui la eradicarea sărăciei; reamintește principiul coerenței politicii pentru dezvoltare, cerând ca obiectivele cooperării pentru dezvoltare să fie luate în considerare în politicile care sunt susceptibile să afecteze țările în curs de dezvoltare; Solicită să se depună eforturi mai mari pentru a asigura un consum și modele de producție durabile și subliniază necesitatea unei politici comerciale echitabile și favorabile incluziunii, care să respecte cu strictețe și să fie conformă cu angajamentele din cadrul Acordului CCONUSC de la Paris, pentru a contribui în mod echitabil și coerent la eradicarea sărăciei și la justiția socială și climatică;

2.  reiterează importanța sistemului multilateral, cel mai eficient mod de a realiza un sistem comercial mondial favorabil includerii; salută extinderea derogării de la normele OMC pentru produsele farmaceutice pentru țările cel mai puțin dezvoltate până în 2033; invită Comisia, în acest sens, să se asigure că dispozițiile comerciale nu împiedică accesul la medicamente, precum și că dispozițiile referitoare la TRIPS +, cum ar fi exclusivitatea datelor, nu sunt incluse în acordurile comerciale cu țările în curs de dezvoltare;

3.  invită Comisia să evalueze în continuare impactul acordurilor comerciale preferențiale asupra țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv efectele eroziunii preferințelor și deturnarea schimburilor comerciale și a investițiilor din țările în curs de dezvoltare către țările dezvoltate prin acordurile de liber schimb (ALS) încheiate de UE;

4.  subliniază importanța unor dispoziții cuprinzătoare privind standardele sociale, de muncă și de mediu în cadrul acordurilor comerciale; ia act de dezbaterea în curs cu privire la posibila includere a unui capitol privind comerțul și dezvoltarea sustenabilă, cu caracter obligatoriu și executoriu, în toate acordurile comerciale; insistă asupra includerii unor dispoziții ferme de combatere a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale în ALS și regimurile comerciale preferențiale ale UE;

5.  salută adoptarea Regulamentului privind minereurile provenite din zone de conflict[1] și solicită punerea sa rapidă în aplicare, inclusiv a măsurilor de însoțire; încurajează Comisia să introducă mai multă transparență și responsabilitate în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale, în special în sectorul confecțiilor;

6.  solicită Comisiei și tuturor actorilor internaționali să respecte noile orientări ale OCDE privind obligația de diligență pentru lanțurile de aprovizionare responsabile din sectoarele de îmbrăcăminte și încălțăminte;

7.  reamintește că îmbunătățirea accesului la datele vamale privind importurile în UE ar spori transparența și responsabilitatea în cadrul lanțului valoric global; invită Comisia să extindă cerințele privind datele vamale și să includă exportatorul și producătorul ca elemente de date vamale obligatorii, sporind astfel transparența și trasabilitatea în lanțurile valorice globale; invită, de asemenea, Comisia să caute modalități de a permite părților care au un interes public să acceseze datele vamale colectate de la părțile care comercializează produse sau bunuri importate în UE;

8.  regretă faptul că mecanismele de raportare nefinanciară pentru întreprinderile europene care își desfășoară activitatea în țările în curs de dezvoltare rămân voluntare; observă că, pentru atingerea obiectivului privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) și pentru a demonstra un angajament față de o atitudine responsabilă față de societate, investițiile trebuie să respecte cu strictețe cerințele legate de responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) în condiții de deplină transparență fiscală, cu ajutorul unui cadru juridic internațional clar; subliniază că investițiile trebuie să fie utilizate pentru a sprijini economiile locale și crearea de locuri de muncă decente, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și cu normele principale ale OIM în domeniul muncii; își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a participa în mod constructiv la grupul de lucru interguvernamental privind corporațiile transnaționale și alte întreprinderi în ceea ce privește drepturile omului, cu scopul de a elabora un tratat internațional cu caracter obligatoriu și executoriu;

9.  subliniază necesitatea de a reforma regimul de investiții internaționale în vederea creării unui echilibru între drepturile și obligațiile investitorilor, de exemplu prin autorizarea revendicărilor persoanelor afectate și furnizarea unor căi de atac împotriva investitorilor străini, în cazul în care aceștia încalcă normele obligatorii;

10.  reamintește că politica comercială și de dezvoltare a UE trebuie să contribuie în mod global la dezvoltarea durabilă, integrarea regională și includerea țărilor în curs de dezvoltare în lanțurile valorice regionale și, în ultimă instanță, mondiale, prin diversificarea economică, ceea ce necesită norme comerciale echitabile și favorabile dezvoltării la nivel mondial; solicită Comisiei să sprijine, în continuare, dezvoltarea unei zonei continentale de liber schimb în Africa, prin acordarea de sprijin politic și asistență tehnică;

11.  ia act de progresele înregistrate cu privire la încheierea și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat economic (APE); consideră că este necesară o analiză aprofundată a impactului lor asupra economiilor africane și a subsectoarelor acestora, asupra piețelor naționale ale muncii, precum și asupra promovării comerțului intraregional în Africa; invită Comisia să promoveze dialogul într-un spirit de parteneriat veritabil, pentru a aborda chestiunile nesoluționate; reamintește că APE sunt acorduri asimetrice, care ar trebui să acorde aceeași importanță aspectelor legate de dezvoltare și comerț; solicită, în acest sens, punerea în aplicare, în timp util, a măsurilor de însoțire, inclusiv plata resurselor FED;

12.  salută, de asemenea, punerea în aplicare a APE cu CARIFORUM; observă că este nevoie de mai multe măsuri de sensibilizare pentru a se asigura că țările CARICOM sunt în măsură să profite de posibilitățile oferite de prezentul acord; salută înființarea unui Comitet consultativ mixt, dar îndeamnă Comisia să se asigure că viitoarele instituții ale societății civile sunt convocate în timp util;

13.  ia act de Decizia nr. 12/CVI/17 a Consiliului de miniștri ACP din 5 și 6 decembrie 2017[2]și încurajează Comisia să exploreze posibilitatea de a institui un program menit să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările din legislația europeană și la consecințele acestora pentru economiile lor, pentru a le da posibilitatea să adopte măsurile necesare pentru a menține accesul la piața europeană pentru exporturile lor;

14.  subliniază importanța unor mecanisme solide de monitorizare în cadrul acordurilor comerciale cu țările în curs de dezvoltare; reamintește faptul că monitorizarea și aplicarea dispozițiilor privind dezvoltarea durabilă necesită o cooperare susținută și amplă cu organizațiile societății civile, inclusiv cu partenerii locali; invită UE să asigure aplicarea și monitorizarea eficientă a condițiilor în domeniul drepturilor omului legate de preferințele comerciale unilaterale, cum ar fi SGP sau SGP +; salută, în acest sens, faptul că misiunile UE de monitorizare sunt trimise în toate țările SGP + și îndeamnă Comisia să efectueze o evaluare critică a rapoartelor privind progresele înregistrate, pentru a evalua capacitatea preferințelor comerciale de a obține rezultate în ceea ce privește dezvoltarea;

15.  salută elaborarea unor prevederi privind egalitatea de gen în cadrul negocierilor în curs cu țările din America Latină; subliniază necesitatea de a se continua integrarea egalității de gen în politica comercială a UE;

16.  subliniază importanța de a adapta politicile comerciale pentru a sprijini eforturile naționale de combatere a schimbărilor climatice, pentru a respecta prevederile Acordului de la Paris, acțiune care ar trebui considerată ca o „clauză esențială” în toate viitoarele acorduri comerciale ale UE.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

20.2.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

16

4

1

Membri titulari prezenți la votul final

Ignazio Corrao, Mireille D’Ornano, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Maria Heubuch, György Hölvényi, Arne Lietz, Norbert Neuser, Vincent Peillon, Cristian Dan Preda, Lola Sánchez Caldentey, Eleftherios Synadinos, Eleni Theocharous, Paavo Väyrynen, Bogdan Brunon Wenta, Željana Zovko

Membri supleanți prezenți la votul final

Thierry Cornillet, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Paul Rübig, Rainer Wieland

VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

16

+

ALDE

Thierry Cornillet, Paavo Väyrynen

ECR

Eleni Theocharous

EFDD

Ignazio Corrao

PPE

Agustín Díaz de Mera García Consuegra, György Hölvényi, Cristian Dan Preda, Paul Rübig, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland, Željana Zovko

S&D

Doru-Claudian Frunzulică, Enrique Guerrero Salom, Arne Lietz, Norbert Neuser, Vincent Peillon

4

-

ECR

Nirj Deva

EFDD

Mireille D’Ornano

GUE/NGL

Lola Sánchez Caldentey

NI

Eleftherios Synadinos

1

0

VERTS/ALE

Maria Heubuch

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

  • [1]  Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat, JO L 130, 19.5.2017, p. 1.
  • [2]  Decizia nr. 12/CVI/17 a celei de-a 106-a Sesiuni a Consiliului de miniștri ACP, care a avut loc la Bruxelles, la 5 și 6 decembrie 2017.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

24.4.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

33

2

1

Membri titulari prezenți la votul final

William (The Earl of) Dartmouth, Laima Liucija Andrikienė, Tiziana Beghin, David Campbell Bannerman, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Karoline Graswander-Hainz, Nadja Hirsch, Yannick Jadot, France Jamet, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Emma McClarkin, Anne-Marie Mineur, Sorin Moisă, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Tokia Saïfi, Helmut Scholz, Joachim Schuster, Joachim Starbatty, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler, Jan Zahradil

Membri supleanți prezenți la votul final

Eric Andrieu, Goffredo Maria Bettini, Reimer Böge, Klaus Buchner, Dita Charanzová, Agnes Jongerius, Frédérique Ries

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

33

+

ALDE

Dita Charanzová, Nadja Hirsch, Frédérique Ries

ECR

David Campbell Bannerman, Emma McClarkin, Joachim Starbatty, Jan Zahradil

EFDD

Tiziana Beghin

GUE/NGL

Helmut Scholz

PPE

Laima Liucija Andrikienė, Reimer Böge, Daniel Caspary, Salvatore Cicu, Santiago Fisas Ayxelà, Sorin Moisă, Artis Pabriks, Franck Proust, Godelieve Quisthoudt-Rowohl, Viviane Reding, Tokia Saïfi, Adam Szejnfeld, Iuliu Winkler

S&D

Eric Andrieu, Goffredo Maria Bettini, Karoline Graswander-Hainz, Agnes Jongerius, Jude Kirton-Darling, Bernd Lange, David Martin, Inmaculada Rodríguez-Piñero Fernández, Joachim Schuster

VERTS/ALE

Klaus Buchner, Yannick Jadot

2

-

EFDD

William (The Earl of) Dartmouth

ENF

France Jamet

1

0

GUE/NGL

Anne-Marie Mineur

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 25 mai 2018
Aviz juridic - Politica de confidențialitate