Raport - A8-0329/2018Raport
A8-0329/2018
Parlamentul European

RAPORT referitor la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro

16.10.2018 - (2018/2034(INI))

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportor: Krzysztof Hetman

Procedură : 2018/2034(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului :  
A8-0329/2018
Texte depuse :
A8-0329/2018
Dezbateri :
Voturi :
Texte adoptate :

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro

(2018/2034(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 3 și 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

–  având în vedere articolele 9, 145, 148, 149, 152, 153, 174 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare[1],

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special obiectivele 1, 3, 4, 5, 8, 10 și 13,

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 14 mai 2018 privind politica economică a zonei euro[2],

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 mai 2018 privind „Semestrul european 2018 - Recomandări specifice fiecărei țări” (COM(2018)0400),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2018” (COM(2017)0690),

–  având în vedere Proiectul de raport comun al Comisiei și al Consiliului din 22 noiembrie 2017 privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 privind Analiza anuală a creșterii 2018 (COM(2017)0674),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului din 22 noiembrie 2017 privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2017)0677) și poziția Parlamentului din 19 aprilie 2018 referitoare la aceasta[3],

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2017)0770),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 22 noiembrie 2017 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2018” (COM(2017)0771),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 intitulată „Planurile bugetare pentru 2018: evaluare globală” (COM(2017)0800),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM(2017)0250),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulat „Bilanțul punerii în aplicare a recomandării din 2013 privind «Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării»” (SWD(2017)0258),

–  având în vedere Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen 2016-2019, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2011-2020 și Concluziile Consiliului din 7 martie 2011[4],

–  având în vedere obiectivele de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor, și anume de a oferi, până în 2010, servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” (COM(2016)0581),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa – Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere pachetul privind economia circulară[5],

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2016 intitulată „Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale” (COM(2016)0127) și anexele sale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la metodele de reintegrare a lucrătorilor care se recuperează în urma vătămărilor și a bolilor în locuri de muncă de calitate[6],

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în analiza anuală a creșterii pentru 2018[7],

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2017 referitoare la combaterea inegalităților ca mijloc de impulsionare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice[8],

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la politica economică a zonei euro[9],

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei[10],

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa[11],

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale[12],

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen[13],

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020[14],

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la o vârstă înaintată în UE”,

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul pentru 2018 privind îmbătrânirea: proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE (2016-2070)”,

–  având în vedere Rezoluția sa legislativă din 2 februarie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate[15],

–  având în vedere Carta socială europeană revizuită și Procesul de la Torino, lansat în 2014 cu scopul de a consolida sistemul de tratate al Cartei sociale europene în cadrul Consiliului Europei și în relația sa cu dreptul Uniunii Europene[16],

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene (septembrie 2015),

–  având în vedere Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene din martie 2017, intitulat: „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0329/2018),

A.  întrucât, în iunie 2018, rata șomajului ajustată în funcție de variațiile sezoniere în zona euro a fost de 8,3 %, în scădere față de 9,0 % în iunie 2017 și a reprezentat cea mai scăzută rată înregistrată în zona euro din decembrie 2008; întrucât decalajul în ceea ce privește ratele șomajului în rândul statelor membre din zona euro este considerabil, cele mai scăzute rate ale șomajului în ianuarie 2018 fiind înregistrate în Malta (3,9 %) și Germania (3,4 %), iar cele mai ridicate - care continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare - fiind constatate în Grecia (20,2 % în aprilie 2018) și Spania (15,2 %), unde ratele de ocupare a forței de muncă erau de 57, 8% și, respectiv, 65,5 %;

B.  întrucât, în iunie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor în zona euro era de 16,9 %, în comparație cu 18,9 % în iunie 2017; întrucât, deși este în continuă scădere, această rată rămâne inacceptabil de ridicată, depășind dublul mediei totale a șomajului, ceea ce înseamnă că în unele țări aproximativ 1 din 3 tineri se află în șomaj; întrucât responsabilitatea principală pentru combaterea șomajului le revine statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare a pieței forței de muncă, a sistemelor de educație și formare și a unor politici active în domeniul pieței forței de muncă pentru a asigura, printre altele, crearea unor locuri de muncă decente care oferă salarii decente;

C.  întrucât decalajul în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor în statele membre din zona euro este, de asemenea, mare, cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor în zona euro, în iunie 2018, fiind constatate în Malta (5,5 %) și Germania (6,2 %), iar cele mai ridicate fiind înregistrate în Grecia (42,3 % în aprilie 2018), Spania (34,1 %) și Italia (32,6 %);

D.  întrucât alte state membre se confruntă cu provocări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi participarea scăzută, precum și necorelarea competențelor și calificărilor; întrucât este tot mai necesar să fie adoptate măsuri concrete pentru integrarea sau reintegrarea forței de muncă inactive, pentru a răspunde cererii de pe piața forței de muncă;

E.  întrucât, în 2017, rata totală de ocupare a forței de muncă pentru zona euro a fost de 71%, iar aceeași rată în cazul femeilor a fost de 65,4 %; întrucât obiectivul stabilit pentru Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 este de a atinge un nivel de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 % pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, inclusiv prin creșterea participării femeilor, a lucrătorilor în vârstă și printr-o mai bună integrare a migranților în cadrul forței de muncă; întrucât rata de ocupare a forței de muncă din zona euro a depășit cel mai ridicat nivel de dinainte de criză înainte de sfârșitul anului 2016 și a crescut cu 1,5 % în al doilea trimestru al anului 2018, în comparație cu același trimestru al anului precedent; întrucât, cu toate acestea, nivelul este în continuare inferior celui înregistrat cu zece ani în urmă în unele state membre, ținând cont de faptul că, în țările din est, acest fenomen poate fi atribuit scăderii pe termen lung a populației în general, mai degrabă decât evoluțiilor negative de pe piața forței de muncă; întrucât este îngrijorătoare tendința de scădere a numărului de ore lucrate per angajat din cauza, printre altele, creșterii muncii involuntare cu fracțiune de normă, aceasta înregistrând un ușor declin (0,3 %) în 2017 față de anul precedent și un nivel cu aproximativ 3,0 % mai mic decât în 2008[17];

F.  întrucât segmentarea pieței forței de muncă afectează în special femeile, persoanele slab calificate, persoanele tinere și cele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care provin din familii de migranți, care sunt, de asemenea, mai susceptibile de a fi angajate temporar și cu fracțiune de normă, aceste forme de activitate continuând să persiste pe lângă formele nestandardizate și atipice de ocupare a forței de muncă și activitatea independentă fictivă; întrucât rata de ocupare a persoanelor din grupa de vârstă de 55-64 de ani a fost de 57 % în 2017 în UE, cu 10 puncte procentuale sub rata generală de ocupare a forței de muncă și cu o disparitate de gen de 13 puncte procentuale - cu trei puncte mai mare decât cifra corespunzătoare pentru totalul populației în vârstă de muncă; întrucât datele demografice prevăd creșterea numărului de lucrători în vârstă;

G.  întrucât accesul universal la servicii de asistență medicală de calitate reprezintă o necesitate fundamentală pe care statele membre trebuie să o asigure și în care trebuie să investească;

H.  întrucât, în 2016, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în zona euro a fost de 23,1 %, încă peste valoarea din 2009, în timp ce rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă a fost de 9,5 %; întrucât 118 milioane de cetățeni europeni sunt încă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, depășind cu un milion nivelul anterior crizei; întrucât obiectivul Strategiei Europa 2020 de a reduce riscul de sărăcie și de excluziune socială cu 20 de milioane în raport cu criteriul de referință pentru 2008 este încă departe de a fi realizat; întrucât, în timp ce rata de deprivare materială înregistrează o scădere, rata monetară și rata riscului de sărăcie sunt în creștere;

I.  întrucât, în zona euro, rata șomajului de lungă durată este în scădere (de la 5 % în 2016 la 4,4 % în 2017), dar întrucât acesta continuă să reprezinte 48,5 % din șomajul total, adică o rată inacceptabil de mare;

J.  întrucât, în conformitate cu evaluarea anuală din 2018 a evoluției ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa (ESDE), ritmul lent de creștere a productivității per persoană încadrată în muncă, care afectează creșterea salariilor, este cauzat de factori precum creșterea ponderii locurilor de muncă cu fracțiune de normă și scăderea numărului de ore lucrate;

K.  întrucât rata ocupării forței de muncă cu fracțiune de normă și a muncii temporare în zona euro a rămas stabilă din 2013, deși reprezintă o proporție ridicată din totalul locurilor de muncă, munca cu fracțiune de normă reprezentând 21,2 % din toate contractele în 2017; întrucât ponderea muncii cu fracțiune de normă în rândul femeilor (31,4 %) este semnificativ mai mare decât în rândul bărbaților (8,2 %), un fenomen care poate avea repercusiuni considerabile asupra veniturilor și a drepturilor de protecție socială; întrucât, în 2016, cel mai mare număr de contracte cu durată determinată s-a înregistrat, de departe, în rândul tinerilor - 43,8 % din toți angajații cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani;

L.  întrucât adecvarea pensiilor continuă să reprezinte o provocare, deoarece riscul excluziunii sociale crește odată cu vârsta, iar decalajul de pensii de 37 % între bărbați și femei continuă să reprezinte o provocare pentru multe femei în vârstă, sporind riscul de sărăcie și de excluziune socială în rândul acestora; întrucât drepturile de pensie ale persoanelor care desfășoară forme de muncă atipică și ale persoanelor care desfășoară activități independente sunt mai mici decât cele ale salariaților;

M.  întrucât accesul la servicii sociale, cum ar fi serviciile de îngrijire a copiilor, de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, sau la servicii la prețuri abordabile care sprijină mobilitatea, au un impact semnificativ asupra caracterului adecvat al veniturilor, în special, pentru persoanele cu venituri reduse sau care se bazează pe protecția socială,

1.  observă că, deși condițiile economice din zona euro sunt în prezent favorabile și rata globală de ocupare a forței de muncă este în creștere constantă, redresarea economică nu este distribuită uniform în zona euro și se mai pot aduce încă multe îmbunătățiri în ceea ce privește convergența economică, lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor și a șomajului de lungă durată, dezechilibrele dintre femei și bărbați, segmentarea pieței muncii și inegalitatea, în special pentru grupurile vulnerabile, și în ceea ce privește reducerea numărului de persoane care lucrează sub nivelul lor de calificare, sărăcia în general și îndeosebi în rândul persoanelor încadrate în muncă, eradicarea sărăciei în rândul copiilor și promovarea productivității și a creșterii salariale; constată că inegalitatea veniturilor ar fi fost mult mai ridicată dacă nu ar fi existat efectele de redistribuire ale transferurilor sociale, care, în 2015, au redus proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie cu aproximativ o treime (33,7 %); cu toate acestea, deplânge faptul că impactul acestora a fost insuficient și foarte diferit de la un stat membru la altul, reducând inegalitatea veniturilor cu mai mult de 20 % în Belgia, Finlanda și Irlanda, dar cu mai puțin de 10 % în Estonia, Grecia, Italia, Letonia și Portugalia;

2.  subliniază că exercitarea drepturilor sociale și un sistem funcțional și eficient de protecție socială care să ofere o protecție adecvată tuturor lucrătorilor, indiferent de tipul de relație de muncă, de contract sau formă de angajare, constituie, pe lângă politicile active și durabile în domeniul pieței muncii, condiții prealabile importante pentru reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, asigurând piețe naționale ale muncii care favorizează incluziunea și consolidând reziliența și competitivitatea economiei zonei euro în ansamblu ;

3.  salută creșterea susținerii financiare, prin Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), ceea ce va permite statelor membre să își continue reformele prin crearea de locuri de muncă de calitate cu scopul de a stimula ocuparea forței de muncă, prin reducerea șomajului, cu accent pe combaterea șomajului de lungă durată și a șomajului în rândul tinerilor, precum și prin obiectivul de creștere a salariilor; salută propunerea Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al PSRS pentru a sprijini țările a căror monedă nu este euro, cu scopul de a promova convergența economică și socială în întreaga UE;

4.  ia act de recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 ale Comisiei, care reprezintă o componentă importantă a procesului semestrului european și salută atenția deosebită pe care acestea le acordă provocărilor sociale; încurajează Comisia să asigure coerența între recomandările specifice fiecărei țări pe plan social și economic și să respecte clauza de flexibilitate prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere, astfel cum se prevede în Poziția de consens a Consiliului privind flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere; observă cu îngrijorare faptul că numai 50 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2017 au fost puse în aplicare integral sau parțial și încurajează statele membre, prin urmare, să-și intensifice eforturile de punere în aplicare a recomandărilor, în special în următoarele domenii:

  - sărăcie și excluziune socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă, în special în rândul grupurilor vulnerabile,

  - șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă[18],

  - inegalitatea veniturilor,

  - creșterea salariilor,

  - combaterea părăsirii timpurii a școlii și a numărului mare de NEET (persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare),

  - educație, învățarea pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională (EFP),

  - sisteme de pensii sustenabile și adecvate,

  - asistența medicală, inclusiv îngrijirea pe termen lung,

  - locuri de muncă sigure și adaptabile

  - echilibrul de gen, îndeosebi în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, și diferențele de remunerare și pensie dintre bărbați și femei;

5.  subliniază, prin urmare, că crearea de locuri de muncă decente, accesul la protecția socială, indiferent de relația de muncă sau de tipul de contract, precum și creșterea salariilor au un impact semnificativ asupra reducerii inegalităților, riscului de sărăcie și excluziunii sociale și vor contribui la îmbunătățirea nivelului de trai și la susținerea redresării economice; subliniază că reformele din statele membre, susținute de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui, prin urmare, să se concentreze în special pe politicile care măresc productivitatea și potențialul de creștere durabilă, sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și reduc inegalitatea și sărăcia, în special sărăcia în rândul copiilor; încurajează crearea unor forme de muncă pe durată nedeterminată, asigurând în același timp adaptabilitatea, promovând o piață a forței de muncă favorabilă incluziunii și garantând un echilibru echitabil între viața profesională și cea privată;

6.  salută Comunicarea Comisiei din 13 martie 2018 privind monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) (COM(2018)0130), care aliniază acest pilon la ciclul semestrului european, reflectând prioritățile PEDS în analiza măsurilor luate și a progresele realizate la nivel național; subliniază că obiectivele și angajamentele sociale ale UE ar trebui să beneficieze de aceeași prioritate ca obiectivele sale economice; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile sociale prin punerea în aplicare a PEDS, astfel încât să se creeze o dimensiune socială reală pentru UE (prin intermediul legislației, al mecanismelor de elaborare a politicilor și al instrumentelor financiare furnizate la nivelul corespunzător);

7.  observă că piețele forței de muncă din țările din zona euro diferă în mod semnificativ, ceea ce constituie o provocare pentru funcționarea adecvată a acestora; solicită, prin urmare, fără a aduce atingere principiului subsidiarității, elaborarea de politici și reforme ale pieței muncii bine concepute, care să creeze locuri de muncă de calitate, să promoveze egalitatea de șanse, egalitatea de tratament a lucrătorilor și economia socială și de solidaritate, să faciliteze accesul egal la piața forței de muncă și protecția socială, să înlesnească mobilitatea forței de muncă, să reintegreze șomerii și să combată inegalitățile și dezechilibrele de gen; invită statele membre să elaboreze politici sociale și economice în conformitate cu principiile Recomandării Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii[19], asigurând în special furnizarea unui sprijin adecvat pentru venituri, piețe de muncă accesibile și accesul la servicii de calitate, reamintind că aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru obținerea unor rezultate durabile;

8.  subliniază necesitatea de a crește ratele de ocupare a forței de muncă și de a promova crearea de locuri de muncă decente, în special în rândul șomerilor de lungă durată, lucrătorilor slab calificați, lucrătorilor tineri și al celor mai în vârstă, femeilor, migranților, persoanelor cu dizabilități, minorităților și comunităților marginalizate, cum ar fi romii, pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 privind o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 % și a atenua riscul de sărăcie, îndeosebi în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă, precum și excluziunea socială cu care se confruntă aceste persoane; subliniază necesitatea de a reduce numărul persoanelor care se confruntă cu sărăcia pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane expuse sărăciei; subliniază necesitatea de a reduce sărăcia în rândul copiilor prin punerea în aplicare, la nivelul UE, a unei garanții pentru copii;

9.  invită statele membre să elaboreze măsuri și strategii în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor care nu au acces la piața forței de muncă, și anume cei care se confruntă cu sărăcia extremă, cum ar fi persoanele fără adăpost, copiii și tinerii și cei care suferă de afecțiuni fizice și psihice cronice;

10.  solicită elaborarea de strategii naționale și o coordonare la nivelul Uniunii Europene pentru a combate discriminarea pe criterii de vârstă pe piețele muncii, ca răspuns la numărul în creștere de lucrători în vârstă în forța de muncă din UE, inclusiv prin sensibilizarea cu privire la Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă[20], prin alinierea reglementărilor în materie de sănătate și securitate în muncă în scopul ocupării durabile a forței de muncă, luând în considerare riscurile profesionale noi și emergente, precum și oferind acces la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și îmbunătățind politicile care sprijină reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie;

11.  solicită statelor membre din zona euro să profite din plin de perspectivele economice pozitive și să continue reformele pieței forței de muncă care se axează pe crearea de locuri de muncă, încurajând formele de muncă previzibile, sigure și pe durată nedeterminată, contractele de muncă sigure din punct de vedere juridic care definesc termenele și condițiile de încadrare în muncă, împiedicând și combătând activitatea independentă fictivă și asigurând o protecție socială adecvată, indiferent de raportul de muncă sau de tipul de contract; solicită statelor membre să adopte și să pună în aplicare propunerea de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială și să încurajeze persoanele care desfășoară forme de muncă atipică să se înscrie în sisteme de protecție socială; subliniază importanța negocierilor în curs referitoare la directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă;

12.  invită statele membre să investească în servicii de îngrijire pentru persoanele de toate vârstele, să continue să urmărească îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor și să stabilească obiective privind îngrijirea persoanelor vârstnice și dependente; consideră că furnizarea de servicii de îngrijire în cadrul familiei nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra prestațiilor sociale sau de pensii; invită statele membre, în acest context, să se asigure că acumularea drepturilor de pensie este suficientă;

13.  invită statele membre să reducă decalajele de pensii între bărbați și femei și să asigure echitatea între generații, oferind prestații de pensie decente și suficiente pentru a elimina sărăcia și excluziunea socială la bătrânețe și să garanteze, în același timp, sustenabilitatea și adecvarea pe termen lung a sistemelor de pensii, să promoveze rate mai ridicate de ocupare a unor locuri de muncă decente care să furnizeze contribuții mai ridicate la sistemul de pensii și să nu împovăreze excesiv tinerele generații; ia act cu îngrijorare de faptul că, în majoritatea statelor membre din zona euro, decalajul de pensii între bărbați și femei și rata de pensionare anticipată rămân la un nivel ridicat; subliniază că sustenabilitatea sistemelor de pensii poate fi îmbunătățită, printre altele, prin reducerea șomajului, prin combaterea eficace a muncii nedeclarate și prin integrarea migranților și a refugiaților pe piața forței de muncă; salută recomandarea formulată de Comisie în Raportul din 2018 privind caracterul adecvat al pensiilor referitoare la necesitatea unei reflecții globale cu privire la adecvarea veniturilor persoanelor în vârstă și la sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii; solicită, de asemenea, să se efectueze o analiză mai detaliată cu privire la situația persoanelor foarte în vârstă, ale căror drepturi de pensie s-ar fi putut reduce de-a lungul timpului din cauza inflației;

14.  consideră că reformele sistemelor de protecție socială realizate de statele membre trebuie să urmărească să faciliteze participarea persoanelor apte de muncă pe piața forței de muncă, asigurând rentabilitatea muncii; subliniază, în această privință, faptul că sprijinul pentru venit ar trebui să fie orientat către persoanele cu cele mai mari nevoi;

15.  constată că rata locurilor de muncă vacante din zona euro a crescut la 2,1 % în primul trimestru al anului 2018, de la 1,9 % în 2017; evidențiază faptul că aptitudinile adecvate pot fi dobândite și necorelarea competențelor poate fi abordată prin îmbunătățirea calității, a disponibilității, a prețului convenabil și a accesibilității educației și a formării profesionale, inclusiv prin formarea specifică de calitate, prin îmbunătățirea recunoașterii reciproce a calificărilor, prin consolidarea măsurilor de perfecționare și recalificare profesională, acordând o atenție deosebită competențelor de bază, și prin oferirea unor oportunități de învățare informală în rândul adulților, care necesită un sprijin adecvat, inclusiv finanțare la nivelul UE, fără a aduce atingere articolului 149 din TFUE, și finanțare la nivelurile naționale și regionale; solicită, în acest sens, măsuri specifice pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor care au părăsit timpuriu școala, a șomerilor de lungă durată, a migranților și a refugiaților; afirmă necesitatea de a adapta mai bine formarea profesională la necesitățile pieței muncii și de a lua măsuri pentru a crește gradul de atractivitate a acesteia față de metodele academice; sprijină continuarea implementării și a monitorizării inițiativei „Parcursuri de actualizare a competențelor”, pentru a ajuta cetățenii să dobândească competențe fundamentale pentru secolul XXI; îndeamnă statele membre să acorde prioritate unei formări cuprinzătoare în domeniul competențelor digitale și antreprenoriale și să țină seama, în contextul actualizării competențelor și al recalificării, de tranziția la economia digitală;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă față de faptul că în UE-19 rata medie a cheltuielilor publice pentru educație ca procent din PIB a scăzut de la an la an între 2009 și 2016[21]; subliniază că sistemele de învățământ publice, dotate cu resurse adecvate, sunt esențiale pentru egalitate și incluziune socială;

17.  constată cu mare îngrijorare că este în continuare ridicat numărul de cetățeni europeni cu un nivel scăzut de alfabetizare sau cu dificultăți de alfabetizare, cum ar fi analfabetismul funcțional și mediatic, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la participarea semnificativă și efectivă a acestora la viața publică și la piața forței de muncă;

18.  încurajează promovarea învățământului dual și a altor politici similare; subliniază că o legătură eficientă între educație, cercetare, inovare și piața muncii poate aduce o contribuție decisivă la crearea de locuri de muncă;

19.  subliniază că un mediu de învățare sigur și adecvat este esențial pentru starea de bine a elevilor și a cadrelor didactice;

20.  invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri specifice în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă, educaționale și sociale, pentru a asigura incluziunea efectivă a persoanelor cu dizabilități și a celor provenite din medii defavorizate;

21.  subliniază necesitatea de a planifica și de a promova programe de orientare profesională organizate și actualizate în școli, în special în zonele rurale și în regiunile de frontieră, montane și insulare;

22.  sprijină mobilitatea studenților, a lucrătorilor, a sportivilor și a artiștilor în UE și în zona euro; este preocupat totuși de faptul că diferențele considerabile în ceea ce privește standardele de viață și de muncă în zona euro determină o migrație involuntară, exacerbând efectele așa-numitului fenomen de exod al creierelor; subliniază că o condiție prealabilă esențială pentru a combate fenomenul de exod al creierelor este crearea de locuri de muncă decente, dar și promovarea unor strategii eficiente de educație, formare și orientare profesională; solicită ca viitoarele politici în materie de educație și de ocupare a forței de muncă să se ocupe în mod eficace de acest fenomen, inclusiv prin dezvoltarea deplină a spațiului european al educației; evidențiază necesitatea de a elabora o legitimație europeană de student pentru a promova mobilitatea de studiu și a facilita recunoașterea reciprocă a titlurilor, diplomelor și calificărilor profesionale, reducând sarcinile administrative și costurile pentru studenți și instituțiile de educație și formare profesională;

23.  subliniază că, potrivit criteriilor de referință ale Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 (ET 2020), până în 2020, procentul elevilor cu vârsta de 15 ani a căror alfabetizare la citire, la matematică sau la științe este insuficientă ar trebui să scadă sub 15 %; salută includerea în noul tablou de bord social a criteriului „rezultate școlare slabe” pentru tinerii de 15 ani (pe baza rezultatelor slabe la matematică din cadrul Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA);

24.  reamintește faptul că, potrivit criteriilor de referință ale ET 2020, până în 2020, cel puțin 95 % dintre copii (cu vârsta cuprinsă între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie) ar trebui să participe la programe de educație timpurie; subliniază că domeniul „educație timpurie” din tabloul de bord social conține un singur indicator, și anume copiii sub trei ani încadrați într-un program de îngrijire formală; subliniază că lipsesc informațiile despre copiii mai mari, dar sub vârsta de școlarizare obligatorie, precum și informații privind amploarea îngrijirii copiilor, cuantificată prin numărul de ore de îngrijire acordată;

25.  ia în considerare rolul pozitiv al educației deschise și al universităților deschise în procesul de dobândire de cunoștințe și competențe, în special al programelor de formare online pentru angajați, întrucât aceasta este o formă de învățare dinamică care răspunde nevoilor și intereselor actuale ale participanților;

26.  își reiterează apelul ca pachetul financiar pentru Erasmus+ să fie cel puțin triplat în următorul cadru financiar multianual (CFM), cu scopul de a ajunge la mult mai mulți tineri, organizații de tineret, elevi din învățământul secundar și ucenici din Europa; solicită să se acorde o atenție specială persoanelor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, pentru a le permite să participe la program, precum și persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu obligațiile Uniunii și ale statelor membre prevăzute în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

27.  reamintește potențialul strategic al industriilor culturale și creative de a crea locuri de muncă și de a genera bogăție în Uniune; subliniază că industriile culturale și creative reprezintă 11,2 % din totalul întreprinderilor private, angajează 7,5 % din totalul persoanelor care lucrează în economia UE și generează 5,3 % din valoarea adăugată brută (VAB) europeană; subliniază rolul industriilor culturale și creative în conservarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei și contribuția lor la dezvoltarea economică, la inovare și la crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri;

28.  subliniază că investițiile adecvate și planificarea în domeniul educației, în special în ceea ce privește competențele digitale și programarea, sunt esențiale pentru a asigura poziția competitivă a Uniunii, disponibilitatea unor lucrători calificați și capacitatea de inserție profesională a forței de muncă;

29.  solicită Comisiei să ofere stimulente și asistență tehnică tinerilor pentru a-și deschide propriile afaceri și să propună măsuri de promovare a spiritului antreprenorial, inclusiv prin intermediul programelor școlare din statele membre;

30.  subliniază necesitatea de a continua reformele care pregătesc piața muncii și forța sa de muncă pentru transformarea digitală pentru persoanele de toate vârstele și din toate mediile, adoptând o abordare flexibilă, axată pe cursant, în special prin furnizarea unei formări adecvate pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru dezvoltarea competențelor digitale, care joacă un rol central într-o economie bazată pe cunoaștere; subliniază importanța unui sistem de orientare profesională pe parcursul întregii vieți, pentru a asigura participarea persoanelor la parcursuri profesionale și de formare adecvate, flexibile și de înaltă calitate; reamintește, în acest context, limitele planificării competențelor în vederea schimbărilor rapide de pe piața forței de muncă și subliniază, în acest sens, importanța competențelor transversale precum comunicarea, soluționarea problemelor, creativitatea și capacitatea de a învăța; toate acestea stimulează reziliența oamenilor și le sporesc capacitatea de a se adapta la schimbare și de a dobândi noi competențe pe tot parcursul vieții; subliniază necesitatea de a se asigura că sistemele naționale de protecție socială oferă o protecție adecvată pentru toți angajații, inclusiv în noi forme de muncă și în noi tipuri de contracte, precum și un grad adecvat de acoperire pentru persoanele aflate în incapacitate de muncă sau care nu își pot găsi un loc de muncă; invită statele membre să elaboreze politici privind piața muncii care să sprijine mobilitatea transsectorială și recalificarea lucrătorilor, care vor deveni din ce în ce mai importante pe măsură ce piețele muncii se vor adapta la transformarea digitală a economiilor europene; în acest sens, subliniază necesitatea de a garanta implicarea sindicatelor și a organizațiilor patronale, în egală măsură, pentru a asigura o transformare echitabilă;

31.  solicită statelor membre din zona euro să realizeze reformele necesare și să majoreze investițiile sociale pentru a asigura accesibilitatea, disponibilitatea, prețul accesibil, calitatea și raportul cost-eficacitate al sistemelor lor de sănătate; solicită reînnoirea obiectivului european de a crește semnificativ numărul anilor de viață sănătoasă, transformând prevenția într-o prioritate a politicilor în materie de sănătate ale UE, pe lângă măsurile curative; solicită derularea activă a campaniilor de promovare a sănătății;

32.  solicită o strategie europeană în ceea ce privește calitatea și accesibilitatea sistemelor de îngrijire pe termen lung, urmărind o abordare bazată pe drepturi și pe comunitate pentru acordarea de îngrijire și sprijin pe termen lung; solicită investiții semnificative în serviciile de îngrijire pe termen lung pentru a le pregăti să facă față nevoilor mai mari anticipate în contextul schimbărilor demografice; recunoaște că sectorul îngrijirii pe termen lung oferă condiții de muncă necorespunzătoare și solicită reevaluarea activității de îngrijire și a condițiilor de muncă din cadrul serviciilor de îngrijire, pentru a asigura calitatea îngrijirii pe termen lung;

33.  subliniază necesitatea unor politici bine concepute pentru îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, inclusiv prin furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor, de îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire a copiilor pe termen lung la prețuri accesibile, prin reechilibrarea rolului de îngrijire între bărbați și femei, promovarea programului de lucru adaptabil și utilizarea concediilor, avantajoase și remunerate, de maternitate, de paternitate, de creștere a copilului și de îngrijitor; consideră, în acest sens, că adoptarea unei directive echilibrate privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor este un pas necesar spre îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată; solicită, în plus, o inițiativă europeană în domeniul protecției sociale și al serviciilor pentru îngrijitorii informali;

34.  subliniază importanța îmbunătățirii dialogului structurat și a participării organizațiilor de angajatori, a sindicatelor și a organizațiilor societății civile prin contribuții la dezvoltarea și punerea în aplicare a reformelor în materie de politici sociale și ocupare a forței de muncă, precum și a implicării active a acestora în procesul semestrului european;

35.  consideră că, pentru a menține și a spori competitivitatea globală, cadrele de reglementare a pieței muncii din statele membre trebuie să fie clare, simple și flexibile și să mențină standarde de muncă ridicate;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

EXPUNERE DE MOTIVE

În acest an, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a pregătit, pentru prima dată, un raport separat, nu ca în trecut un aviz adresat Comisiei pentru afaceri economice și monetare, referitor la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro. Raportorul salută această evoluție, deoarece este ferm convins că ocuparea forței de muncă și aspectele sociale sunt părți vitale și intrinseci ale politicii economice generale și ale coeziunii sociale și, prin urmare, necesită o atenție corespunzătoare. Crearea de locuri de muncă contribuie la dezvoltarea economică prin susținerea cererii, reducerea inegalităților și îmbunătățirea nivelul de trai.

Economia europeană este în creștere, iar perspectivele pozitive sunt vizibile în finanțele publice, investiții și ocuparea forței de muncă. PIB-ul UE deja este mai mare decât înainte de criză, iar rata șomajului în zona euro a fost de 8,6 % în ianuarie 2018, cea mai scăzută rată înregistrată de la sfârșitul anului 2008. Datorită reformelor deja întreprinse în statele membre și contribuțiilor Planului de investiții pentru Europa, investițiile au început să se redreseze. Este important să profităm din plin de aceste progrese și, așa cum a subliniat președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii, să remediem situația din Europa cât timp aceasta încă este favorabilă. Deși condițiile economice generale în Europa sunt pozitive, situația poate fi îmbunătățită mai ales în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, segmentarea și inegalitățile de pe piața muncii, sărăcia persoanelor încadrate în muncă, productivitatea, creșterea salariilor, pensiile și sistemele de protecție socială și de asistență medicală. Comunicările Comisiei privind recomandările specifice fiecărei țări (CSR) oferă o bună analiză a reformelor necesare și reprezintă o parte importantă a ciclului semestrului european. Raportorul salută integrarea, din acest an, a Pilonului european al drepturilor sociale în semestrul european. Cu toate acestea, în același timp, raportorul este preocupat de nivelul insuficient de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări de către statele membre, deoarece, conform datelor Comisiei de la începutul semestrului european, numai 9 % din recomandări au fost puse în aplicare pe deplin, iar 30 % din recomandări au fost implementate într-un mod limitat sau nu au fost puse în aplicare deloc. Și mai îngrijorător este faptul că această este o tendință negativă, având în vedere că în 2017 doar 1 % din recomandări au fost puse în aplicare pe deplin și 50 % din recomandări au fost implementate în mod limitat sau nu au fost puse în aplicare deloc. Această situație constituie un obstacol serios în calea progresului reformelor UE și trebuie să fie remediată de urgență.

Raportorul dorește să sublinieze faptul că simpla scădere a ratei șomajului este insuficientă. Europa trebuie să creeze piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii, care oferă locuri muncă de calitate pentru toți, inclusiv pentru grupurile dezavantajate, cum ar fi femeile, tinerii și persoanele cu handicap și cele provenite din familii de migranți. Reformele statelor membre trebuie să promoveze contracte de muncă sigure, să combată activitățile independente false și să promoveze o protecție socială adecvată pentru toate tipurile de contracte. Acestea ar trebui, de asemenea, să permită intrarea și reintegrarea ușoară pe piața muncii, prin stimularea mobilității forței de muncă, asigurarea de măsuri de reintegrare și formare adecvată pentru șomeri și promovarea egalității de șanse. Ar trebui abordate și provocările create de modelele de lucru în rapidă schimbare și transformarea digitală. Angajații trebuie să aibă competențe adecvate și, așadar, trebuie să fie create oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, de perfecționare și de recalificare profesională. Raportorul consideră, de asemenea, că sunt necesare politici privind îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată, care să permită programe de lucru flexibile, utilizarea avantajoasă a concediului din motive familiale și consolidarea investițiilor în structuri de calitate și la prețuri accesibile de îngrijire a copiilor.

AVIZ al Comisiei pentru cultură și educație (12.7.2018)

destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

referitor la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro

(2018/2034(INI))

Raportor pentru aviz: Nikolaos Chountis

SUGESTII

Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

1.  ia act cu îngrijorare de persistența diferențelor socioeconomice în zona euro; consideră că accesul egal la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii pentru toți reprezintă o condiție prealabilă pentru convergența socioeconomică; atrage atenția, în această privință, asupra diferențelor persistente între statele membre și grupurile sociale în ceea ce privește principalii indicatori de educație ai UE;

2.  este profund îngrijorat de faptul că, în UE-19, rata medie a cheltuielilor publice pentru educație ca procent din PIB a scăzut de la an la an între 2009 și 2016[1]; regretă faptul că sectorul educației și al formării profesionale a fost grav afectat de politicile de austeritate și subliniază că este esențial ca sistemele publice de învățământ să fie dotate cu resurse adecvate pentru a se asigura egalitatea și incluziunea socială; solicită, prin urmare, o modificare a priorităților politicilor macroeconomice din zona euro în direcția unei creșteri a cheltuielilor publice pentru educație și formare profesională, ca investiții cu un puternic efect multiplicator; invită Comisia să introducă un indicator privind cheltuielile (în special cheltuielile publice) pentru educație sub formă de cotă din PIB (sau per student) în tabloul de bord social, pentru a monitoriza performanța statelor membre;

3.  subliniază că dezavantajele sociale sunt adesea un indicator al rezultatelor școlare slabe și viceversa; subliniază, de asemenea, că, în economiile bazate pe cunoaștere care sunt în continuă schimbare, capacitatea de inserție profesională, chiar și a studenților care dețin competențe tehnice comparabile, depinde adesea într-o măsură semnificativă de deținerea competențelor non-tehnice (comunicare, gândire critică, colaborare, inovare creativă, încredere și capacitatea de „a învăța să înveți”) pe lângă competențele de citire, de matematică sau în domeniul științelor; insistă asupra faptului că un sistem de educație și de învățare pe tot parcursul vieții, de calitate și dotat cu resurse adecvate, care promovează cu adevărat dreptul la studiu, cu politici complementare și de sprijin, inclusiv un sistem eficient de burse de studiu, poate contribui la ruperea acestui cerc vicios și la promovarea incluziunii sociale și a egalității de șanse;

4.  subliniază că, în pofida îmbunătățirii economice în zona euro și a creării de noi locuri de muncă, în unele state membre rata șomajului în rândul tinerilor rămâne la un nivel inacceptabil de ridicat și, în ciuda reducerii indicelui din 2013 până în prezent, rata șomajului în rândul tinerilor diferă foarte mult de la un stat membru la altul;

5.  constată cu mare îngrijorare că există încă un număr ridicat de cetățeni europeni cu un nivel scăzut de alfabetizare sau cu dificultăți de alfabetizare, cum ar fi analfabetismul funcțional și mediatic, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la participarea semnificativă și efectivă a acestora la viața publică și la piața forței de muncă;

6.  încurajează promovarea politicilor, cum ar fi introducerea învățământului dual; subliniază că o legătură eficientă între educație, cercetare, inovare și piața muncii poate aduce o contribuție decisivă la crearea de locuri de muncă;

7.  subliniază că un mediu de învățare sigur și adecvat este esențial pentru bunăstarea elevilor și a cadrelor didactice; invită, în acest sens, statele membre să realizeze investiții importante în întreținerea clădirilor publice, în special a școlilor, și în eliminarea barierelor arhitecturale;

8.  invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri specifice în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă, educaționale și sociale, pentru a asigura incluziunea efectivă a persoanelor cu dizabilități și a celor provenite din medii defavorizate;

9.  subliniază nevoia de a planifica și de a promova programe de orientare profesională organizate și actualizate în școli, în special în zonele rurale și în regiunile de frontieră, montane și insulare;

10.  sprijină mobilitatea studenților, a lucrătorilor, a sportivilor și a artiștilor în UE și în zona euro; este preocupat totuși de faptul că diferențele considerabile în ceea ce privește standardele de viață și de muncă în zona euro determină o migrație involuntară, exacerbând efectele așa-numitului fenomen de „exod al creierelor”; subliniază că o condiție prealabilă esențială pentru a combate fenomenul de „exod al creierelor” este crearea de locuri de muncă decente, dar și promovarea unor strategii eficiente de educație, formare și orientare profesională; solicită ca viitoarele politici în materie de educație și de ocupare a forței de muncă să se ocupe în mod eficace de acest fenomen, inclusiv prin dezvoltarea completă a spațiului european al educației; evidențiază necesitatea de a elabora un card european al studentului pentru a promova mobilitatea de studiu și a facilita recunoașterea reciprocă a titlurilor, diplomelor și calificărilor profesionale, reducând sarcinile administrative și costurile pentru studenți și instituțiile de educație și formare profesională;

11.  subliniază că, potrivit criteriilor de referință ale Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 (ET 2020), până în 2020, procentul elevilor cu vârsta de 15 ani a căror alfabetizare la citire, la matematică sau la științe este insuficientă ar trebui să scadă sub 15 %; salută includerea în noul tablou de bord social a criteriului „rezultate școlare slabe” pentru tinerii de 15 ani (pe baza rezultatelor slabe la matematică din cadrul Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA); invită totuși Comisia să includă și criteriul rezultatelor școlare slabe la citire și/sau la științe;

12.  reamintește faptul că, potrivit criteriilor de referință ale ET 2020, până în 2020, cel puțin 95 % dintre copii (cu vârsta cuprinsă între patru ani și vârsta de școlarizare obligatorie) ar trebui să participe la programe de educație timpurie; subliniază că domeniul „educație timpurie” din tabloul de bord social conține un singur indicator, și anume copiii sub trei ani încadrați într-un program de îngrijire formală; subliniază că lipsesc informațiile despre copiii mai mari, dar sub vârsta de școlarizare obligatorie, precum și informații privind amploarea îngrijirii copiilor, cuantificată prin numărul de ore de îngrijire acordată;

13.  ia în considerare rolul pozitiv al educației deschise și al universităților deschise în procesul de dobândire de cunoștințe și competențe, în special al programelor de formare online pentru angajați, întrucât aceasta este o formă de învățare dinamică care răspunde nevoilor și intereselor actuale ale participanților;

14.  consideră că sărăcia în rândul copiilor este o preocupare majoră, cu privire la care Europa ar trebui să ia măsuri drastice; solicită punerea rapidă în aplicare a unei garanții pentru copii în toate statele membre, astfel încât fiecare copil care este expus în prezent riscului de sărăcie să poată avea acces în mod gratuit la asistență medicală, educație și îngrijire, precum și la o locuință decentă și o alimentație adecvată; subliniază importanța îngrijirii prenatale și a educației timpurii antepreșcolare; solicită sisteme de învățământ favorabile incluziunii la toate nivelurile, inclusiv în privința îngrijirii după programul școlar; subliniază că punerea în aplicare a garanției pentru copii va necesita o finanțare adecvată la nivel național și european; prin urmare, solicită majorarea acestei finanțări, eventual prin Fondul social european și printr-un nou instrument de convergență pentru zona euro; solicită ca investițiile publice naționale în garanția pentru copii să fie luate în considerare în cadrul unei „reguli de argint cu privire la investițiile sociale” în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere;

15.  subliniază că unul dintre obiectivele garanției pentru tineret este de a asigura că toți tinerii sub vârsta de 25 de ani beneficiază de o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai participă la o formă de învățământ formal; prin urmare, solicită punerea în aplicare pe deplin a garanției pentru tineret, cu accent pe ofertele de calitate și asistența pentru toți NEET[2]; subliniază că acest lucru necesită o finanțare adecvată în viitorul cadru financiar multianual (CFM post-2020), inclusiv suplimentarea Fondului social european și majorarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la cel puțin 21 miliarde EUR; solicită ca investițiile publice naționale în garanția pentru tineret și pentru integrarea șomerilor de lungă durată să fie luate în considerare în cadrul unei „reguli de argint cu privire la investițiile sociale” în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere;

16.  se pronunță în favoarea unei garanții de competențe, aceasta devenind un nou drept al tuturor de a dobândi competențele fundamentale pentru secolul 21, inclusiv în domeniul alfabetizării digitale; consideră că garanția de competențe ar trebui să implice evaluări personalizate ale nevoilor de învățare, o ofertă de învățare de calitate, precum și o validare sistematică a abilităților și a competențelor dobândite, permițând recunoașterea acestora cu ușurință pe piața forței de muncă; subliniază că garanția de competențe reprezintă o investiție socială importantă, necesitând o finanțare adecvată la nivel național și european; prin urmare, solicită o majorare a finanțării garanției de competențe, eventual prin suplimentarea Fondului social european și printr-un nou instrument de convergență pentru zona euro;

17.  reiterează apelul Parlamentului European ca pachetul financiar pentru Erasmus+ să fie cel puțin triplat în următorul CFM, cu scopul de a ajunge la mult mai mulți tineri, organizații de tineret, elevi din învățământul secundar și ucenici din Europa; solicită să se acorde o atenție specială persoanelor care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat, pentru a le permite să participe la program, precum și persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu obligațiile Uniunii și ale statelor membre prevăzute în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

18.  solicită ca „regula de argint” pentru investițiile sociale să fie aplicată la implementarea Pactului de stabilitate și de creștere, și anume ca unele investiții sociale publice cu un impact pozitiv clar asupra creșterii economice (de exemplu, garanția pentru copii, garanția pentru tineret și garanția de competențe) să fie considerate eligibile pentru un tratament preferențial atunci când se evaluează deficitele publice și respectarea regulii privind datoria de 1/20; subliniază faptul că consolidarea fiscală nu ar trebui să submineze cofinanțarea națională a fondurilor europene pentru investiții sociale;

19.  solicită o finanțare adecvată în următorul CFM, pentru a se acoperi nevoile crescute; solicită, în special:

(a)  consolidarea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor printr-o finanțare cu cel puțin trei miliarde de euro pe an, în cadrul unei linii bugetare dedicate;

(b)  creșterea substanțială a pachetului financiar pentru Fondul social european;

20.  reamintește potențialul strategic al industriilor culturale și creative de a crea locuri de muncă și de a genera bogăție în Uniune; subliniază că industriile culturale și creative reprezintă 11,2 % din totalul întreprinderilor private, angajează 7,5 % din totalul persoanelor care lucrează în economia UE și generează 5,3 % din valoarea adăugată brută (VAB) europeană; subliniază rolul industriilor culturale și creative în conservarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei și contribuția lor la dezvoltarea economică, la inovare și la crearea de locuri de muncă în special pentru tineri;

21.  invită Comisia să exploateze pe deplin sinergiile potențiale între politicile UE, astfel încât să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile în cadrul programelor UE, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus +, Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Europa creativă și COSME – și fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) pentru a sprijini mai multe proiecte în domeniul industriilor culturale și creative; observă că, în special în cazul programului Europa creativă, Orizont 2020 și al fondurilor structurale (FEDR și FSE), rolul și impactul economic al industriilor culturale și creative asupra dezvoltării, ocupării forței de muncă și coeziunii teritoriale ar trebui să fie evaluate în mod specific și promovate în continuare; subliniază că acest proces ar trebui să ofere o bază solidă și coerentă pentru revizuirea CFM și pentru arhitectura viitorului program al UE post-2020;

22.  solicită o reală revizuire a politicilor UE și ale statelor membre în materie de educație, formare profesională și competențe pentru a combate fenomenul de părăsire timpurie a școlii și numărul tot mai mare de NEET și pentru a se ajunge astfel la incluziune prin educație și învățare pe tot parcursul vieții; subliniază că aceste politici destinate tinerilor, care ar trebui să vizeze și învățarea pe tot parcursul vieții, ar trebui să promoveze dezvoltarea personală și societală într-o manieră globală și nu ar trebui să fie concepute doar pentru a răspunde cerințelor de pe piața muncii;

23.  subliniază că investițiile adecvate și planificarea în domeniul educației, în special în ceea ce privește competențele digitale și programarea, sunt esențiale pentru a asigura poziția competitivă a Uniunii, disponibilitatea unor lucrători calificați și capacitatea de inserție profesională a forței de muncă;

24.  solicită Comisiei să ofere stimulente și asistență tehnică tinerilor pentru a-și deschide propriile afaceri și să propună măsuri de promovare a spiritului antreprenorial și prin intermediul programelor școlare din statele membre;

25.  solicită autorităților naționale să încurajeze întreprinderile, și prin scutiri sau stimulente fiscale pentru contribuțiile sociale, să investească în formarea angajaților lor și în angajarea tinerilor absolvenți din învățământul secundar și universitar;

26.  este de părere că îmbunătățirea corelării competențelor cu locurile de muncă și o mai bună recunoaștere reciprocă a calificărilor sunt necesare în vederea soluționării deficitelor și neconcordanțelor în materie de competențe din Uniune;

27.  recunoaște și condamnă condițiile abuzive de angajare cu care se confruntă adesea sportivii profesioniști, cum ar fi activitatea independentă fictivă, neplata salariilor, standardele neadecvate de sănătate, asigurare și pensii și subliniază nevoia de a îmbunătăți cadrul de reglementare actual; solicită Comisiei să prezinte un plan de acțiune cuprinzător pentru promovarea unor condiții decente de muncă pentru sportivii profesioniști, începând de la țările din zona euro și cu participarea tuturor partenerilor sociali din sectorul sporturilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

11.7.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

22

2

4

Membri titulari prezenți la votul final

Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Silvia Costa, Damian Drăghici, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Rupert Matthews, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

Membri supleanți prezenți la votul final

Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Morten Løkkegaard, Liadh Ní Riada, Algirdas Saudargas

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Ivo Vajgl

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

22

+

EFDD

Isabella Adinolfi

GUE/NGL

Nikolaos Chountis, Liadh Ní Riada

PPE

Andrea Bocskor, Svetoslav Hristov Malinov, Algirdas Saudargas, Michaela Šojdrová, Sabine Verheyen, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver

S&D

Silvia Costa, Damian Drăghici, Elena Gentile, Sylvie Guillaume, Petra Kammerevert, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Julie Ward

Verts/ALE

Jill Evans, Helga Trüpel

2

-

ECR

Angel Dzhambazki, Rupert Matthews

4

0

ALDE

María Teresa Giménez Barbat, Morten Løkkegaard, Ivo Vajgl

ENF

Dominique Bilde
  • [1]  Date Eurostat.
  • [2]  NEET: Tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

9.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

30

8

4

Membri titulari prezenți la votul final

Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Arne Gericke, Marian Harkin, Krzysztof Hetman, Czesław Hoc, Agnes Jongerius, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Miapetra Kumpula-Natri, Dietmar Köster, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Verónica Lope Fontagné, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Joëlle Mélin, Anthea McIntyre, Elisabeth Morin-Chartier, Georgi Pirinski, Dennis Radtke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Siôn Simon, Romana Tomc, Yana Toom, Ulrike Trebesius, Lampros Fountoulis, Renate Weber

Membri supleanți prezenți la votul final

Amjad Bashir, Ivari Padar, Csaba Sógor, Tom Vandenkendelaere,

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul fina

 

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

30

+

ALDE

Enrique Calvet Chambon, Marian Harkin, Yana Toom, Renate Weber

PPE

David Casa, Krzysztof Hetman, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Jérôme Lavrilleux, Verónica Lope Fontagné, Thomas Mann, Elisabeth Morin-Chartier, Dennis Radtke, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Csaba Sógor, Romana Tomc, Tom Vandenkendelaere

S&D

Guillaume Balas, Brando Benifei, Vilija Blinkevičiūtė, Ole Christensen, Agnes Jongerius, Javi López, Jan Keller, Miapetra Kumpula-Natri, Dietmar Köster, Ivari Padar, Georgi Pirinski, Siôn Simon

VERTS/ALE

Jean Lambert

8

-

ECR

Amjad Bashir, Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Ulrike Trebesius

ENF

Dominique Martin, Joëlle Mélin

NI

Lampros Fountoulis

4

0

EFDD

Laura Agea

GUE/NGL

Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva

PPE

Ádám Kósa

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 22 octombrie 2018
Aviz juridic - Politica de confidențialitate