RAPORT referitor la situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană
25.5.2018 - (2017/2120(INI))
Comisia pentru pescuit
Raportoare: Norica Nicolai
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană
Parlamentul European,
– având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 43,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE[1],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului[2],
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006[3],
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului[4], în special articolul 77,
– având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului[5], în special articolul 5,
– având în vedere studiul de cercetare intitulat „Pescuitul recreativ marin și pescuitul de semi-subzistență - valoarea acestora și impactul lor asupra stocurilor de pește”, publicat de Departamentul tematic pentru politici structurale și de coeziune în iulie 2017,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0191/2018),
A. întrucât definiția oferită de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) în 2013 descrie pescuitul recreativ ca însemnând „capturarea sau încercarea de a captura resurse acvatice vii în principal în scopuri de agrement și/sau consum personal. Aici sunt incluse metodele de pescuit activ, printre care pescuitul cu undița, cu harponul și strânsul cu mâna, precum și metodele de pescuit pasiv, inclusiv plasele, capcanele, vârșele și undițele fixe”; întrucât este necesară o definiție clară a pescuitului recreativ și a pescuitului recreativ maritim, ținând seama de articolul 55 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 unde se afirmă că „se interzice comercializarea capturilor rezultate în urma pescuitului de agrement”;
B. întrucât este important să se înțeleagă diferența dintre pescuitul recreativ și pescuitul de semi-subzistență, deoarece cele două ar trebui să fie evaluate și reglementate separat și ar trebui clarificat faptul că pescuitul recreativ nu este pescuit de semi-subzistență; întrucât Regulamentul privind politica comună în domeniul pescuitului nu face referire la acesta din urmă; întrucât, prin urmare, cele două ar trebui să fie evaluate și reglementate separat;
C. întrucât legislația UE prevede doar două categorii de pescuit, pescuitul recreativ și pescuitul comercial, și deci nu recunoaște pescuitul de semi-subzistență și pescuitul semicomercial;
D. întrucât pescuitul recreativ poate avea un impact semnificativ asupra stocurilor de pește având în vedere amploarea sa, însă reglementarea acestuia intră în principal în competența statelor membre;
E. întrucât Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a definit pescuitul de subzistență drept „pescuitul animalelor acvatice care contribuie substanțial la satisfacerea nevoilor nutriționale ale unui individ”;
F. întrucât în absența unei distincții juridice clare între pescuitul recreativ, pescuitul de semi-subzistență și pescuitul semicomercial este posibil ca anumite activități de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) să nu fie depistate, deoarece nu sunt contabilizate sau reglementate în mod corespunzător;
G. întrucât nu există o definiție unică clară și convenită de comun acord a pescuitului recreativ la nivelul UE și întrucât acest lucru îngreunează foarte mult controlul pescuitului recreativ, colectarea datelor despre acesta și evaluarea impactului său asupra stocurilor de pește și a mediului sau a importanței sale economice;
H. întrucât, pentru a gestiona adecvat orice tip de activitate de pescuit, inclusiv pescuitul recreativ, este nevoie de o colectare regulată și riguroasă a datelor și de serii de timp, cu scopul de a evalua impactul asupra stocurilor de pește sau a altor organisme marine și asupra mediului; întrucât, în prezent, aceste date lipsesc sau sunt incomplete; întrucât, pe lângă impactul direct asupra stocurilor de pește, impactul suplimentar al pescuitului recreativ asupra mediului nu este studiat în măsură suficientă;
I. întrucât studiile au demonstrat că o mare parte din resturile de plastic detectabil din mări, lacuri și râuri a provenit din activități recreative pe apă, cum ar fi navigația, turismul și pescuitul; constată că deșeurile rezultate din unelte de pescuit recreativ pierdute pot provoca degradarea masivă a habitatelor și daune ecologice majore;
J. întrucât Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) oferă sprijin financiar pentru colectarea de date, inclusiv pentru pescuitul recreativ;
K. întrucât obiectivele enumerate la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 menționează necesitatea de a realiza beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă și de a reface și menține stocurile de pește și alte organisme marine peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile;
L. întrucât, potrivit unui studiu recent comandat de Parlament, impactul pescuitului recreativ poate varia de la un stoc de pește la altul, reprezentând 2-72 % din captura totală;
M. întrucât pentru a atinge obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), stocurile de pește și activitățile de pescuit ar trebui să fie gestionate și echilibrate; întrucât aceste obiective nu pot fi atinse dacă lipsește o parte a datelor privind capturile și importanța economică a activităților de pescuit, inclusiv pescuitul recreativ;
N. întrucât statele membre au obligația de a colecta date, inclusiv estimări privind numărul de capturi prin pescuitul recreativ și de eliberări ale speciilor enumerate în Regulamentul (UE) 2017/1004 și incluse în cele din urmă în planurile de gestionare multianuale; în acest sens, trebuie subliniat faptul că doar unele state membre dispun de date complete privind pescuitul recreativ practicat pe teritoriul lor;
O. întrucât deși o mare diversitate de specii sunt capturate prin pescuitul recreativ marin, colectarea obligatorie a datelor se aplică doar câtorva specii, prin urmare este nevoie de un studiu și o analiză pentru mai multe specii, caracteristice fiecărei țări în parte; întrucât capturile din pescuitul recreativ ar trebui incluse în rata totală a mortalității prin pescuit și în estimările biomasei;
P. întrucât disponibilitatea datelor privind pescuitul recreativ variază de la o regiune la alta, fiind disponibile informații mai bune despre pescuitul recreativ marin în Marea Nordului și în Marea Baltică, decât în Marea Mediterană și Marea Neagră sau în Oceanul Atlantic;
Q. întrucât se estimează că între 8,7 și 9 milioane de persoane practică pescuitul recreativ marin în Europa, adică 1,6 % din populația europeană, acestea pescuind aproximativ 77 de milioane de zile în fiecare an;
R. întrucât, potrivit articolului 3 alineatul (2) punctul 6 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, „pescar” înseamnă orice persoană care practică activități de pescuit comercial, astfel cum sunt recunoscute de statul membru în cauză, și întrucât, prin urmare, este necesar să se găsească o altă definiție pentru persoanele care practică pescuitul recreativ, astfel cum se menționează la considerentul A;
S. întrucât impactul economic estimat al pescuitului recreativ marin european (fără valoarea pescuitului turistic) este de 10,5 miliarde EUR, care include 5,1 miliarde EUR cheltuieli directe, 2,3 miliarde EUR cheltuieli indirecte și 3,2 miliarde EUR cheltuieli induse; întrucât, numai în UE, suma este estimată la 8,4 miliarde EUR, care include 4,2 miliarde EUR cheltuieli directe, 1,8 miliarde EUR cheltuieli indirecte și 2,5 miliarde EUR cheltuieli induse;
T. întrucât există o legătură directă între abundența/structura stocurilor de pești, accesul la posibilitățile de pescuit și impactul produs asupra ocupării forței de muncă și a realităților economice și socioeconomice; întrucât este important să se evalueze impactul tuturor activităților de pescuit asupra unui anumit stoc, precum și valoarea economică a acestuia, în vederea adoptării unor măsuri de gestionare care să contribuie în egală măsură la atingerea obiectivului de mediu și a obiectivelor economice;
U. întrucât pescuitul recreativ marin susține, conform estimărilor, un număr de 99 000 de locuri de muncă în echivalent normă întreagă (FTE) în Europa, dintre care 57 000 de locuri de muncă directe, 18 000 de locuri de muncă indirecte și 24 000 de locuri de muncă induse, generând o valoare economică medie de 49 000 EUR pe an; întrucât, numai în UE, cifra este estimată la 84 000 FTE (50 000 de locuri de muncă directe, 15 000 de locuri de muncă indirecte și 20 000 de locuri de muncă induse);
V. întrucât pescuitul turistic recreativ maritim, precum și celelalte activități de pescuit turistic se dovedesc a fi foarte importante pentru economia multor regiuni și țări și ar trebui, prin urmare, analizate pentru a evalua mai bine valoarea, impactul și potențialul lor de dezvoltare;
W. întrucât toate tipurile de pescuit recreativ au un impact economic și social mai profund la nivel local și regional decât la nivel național, sprijinind comunitățile locale și costiere prin turism, producție, vânzare cu amănuntul și închiriere de echipamente și alte servicii legate de pescuitul recreativ;
X. întrucât, în unele cazuri, capturile provenite din pescuitul recreativ constituie o parte semnificativă din mortalitatea totală prin pescuit a stocului și, prin urmare, ar trebui luate în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit; întrucât, potrivit unui studiu recent comandat de Parlament, contribuția procentuală estimată a capturilor totale prin pescuitul recreativ maritim poate varia foarte mult, în funcție de speciile vizate – de la 1,8 % în cazul macroului până la 13-72 % în cazul anghilei europene;
Y. întrucât este important să se evalueze individual diferitele metode de pescuit recreativ sau segmente de agrement descrise în definiția ICES 2013;
Z. întrucât evaluarea impactului pe care îl are pescuitul recreativ asupra stocurilor de pește include capturile păstrate și ratele de mortalitate în rândul peștilor eliberați; întrucât rata de supraviețuire a peștilor prinși cu undiță și fir (pescuit de captură și eliberare) este, de cele mai multe ori, mai ridicată decât ratele echivalente pentru peștii prinși cu alte unelte și aplicând alte practici și în aceste cazuri ar trebui să se țină seama de acest lucru; întrucât sunt necesare mai multe informații despre principalele unelte utilizate în pescuitul recreativ marin pentru a putea realiza o comparație între șansele de supraviețuire ale capturilor de pești eliberate în urma pescuitului comercial și ale peștilor eliberați în urma pescuitului recreativ;
AA. întrucât pescuitul recreativ include o varietate de unelte și tehnici cu un impact diferit asupra stocului și a mediului și ar trebui, prin urmare, să fie evaluat și reglementat în consecință;
AB. întrucât, din cauza stării precare a stocurilor de biban din Marea Nordului și de cod din vestul Mării Baltice, la nivelul UE au fost introduse restricții în ceea ce privește pescuitul recreativ, prin stabilirea unor limite de captură sau prin interzicerea păstrării capturii (biban), cu scopul de a contribui la refacerea acestor stocuri; întrucât măsurile de urgență în materie de gestionare întreprinse atunci când se consideră că starea unui stoc este afectată de pescuitul recreativ nu oferă vizibilitatea necesară sectorului;
AC. întrucât o parte din persoanele care practică pescuitul recreativ vizează specii de pești osoși precum somonul, păstrăvul și anghila; întrucât colectarea de date privind aceste specii ar trebui să se facă atât în apă dulce, cât și în apă sărată, astfel încât să se poată evalua modul în care se schimbă stocurile de pește în timp;
AD. întrucât zonele cele mai accesibile pentru majoritatea persoanelor care practică pescuitul recreativ sunt zonele de coastă unde, pe lângă capturarea speciilor de pește, sunt adesea capturate nevertebrate și alge; întrucât acestea joacă un rol esențial în ecologia acestor zone; întrucât impactul capturilor acestor specii va trebui, de asemenea, să fie evaluat nu numai în ceea ce privește stocurile de pește respective, ci și în ceea ce privește ecosistemele din care fac parte;
AE. întrucât somonul se întoarce în apele sale de origine și întrucât, în cazul ideal, acesta ar trebui să fie vizat numai în sistemele fluviale, unde sunt posibile un control și o punere în aplicare eficiente; întrucât pescuitul de somon pe mare elimină în mod nediscriminatoriu somonul atât din populația sănătoasă, cât și din populația vulnerabilă;
AF. întrucât pescuitul recreativ ar putea reprezenta o sursă importantă de mortalitate prin pescuit, în timp ce cel mai mare impact estimat asupra mediului al pescuitului recreativ de apă dulce este asociat cu posibilitatea de a introduce specii neindigene în ecosistem, impact care este scăzut în cazul pescuitului recreativ maritim;
AG. întrucât politica comună în domeniul pescuitului a fost creată pentru a gestiona pescuitul comercial, fără a lua în considerare pescuitul recreativ, particularitățile acestuia și nevoia de a dispune de instrumente specifice de gestionare și de planificare;
AH. întrucât impactul pescuitului recreativ asupra mediului include și alte tipuri decât eliminarea peștelui, însă lipsa unor date clare îngreunează o delimitare a acestora de alte surse antropogene;
AI. întrucât ar trebui să se țină seama de retragerea Regatului Unit din Uniune în cadrul viitoarei gestionări a pescuitului recreativ maritim, dată fiind importanța acestei activități în Regatul Unit și semnificația pe care o are pentru stocurile de pește comune:
AJ. întrucât pescuitul recreativ are numeroase beneficii sociale și în materie de sănătate publică, de exemplu crește calitatea vieții participanților, încurajează interacțiunea dintre tineri și educă oamenii în ceea ce privește mediul și importanța sustenabilității acestuia,
1. subliniază importanța colectării de date suficiente privind pescuitul recreativ și pescuitul recreativ maritim în special, în vederea evaluării corespunzătoare a nivelurilor totale de mortalitate prin pescuit pentru toate stocurile;
2. subliniază faptul că pescuitul recreativ atrage din ce în ce mai multe persoane în majoritatea țărilor europene și că acest tip de pescuit reprezintă o activitate importantă cu efecte societale, economice, de mediu și asupra forței de muncă, și în special poate avea un impact semnificativ asupra resurselor de pește; subliniază faptul că statele membre ar trebui, prin urmare, să se asigure că astfel de activități se desfășoară într-o manieră sustenabilă, compatibilă cu obiectivele PCP;
3. subliniază necesitatea de a proteja flota artizanală și a asigura supraviețuirea acesteia și schimbul de generații în fața extinderii activităților de agrement legate de porturile de agrement și de turismul sezonier;
4. consideră că ar trebui să se colecteze date privind numărul persoanelor care practică pescuitul recreativ, volumul capturilor acestora și valoarea adăugată a activității lor pentru comunitățile costiere;
5. invită Comisia să includă și să îmbunătățească dispozițiile existente privind pescuitul recreativ în noul regulament privind controlul;
6. îndeamnă Comisia să evalueze și, dacă este necesar, să extindă colectarea de date privind pescuitul recreativ pentru a include mai multe stocuri de pește și alte organisme marine, să efectueze un studiu de fezabilitate în ceea ce privește colectarea uniformă a datelor legate de impactul socioeconomic al acestuia și să impună obligativitatea colectării de astfel de date;
7. insistă asupra necesității de a îmbunătăți declararea și monitorizarea capturilor rezultate în urma pescuitului recreativ; reamintește că, la adoptarea bugetului UE pentru 2018, Parlamentul a aprobat un proiect-pilot care viza introducerea unui sistem lunar de raportare pentru capturile de biban și îndeamnă Comisia și statele membre să finanțeze în continuare proiecte de monitorizare pentru speciile care sunt cele mai vulnerabile din cauza pescuitului recreativ; reamintește importanța trasabilității și invită Comisia să includă și să îmbunătățească dispozițiile existente privind pescuitul recreativ în noul regulament privind controlul;
8. invită Comisia să efectueze o evaluare a impactului referitoare la pescuitul recreativ în UE; consideră că evaluarea planurilor de gestionare care includ dispoziții privind pescuitul recreativ ar trebui inclusă și în raportul final al Comisiei privind evaluarea impactului;
9. invită statele membre să ia măsurile tehnice necesare pentru a pune în aplicare actualul regulament privind colectarea de date și pentru a-l extinde astfel încât să includă mai multe stocuri și aspecte ale pescuitului recreativ;
10. invită Comisia să se asigure că toate datele necesare privind pescuitul recreativ sunt colectate regulat, astfel încât să se furnizeze o evaluare completă a stocurilor de pește și a altor organisme marine, cu scopul de a oferi mai multă vizibilitate sectorului; avertizează că fără o astfel de evaluare cuprinzătoare și fără luarea unor măsuri adecvate bazate pe evaluarea respectivă, este posibil ca planurile de gestionare a pescuitului și măsurile tehnice să nu ducă la atingerea obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 1380/2013, și nici la un echilibru între pescuitul recreativ și cel comercial;
11. consideră că atunci când capturile din pescuitul recreativ au un impact semnificativ asupra stocului, acestea ar trebui să fie incluse ca fiind parte integrantă a ecosistemului și ca făcând parte dintre aspectele sociale și economice ale planurilor de gestionare multianuale, atât pentru a stabili posibilitățile de pescuit, cât și pentru a adopta măsurile tehnice relevante; invită, prin urmare, Comisia ca, după caz, să includă pescuitul recreativ în planurile de gestionare multianuale deja adoptate sau în curs de a fi adoptate;
12. subliniază faptul că colectarea de date este o obligație a statelor membre; scoate, însă, în evidență faptul că o definiție clară a pescuitului recreativ ar îmbunătăți calitatea datelor; invită Comisia să propună o definiție uniformă a pescuitului recreativ la nivelul UE, care să facă o diferențiere clară între pescuitul recreativ, cel comercial și cel de semi-subzistență, pe baza principiului că capturile obținute în urma pescuitului recreativ nu ar trebui să fie niciodată vândute;
13. consideră, pe baza datelor și a raportului de evaluare a impactului și ținând seama de competențele statelor membre în domeniul pescuitului recreativ, că Comisia ar trebui să evalueze rolul pescuitului recreativ în viitoarea PCP, astfel încât ambele tipuri de pescuit maritim – comercial și recreativ – să poată fi gestionate într-un mod echilibrat, echitabil și sustenabil, în vederea atingerii obiectivelor urmărite;
14. îndeamnă Comisia să ofere sprijin, inclusiv sprijin financiar, pentru dezvoltarea pescuitului recreativ în sectorul turismului, ca factor important care contribuie la dezvoltarea economiei albastre în comunitățile mici, în comunitățile din zonele de coastă și insule, în special în regiunile ultraperiferice; consideră că acest lucru ar avea un impact pozitiv asupra eforturilor de prelungire a sezonului turistic dincolo de lunile de vară; propune ca Comisia să includă pescuitul recreativ printre temele anului aferent proiectului EDEN pentru un turism sustenabil și să inițieze, în cadrul fondului COSME, proiecte pentru promovarea turismului generat de pescuitul recreativ în comunitățile mici din zonele de coastă;
15. subliniază că dezvoltarea activităților de pescuit recreativ nu poate însemna, în afara contextului gestionării normale a resurselor halieutice, bazate pe date științifice substanțiale, o scădere a posibilităților de pescuit profesional sau împărțirea resurselor rare între activitățile profesionale și cele recreative, în special în cazul pescuitului la scară mică și al pescuitului artizanal;
16. recunoaște că pescuitul recreativ a fost practicat de-a lungul secolelor în întreaga UE și face parte integrantă din cultura, tradițiile și patrimoniul multor comunități din zonele costiere și insulare; observă că diferitele tipuri de pescuit recreativ sunt la fel de diverse ca și culturile UE și că orice încercare de legiferare în acest domeniu trebuie să recunoască acest fapt;
17. invită Comisia să ia măsurile adecvate pentru a asigura că viitoarele dispoziții pentru reglementarea pescuitului recreativ sunt adecvate și să nu afectează pescuitul profesional;
18. subliniază necesitatea instituirii unui set de norme de bază pentru gestionarea pescuitului recreativ și propune crearea unui catalog al activităților de pescuit recreativ, care să includă informații cu privire la uneltele și la operațiunile de pescuit și o descriere a zonelor de pescuit, a speciilor vizate, precum și a capturilor accidentale;
19. subliniază importanța FEPAM în ceea ce privește contribuția la dezvoltarea capacității științifice și garantarea unor evaluări cuprinzătoare și fiabile privind resursele maritime pentru activitățile de pescuit recreativ; reamintește că FEPAM furnizează fonduri pentru colectarea de date și invită Comisia să extindă domeniul de aplicare viitor al FEPAM pentru a oferi sprijin financiar pentru cercetare și analiza datelor colectate;
20. subliniază necesitatea imperioasă și crucială de a partaja datele și subliniază că Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime sprijină colectarea datelor, inclusiv pentru pescuitul recreativ; solicită, prin urmare, statelor membre să ia măsurile necesare pentru a colecta date și îndeamnă Comisia, în plus, să dezvolte în continuare o bază de date comună care să conțină date cuprinzătoare și fiabile disponibile cercetătorilor, pentru a le permite să monitorizeze și să evalueze starea resurselor halieutice; sugerează că astfel de măsuri ar putea include utilizarea fondurilor din FEPAM;
21. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
EXPUNERE DE MOTIVE
Pescuitul recreativ este un hobby, însă importanța economică, socială și de mediu a acestei activități sunt factori care demonstrează cât de importantă este această activitate și ar trebui, deci, luați în considerare și analizați atunci când se pregătesc viitoare reglementări.
Se estimează că, la nivelul UE, există între 8,7 și 9 milioane de persoane care practică pescuitul recreativ, adică 1,6 % din populația europeană, iar această cifră ar putea fi o subestimare a numărului efectiv, deoarece nu include pescuitul în apă dulce. Aceste persoane pescuiesc, potrivit estimărilor, 77 de milioane de zile, contribuind cu o sumă estimativă de 10,5 miliarde de euro la economie, o mare parte a acestor bani ajungând la comunități mici sau regiuni considerate ca fiind rămase în urmă. În perspectiva strategiei noastre de dezvoltare a economiei albastre, sprijinul financiar și normativ pentru pescuitul recreativ turistic va ajuta aceste comunități să își diversifice veniturile și economiile.
Totodată, după cum se știe deja, datele disponibile și colectarea de date în sectorul pescuitului recreativ sunt deficitare sau nu sunt disponibile deloc în anumite cazuri. Această problemă a reieșit foarte clar din discuțiile cu Comisia și cu alte părți interesate, precum și din raportul de cercetare prezentat de Departamentul tematic, care a subliniat în repetate rânduri aceste aspecte în cadrul constatărilor sale. Problema nu se limitează doar la datele privind capturile, ci și la lipsa de date privind importanța economică a acestui sector, impactul asupra mediului și toate celelalte aspecte. Lipsa datelor face foarte dificilă o evaluare adecvată a pescuitului recreativ din orice perspectivă.
Este adevărat că există unele date colectate de statele membre pentru anumite specii, precum codul de Atlantic, bibanul de mare european, anghila europeană și somonul de Atlantic. Aceste date sunt colectate deoarece, în conformitate cu Cadrul pentru colectarea datelor, statele membre au o obligație în acest sens, dar acest lucru nu este suficient pentru stocurile noastre și datele nu pot fi extrapolate la alte specii vizate și nu pot reprezenta temeiul științific pentru o bună reglementare. Ar trebui să le solicităm Comisiei și statelor membre să colecteze mai multe date și să adopte regulamentul necesar pentru a asigura un bun nivel al datelor în întreaga UE și în toate bazinele noastre maritime.
Fără aceste date nu putem estima exact impactul pe care pescuitul recreativ, și mai ales pescuitul recreativ maritim, îl are asupra stocurilor noastre. Trebuie să dispunem de o evaluare mai completă a stocurilor noastre, ceea ce nu este posibil dacă stocul este exploatat în comun de pescuitul recreativ și pescuitul comercial. Dacă vrem să ne gestionăm adecvat resursele marine și să atingem obiectivele PCP, trebuie să avem o imagine de ansamblu în ceea ce privește capturile și rata de mortalitate a peștilor. În cazul bibanului de mare, importanța pescuitului recreativ maritim a fost evaluată ca fiind ridicată, astfel că pescuitul recreativ a fost inclus în planul de refacere prin stabilirea unor limite de captură. Însă acest lucru nu s-a făcut în urma analizării unor date complete, ci pe baza extrapolării datelor existente, și nu a inclus o analiză a importanței economice a sectorului. Fără aceste informații, planurile de gestionare și regulamentul adoptat nu vor fi proporționale și echitabile pentru cele două sectoare ale pescuitului - comercial și recreativ - care vizează același stoc.
De asemenea, este foarte important să existe o definiție justă a pescuitului recreativ, deoarece în lipsa unei astfel de definiții va fi foarte dificil să se înțeleagă ce fel de date trebuie să colecteze statele membre. Definiția ar trebui să facă o distincție clară între pescuitul recreativ și pescuitul de semi-subzistență. Această distincție este importantă dacă vrem să evităm ca pescuitul INN să fie disimulat ca pescuit recreativ. În acest scop, am sprijinit și am propus în acest raport definiția dată de ICES care, în opinia mea, acoperă pescuitul recreativ și toate aspectele sale. Această definiție ar trebui să acopere și pescuitul sportiv, care nu este suficient de clar în textul ICES și poate lăsa loc unor interpretări. Pescuitul sportiv ar trebui văzut altfel, iar capturile rezultate ar trebui să poată fi vândute sau oferite în scopuri caritabile.
În perspectiva Brexit, este foarte important să se țină seama de interesele persoanelor care practică pescuitul recreativ. La elaborarea viitoarelor reglementări ar trebui să se țină seama de interesele persoanelor care călătoresc în vederea practicării acestui hobby, astfel încât ele să poată avea un acces facil, echitabil și legal la locurile de pescuit și la stocurile de pești.
Trebuie să găsim modalitatea adecvată de a include pescuitul recreativ în următoarea PCP. Sprijin includerea acestuia în viitoarele planuri de gestionare, dar numai după o evaluare completă bazată pe date integrale fiabile, astfel cum se întâmplă în cazul pescuitului comercial, deoarece toate planurile de gestionare ar trebui să aibă la bază același principiu - cele mai bune avize științifice disponibile.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
Data adoptării |
15.5.2018 |
|
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
21 2 0 |
|||
|
Membri titulari prezenți la votul final |
Marco Affronte, Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Alain Cadec, David Coburn, Linnéa Engström, João Ferreira, Sylvie Goddyn, Carlos Iturgaiz, António Marinho e Pinto, Gabriel Mato, Norica Nicolai, Liadh Ní Riada, Ulrike Rodust, Annie Schreijer-Pierik, Ricardo Serrão Santos, Ruža Tomašić, Peter van Dalen, Jarosław Wałęsa |
||||
|
Membri supleanți prezenți la votul final |
Norbert Erdős, Verónica Lope Fontagné |
||||
|
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final |
Tim Aker, Nessa Childers |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ
|
21 |
+ |
|
|
ALDE |
António Marinho e Pinto, Norica Nicolai |
|
|
ECR |
Peter van Dalen, Ruža Tomašić |
|
|
ENF |
Sylvie Goddyn |
|
|
GUE/NGL |
João Ferreira, Liadh Ní Riada |
|
|
PPE |
Alain Cadec, Norbert Erdős, Carlos Iturgaiz, Verónica Lope Fontagné, Gabriel Mato, Annie Schreijer-Pierik, Jarosław Wałęsa |
|
|
S&D |
Clara Eugenia Aguilera García, Renata Briano, Nessa Childers, Ulrike Rodust, Ricardo Serrão Santos |
|
|
VERTS/ALE |
Marco Affronte, Linnéa Engström |
|
|
2 |
- |
|
|
EFDD |
Tim Aker, David Coburn |
|
|
0 |
0 |
|
|
|
|
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri