RAPORT referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România

    28.5.2018 - (15820/1/2017 – C8-0017/2018 – 2018/0802(CNS)) - *

    Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
    Raportoare: Monica Macovei

    Procedură : 2018/0802(CNS)
    Stadiile documentului în şedinţă
    Stadii ale documentului :  
    A8-0192/2018
    Texte depuse :
    A8-0192/2018
    Dezbateri :
    Texte adoptate :

    PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

    referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România

    (15820/1/2017 – C8-0017/2018 – 2018/0802(CNS))

    (Procedura de consultare)

    Parlamentul European,

    –  având în vedere proiectul Consiliului (15820/1/2017),

    –  având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0017/2018),

    –  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

    –  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0192/2018),

    1.  aprobă proiectul Consiliului;

    2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

    3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

    4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    A. Context

    1. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare al Republicii Bulgaria și României, dispozițiile acquis-ului Schengen, altele decât cele menționate în anexa II la respectivul act, la care aderă Republica Bulgaria („Bulgaria”) și România după aderare, urmează să se aplice în Bulgaria și în România în temeiul unei decizii a Consiliului în acest sens, după verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen.

    2. La 9 iunie 2011, Consiliul a concluzionat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile, că Bulgaria și România au îndeplinit condițiile în toate domeniile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, frontierele terestre, cooperarea polițienească, protecția datelor, SIS, frontierele maritime și vizele.

    3. Cu toate acestea, în ciuda apelurilor repetate din partea Parlamentului European pentru ca aceste țări să adere la spațiul Schengen, Consiliul încă nu a luat decizia finală, care este supusă unui vot în unanimitate de către toate statele membre ale spațiului Schengen.

    4. Dispozițiile acquis-ului Schengen legate de Sistemul de Informații Schengen (denumit în continuare „SIS”) au început să se aplice Bulgariei și României de la 15 octombrie 2010[1], cu excepția obligației de a refuza intrarea sau șederea pe teritoriul său a resortisanților țărilor terțe pentru care a fost emisă o semnalare de către un alt stat membru și obligația de a se abține de la emiterea de semnalări SIS și introducerea de informații suplimentare privind resortisanții țărilor terțe în scopul refuzului intrării sau șederii acestora („restricțiile rămase”).

    5. Prezentul proiect de decizie a Consiliului urmărește să elimine restricțiile rămase referitoare la utilizarea SIS de către Bulgaria și România. Verificările efectuate de Bulgaria și România la frontierele lor externe și pe teritoriul lor ar trebui să devină mai eficace, prin emiterea de semnalări în SIS în scopul refuzării intrării sau șederii și dând curs unor astfel de semnalări introduse de alte state membre, în special dacă acestea se bazează pe o amenințare la adresa ordinii publice, a securității publice sau a securității naționale.

    B. Poziția raportoarei

    Raportoarea reamintește că, în iunie 2011, Parlamentul European a aprobat aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, declarând într-o rezoluție legislativă că Bulgaria și România erau pregătite să adere la spațiul Schengen fără controale la frontieră.

    Începând din 2011, Parlamentul European a solicitat în numeroase rânduri extinderea spațiului Schengen și includerea acestor două țări și a contat pe sprijinul Comisiei Europene, solicitând Consiliului să ia decizia finală care să permită eliminarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria și România.

    În octombrie 2017, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2017/1908[2] privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele („VIS”) în Republica Bulgaria și în România. Acest lucru ar permite Bulgariei și României să acceseze datele din VIS în scopul consultării, sporind astfel nivelul de securitate în spațiul Schengen și înlesnind combaterea formelor grave de criminalitate și a terorismului. Parlamentul European a aprobat proiectul de decizie a Consiliului.

    Bulgaria și România joacă un rol esențial în operațiunile legate de supraveghere în Marea Neagră, precum și pe Dunăre, ambele fiind coridoare strategice deschise traficului naval internațional și făcând obiectul unor vulnerabilități la punctele de frontieră.

    Bulgaria și România au frontiere comune cu Turcia, Moldova, Ucraina, Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, securizând zone-tampon importante la intrarea în spațiul Schengen.

    România a fost, timp de mai mulți ani la rând, principalul contribuitor la operațiunile logistice ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

    Având în vedere toate elementele menționate mai sus, actuala decizie a Consiliului având drept obiectiv eliminarea ultimelor restricții referitoare la utilizarea SIS de către Bulgaria și România reprezintă o evoluție binevenită pentru participarea acestor două țări la acquis-ul Schengen. Aceasta va duce la creșterea nivelului de securitate în spațiul Schengen și va imprima mai multă eficacitate combaterii formelor grave de criminalitate și terorismului.

    Prin eliminarea tuturor restricțiilor privind utilizarea SIS, România și Bulgaria vor fi capabile să asigure același nivel de protecție a frontierelor externe ale Uniunii ca și alte state membre ale spațiului Schengen.

    Raportoarea recomandă ca Parlamentul să aprobe proiectul de text al Consiliului fără amendamente, pentru a încuraja statele membre să procedeze fără întârziere la adoptarea deciziei.

    • [1]  Decizia 2010/365/UE din 29 ianuarie 2010 privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informații Schengen în Republica Bulgaria și în România (JO L 166, 1.7.2010, p. 17).
    • [2]  Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din 12 octombrie 2017 privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind vizele în Republica Bulgaria și în România (JO L 269, 19.10.2017, p. 39).

    PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

    Titlu

    Punerea în aplicare a dispozițiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații Schengen în Republica Bulgaria și în România

    Referințe

    15820/2017 – C8-0017/2018 – 2018/0802(CNS)

    Data consultării PE

    18.1.2018

     

     

     

    Comisie competentă

      Data anunțului în plen

    LIBE

    5.2.2018

     

     

     

    Raportori

      Data numirii

    Monica Macovei

    26.2.2018

     

     

     

    Examinare în comisie

    12.4.2018

    24.5.2018

     

     

    Data adoptării

    24.5.2018

     

     

     

    Rezultatul votului final

    +:

    –:

    0:

    34

    1

    2

    Membri titulari prezenți la votul final

    Asim Ademov, Caterina Chinnici, Daniel Dalton, Frank Engel, Cornelia Ernst, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Filiz Hyusmenova, Eva Joly, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Monica Macovei, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Marie-Christine Vergiat, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský, Auke Zijlstra

    Membri supleanți prezenți la votul final

    Gérard Deprez, Maria Grapini, Anna Hedh, Jean Lambert, Andrejs Mamikins, Angelika Mlinar

    Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

    Andrea Bocskor, Maria Gabriela Zoană, Tadeusz Zwiefka

    Data depunerii

    29.5.2018

    VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

    34

    +

    ALDE

    Gérard Deprez, Nathalie Griesbeck, Filiz Hyusmenova, Angelika Mlinar, Cecilia Wikström

    ECR

    Daniel Dalton, Monica Macovei, Helga Stevens

    EFDD

    Kristina Winberg

    PPE

    Asim Ademov, Andrea Bocskor, Frank Engel, Kinga Gál, Monika Hohlmeier, Brice Hortefeux, Barbara Kudrycka, Traian Ungureanu, Tomáš Zdechovský, Tadeusz Zwiefka

    S&D

    Caterina Chinnici, Ana Gomes, Maria Grapini, Sylvie Guillaume, Anna Hedh, Cécile Kashetu Kyenge, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Birgit Sippel, Sergei Stanishev, Maria Gabriela Zoană

    VERTS/ALE

    Eva Joly, Jean Lambert

    1

    -

    ENF

    Auke Zijlstra

    2

    0

    GUE/NGL

    Cornelia Ernst, Marie-Christine Vergiat

    Legenda simbolurilor utilizate:

    + : pentru

    - : împotrivă

    0 : abțineri

    Ultima actualizare: 11 iunie 2018
    Aviz juridic - Politica de confidențialitate