Procedură : 2018/2098(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0373/2018

Texte depuse :

A8-0373/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 17
CRE 11/12/2018 - 17

Voturi :

PV 12/12/2018 - 12.17
CRE 12/12/2018 - 12.17
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0515

RAPORT     
PDF 1417kWORD 121k
21.11.2018
PE 623.832v02-00 A8-0373/2018

referitor la Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință

(2018/2098(INI))

Comisia pentru afaceri externe

Raportor: Petras Auštrevičius

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
 EXPUNERE DE MOTIVE
 ANNEX I: INDIVIDUAL CASES RAISED BY THE EUROPEAN PARLIAMENT
 ANNEX II: LIST OF RESOLUTIONS
 AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen
 INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ
 VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință

(2018/2098(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului și, în special, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ambele adoptate la New York la 16 decembrie 1966 de către Adunarea Generală a ONU,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului,

–  având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC),

–  având în vedere articolele 2, 3, 8, 21 și 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 207 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019, adoptat de Consiliu la 20 iulie 2015, și evaluarea sa la jumătatea perioadei, din iunie 2017,

–  având în vedere cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, adoptate în 1976 și revizuite în 2011,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice din 11 mai 2011 (Convenția de la Istanbul), semnată de UE la 13 iunie 2017,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Protocolul facultativ la Convenția cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituția copiilor și pornografia infantilă,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”, adoptat în 2015(SWD(2015)0182),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere Rezoluțiile 1325 (2000), 1820 (2008), 1888 (2009), 1889 (2009), 1960 (2010), 2106 (2013), 2122 (2013) și 2242 (2015) ale Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea,

–  având în vedere Rezoluțiile 2250 (2015) și 2419(2018) ale Consiliului de Securitate al ONU privind tinerii, pacea și securitatea,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în Rezoluția 1820 (2008) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, care tratează violența sexuală din perspectiva crimelor de război,

–  având în vedere Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene prezentată de Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, la 28 iunie 2016, precum și primul raport referitor la punerea sa în aplicare, intitulat „De la o viziune comună la acțiune comună: punerea în aplicare a Strategiei globale a UE”, publicat în 2017,

–  având în vedere Concluziile Consiliului privind popoarele indigene, adoptate la 15 mai 2017,

–  având în vedere Decizia 2011/168/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internațională și de abrogare a Poziției comune 2003/444/PESC(1),

–  având în vedere Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene și documentul final din 25 septembrie 2014 al reuniunii plenare la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, cunoscută drept Conferința mondială privind popoarele indigene,

–  având în vedere Declarația de la New York privind refugiații și migranții, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 19 septembrie 2016,

–  având în vedere Rezoluția nr. 69/167 din 18 decembrie 2014 a Adunării Generale a ONU, care reiterează necesitatea de a proteja și promova drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor migranților, indiferent de statutul lor în ceea ce privește migrația, și Convenția internațională din 1990 privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migrați și ale membrilor familiilor acestora,

–  având în vedere Rezoluția nr. 67/139 a Adunării Generale a ONU din 20 decembrie 2012 de instituire a Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea, având misiunea de a examina propunerile pentru un instrument juridic internațional care să promoveze și să protejeze drepturile și demnitatea persoanelor în vârstă,

–  având în vedere raportul expertului independent al ONU privind exercitarea tuturor drepturilor omului de către persoanele vârstnice la cea de-a 33-a sesiune a Consiliului ONU pentru drepturile omului din 8 iulie 2016,(2)

–  având în vedere Raportul Grupului de lucru deschis privind îmbătrânirea, la cea de a opta sa sesiune de lucru din 28 iulie 2017,(3)

–  având în vedere Declarația ministerială de la Lisabona din 2017 intitulată „O societate durabilă pentru toate vârstele: Realizarea potențialului de a trăi mai mult”, adoptată la cea de a patra Conferință ministerială a Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE) privind îmbătrânirea, care a avut loc la 22 septembrie 2017,

–  având în vedere Agenda europeană privind migrația din 13 mai 2015 (COM(2015)0240) și Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2016 privind stabilirea unui nou cadru de parteneriat cu țările terțe bazat pe Agenda europeană privind migrația (COM(2016)0385),

–  având în vedere Orientările tematice ale UE referitoare la drepturile omului, inclusiv la apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliu în 2014,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar (DIU), adoptate în 2005 și revizuite în 2009(4),

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, adoptate în 2007 și revizuite în 2017, precum și „EU-UNICEF Child Rights Toolkit: Integrarea drepturilor copiilor în cooperarea pentru dezvoltare”,

–  având în vedere Orientările UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere principiile de la Yogyakarta („Principiile și obligațiile statelor privind aplicarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului în legătură cu orientările sexuale, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale”) adoptate în noiembrie 2006, precum și cele 10 principii complementare („plus 10”) adoptate la 10 noiembrie 2017,

–  având în vedere Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere, adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere Declarația comună a Consiliului, a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în Consiliu, a Parlamentului European și a Comisiei Europene, intitulată „Noul consens european privind dezvoltarea - Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”, adoptată de Consiliu, Parlament și Comisie la 7 iunie 2017,

–  având în vedere Orientările UE privind pedeapsa cu moartea, adoptate de Consiliu în 2013,

–  având în vedere Orientările UE privind politica UE față de țările terțe în ceea ce privește tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptate în 2001 și revizuite în 2012,

–  având în vedere raportul său „Către o strategie externă a UE împotriva căsătoriilor timpurii și forțate – etapele următoare” din 4 iulie 2018(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 decembrie 2017 privind acțiunile întreprinse pentru a da curs Strategiei UE în vederea eradicării traficului de persoane (COM(2017)0728),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la protecția copiilor migranți(6),

–  având în vedere Declarația Națiunilor Unite privind dreptul și responsabilitatea indivizilor, grupurilor și organelor societății de a promova și proteja drepturile omului și libertățile fundamentale universal recunoscute (apărători ai drepturilor omului) din decembrie 1998,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/821 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de stabilire a unor obligații de diligență necesară în cadrul lanțului de aprovizionare care revin importatorilor din Uniune de staniu, tantal și tungsten, de minereuri ale acestora și de aur provenind din zone de conflict și din zone cu risc ridicat(7),

–  având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 169 privind populațiile indigene și tribale, adoptată la 27 iunie 1989,

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la exporturile de arme: punerea în aplicare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2013 referitoare la discriminarea pe criterii de castă(9) și Raportul din 28 ianuarie 2016 privind minoritățile și discriminarea pe criterii de castă al Raportorului special al ONU pentru probleme privind minoritățile, precum și instrumentul ONU de orientare privind discriminarea fondată pe criterii de descendență,

–  având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume (2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(10) și rezoluțiile sale anterioare referitoare la rapoartele anuale precedente,

–  având în vedere rezoluțiile sale referitoare la cazurile de încălcare a drepturilor omului, democrației și statului de drept adoptate în 2017,

–  având în vedere Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, decernat de Parlament, care a fost acordat, în 2017, Opoziției Democratice din Venezuela: Adunarea Națională (Julio Borges) și toți deținuții politici enumerați de Foro Penal Venezolano, reprezentați de Leopoldo López, Antonio Ledezma, Daniel Ceballos, Yon Goicoechea, Lorent Saleh, Alfredo Ramos și Andrea González,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor)(11),

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/541/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului(12), având în vedere activitatea Comisiei speciale pentru combaterea terorismului (TERR), a cărei înființare a fost decisă de Parlamentul European la 6 iulie 2017 și care a fost numită la 14 septembrie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0373/2018),

A.  întrucât respectarea și promovarea, indivizibilitatea și protejarea universalității drepturilor omului, precum și promovarea principiilor și valorilor democratice, inclusiv statul de drept, respectul pentru demnitatea umană și principiul egalității și solidarității sunt pietrele de temelie ale acquis-ului etic și juridic al UE și ale politicii sale externe și de securitate comune (PESC), precum și ale acțiunii sale externe în integralitatea ei; întrucât UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a fi principalul actor în promovarea universală și în protecția drepturilor omului, inclusiv la nivelul cooperării multilaterale, în special prin intermediul unui rol activ și constructiv în cadrul diverselor organisme ale ONU și în conformitate cu Carta Națiunilor Unite, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și dreptul internațional, precum și cu obligațiile în materie de drepturi ale omului și cu angajamentele asumate în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și al Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

B.  întrucât societatea civilă joacă un rol central în edificarea și consolidarea democrației, în monitorizarea puterii statale și în promovarea bunei guvernări, a transparenței și a responsabilității; întrucât organizațiile societății civile joacă un rol esențial de forță vitală a societății; întrucât există o legătură între o societate civilă slăbită, un spațiu politic și civic redus, creșterea corupției, inegalitatea socială și de gen, nivelul scăzut de dezvoltare umană și socioeconomică și conflictele sociale; întrucât resursele adecvate trebuie asigurate și furnizate într-o manieră cât mai eficientă pentru a consolida promovarea drepturilor omului și democrației în țările terțe, iar societatea civilă nu ar trebui obstrucționată prin legi restrictive, limite de finanțare, proceduri restrictive de autorizare și taxe prohibitive;

C.  întrucât numeroase țări din lume se confruntă cu impunitatea și cu nedreptatea, precum și cu accesul insuficient la tratamente eficace, la servicii de sprijinire a victimelor și la asistență financiară pentru victimele terorismului, în special în țările în care o mare parte a cetățenilor s-a confruntat cu terorismul;

D.  întrucât, în 2017, în întreaga lume, un număr important de actori ai societății civile, printre care avocați, intelectuali, jurnaliști, personalități religioase și apărători ai drepturilor omului, inclusiv activiști de mediu, s-au confruntat cu un spațiu tot mai redus al societății civile și au fost victime ale unui număr crescut de atacuri, persecuții, hărțuiri, arestări sau detenții arbitrare și chiar asasinate; întrucât ProtectDefenders.eu, mecanismul UE pentru apărătorii drepturilor omului, a oferit o asistență eficace sutelor de activiști, dar se confruntă cu nevoi din ce în ce mai mari; întrucât Uniunea Europeană și statele sale membre ar trebui să aloce mai multe resurse pentru o mai mare participare a societății civile și să își intensifice eforturile pentru protecția și susținerea apărătorilor drepturilor omului;

E.  întrucât politicile de sprijinire a drepturilor omului și a democrației ar trebui integrate în toate celelalte politici ale UE cu o dimensiune externă, cum ar fi dezvoltarea, migrația, securitatea, lupta împotriva terorismului, drepturile femeilor și egalitatea de gen, extinderea și comerțul, în special prin aplicarea principiului condiționalității în domeniul drepturilor omului; întrucât o mai mare coerență între politicile interne și externe ale UE, dar și între politicile externe în sine, reprezintă o condiție fundamentală pentru succesul și eficiența politicii UE în domeniul drepturilor omului;

F.  întrucât ocuparea ilegală a unui teritoriu sau a unei părți a acestuia reprezintă o încălcare constantă a dreptului internațional, care atrage după sine responsabilitatea puterii de ocupație în raport cu populația civilă în temeiul dreptului umanitar internațional,

Considerații generale

1.  își exprimă profunda preocupare cu privire la reacția de respingere a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, care s-a făcut resimțită la nivel mondial în 2017, și îndeamnă UE și statele sale membre să urmărească necondiționat integrarea standardelor internaționale și europene în materie de drepturi ale omului, stat de drept, democrație și drepturi ale minorităților pe care sunt obligate să le respecte, asigurând coerența sporită între politicile interne și externe ale UE din domeniul drepturilor omului și o mai mare coordonare între politicile externe ale statelor membre, în domenii cum ar fi migrația, combaterea terorismului și comerțul, deoarece influența UE ca actor internațional credibil și legitim depinde, în mare măsură, de capacitatea acesteia de a promova respectarea drepturilor omului și democrației, atât la nivel intern, cât și extern;

2.  reiterează faptul că statele au responsabilitatea finală de a proteja toate drepturile omului prin adoptarea și punerea în aplicare a tratatelor și a convențiilor internaționale privind drepturile omului, prin monitorizarea încălcărilor drepturilor omului și prin asigurarea unor căi de atac eficiente pentru victime; subliniază că pacea, securitatea și dezvoltarea se consolidează reciproc și depind de capacitatea de a lua măsuri împotriva abuzurilor, a crimelor împotriva umanității, a crimelor de război și a genocidului; avertizează în legătură cu restricționarea libertății de circulație, a libertății de întrunire și a libertății de exprimare;

3.  reamintește că egalitatea de gen este un principiu de bază al UE și al statelor membre, conform articolului 3 alineatul (3) din TUE, iar promovarea acesteia, integrând perspectiva de gen inclusiv în alte țări din întreaga lume prin intermediul politicilor externe, reprezintă unul dintre obiectivele principale ale UE;

4.  subliniază faptul că UE s-a angajat să promoveze egalitatea de gen și să asigure integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile sale, ceea ce reprezintă o obligație prevăzută în tratate, astfel încât egalitatea de gen să devină o prioritate esențială în toate orientările, relațiile de lucru, politicile și acțiunile UE, inclusiv acțiunile externe; susține, în consecință, eforturile coordonate ale delegațiilor UE în cadrul dialogurilor multilaterale și al activităților delegațiilor UE, cum ar fi misiunile de observare a alegerilor; subliniază că este necesar să se consolideze rolul consilierei principale pe probleme de gen al SEAE în țările terțe, al cărei obiectiv este promovarea păcii, a securității și a libertăților fundamentale, asigurând un buget special dedicat domeniului său de competențe;

5.  este de părere că o societate civilă cu adevărat independentă, pluralistă și dinamică contribuie la dezvoltare și stabilitate, asigură consolidarea democrației, inclusiv separarea puterilor, justiția socială și respectarea drepturilor omului, și promovează transparența, răspunderea și buna guvernanță, îndeosebi prin măsuri de combatere a corupției și extremismului; evidențiază rolul vital și central pe care îl joacă apărătorii drepturilor omului și ONG-urile în promovarea și sprijinirea aplicării drepturilor fundamentale consacrate în tratatele internaționale de bază privind drepturile omului, inclusiv prin desfășurarea unor programe educaționale și prin creșterea gradului de sensibilizare față de activitatea organizațiilor internaționale; subliniază că este important ca Orientările UE cu privire la apărătorii drepturilor omului să fie transpuse în practică, iar capacitatea acesteia de a menține sprijinul adecvat, prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO), destinat apărătorilor drepturilor omului și ONG-urilor aflate în situații de risc, îndeosebi prin garantarea unei capacități consolidate a mecanismului ProtectDefenders.eu, să fie asigurată;

6.  constată că este important să se acorde sprijin de urgență apărătorilor drepturilor omului, precum și că tratamentul aplicat tuturor persoanelor reținute trebuie să respecte standardele internaționale; subliniază că este preocupat în legătură cu siguranța apărătorilor drepturilor omului și că autorii infracțiunilor trebuie aduși în fața instanței; salută eforturile consecvente ale Fondului European pentru Democrație de promovare a democrației și respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în vecinătatea estică și sudică a UE; recunoaște riscurile cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului, inclusiv apărătoarele drepturilor femeilor care sunt supuse unor riscuri și amenințări specifice din cauza genului lor, precum și activiștii de mediu, și face apel la SEAE și la statele membre să le acorde o atenție specială în Orientările UE pentru apărătorii drepturilor omului; subliniază necesitatea unei coordonări puternice la nivelul UE privind cooperarea cu autoritățile din țările terțe în ceea ce privește apărătorii drepturilor omului și societatea civilă și salută inițiativele individuale ale statelor membre care se adaugă acțiunii UE;

7.  salută participarea activă a UE la Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU (CDO), în cadrul căruia Uniunea a sponsorizat și a cosponsorizat rezoluții, a făcut declarații, a intervenit în dialoguri interactive și în dezbateri și a solicitat sesiuni speciale pe tema situației drepturilor omului; recunoaște angajamentele asumate de UE pentru a aborda situațiile țărilor în cadrul CDO al ONU; subliniază importanța implicării UE în dialogurile și cooperarea privind drepturile omului la nivel multilateral; sprijină pe deplin activitatea CDO al ONU și angajamentul său pentru apărarea drepturilor omului la nivel mondial; salută activitatea Oficiului Înaltului comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului, sub conducerea lui Zeid al-Hussein; așteaptă cu nerăbdare un dialog strâns și o cooperare activă cu recent numitul înalt comisar, Michelle Bachelet; invită Comisia și statele membre să își intensifice sprijinul pentru funcționarea Oficiului înaltului comisar al Națiunilor Unite pentru drepturile omului și pentru procedurile speciale;

8.  își exprimă aprecierea față de activitatea desfășurată de serviciile pentru drepturile omului ale Comisiei și ale SEAE în sediile centrale și în delegațiile UE, precum și de reprezentantul special al UE (RSUE) pentru drepturile omului, Stavros Lambrinidis, pentru creșterea eficacității, coeziunii și vizibilității drepturilor omului în cadrul politicii externe a UE, și reamintește solicitarea sa ca mandatul RSUE să devină permanent și să crească gradul de responsabilizare; salută recenta abordare a inițiativei UE „Povești de succes din domeniul drepturilor omului”, care se axează pe cele mai bune practici din diverse țări; solicită din nou o revizuire a mandatului pentru a acorda RSUE putere de inițiativă, resurse adecvate și capacitatea de a vorbi în public pentru a raporta cu privire la rezultatele vizitelor în țările terțe și pentru a comunica pozițiile UE în materie de drepturile omului;

9.  salută Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2017 și constată că a fost adoptat cu mult mai devreme în cursul acestui an, conform așteptărilor Parlamentului exprimate în rapoartele anterioare; solicită Consiliului să își continue eforturile pentru a finaliza aceste rapoarte anuale mai devreme în cursul anului; încurajează Consiliul să se asigure că adoptarea următorului raport anual se bazează pe un proces de consultare adecvat; consideră că raportul anual este un instrument indispensabil pentru supravegherea, comunicarea și dezbaterile privind politica UE în domeniul drepturilor omului și al democrației în lume și solicită promovarea sa publică la nivel mondial;

10.  recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește procedura și formatul raportului, dar se așteaptă ca Consiliul și VP/ÎR să țină cont în și mai mare măsură de pozițiile exprimate în rezoluțiile și/sau recomandările aplicabile ale Parlamentului, în scopul de a asigura o interacțiune mai profundă și mai eficace între instituțiile UE în privința aspectelor legate de drepturile omului;

11.  reiterează importanța unei treceri în revistă a principalelor tendințe pozitive și negative, pentru a evalua eficiența acțiunilor UE; consideră, în acest sens, că o raportare publică mai riguroasă, după caz, care să aibă la bază, în special, prioritățile și indicatorii identificați, printre altele, în strategiile de țară ale UE privind drepturile omului, ar încuraja o mai mare consecvență în aplicarea clauzelor condiționalității legate de drepturile omului și în evaluarea și ajustarea impactului politicilor UE asupra drepturilor omului; subliniază necesitatea de a monitoriza și de a pune pe deplin în aplicare orientările existente ale UE;

12.  recunoaște că dialogurile privind drepturile omului (DDO) constituie un instrument valoros de diplomație mixtă pentru promovarea drepturilor omului și democrației în relațiile bilaterale cu țări terțe; observă însă obstacolele constante în calea obținerii unor rezultate concrete prin intermediul DDO-urilor, cum ar fi prevalența standardelor duble, și solicită, în acest sens, o poziție mai unificată în rândul statelor membre; invită Comisia și SEAE să caute modalități prin care să facă ODD-urile mai eficace și mai semnificative, precum și să reacționeze rapid și să le completeze atunci când acestea nu sunt constructive, recurgând la dialogul politic sau la diplomația publică; încurajează Comisia și SEAE să crească nivelul de transparență al dialogurilor, și prin intensificarea participării actorilor societății civile, și să utilizeze criterii de referință clare pentru a evalua succesul fiecărui dialog; subliniază că este important ca UE să aducă în discuție în ODD-uri cazurile individuale ale apărătorilor drepturilor omului expuși riscurilor, insistând pentru eliberarea apărătorilor închiși, precum și pentru protejarea persoanelor care se confruntă cu amenințări; recomandă, de asemenea, instituțiilor UE să asigure resurse și formare adecvate în domeniul drepturilor omului și democrației pentru funcționarii și personalul delegațiilor UE la toate nivelurile de personal;

13.  reiterează că Planul de acțiune 2015-2019 privind drepturile omului și democrația și evaluarea sa la jumătatea perioadei din 2017 trebuie să fie instrumentele de orientare pentru acțiunea în domeniul drepturilor omului și subliniază, în acest sens, necesitatea de a planifica resurse și expertiză suficiente pentru a pune în aplicare în mod corespunzător prioritățile esențiale ale UE; invită instituțiile UE și statele membre să asigure implementarea eficientă și coerentă a planului de acțiune în vigoare, inclusiv prin colaborarea reală cu organizațiile societății civile;

14.  invită UE să își consolideze instrumentele și politicile privind dezvoltarea instituțională și statul de drept și să includă criterii de referință pentru a asigura responsabilizarea și a încerca să preîntâmpine impunitatea pentru încălcările drepturilor omului; solicită utilizarea eficace a unor resurse adecvate pentru a promova și mai mult drepturile omului și democrația;

15.  reamintește, în acest sens, sprijinul crucial furnizat de IEDDO la transpunerea în practică a Cadrului strategic și Planului de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația și a orientărilor sale privind drepturile omului și a strategiilor de țară, care a permis UE să acționeze într-un mod mai strategic în acest domeniu și a asigurat responsabilitatea, vizibilitatea și eficacitatea; solicită ferm includerea IEDDO ca instrument separat și independent în arhitectura cadrului financiar multianual 2021-2027, pentru a nu-i dilua diversitatea evidentă într-un fond mai extins destinat acțiunii externe; încurajează călduros sinergiile dintre instrumentele de finanțare externă ale UE, pentru a evita dublarea eforturilor și suprapunerile și a contribui la identificarea unor posibile lacune și nevoi în materie de finanțare;

16.  reamintește că experiența dobândită și învățămintele desprinse din tranziția către democrație în cadrul politicilor de extindere și de vecinătate ar putea contribui în mod pozitiv la identificarea de bune practici care ar putea fi utilizate pentru a sprijini și consolida alte procese de democratizare la nivel mondial; își exprimă convingerea că politica europeană de vecinătate revizuită ar trebui să sprijine reformele economice, sociale și politice, să protejeze drepturile omului și să contribuie la instituirea statului de drept, menținând totodată angajamentele UE față de partenerii săi; reiterează faptul că promovarea drepturilor omului și a democrației sunt în interesul țărilor partenere și al UE; reamintește necesitatea de a dezvolta relațiile interparlamentare dintre UE și partenerii săi, în cadrul unui dialog onest și bazat pe înțelegere și încredere reciproce, pentru a promova, în mod eficace, drepturile omului;

17.  subliniază activitatea depusă de Subcomisia sa pentru drepturile omului (DROI), care menține relații strânse de colaborare cu alte instituții ale UE, RSUE, SEAE, societatea civilă, inclusiv ONG-uri, și instituții multilaterale din domeniul drepturilor omului; observă că, în 2017, DROI a întocmit trei rapoarte care au fost adoptate sub formă de rezoluții în plen și care au vizat apatridia în Asia de Sud și de Sud-Est(13), abordarea încălcărilor drepturilor omului în contextul crimelor de război și al crimelor împotriva umanității, inclusiv genocidul(14), și corupția și drepturile omului în țările terțe(15);

18.  propune lansarea, în primul trimestru al anului 2019, a unui grup operativ intern care să efectueze o analiză a promovării și integrării drepturilor omului de către comisiile sale cu mandat extern și de către delegațiile sale pentru relațiile cu țările terțe, pentru perioada 2014-2019; intenționează ca, în urma acestei analize, să elaboreze recomandări în vederea unei acțiuni parlamentare consolidate în domeniul drepturilor omului în următoarea legislatură parlamentară, inclusiv în ceea ce privește controlul activității SEAE și a Comisiei, cadrul instituțional intern și integrarea drepturilor omului în activitățile organismelor din subordinea sa;

19.  consideră că rolul rezoluțiilor adoptate în cadrul procedurii de urgență, în temeiul articolului 135 din Regulamentul de procedură, poate fi dezvoltat în continuare pentru a consolida drepturile omului și democrația prin intermediul reflecției, direcționării și eficienței sporite și oportune;

Provocări specifice legate de drepturile omului

20.  își exprimă profunda preocupare cu privire la restrângerea treptată a spațiului societății civile în 2017 și regretă faptul că apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și ONG-urile sunt de prea multe ori ținta unor acte de violență, hărțuire și intimidare, inclusiv a asasinatelor; este preocupat de impunerea continuă a unor interdicții de călătorie activiștilor pentru drepturile omului care doresc să participe la sesiuni ale Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva și ale altor instituții internaționale și condamnă în mod ferm aceste interdicții, solicitând guvernelor implicate să le ridice; subliniază că este inacceptabil ca reprezentanți ai societății civile și ai mass-mediei să fie împiedicați să participe la activitățile organismelor internaționale și insistă ca drepturile fundamentale și drepturile politice ale reprezentanților societății civile să fie respectate; este preocupat de faptul că unii activiști pentru drepturile omului pot fi reținuți la întoarcerea în țara de origine după ce au fost audiați de instituțiile internaționale;

21.  regretă că fenomenul de reducere a spațiului societății civile se face simțit tot mai mult și în democrațiile consolidate și în țările cu venituri medii și ridicate; invită UE și statele sale membre să dea un exemplu în acest sens; condamnă legislația care restricționează activitățile societății civile, cum ar fi închiderea unor ONG-uri sau indisponibilizarea activelor lor; solicită abrogarea legislației care impune cerințe arbitrare sau intruzive funcționării ONG-urilor, inclusiv dispoziții privind restricționarea finanțării din străinătate; condamnă răspândirea unor discursuri publice care subminează tot mai mult rolul organizațiilor societății civile; invită delegațiile UE și reprezentanțele diplomatice ale statelor membre să monitorizeze constant și să aducă în discuție cazurile de încălcare a libertății de întrunire și de asociere, inclusiv diferitele forme de interdicții și limitări impuse organizațiilor societății civile și activităților lor sau promovarea unor ONG-uri false sponsorizate de unele guverne; le încurajează să continue să susțină în mod activ apărătorii drepturilor omului, în special prin monitorizarea sistematică a proceselor, vizitarea lor în închisoare și prin declarații publice privind cazurile individuale, dacă este necesar;

22.  denunță amenințările grave la adresa libertății mass-mediei din 2017, atacurile împotriva jurnaliștilor atingând, potrivit indexului anual întocmit de Reporteri fără Frontiere, niveluri fără precedent în 2017; subliniază că este necesar să fie sprijinite principiile libertății de opinie și de exprimare, astfel cum sunt prevăzute la articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului; reiterează importanța libertății de exprimare, atât online, cât și offline, ca o componentă esențială în orice societate democratică, deoarece promovează o cultură a pluralismului care permite societății civile și cetățenilor să tragă la răspundere guvernele și factorii de decizie și sprijină respectarea statului de drept; condamnă cu fermitate amenințările, intimidarea și atacurile împotriva jurnaliștilor, mass-mediei independente, a bloggerilor și a avertizorilor de integritate, precum și discursurile de incitare la ură, legile privind defăimarea și incitările la violență, întrucât constituie o amenințare la adresa statului de drept și a valorilor reprezentate de drepturile omului; subliniază că, în 2017, sute de manifestanți și de jurnaliști pașnici au fost arestați, dintre care mulți au fost supuși unor rele tratamente și detenții arbitrare și au trebuit să plătească amenzi mari în procese în care nu erau garantate norme minime de procedură; îndeamnă UE să-și intensifice eforturile de a proteja dreptul la libertatea de opinie și de exprimare în toate relațiile sale cu țările terțe; subliniază importanța asigurării punerii în aplicare efective și sistematice a Orientărilor UE privind libertatea de exprimare online și offline, cât și a monitorizării cu regularitate a impactului acestora;

23.  subliniază importanța fundamentală a libertății academice, ca drept al omului protejat de tratatele internaționale; condamnă ferm orice atac împotriva libertății academice, cum ar fi uciderea, disparițiile forțate, violența, detenția, pierderea locului de muncă, atacurile asupra reputației și urmărirea penală abuzivă; evidențiază gravitatea tuturor atacurilor împotriva libertății academice, deoarece aceasta este esențială pentru crearea unei societăți democratice pluraliste;

24.  condamnă cu fermitate numărul tot mai mare de apărători ai drepturilor omului care s-a confruntat cu amenințări digitale în 2017, inclusiv compromiterea datelor prin confiscarea echipamentelor, supravegherea de la distanță și scurgerile de date; condamnă practica de supraveghere online și hackingul în scopul colectării unor informații care pot fi utilizate în cazuri juridice sau în campanii de defăimare; își exprimă preocuparea profundă cu privire la utilizarea tot mai frecventă a anumitor tehnologii de supraveghere cibernetică cu dublă utilizare împotriva politicienilor, activiștilor, a bloggerilor și jurnaliștilor; solicită cu insistență, în această privință, instituțiilor UE să actualizeze de urgență și efectiv regulamentul privind controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare;

25.  reafirmă că independența sistemului judiciar și transparența absolută a unui sistem de administrare a justiției în care toți operatorii au obligația de a-și îndeplini rolul în mod independent și corect reprezintă condiții fundamentale pentru dezvoltarea unui stat democratic și pentru protecția juridică a drepturilor omului; condamnă în totalitate toate tentativele de limitare a libertății judecătorilor, procurorilor și avocaților și toate formele de violență directă și indirectă exercitate împotriva acestora; invită Uniunea să acorde atenție maximă acestui aspect în cadrul relațiilor diplomatice dezvoltate cu țările terțe;

26.  recunoaște faptul că internetul deschis și progresele tehnologice au permis raportarea mai rapidă a încălcărilor drepturilor omului; critică tentativele unor guverne de a controla mijloacele de comunicare în masă, inclusiv internetul; este preocupat de răspândirea extinsă a știrilor false și a dezinformărilor generate de actori statali și nestatali în 2017, care este posibil să fi contribuit la răspândirea discursurilor împotriva drepturilor omului, la accesul limitat la informații libere, corecte și imparțiale, să fi incitat la violență, ură sau discriminare împotriva anumitor grupuri sau persoane și să fi afectat rezultatele unor alegeri, subminând astfel democrațiile; subliniază, în această privință, că este necesar UE să adopte un discurs pozitiv mai puternic cu privire la drepturile omului, să adopte o poziție fermă în fața guvernelor care sponsorizează dezinformarea sau contestă universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și să își intensifice eforturile de sprijinire a mass-mediei libere și independente din întreaga lume; subliniază caracterul primordial al educației, culturii, cunoașterii și gândirii critice pentru combaterea știrilor false și a propagării lor;

27.  solicită VP/ÎR să desemneze un reprezentant cibernetic al UE care să coordoneze eforturile diplomatice ale UE de a promova un internet deschis, interoperabil, sigur și fiabil în politicile externe, în care drepturile omului să fie respectate și normele privind comportamentul online responsabil al statelor să fie promovate;

28.  reafirmă că libertatea de gândire, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, inclusiv libertatea de a crede sau de a nu crede, de a practica sau de a nu practica o religie potrivit propriei alegeri, de a adopta, abandona sau schimba religia și dreptul la apostazie și la opinii ateiste, trebuie să fie în mod necondiționat consolidate peste tot în lume, în special prin dialoguri interreligioase și interculturale; condamnă discriminarea pe motive de gândire, conștiință, apartenență religioasă sau convingeri și persecuțiile și atacurile împotriva tuturor grupurilor etnice și religioase, comise în 2017; solicită să se evite instrumentalizarea religiei în scopuri politice; regretă încercările unor actori statali și nestatali de a limita libertatea de gândire, de conștiință, de religie și de convingere, libertate de întrunire și libertatea de exprimare, prin adoptarea și punerea în aplicare a unor legi privind blasfemia, printre alte mijloace; solicită măsuri suplimentare de protecție a minorităților religioase, a persoanelor necredincioase și a ateilor, inclusiv a victimelor legilor privind blasfemia; invită UE și statele sale membre să se implice mai mult în dialogurile politice pentru abrogarea acestor legi, să își intensifice eforturile pentru a consolida respectarea libertății de gândire, de conștiință, de religie și de credință, precum și pentru a promova dialogul intercultural și interreligios în interacțiunile cu țările terțe; invită Comisia și SEAE să joace un rol activ pentru a contribui la întoarcerea în siguranță și în mod voluntar a persoanelor care au fost forțate să își părăsească casele ca urmare a persecuțiilor din motive de religie sau credință; cere să se realizeze acțiuni concrete pentru punerea în aplicare efectivă a Orientărilor UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere; sprijină practica UE de a juca un rol de lider în ceea ce privește rezoluțiile tematice privind libertatea de gândire, libertatea de conștiință și libertatea religioasă în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO) și în cadrul Adunării Generale a ONU; sprijină activitatea trimisului special al UE pentru promovarea libertății de religie sau de convingere în afara UE, Ján Figel;

29.  consideră extrem de regretabil faptul că tortura, tratamentele inumane sau degradante și pedeapsa cu moartea continuă să se aplice în multe țări din întreaga lume și solicită UE să își intensifice eforturile vizând eradicarea acestora; consideră extrem de îngrijorătoare condițiile de detenție, inclusiv accesul la îngrijire și medicamente, și situația închisorilor dintr-o serie de state; salută lansarea oficială a Alianței mondiale pentru un comerț fără tortură, la 18 septembrie 2017, precum și instituirea Grupului de coordonare pentru combaterea torturii al UE, care este însărcinat cu monitorizarea transpunerii sale în practică; salută, în această privință, actualizarea legislației UE privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru pedeapsa capitală, tortură sau alte pedepse și rele tratamente; constată că, în 2017, numărul execuțiilor realizate în întreaga lume a scăzut cu 4 % în comparație cu anul precedent; face apel la țările care nu au făcut încă acest lucru să instituie un moratoriu imediat privind pedeapsa cu moartea, ca pas înspre abolirea acesteia; consideră că este esențială combaterea tuturor formelor de tortură și de rele tratamente ale persoanelor deținute, inclusiv de natură psihologică, și intensificarea eforturilor pentru respectarea dreptului internațional în domeniu și asigurarea despăgubirii victimelor;

30.  condamnă cu fermitate toate crimele oribile și încălcările drepturilor omului comise de actori statali și nestatali, inclusiv împotriva unor cetățeni care își exercită pașnic drepturile omului; își exprimă consternarea față de varietatea infracțiunilor comise, printre care se numără crime, acte de tortură, viol, sclavie și sclavie sexuală, recrutarea de copii soldați, convertirile religioase forțate și asasinatele sistematice îndreptate împotriva minorităților religioase; îndeamnă UE și statele sale membre să combată genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război și să asigure aducerea în fața justiției a autorilor acestora; invită UE să ofere sprijin organizațiilor și echipelor de investigare ale ONU care colectează, păstrează și protejează probe – digitale sau de alt tip – ale crimelor comise de oricare dintre părțile la aceste conflicte, pentru a facilita urmărirea lor penală la nivel internațional; observă că o serie de platforme de internet au șters probe video referitoare la potențiale crime de război ca parte a activității lor de eliminare a conținutului cu caracter terorist și de propagandă;

31.  sprijină rolul esențial jucat de Curtea Penală Internațională (CPI) în cazurile în care statele în cauză nu pot sau nu doresc să își exercite jurisdicția; solicită UE și statelor sale membre să ofere sprijin financiar și diplomatic CPI; face apel la UE și la statele sale membre să încurajeze toate statele membre ale ONU să ratifice și să pună în aplicare Statutul de la Roma al CPI și este dezamăgit profund de retragerile din statut sau de amenințările cu retragerea; face apel, de asemenea, la toți semnatarii Statutului de la Roma să își coordoneze acțiunile și să coopereze cu CPI; invită toate statele membre să ratifice amendamentele de la Kampala privind crima de agresiune și să includă „crimele de atrocitate” pe lista infracțiunilor pentru care UE are competențe; reiterează importanța altor mecanisme esențiale care vizează eliminarea impunității, inclusiv utilizarea jurisdicției universale, și invită statele membre ale UE să adopte legislația necesară; reamintește, în acest sens, că drepturile victimelor trebuie să constituie elementul central al tuturor acțiunilor; își reiterează apelul adresat ÎR/VP de a numi un RSUE pentru dreptul internațional umanitar și justiție internațională, cu mandatul de a promova, integra și reprezenta angajamentul UE față de lupta împotriva impunității;

32.  salută eforturile UE de a sprijini instituirea în Siria de către ONU a Mecanismului internațional, imparțial și independent (MIII) care să acorde asistență în investigarea infracțiunilor grave; subliniază necesitatea de a institui un mecanism independent similar în alte țări; invită UE și statele membre ale UE, care nu au făcut încă acest lucru, să contribuie financiar la MIII;

33.  reafirmă că statele membre pot să aducă alte state în fața Curții Internaționale de Justiție pentru încălcarea tratatelor internaționale, precum Convenția ONU împotriva torturii, pentru a stabili răspunderea de stat, ca mijloc indirect de stabilire pe cale judecătorească a răspunderii penale individuale într-o etapă ulterioară;

34.  regretă profund nerespectarea dreptului internațional umanitar (DIU) și condamnă ferm atacurile mortale desfășurate cu o frecvență alarmantă împotriva spitalelor, școlilor și altor ținte civile în cadrul conflictelor armate purtate în lume în 2017; este de părere că condamnarea internațională a atacurilor trebuie să fie susținută de investigații independente și de o tragere la răspundere veritabilă; salută activitatea desfășurată de lucrătorii umanitari care furnizează ajutor umanitar; invită statele membre, instituțiile UE și VP/ÎR să asigure că politicile și acțiunile UE privind DIU sunt elaborate în mod coerent și eficace și să facă uz de toate instrumentele de care dispun pentru a aborda această problemă; concluzionează că ar fi trebuit puse la dispoziție o raportare mai detaliată realizată de UE și de statele sale membre cu privire la implementarea Orientărilor privind promovarea respectării dreptului internațional umanitar în anumite situații de conflict, nu în ultimul rând în Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația; invită comunitatea internațională să creeze instrumente de reducere la minimum a decalajului alertă-răspuns pentru a preveni apariția, reapariția și escaladarea conflictelor violente, cum ar fi sistemul de alertă timpurie al UE; solicită UE și statelor sale membre să mărească sprijinul financiar pentru ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare; ia act de reducerea cu 2,4 % a asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) din 2016 până în 2017 și de faptul că AOD nu atinge obiectivul de 0,7 % din VNB;

35.  reamintește Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la utilizarea dronelor înarmate(16); își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului juridic internațional; invită din nou UE să elaboreze urgent un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru utilizarea dronelor înarmate pentru a asigura că statele membre, în conformitate cu obligațiile legale care le revin, nu comit asasinate cu țintă precisă ilegale și nu facilitează comiterea unor astfel de asasinate de către alte state; invită Comisia să informeze Parlamentul în mod adecvat cu privire la utilizarea fondurilor UE pentru toate proiectele de cercetare și dezvoltare asociate cu construcția de drone; solicită efectuarea unor evaluări ale impactului asupra drepturilor omului în ce privește viitoarele proiecte de dezvoltare a dronelor;

36.  invită ÎR/VP și statele membre ale UE să extindă regimul UE de măsuri restrictive pentru a include un regim de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului, astfel încât deciziile de aplicare a sancțiunilor specifice PESC să aibă la bază încălcări grave ale drepturilor omului, în mod similar Legii Magnitsky;

37.  îndeamnă ÎR/VP și statele membre să depună eforturi pentru interzicerea la nivel internațional a sistemelor de armament în care nu există control uman asupra utilizării forței, după cum a solicitat Parlamentul în diferite ocazii și, în pregătirea reuniunilor relevante la nivelul ONU, să dezvolte și să adopte urgent o poziție comună privind sistemele de arme autonome și să transmită un mesaj unitar în cadrul forumurilor relevante și să acționeze în consecință;

38.  subliniază că corupția subminează statul de drept, democrația și competitivitatea economiilor și pune drepturile omului în pericol; subliniază că trebuie sprijiniți apărătorilor drepturilor omului și avertizorii care combat corupția; solicită îmbunătățiri ale mecanismelor și practicilor anticorupție, cum ar fi impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și țărilor care comit infracțiuni grave de corupție; invită SEAE și Comisia să elaboreze o programare comună privind drepturile omului și combaterea corupției, în special inițiative pentru îmbunătățirea transparenței, combaterea impunității, consolidarea agențiilor anticorupție, precum și un grad mai mare de transparență și de trasabilitate a utilizării fondurilor europene; invită Comisia să negocieze dispoziții anticorupție în cadrul tuturor acordurilor comerciale viitoare; reamintește recomandările privind corupția și drepturile omului formulate în Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe(17) și solicită monitorizarea acestora de către instituțiile și statele membre ale UE;

39.  își exprimă îngrijorarea cu privire la distrugerea, faptele ilegale de jaf și vandalism asupra siturilor de patrimoniu cultural și sprijină ferm inițiativele de stabilire a faptelor, de protejare și salvare a patrimoniului;

40.  subliniază importanța alegerilor libere și corecte pentru procesele democratice și își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului de scrutinuri ilegitime din întreaga lume; reamintește că mijloacele de informare independente sunt esențiale pentru organizarea de alegeri libere și corecte; solicită UE să nu recunoască rezultatele alegerilor fraudate sau falsificate și să utilizeze toate instrumentele diplomatice, economice și de politică de care dispune pentru a apăra credibilitatea alegerilor din întreaga lume și pentru a obliga țările să respecte criteriile pentru alegeri libere și corecte; consideră că sprijinul oferit de UE proceselor electorale și democrației din întreaga lume – misiunile sale electorale și monitorizarea ulterioară, asistența electorală pe care o oferă și, în special, rolul activ jucat de Parlament în această privință – este extrem de important; subliniază importanța observării alegerilor în contextul tranzițiilor democratice pașnice, a consolidării statului de drept, a pluralismului politic și a îmbunătățirii participării femeilor la procesele electorale, precum și a transparenței și respectării drepturilor omului; reamintește că este important ca organizațiile societății civile locale să fie implicate în procesul de observare a alegerilor și aplicarea recomandărilor emise de misiunile de observare a alegerilor; consideră că interferența în alegerile altor state prin intermediul operațiunilor cibernetice încalcă dreptul persoanelor de a-și alege în mod liber reprezentanții;

41.  salută semnarea de către UE a Convenției de la Istanbul și subliniază necesitatea combaterii violenței împotriva femeilor, inclusiv a violenței domestice, prin toate mijloacele; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice și să pună în aplicare această convenție cât mai curând posibil; sprijină, în acest sens, inițiativa comună Spotlight a UE-ONU; îndeamnă țările să își îmbunătățească legislației pentru a aborda, cât mai devreme posibil, violența bazată pe gen, mutilarea genitală feminină și violența sexuală; reamintește că violența împotriva femeilor este profund înrădăcinată în inegalitatea de gen, prin urmare trebuie abordată în mod exhaustiv și subliniază importanța protecției sociale și a serviciilor sociale; subliniază că pentru elaborarea unei legislații și a unor strategii eficiente de combatere a violenței pe criterii de gen este esențial să se dispună de statistici fiabile privind prevalența, cauzele și consecințele tuturor tipurilor de violență împotriva femeilor; solicită, așadar, UE să ofere sprijin țărilor în vederea îmbunătățirii colectării datelor în acest domeniu și să respecte obligațiile legale internaționale; cere UE să colaboreze cu alte țări pentru a intensifica finanțarea și programele menită să prevină și să răspundă la violența sexuală și violența de gen din întreaga lume; condamnă toate formele de violență și de exploatare fizică, sexuală și psihologică, violul în masă, traficul și încălcarea drepturilor sexuale și reproductive ale femeilor; subliniază că îngrijirile medicale adecvate și accesibile și respectarea universală și accesul la drepturile sexuale și reproductive, inclusiv dreptul la avort, ar trebui garantate pentru toate femeile și că ele ar trebui să poată lua decizii libere și responsabile privind sănătatea lor, corpul lor și viața lor sexuală și reproductivă; subliniază că educația este un instrument esențial pentru combaterea discriminării și a violenței împotriva femeilor și copiilor; condamnă reinstituirea regulii „călușului mondial”;

42.  subliniază că UE trebuie să își mențină angajamentul de a respecta integral obligațiile și angajamentele pentru drepturile femeilor care decurg din CEDAW, Platforma de acțiune de la Beijing, Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, precum și să respecte rezultatele conferințelor de revizuire;

43.  reamintește publicarea în august 2017 a primului Raport anual din 2016 cu privire la punerea în aplicare a Planului de acțiune II pentru egalitatea de gen 2016-2020 (GAP II), care evidențiază o serie de tendințe pozitive în transformarea vieților fetelor și ale femeilor prin asigurarea integrității fizice și psihologice a fetelor și a femeilor, prin promovarea drepturilor economice și sociale și consolidarea rolului și a participării lor; consideră că UE ar trebui să continue integrarea sprijinului acordat femeilor în operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC), în prevenirea conflictelor și în reconstrucția post-conflict; reiterează importanța Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea; subliniază că este esențială o mai mare implicare a sectorului public și a celui privat pentru respectarea drepturilor femeilor și a participării acestora la instituțiile publice și private, la elaborarea politicilor, la viața economică și la procesele de pace; subliniază faptul că activitatea economică joacă un rol important în consolidarea drepturilor femeilor; îndeamnă Comisia să ia inițiativa în combaterea exploatării și abuzului sexual în sectorul umanitar și în sectorul ajutorului pentru dezvoltare, deoarece aceste sectoare ar trebui să respecte cele mai înalte standarde de responsabilitate și asumare a răspunderii pentru activitatea lor; subliniază că trebuie revizuite ș consolidate procedurile și regulile pentru intervenții;

44.  invită SEAE să se asigure că rezultatele celei de-a 62-a sesiuni a Comisiei pentru statutul femeii (CSW) vor fi incluse în politicile sale și vor oferi un nou impuls în atingerea egalității de gen și autonomizarea femeilor și fetelor din mediul rural;

45.  subliniază că este important ca educația și pregătirea în domeniile STIM, dar și în științele umane, să fie accesibile femeilor și fetelor, cu un accent special pe creșterea dezvoltarea talentelor și a competențelor, precum și a participării lor la sectoarele STIM;

46.  invită Comisia să exploreze modalități și mijloace pentru ca UE să adere unilateral la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, având în vedere că toate statele membre ale UE au ratificat CDC a ONU și că legislația primară și secundară a UE conține dispoziții de fond privind protecția drepturilor copilului; invită țările care nu au ratificat încă Convenția ONU cu privire la drepturile copilului să facă acest lucru de urgență; salută adoptarea Orientărilor revizuite ale UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului și subliniază că trebuie garantat că toți copiii beneficiază de acestea, inclusiv cei marginalizați și cei aflați în situații vulnerabile; subliniază faptul că copiii sunt deseori expuși la forme de abuzuri specifice, cum ar fi căsătoriile între copii, prostituția copiilor, folosirea soldaților-copii, mutilarea genitală, exploatarea prin muncă a copiilor și traficul de copii, mai ales în timpul crizelor umanitare și al conflictelor armate, și, prin urmare, necesită o protecție mai mare; solicită UE să coopereze cu țările terțe pentru a pune capăt căsătoriilor forțate, a celor la o vârstă fragedă și a celor între copii, stabilind 18 de ani ca vârstă minimă legală pentru căsătorie, impunând verificarea vârstei ambilor soți și a consimțământului lor deplin și liber, introducând înregistrările obligatorii ale căsătoriilor și asigurând respectarea acestor reguli; subliniază că trebuie intensificată implicarea UE în abordarea protecției copiilor, în special a minorilor neînsoțiți, și trebuie acordată o atenție deosebită educației și sprijinului psihosocial; solicită o implementare adecvată a Orientărilor privind protejarea școlilor și a universităților de utilizări în scopuri militare în timpul conflictelor armate; solicită o soluție urgentă la problema copiilor apatrizi, din interiorul și din afara UE, în special a celor născuți în afara țării de origine a părinților și a copiilor migranți în conformitate cu dreptul internațional; îndeamnă UE și statele sale membre să elaboreze un plan de acțiune pentru a împiedica reținerea copiilor ca urmare a statutului lor de migrant, în conformitate cu Declarația de la New York pentru refugiați și migranți; reamintește dreptul la protecție specială în interesul superior al copilului;

47.  invită UE și statele sale membre să instituie transparență totală și monitorizarea fondurilor alocate țărilor terțe pentru cooperarea în domeniul migrației și să asigure faptul că o astfel de cooperare nu aduce beneficii, directe sau indirecte, sistemelor de securitate, de poliție și judiciare implicate în încălcări ale drepturilor omului în acest context; subliniază posibilitatea separării cooperării pentru dezvoltare de cooperarea legată de readmisia sau gestionarea migrației; este preocupat de posibila instrumentalizare a politicii externe a UE ca „gestionare a migrației” și subliniază că toate încercările de a colabora cu țări terțe, inclusiv cu țările de origine și de tranzit, pe probleme de migrație trebuie să fie însoțită de îmbunătățirea condițiilor vizând drepturile omului din țările respective, precum și de respectarea dreptului internațional în domeniul drepturilor omului și al refugiaților; își exprimă îngrijorarea profundă și solidaritatea față de numărul mare de refugiați, migranți și persoane strămutate intern care suferă de pe urma gravelor încălcări ale drepturilor omului ca victime ale conflictelor, ale persecuțiilor, ale greșelilor de guvernare și ale migrației ilegale, ale traficului de persoane și ale rețelelor de traficanți; subliniază nevoia urgentă de a rezolva cauzele profunde ale fluxurilor de migrație și, prin urmare, de a se ocupa de dimensiunea externă a fenomenului migrației, inclusiv prin găsirea unor soluții sustenabile la conflicte și la subdezvoltare economică, în vecinătatea noastră și la nivel mondial, dezvoltând cooperarea și parteneriatele cu țările terțe în cauză care respectă dreptul internațional, care garantează respectarea drepturilor omului și păstrează credibilitatea UE atât în interiorul, cât și în afara UE; invită UE și statele sale membre să acorde asistență umanitară în domeniul educației, locuințelor, sănătății și în alte domenii în care migranții și refugiații au nevoie de sprijin, precum și să asigure punerea în aplicare adecvată a politicilor de returnare; subliniază că este important ca UE să încurajeze țările respective să semneze Protocolul de la Palermo împotriva introducerii ilegale de migranți; ia act de faptul că, în 2017, ONU a înregistrat aproximativ 258 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât țara în care s-au născut ; invită Comisia să trateze în continuare protecția și promovarea drepturilor migranților și refugiaților ca pe o prioritate în politicile sale; insistă asupra necesității de a elabora și de a aplica mai bine cadre de protecție pentru migranți și refugiați, în special prin rute sigure și legale pentru migranți și prin acordarea de vize umanitare; cere Parlamentului să supravegheze acordurile privind migrația; regretă orice încercare de a obstrucționa, de a afecta credibilitatea sau chiar de a incrimina asistența umanitară și insistă asupra necesității consolidării capacității de căutare și de salvare a persoanelor aflate în primejdie pe mare și pe uscat, pentru a ne îndeplini principalele obligații în temeiul dreptului internațional; subliniază că, la 1 ianuarie 2017, numărul persoanelor care aveau reședința într-un stat membru al UE, dar aveau cetățenia într-o țară terță, se ridica la 21,6 milioane, reprezentând 4,2 % din populația UE-28; invită statele membre să se angajeze într-un dialog serios pentru a ajunge la o înțelegere comună, incluzivă, responsabilități partajate și un obiectiv unitar în ceea ce privește migrația; salută inițiativa ONU privind Pactul global al ONU pentru o migrație sigură, ordonată și legală și Pactul global privind refugiații al UNHCR, precum și rolul central atribuit drepturilor omului în aceste pacturi;

48.  deplânge persistența traficului de persoane; subliniază faptul că traficul de persoane transformă oamenii în mărfuri și constituie una dintre cele mai grave forme de încălcare a drepturilor omului; subliniază, în acest sens, importanța unei abordări coerente a dimensiunilor interne și externe ale politicilor UE de combatere a traficului de ființe umane la toate nivelurile; invită UE și statele membre să își intensifice cooperarea cu țările terțe pentru a investiga toate etapele traficului de ființe umane, inclusiv toate formele de exploatare a persoanelor, în special a femeilor și a copiilor, cum ar fi traficul de organe, munca forțată și exploatarea sexuală, și să coopereze cu ONU și societatea civilă în acest domeniu; cere principii clare și instrumente juridice care să trateze încălcările drepturilor omului legate de maternitatea prin mame surogat; își exprimă preocuparea profundă cu privire la vulnerabilitatea extremă a migranților și a refugiaților, în special a femeilor și a copiilor, la exploatare, introducere ilegală și trafic de ființe umane, inclusiv în punctele de acces ale migranților; subliniază că trebuie promovate politici centrate pe victime, trebuie prevenit și redus acest tip de infracțiuni și trebuie stopate profiturile generate de traficul de ființe umane;

49.  încurajează toate țările, inclusiv statele membre, și UE să se angajeze în negocieri pentru adoptarea unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind drepturile omului pentru corporațiile transnaționale și alte întreprinderi, prin participarea activă la grupul de lucru interguvernamental deschis creat de ONU; insistă încă o dată asupra nevoii de a aplica rapid Principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului, în special în ceea ce privește pilonul al treilea privind accesul la o cale de atac; recunoaște importanța majoră a Pactului global al ONU și a planurilor naționale de acțiune privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului; subliniază importanța unui plan de acțiune al UE privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului și îndeamnă Comisia să accelereze elaborarea acestuia cu scopul de a aplica integral principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului; încurajează toate firmele, inclusiv cele cu sediul în UE, să-și respecte obligația de diligență și reafirmă, în plus, importanța promovării responsabilității sociale a întreprinderilor și a întreprinderilor europene care joacă un rol principal în promovarea unor standarde la nivel internațional în ceea ce privește afacerile și drepturile omului; invită toate țările să aplice efectiv și rapid principiile directoare ale ONU privind activitățile întreprinderilor și drepturile omului și să garanteze că întreprinderile respectă drepturile omului și standardele sociale și de muncă din jurisdicțiile lor; încurajează toate țările să trateze problema întreprinderilor care utilizează materii prime sau alte mărfuri provenite din zone de conflict; își reiterează apelul pentru includerea unor norme privind răspunderea întreprinderilor pentru încălcări ale drepturilor omului în acordurile dintre UE și țările terțe; subliniază că victimelor încălcărilor drepturilor omului care au legătură cu activitatea întreprinderilor ar trebui să li se garanteze accesul la căi de atac corespunzătoare și efective; reafirmă nevoia urgentă de a trata cazurile de abuzuri împotriva drepturilor omului și de corupție în rândul întreprinderilor atunci când apar, precum și de a asigura faptul că acestea pot fi trase la răspundere; regretă că nu a existat o acțiune a Comisiei, conform solicitărilor din Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 referitoare la răspunderea întreprinderilor pentru încălcări grave ale drepturilor omului în țările terțe(18); solicită să se adopte măsuri obligatorii pentru sectorul industrial, pentru a eradica munca copiilor și pentru a preveni încălcarea drepturilor omului; invită Comisia să instituie un grup operativ interinstituțional dedicat activităților întreprinderilor și drepturilor omului și să exploreze inițiative vizând obligația de diligență la nivelul UE;

50.  reamintește că UE s-a angajat să plaseze drepturile omului și democrația în centrul relațiilor sale cu țările terțe; subliniază, prin urmare, că promovarea drepturilor omului și a principiilor democratice, inclusiv implementarea clauzelor de condiționalitate privind drepturile omului în acordurile internaționale, trebuie sprijinită prin toate politicile UE care au o dimensiune externă, inclusiv prin politica comercială; reliefează rolul pe care îl pot juca relațiile comerciale în dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare și în păstrarea piețelor lor locale; subliniază că sprijinul pentru sistemele democratice și aspirațiile pentru libertatea popoarelor ar trebui să continue să fie liniile directoare pentru interesele economice ale UE; reamintește că coerența politicilor este esențială pentru dezvoltare și subliniază importanța integrării drepturilor omului în politicile comerciale și de dezvoltare în toate etapele acestora; solicită UE să se asigure că pentru bunurile care circulă pe teritoriul său în cadrul sistemelor de certificare etică nu a fost folosită munca forțată și munca copiilor; cere introducerea unui instrument special conceput pentru a monitoriza și a consolida politica de gen în acordurile comerciale; salută programele, proiectele și finanțarea UE în țări terțe și subliniază că trebuie evaluate și prevenite toate încălcările prin crearea unui mecanism de depunere a plângerilor pentru persoane și grupuri;

51.  consideră că sistemele generalizate de preferințe tarifare SGP+ reprezintă unul dintre principalele instrumente de politică comercială ale UE care promovează democrația, dezvoltarea durabilă, drepturile omului și standardele de mediu în țările terțe; invită Comisia să reexamineze și să monitorizeze mai bine sistemele SGP+ pentru a asigura respectarea standardelor în materie de drepturi ale omului de către țările beneficiare; subliniază că, în cadrul SGP+ revizuit, Comisia ar trebui să urmărească creșterea transparenței și răspunderii acestui mecanism, stabilind proceduri clare pentru o participare constructivă și lărgită a organizațiilor societății civile, și elaborând evaluări eficiente ale impactului asupra drepturilor omului înainte de a fi acordate preferințe comerciale și în timpul implementării; cere să se analizeze includerea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale pe lista de convenții obligatorii pentru acordarea statutului SGP+; îndeamnă Comisia să continue să finanțeze inițiative ale societății civile care monitorizează implementarea acestui sistem; subliniază că este importantă introducerea unor forme de cooperare pentru a facilita dezvoltarea economică și socială a țărilor terțe, acordând o atenție deosebită nevoilor populațiilor lor;

52.  invită statele membre să respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme și, în special, să pună capăt tuturor transferurilor de arme, echipamente și materiale de supraveghere și obținere de informații care ar putea fi utilizate de guverne pentru reprimarea drepturilor omului și atacarea civililor; subliniază că comerțul mondial cu arme și materiale de război contribuie la folosirea acestora în numeroase conflicte din țările terțe; constată că statele membre ale UE se numără printre cei mai mari exportatori de arme la nivel mondial și consideră că este esențial ca standardele internaționale care reglementează vânzările de arme să fie întărite și consolidate la nivel mondial;

53.  condamnă cu fermitate toate formele de discriminare, inclusiv cele motivate de rasă, religie, castă sau sisteme similare de statut moștenit, orientare sexuală și identitate de gen, dizabilitate sau orice alt statut; este alarmat de numeroasele manifestări ale rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță și de lipsa reprezentării politice pentru grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi minoritățile etnice, lingvistice și religioase, persoanele cu dizabilități, comunitatea LGBTI, femeile și copiii; solicită UE să își intensifice eforturile vizând eradicarea, fără deosebire, a tuturor formele de discriminare și pentru a promova conștientizarea, o cultură de toleranță și incluziune, și o protecție specială pentru grupurile cele mai vulnerabile, prin intermediul unor dialoguri politice și privind drepturile omului, al activității delegațiilor UE și prin diplomația publică; face apel la toate țările să se asigure că instituțiile lor respective oferă o protecție juridică eficace în jurisdicțiile lor; subliniază importanța elaborării unor strategii de educație în școli pentru a sensibiliza copiii și pentru a le pune la dispoziție instrumentele de care au nevoie pentru a identifica toate formele de discriminare;

54.  subliniază că trebuie integrate în mod credibil principiul accesibilității universale și drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile relevante ale UE, inclusiv în domeniul cooperării pentru dezvoltare, și subliniază caracterul prescriptiv și orizontal al acestei chestiuni; cere UE să includă lupta împotriva discriminării pe motive de dizabilități în acțiunile sale externe și în politicile privind ajutorul pentru dezvoltare; invită guvernele țărilor terțe să revizuiască toată legislația în vederea armonizării în conformitate cu Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CRPD); solicită tuturor țărilor să ratifice Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități și reiterează importanța implementării sale eficiente;

55.  salută participarea UE și a statelor sale membre la cea de-a 8-a sesiune a Grupului de lucru deschis al ONU cu privire la dedicat îmbătrânirii și, în special, contribuțiile și declarațiile lor comune cu privire la egalitate, nediscriminare, violență, abuz și neglijarea persoanelor în vârstă; rămâne preocupat de prevalența discriminării pe criterii de vârstă și a altor bariere în calea respectării drepturilor persoanelor în vârstă; solicită UE și statelor membre să sprijine pe deplin procesul grupului de lucru, inclusiv prin alocarea și/sau sprijinirea alocării unor resurse adecvate pentru funcționarea acestuia și, de asemenea, să răspundă la viitoarele cereri de propuneri, să se consulte și să implice persoanele în vârstă în pregătirea acestora, precum și să includă persoanele în vârstă în delegațiile lor respective;

56.  salută participarea activă a UE la întâlnirea dedicată examinării Strategiei regionale europene de implementare a Planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea de la Madrid (MIPAA), care a avut loc la Lisabona în 2017; subliniază că MIPAA poate contribui semnificativ la o mai bună respectare a drepturilor persoanelor în vârstă;

57.  condamnă detenția arbitrară, tortura, persecuțiile și asasinarea persoanelor LGBTI; recunoaște faptul că orientarea sexuală și identitatea de gen pot crește riscul de discriminare, violență și persecuție; observă că, în mai multe țări de pe glob, persoanele LGBTI se confruntă în continuare cu persecuții și violențe din cauza orientării lor sexuale; condamnă încălcările comise împotriva femeilor și a grupurilor minoritare, care încalcă dreptul fundamental la integritate fizică și la identitate, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor și mutilările sexuale ale persoanelor intersexuale; constată că 72 de țări continuă să incrimineze relațiile între persoane de același sex, în 13 țări ajungându-se chiar la pedeapsa cu moartea; îndeamnă aceste state să își schimbe imediat legislația; salută eforturile UE de a îmbunătăți drepturile persoanelor LGBTI și protecția juridică a acestora; îndeamnă delegațiile UE și ambasadele statelor membre să aplice integral Orientările UE privind persoanele LGBTI; invită Comisia să întocmească rapoarte anuale cu privire la punerea în aplicare a concluziilor Consiliului în acest sens; constată că, conform evaluării primului an de punere în aplicare a Planului de acțiune privind egalitatea de gen 2016-2020(PAG II), o treime din delegații au promovat drepturile omului persoanelor LGBTI;

58.  condamnă încălcările drepturilor omului ce continuă să fie comise împotriva persoanelor care suferă din cauza ierarhiilor de castă și a discriminărilor pe criterii de castă, a segregării continue și a obstacolelor impuse de sistemul castelor, inclusiv a refuzului accesului la un loc de muncă, la justiție și la alte drepturi fundamentale ale omului; își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu discriminarea instituționalizată și cu rata alarmantă a atacurilor violente pe criterii de apartenență la o castă; invită UE și statele membre să-și intensifice eforturile și să sprijine inițiativele la nivelul ONU și la nivelul delegațiilor pentru eliminarea discriminării pe criterii de apartenență la o castă;

59.  subliniază importanța aplicării politicilor de egalitate care să permită tuturor minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice, precum și popoarelor indigene să se bucure de drepturile lor fundamentale; salută Rezoluția 71/178 a Adunării Generale a ONU privind drepturile popoarelor indigene, care proclamă anul 2019 ca An internațional al limbilor indigene; reamintește că, potrivit Raportorului special privind drepturile popoarelor indigene, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare discriminării, a atacurilor și a amenințărilor împotriva popoarelor indigene, precum și a incriminării și a uciderii celor care își apără pământurile, teritoriile și resursele, în special a femeilor; subliniază că UE trebuie să asigure protecția acestor apărători și să se asigure că toate infracțiunile sunt investigate, iar cei vinovați sunt trași la răspundere; îndeamnă UE și statele membre să acționeze pentru recunoașterea, protejarea și promovarea deplină a drepturilor popoarelor indigene; invită țările să ratifice dispozițiile Convenției nr. 169 a OIM privind populațiile indigene și tribale;

60.  ia act de multiplele avantaje ale internetului; este preocupat, însă, de faptul că marii operatori comerciali colectează în masă, în scopuri de marketing și fără consimțământul și/sau știința acestora, datele cu caracter personal ale utilizatorilor, care ar putea fi folosite în moduri dăunătoare, de exemplu pentru a reprima apărătorii drepturilor omului, pentru a le submina libertatea de exprimare și pentru a influența rezultatele alegerilor și procesul decizional politic; invită întreprinderile de date să își ia angajamente privind drepturile omului; regretă modelele de afaceri bazate pe încălcări ale drepturilor omului și solicită colectarea datelor cu caracter personal în conformitate cu normele privind protecția datelor și cu drepturile omului; invită comunitatea internațională, inclusiv UE și statele sale membre, să consolideze și să implementeze urgent o legislație eficientă în acest domeniu;

61.  recunoaște că terorismul și radicalizarea reprezintă amenințări acute pentru democrație și drepturile omului și care, astfel, afectează întreaga societate; regretă că atacurile comise în 2017 au vizat adeseori chiar persoanele sau grupurile care întruchipează aceste valori; condamnă cu fermitate faptul că în 2017 au avut loc la nivel mondial peste 1 000 de atacuri teroriste, care s-au soldat cu aproximativ 6 123 de decese; sprijină eforturile UE de prevenire și combatere a terorismului și radicalizării, inclusiv inițiativele și rețelele la nivelul UE, cum ar fi Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare, însă reiterează că toate eforturile trebuie să se conformeze legislației internaționale privind drepturile omului; reamintește că educația este un instrument privilegiat pentru combaterea radicalizării; subliniază că trebuie acordată o atenție și sun sprijin special victimelor terorismului, inclusiv sprijin psihologic, evaluări individuale pentru fiecare victimă, consiliere juridică, acces la justiție, servicii de traducere și interpretare și servicii eficiente de sprijinire a victimelor în general; subliniază că strategiile de combatere a terorismului trebuie să respecte statul de drept și să asigure respectarea drepturilor omului; recomandă ca cooperarea cu țări terțe în domeniul combaterii terorismului să cuprindă evaluări detaliate ale riscurilor la adresa libertăților fundamentale și a drepturilor omului, precum și garanții în cazul încălcărilor; invită Comisia să dezvolte un schimb mai bun de informații și o mai bună coordonare prin intermediul canalelor și agențiilor sale, pentru a preveni, a identifica și a aduce rapid în fața justiției pe cei responsabili;

62.  reamintește că sancțiunile sunt un instrument indispensabil al PESC; îndeamnă Consiliul să adopte sancțiunile prevăzute de legislația UE atunci când sunt considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor PESC, în special cu scopul de a proteja drepturile omului și de a consolida și sprijini democrația, asigurându-se în același timp că acestea nu au impact asupra populației civile; cere ca aceste sancțiuni să se concentreze pe funcționarii identificați ca fiind responsabili pentru încălcările drepturilor omului, pentru a-i pedepsi pentru infracțiunile și abuzurile comise;

63.  este de părere că sportul poate juca un rol pozitiv în promovarea drepturilor omului; regretă însă că există o corelare specifică între anumite încălcări ale drepturilor omului și evenimente sportive majore în țările care găzduiesc astfel de evenimente sau care candidează să devină țări-gazdă; reamintește că aceste încălcări includ evacuările, reducerea la tăcere a societății civile și a apărătorilor drepturilor omului și exploatarea lucrătorilor la construirea facilităților sportive de mari dimensiuni; invită UE să elaboreze un cadru de politică la nivelul Uniunii referitor la sport și drepturile omului și să colaboreze cu federațiile sportive naționale, companiile și organizațiile societății civile cu privire la modalitățile participării acestora la astfel de evenimente; invită organismele și organizațiile sportive naționale și internaționale și țările-gazdă ale evenimentelor majore să se angajeze în favoarea bunei guvernări și a protecției drepturilor omului, inclusiv a drepturilor lucrătorilor și a libertății mass-media, să se angajeze că pun în aplicare măsuri anticorupție imediat înaintea și în timpul evenimentelor sportive majore și că oferă mecanisme reparatorii pentru toate abuzurile în materie de drepturile omului; salută decizia luată în noiembrie 2017 de Organizația Internațională a Muncii de a închide un caz împotriva statului Qatar cu privire la tratamentul aplicat lucrătorilor migranți în cadrul pregătirilor pentru Cupa mondială FIFA 2022; ia act de acordul asupra reformelor, care, dacă ar fi implementat efectiv, va oferi lucrătorilor o mai bună protecție;

64.  îndeamnă UE să pună în aplicare politici eficiente și sustenabile împotriva schimbărilor climatice globale; subliniază că schimbările climatice reprezintă una dintre principalele cauze ale strămutării interne și ale migrației forțate; invită comunitatea internațională să elaboreze măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de protejare a celor afectați; observă că politica externă a UE ar trebui să dezvolte capacități de monitorizare a riscurilor legate de schimbările climatice, inclusiv pentru prevenirea crizelor și depistarea probabilității de izbucnire a unor conflicte; consideră că acțiunile climatice rapide și mare amploare contribuie în principal la prevenirea riscurilor sociale, economice, dar și a celor de securitate, la prevenirea conflictelor și a instabilității și, în cele din urmă, la evitarea unor costuri politice, sociale și economice majore; subliniază, astfel, importanța integrării diplomației din domeniul climei în toate politicile UE de prevenire a conflictelor, prin extinderea și adaptarea amplorii misiunilor și programelor desfășurate de UE în țările terțe și în zonele de conflict; subliniază, așadar, necesitatea de a pune în aplicare rapid politici care să permită reducerea impactului schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris;

°

°  °

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului special al UE pentru drepturile omului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului de Securitate al ONU, Secretarului General al ONU, Președintelui celei de-a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Președintelui Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, precum și șefilor delegațiilor UE.

(1)

JO L 76, 22.3.2011, p. 56.

(2)

A/HRC/33/44.

(3)

A/AC.278/2017/2.

(4)

JO C 303, 15.12.2009, p. 12.

(5)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0292.

(6)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0201.

(7)

JO L 130, 19.5.2017, p. 1.

(8)

JO C 75, 26.2.2016, p. 111.

(9)

JO C 181, 19.5.2016, p. 69.

(10)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0494.

(11)

JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(12)

JO L 88, 31.3.2017, p. 6.

(13)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0247.

(14)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0288.

(15)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0346.

(16)

JO C 285, 29.8.2017, p. 110.

(17)

Texte adoptate, P8_TA(2017)0346.

(18)

Texte adoptate, P8_TA(2016)0405.


EXPUNERE DE MOTIVE

Raportorul plasează rolul Parlamentului de control asupra executivului în centrul prezentului raport. Controlul parlamentar trebuie să fie luat în serios, iar comisiile își dezvoltă și își consolidează constant activitățile, pentru a permite Parlamentului să își exercite controlul asupra altor instituții, să monitorizeze utilizarea adecvată a bugetului UE și să asigure transpunerea corectă în practică a legislației UE. Raportul de față se concentrează pe integrarea drepturilor omului în politica externă a UE și pe măsura în care acest lucru a fost realizat în 2017 ca parte a controlului parlamentar asupra politicii externe și de securitate comune.

Raportul își propune

–  să examineze și să prezinte observații cu privire la politica și acțiunile Uniunii Europene din 2017 privind drepturile omului, pe baza Raportului anual adoptat de Consiliu la 28 mai 2018 și a documentelor pe care se întemeiază acesta, în special, Cadrul strategic al UE privind drepturile omului și democrația (2012-2022) și actualul Plan de acțiune (2015-2019),

–  să ofere o imagine de ansamblu asupra acțiunilor Parlamentului European în domeniul drepturilor omului, inclusiv acordarea Premiului Saharov pentru 2017 și rezoluțiile de urgență adoptate.

Acțiunea externă a Uniunii Europene și drepturile omului

Uniunea Europeană este întemeiată pe un angajament puternic de a promova și proteja în întreaga lume drepturile omului, democrația și statul de drept. Pacea, dezvoltarea și prosperitatea durabile nu pot exista fără respectarea drepturilor omului. Acest angajament stă la baza tuturor politicilor interne și externe ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană promovează în mod activ și apără drepturile universale ale omului în interiorul frontierelor sale și în relațiile cu țările terțe. De-a lungul timpului, UE a adoptat documente de referință importante privind promovarea și protecția drepturilor omului și a elaborat o serie de instrumente diplomatice și de cooperare pentru a sprijini promovarea drepturilor omului la nivel mondial.

Tratatul de la Lisabona plasează drepturile omului și democrația în centrul relațiilor externe ale Uniunii Europene, afirmând că

Acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea și extinderea sa și pe care intenționează să le promoveze în lumea întreagă: democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectarea demnității umane, principiile egalității și solidarității, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional. Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta relații și a construi parteneriate cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, regionale sau globale care împărtășesc principiile prevăzute la primul paragraf. Aceasta promovează soluții multilaterale pentru problemele comune, în special în cadrul Organizației Națiunilor Unite. [articolul 21 alineatul (1) din TUE]

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, relațiile externe ale UE sunt în principal conturate și puse în practică de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este, în același timp, vicepreședinte al Comisiei. Înaltul Reprezentant este asistat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).

În iunie 2012, Consiliul a adoptat un Cadru strategic privind drepturile omului și democrația. Cadrul stabilește obiectivele generale ale UE în domeniul drepturilor omului și definește principiile, obiectivele și prioritățile pentru a îmbunătăți eficacitatea și consecvența politicii UE în următorii zece ani, în perioada 2012-2021. Aceste principii includ integrarea drepturilor omului în toate politicile UE.

Cadrul este operaționalizat prin planul de acțiune periodic care îl însoțește. Acesta stabilește obiective concrete, cărora le atribuie termene și părți interesate relevante. A fost adoptat un prim plan de acțiune pentru perioada 2012-2014, urmat de un al doilea plan de acțiune pentru 2015-2019. Acesta se bazează pe ansamblul de politici al UE privind drepturile omului și sprijinirea democrației în domeniul acțiunii externe, îndeosebi pe Orientările UE, pe seturi de instrumente și pe alte poziții convenite, precum și pe diferitele instrumente de finanțare externă. Actualul plan de acțiune conține 34 de tipuri de acțiuni, care corespund următoarelor obiective mai ample: stimularea implicării actorilor locali, abordarea provocărilor din domeniul drepturilor omului, asigurarea unei abordări cuprinzătoare, bazate pe drepturile omului, a conflictelor și crizelor, promovarea unei mai bune coerențe și consecvențe și o politică a UE de promovare a drepturilor omului și a democrației mai consecvente și mai eficiente. În 2017 a fost adoptată o evaluare la jumătatea perioadei a planului de acțiune.


ANNEX I: INDIVIDUAL CASES RAISED BY THE EUROPEAN PARLIAMENT

(JANUARY - DECEMBER 2017)

COUNTRY

Individual

BACKGROUND

ACTION TAKEN BY THE PARLIAMENT

AZERBAIJAN

Afgan Mukhtarli

On May 29, 2017, Afgan Mukhtarli, an Azerbaijani exiled journalist, was abducted in Tbilisi.

He fled to Georgia from Azerbaijan in 2014. Prior to his departure, Mukhtarli had received threats in relation to his investigative reporting on alleged corruption in the Azerbaijani Defense Ministry and was investigating the assets of the first family of Azerbaijan in Georgia.

On 12 January 2017 he was sentenced to 6 year imprisonment for illegally crossing the border with 10,000 of undeclared euros and assaulting a border guard. He denies all the charges.

 

In its resolution of 15 June 2017, the European Parliament:

- Strongly condemns the abduction of Afgan Mukhtarli in Tbilisi and his subsequent arbitrary detention in Baku;

- Calls on the Azerbaijani authorities to immediately and unconditionally drop all charges against and release Afgan Mukhtarli, as well as all those incarcerated as a result of the exercise of their fundamental rights, including freedom of expression;

- Reiterates its urgent call on the Azerbaijani authorities to end the practices of selective criminal prosecution and imprisonment of journalists, human rights defenders and others who criticise the government, and to ensure that all persons detained, including journalists and political and civil society activists, enjoy full due process rights and are covered by fair trial norms;

BAHRAIN

Mohamed Ramadan

Ali Moosa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nabeel Rajab

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Abdulhadi al-Khawaja

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Khalil Al Halwachi

Mohammed Ramadan, a 32-year-old airport security guard, was arrested by the Bahraini authorities for allegedly taking part in a bombing in Al Dair on 14 February 2014, together with Ali Moosa, that killed a security officer and wounded several others.

A Bahraini court sentenced Ramadan and Moosa to death. However, both retracted their confession, claiming that they confessed after being tortured in the custody of the Criminal Investigations Directorate (CID). This sentence was upheld by the Court of Cassation, Bahrain’s highest court of appeal, in late 2015. A final date for the execution is still to be cleared.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nabeel Rajab is a prominent Bahraini human rights defender who was sentenced to two years in prison for discussing Bahrain’s restrictions on freedom of expression and for addressing Bahrain’s poor human rights record in TV interviews. On 21st February 2018 he has been sentenced to additional 5 years in prison on charges of “spreading false rumors in time of war” “insulting public authorities”, and “insulting a foreign country”. Poor prison conditions have brought him to hospital in numerous occasions.

 

 

Abdulhadi Al-Khawaja is a Bahraini/Danish human rights activist who was heavily involved in the 2011 pro-democratic uprisings. He was arrested by the authorities along with other 13 activists (known as the Bahrain 13). In June 2011 he was sentenced to life in prison for politically motivated charges, notably his peaceful role in the protests.

 

Khalil al-Halwachi is a 57-year-old Bahraini scholar, former political activist held in the kingdom’s Jau Prison. He was convicted to 10 years in prison in an unfair, politically motivated trial. He has been subjected to ill treatment, including denial of medical care, by detaining authorities.

In its resolution of 16 February 2017, the European Parliament:

- Deeply deplores the decision of Kuwait and Bahrain to return to the practice of capital punishment; reiterates its condemnation of the use of the death penalty, and strongly supports the introduction of a moratorium on the death penalty as a step towards its abolition;

- Calls on His Majesty Sheikh Hamad bin Isa Al Khalifa of Bahrain to halt the executions of Mohamed Ramadan and Hussein Moosa, and on the Bahraini authorities to ensure a re-trial in compliance with international standards; recalls that all allegations of human rights violations committed during the proceedings must be duly investigated;

- Recalls that the EU opposes capital punishment and considers it to be a cruel and inhuman punishment which fails to act as a deterrent to criminal behaviour and is irreversible in the event of error;

 

- Urges the EEAS and the Member States to intervene with the Bahraini Government in order to appeal for the release of Nabeel Rajab and of all those held solely on the basis of their peaceful exercise of freedom of expression and assembly, and to urge the Bahraini Government to stop the excessive use of force against demonstrators or the practice of arbitrary revocation of citizenship;

 

 

 

 

 

- Calls for the release of Abdulhadi al-Khawaja and Khalil Al Halwachi;

BELARUS

Mikalay Statkevich

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sergei Kulinich

Sergei Kuntsevich

Uladzimir Nyaklyayev

Pavel Seviarynets

Vitali Rymashevski

Anatol Liabedzka

Yuri Hubarevich

March Ales Lahvinets

 

 

 

 

 

Oleg Volchek

Anatoli Poplavni

Leonid Sudalenka

Mikalay Statkevich, prominent Belarusian opposition leader and former presidential candidate, was expected to lead the demonstration in Minsk on 15 November 2017 against a so-called “social parasites tax” on the under-employed. He was arrested and kept in a KGB detention centre for three days, with no information as to his whereabouts. He has been detained several times since January 2017, and has spent about 35 days in jail in the same year.

On 5th November, 2017, he has been released from jail after serving a five-day term following a court ruling that he took part in an unsanctioned rally.

After his release Statkevich told journalists that police warned him of unspecified consequences if he continues “violating the law on public gatherings.”

 

On 25 March 2017, police in Belarus have arrested hundreds of people during the above-mentioned protests. Thousands defied a ban to protest, taking to the streets of Minsk and other cities. Demonstrators tried to march down one of the major streets in Minsk, but were blocked by police who began arresting them, along with journalists covering the protest. The authorities had already jailed more than 100 opposition supporters for terms of between three and 15 days in the lead-up to the demonstration, reports said.

 

On the same day, police raided the offices of human rights group Vesna preventatively arresting at least 57 persons involved in the monitoring of ongoing peaceful protests. Prior to this, other human rights defenders, such as Oleg Volchek, Anatoli Poplavn and Leonid Sudalenka were detained and sentenced to short terms of imprisonment.

In its resolution, adopted on 6 April 2017, the European Parliament:

- Condemns the undue restrictions on the right of peaceful assembly, freedom of expression and freedom of association, including on those expressing opinions about social and other public issues, and, most particularly, the harassment and detention of independent journalists, opposition members, human rights activists and other protesters;

 

 

 

 

 

 

 

- Condemns the crackdown on peaceful protesters and the repressions in the run-up to and during the demonstrations of 25 March 2017; stresses that despite the international community’s calls for restraint, the response by the security services was indiscriminate and inappropriate; expresses its concern over the latest developments in Belarus and highlights a clear need for a broader democratisation process in the country;

 

 

- Calls on the Belarusian authorities to immediately and unconditionally release and drop all judicial charges against all peaceful protesters, journalists, human rights defenders, civil society activists and opposition members who have been detained in connection with the current wave of demonstrations; considers the practice of preventive arrests totally unacceptable; urges the authorities to immediately disclose information about all those arrested to their families and the wider public;

 

CAMBODIA

Khem Sokha

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sam Rainsy

Um Sam An

Hong Sok Hour

Tep Vanny

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CNRP

Khem Sokha is a Cambodian former politician and activist who most recently served as the President of the Cambodia National Rescue Party (CNRP). In September 2017, the Phnom Penh Municipal Court charged Sokha with “treason and espionage”, and for allegedly orchestrating the 2014 Veng Sreng street protests. He was arrested at his home on September 3, 2017. Hun Sen and other Cambodian government officials alleged that Sokha was conspiring with unnamed foreigners.

 

 

 

 

 

 

 

Opposition leader Sam Rainsy remains in self-imposed exile and faces trial in absentia after 2 arrest warrant were issued against him. Other activist and opposition leaders, including Um Sam An, Hong Sok Hour and Tep Vanny were convicted and imprisoned.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

On 17 November 2017, the Supreme Court ruled to dissolve the Cambodia National Rescue Party, removing the only existing electoral threat to Prime Minister Hun Sen. The case relied on the narrative that the CNRP was attempting to overthrow the government through a so-called “colour revolution” aided by the United States.

In its resolution of 14 September 2017, the European Parliament:

- Strongly condemns the arrest of CNRP President Kem Sokha on a number of charges that appear to be politically motivated; calls for the immediate and unconditional release of Kem Sokha, for all charges against him to be dropped, and for an end to threats of arrest against other opposition lawmakers;

- Expresses its deep concerns about the worsening climate for opposition politicians and human rights activists in Cambodia, and condemns all acts of violence, politically motivated charges, arbitrary detention, questioning, sentences and convictions in respect of these individuals;

 

 

- Urges the Cambodian authorities to revoke the arrest warrant for, and drop all charges against, opposition leader and lawmaker Sam Rainsy, and to release and drop charges against other opposition officials and human rights defenders who have been convicted, charged, and imprisoned, notably National Assembly Member Um Sam An, Senator Hong Sok Hour and land rights activist Tep Vanny;

- Urges the Cambodian Government to ensure due process in all measures taken, including the right to appeal, and to respect the rights to freedom of association and expression;

 

 

 

In its resolution of 14 December 2017, the European Parliament:

- Expresses its serious concerns at the dissolution of the CNRP; deeply regrets the prohibition of the party, which is evidence of further autocratic action by Prime Minister Hun Sen; urges the government to reverse the decision to dissolve the CNRP, to restore the elected members of the national parliament and commune council to their positions, to allow the full participation of opposition parties in public life and to ensure free space for action for media and civil society organisations and to put an end to the climate of fear and intimidation, as these are all preconditions for free, inclusive and transparent elections;

- Expresses grave concerns about the conduct of credible and transparent elections in Cambodia in 2018 following the decision by the Supreme Court to dissolve the CNRP; stresses that an electoral process from which the main opposition party has been arbitrarily excluded is not legitimate, and that a transparent and competitive election is a key instrument in guaranteeing peace and stability in the country and the entire region;

CHINA

Liu Xiaobo

Lee Ming-che

Liu Xiaobo, the prominent Chinese writer and human rights activist has been formally detained in prison four times over the course of the last 30 years; whereas Liu Xiaobo was jailed for 11 years in 2009 for ‘inciting subversion of state power’ after he helped to write a manifesto known as ‘Charter 08’; whereas the formal procedures followed in Liu Xiaobo’s prosecution have not allowed for him to be represented or be present himself at formal proceedings, and diplomats from over a dozen states, including several Member States, were denied access to the court for the duration of the trial;

Liu Xiaobo’s wife, Liu Xia, although never charged with any offence, has been under house arrest since he was awarded the Peace Prize in 2010, and has, since then, been denied almost all human contact, except with close family and a few friends;

In its resolution of 6 July 2017, the European Parliament:

- Calls on the Chinese Government to release, immediately and unconditionally, the 2010 Nobel Peace Prize winner Liu Xiaobo and his wife Liu Xia from house arrest and allow him to obtain medical treatment wherever they wish;

- Urges the Chinese authorities to allow Lui Xiaobo unrestricted access to family, friends, and legal counsel;

- Calls on the Chinese authorities to release Lee Ming-che immediately, as no credible evidence related to his case has been provided, to disclose information about his exact whereabouts, and to ensure, in the meantime, that Lee Ming-che is protected from torture and other ill-treatment, and that he is allowed access to his family, a lawyer of his choice and adequate medical care;

ERITREA

Abune Antonios

Dawit Isaak

 

Abune Antonios, the Patriarch of the Eritrean Orthodox Church, the nation’s largest religious community, has been in detention since 2007, having refused to excommunicate 3 000 parishioners who opposed the government; whereas since then, he has been held in an unknown location where he has been denied medical care;

Dawit Isaak, a dual citizen of Eritrea and Sweden, was arrested on 23 September 2001, after the Eritrean Government outlawed privately owned media; whereas he was last heard from in 2005; whereas Dawit Isaak’s incarceration has become an international symbol for the struggle for freedom of the press in Eritrea, most recently acknowledged by an independent international jury of media professionals awarding him the UNESCO/Guillermo Cano World Press Freedom Prize 2017 in recognition of his courage, resistance and commitment to freedom of expression;

In the September 2001 crackdown, 11 politicians – all former members of the Central Council of the ruling People’s Front for Democracy and Justice (PFDJ), including former Foreign Minister Petros Solomon – were arrested after they published an open letter to the government and President Isaias Afwerki calling for reform and ‘democratic dialogue’; whereas 10 journalists, including Isaak, were arrested over the following week;

In its resolution of 9 July 2017, the European Parliament:

- Condemns in the strongest terms Eritrea’s systematic, widespread and gross human rights violations; calls on the Eritrean Government to put an end to detention of the opposition, journalists, religious leaders and innocent civilians; demands that all prisoners of conscience in Eritrea be immediately and unconditionally released, notably Dawit Isaak and the other journalists detained since September 2001, and Abune Antonios; demands that the Eritrean Government provide detailed information on the fate and whereabouts of all those deprived of physical liberty;

- Recalls the decision of the African Commission on Human and Peoples’ Rights of May 2017, and demands that Eritrea immediately confirm the well-being of Dawit Isaak, release him, let him meet family and legal representatives and award him the necessary compensation for his years of imprisonment; further calls on Eritrea to lift the ban on independent media, as also ruled by the African Commission;

- Calls on the Eritrean Government to release Abune Antonios, allow him to return to his position as Patriarch, and cease its interference in peaceful religious practices in the country; recalls that freedom of religion is a fundamental right, and strongly condemns any violence or discrimination on grounds of religion;

ETHIOPIA

Dr Merera Gudina

Dr Fikru Maru

Berhanu Nega

Jawar Mohammed

On 30 November 2016, Ethiopian security forces arrested Dr Merera Gudina, the Chairman of the Ethiopian Oromo Federalist Congress opposition party in Addis Ababa, following his visit to the European Parliament on 9 November 2016, where he shared a panel with other opposition leaders and allegedly violated the law implementing the state of emergency by ‘creating pressure against the government’, ‘threatening society through the means of violence’ and attempting to ‘disrupt constitutional order’; whereas his bail request has been denied and he is still being held in custody awaiting the verdict; whereas on 24 February 2017, Dr Gudina and two co-defendants, Berhanu Nega and Jawar Mohammed were charged with four separate counts of non-compliance with the Ethiopian criminal code;

In its resolution of 18 May 2017, the European Parliament:

- Calls on the Ethiopian Government to immediately release on bail and drop all charges against Dr Merera Gudina, Dr Fikru Maru and all other political prisoners, and drop the cases against Berhanu Nega and Jawar Mohammed, who were charged in absentia and are currently in exile; stresses that for any dialogue with the opposition to be seen as credible, leading opposition politicians, such as Dr Merera Gudina, have to be released; calls on the EU High Representative to mobilise EU Member States to urgently pursue the establishment of a UN-led international inquiry for a credible, transparent and independent investigation into the killings of protesters and to put pressure on the Ethiopian government to grant its consent;

GUATEMALA

Laura Leonor Vásquez Pineda

Sebastián Alonzo Juan

Victor Valdés Cardona

Diego Esteban Gaspar

Roberto Salazar Barahona

Winston Leonardo Túnchez Cano

Fourteen murders and seven attempted murders of human rights defenders in Guatemala were registered between January and November 2016 by the Unit for the Protection of Human Rights Defenders of Guatemala (UDEFEGUA); whereas, according to the same sources, in 2016 there were 223 aggressions overall against human rights defenders, including 68 new legal cases launched against human rights defenders; whereas environmental and land rights defenders and those working on justice and impunity were the most frequently targeted categories of human rights defenders;

2017 has already seen the killing of human rights defenders Laura Leonor Vásquez Pineda and Sebastián Alonzo Juan, in addition to the journalists reported to have been killed in 2016 – Victor Valdés Cardona, Diego Esteban Gaspar, Roberto Salazar Barahona and Winston Leonardo Túnchez Cano;

In its resolution of 16 February 2017, the European Parliament:

- Condemns in the strongest terms the recent murders of Laura Leonor Vásquez Pineda, Sebastian Alonzo Juan and the journalists Victor Valdés Cardona, Diego Esteban Gaspar, Roberto Salazar Barahona and Winston Leonardo Túnchez Cano, as well as each of the 14 assassinations of other human rights defenders in Guatemala carried out in 2016; extends its sincere condolences to the families and friends of all of those human rights defenders;

- Calls for the urgent and mandatory implementation of the precautionary measures recommended by the IACHR and calls on the authorities to reverse the decision that unilaterally removes national precautionary measures benefitting human rights defenders;

 

INDONESIA

Hosea Yeimo

Ismael Alua

On 19 December 2016 Hosea Yeimo and Ismael Alua, two Papuan political activists, were detained and charged with ‘rebellion’ under the Indonesian Criminal Code, following peaceful political activities; whereas Hosea Yeimo and Ismael Alua were released on bail on 11 January 2017; whereas legal proceedings of the case continue; whereas, if convicted, they can face up to life imprisonment;

In its resolution of 19 January 2017, the European Parliament:

- Welcomes the release on bail of Hosea Yeimo and Ismael Alua on 11 January 2017; notes that the legal proceedings of the case will continue; calls on the Delegation of the EU to Indonesia to follow these legal proceedings;

- Asks the Indonesian authorities to consider dropping the charges against Hosea Yeimo, Ismael Alua and other prisoners of conscience against whom charges have been brought for peacefully exercising their right of freedom of expression;

LAOS

Somphone Phimmasone

Soukane Chaithad

Lod Thammavong,

March 2017 three Lao workers, Mr Somphone Phimmasone, Mr Soukane Chaithad and Ms Lod Thammavong, were sentenced to prison terms of between 12 and 20 years and the equivalent of tens of thousands of euros in fines for criticising the government on social media in relation to alleged corruption, deforestation, and human rights violations, while working in Thailand; whereas the three also stood accused of participating in an anti-government demonstration outside the Lao Embassy in Thailand in December 2015;

In its resolution of 14 September 2017, the European Parliament:

- Strongly condemns the prison sentences against Somphone Phimmasone, Soukane Chaithad and Lod Thammavong, and calls for their immediate release;

- Calls on the Vice-President of the Commission / High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy to urgently raise the case of Somphone Phimmasone, Lod Thammavong and Soukane Chaithad with the Government of Laos; calls on the EU Delegation to Laos to closely monitor the human rights situation in the country and, specifically, to be present at any proceedings held against Phimmasone, Thammavong and Chaithad, and to continue to raise the cases of jailed and missing individuals with the Lao authorities;

NICARAGUA

Francisca Ramirez

Francisca Ramirez, Coordinator of the National Council for the Defence of Land, Lake and Sovereignty, presented a formal complaint in December 2016 regarding acts of repression and aggressions experienced in Nueva Guinea; whereas Francisca Ramirez has been intimidated and arbitrarily detained and her family members have been violently attacked in retaliation to her activism;

Journalists in Nicaragua face harassment, intimidation and detention, and have received death threats;

In its resolution of 16 February 2017, the European Parliament:

- Urges the government to refrain from harassing and using acts of reprisal against Francisca Ramirez and other human rights defenders for carrying out their legitimate work; calls on the Nicaraguan authorities to end the impunity of perpetrators of crimes against human rights defenders; supports the right of environmental and human rights defenders to express their protest without retaliation; calls on Nicaragua to effectively launch an independent environmental impact assessment before engaging in further steps and to make the whole process public;

PAKISTAN

Asia Bibi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Shahbaz Bhatti

Salmaan Taseer

 

 

 

 

 

 

Taimoor Raza

The case of Aasiya Noreen, better known as Asia Bibi, continues to be a matter of grave importance for human rights concerns in Pakistan; whereas Asia Bibi, a Pakistani Christian woman, was convicted of blasphemy by a Pakistani court and sentenced to death by hanging in 2010; whereas should the sentence be carried out Asia Bibi would be the first woman to be lawfully executed in Pakistan for blasphemy; whereas various international petitions have called for her release on the grounds that she was being persecuted for her religion;

Christian minority minister Shahbaz Bhatti and Muslim politician Salmaan Taseer were murdered by vigilantes for advocating on her behalf and speaking out against the ‘blasphemy laws’; whereas, despite the temporary suspension of Asia Bibi’s death sentence, she remains incarcerated to the present day and her family remains in hiding;

On 10 June 2017 a Pakistani counter-terrorism court sentenced Taimoor Raza to death for allegedly committing ‘blasphemy’ on Facebook; whereas the activist Baba Jan and 12 other demonstrators have been sentenced to life imprisonment, the most severe sentence ever to have been handed down for demonstrating;

In its resolution of 15 June 2017, the European Parliament:

- Calls on the Pakistani Government to take urgent action to protect the lives and rights of journalists and bloggers; expresses its concern at the request made by the Pakistani authorities to Twitter and Facebook to disclose information about their users in order to identify individuals suspected of ‘blasphemy’; calls on the Government and Parliament of Pakistan to amend the Prevention of Electronic Crimes Act 2016 and to remove the overly wide-ranging provisions for monitoring and retaining data and shutting down websites on the basis of vague criteria; calls also for all death sentences handed down on charges of ‘blasphemy’ or political dissent to be commuted, including the sentence against Taimoor Raza; calls in this context on the President of Pakistan to make use of his power of clemency;

- Urges the Government of Pakistan to resolve, in as positive and swift a manner as possible, the ongoing case of Asia Bibi; recommends that steps be taken to ensure the safety of Ms Bibi and her family in the light of the historic treatment of victims of blasphemy allegations by vigilantes and non-judicial actors;

PHILIPPINES

Leila M. De Lima

Senator De Lima is a human rights advocate and the highest profile critic of Philippine President Rodrigo Duterte’s anti-drug campaign;

On 23 February 2017, an arrest warrant was issued against Senator Leila M. De Lima of the Philippines from the opposition Liberal Party on charges of alleged drug-related offences; she was arrested and detained; if convicted, she could face a sentence from 12 years up to life in prison and be expelled from the Senate; there are numerous claims of torture in places of detention that are not giving rise to inquiries;

Senator De Lima led the investigation into the alleged extrajudicial killings of an estimated 1 000 or more drug suspects in Davao, while President Duterte was mayor of the city; whereas following the hearings, Senator De Lima was exposed to a torrent of harassment and intimidation from the authorities, and these attacks have intensified over the last eight months;

Human rights defenders face regular threats, harassment, intimidation and cyber bullying; whereas those violating the rights of these groups are not being held to account owing to the fact that proper investigations are not being conducted;

In its resolution of 15 March 2017, the European Parliament:

- Calls for the immediate release of Senator Leila M. De Lima and for her to be provided with adequate security whilst in detention; calls on the authorities of the Philippines to ensure a fair trial, recalling the right to the presumption of innocence, to drop all politically motivated charges against her and to end any further acts of harassment against her;

- Strongly condemns the high number of extrajudicial killings by the armed forces and vigilante groups related to the anti-drug campaign; expresses its condolences to the families of the victims; expresses grave concern over credible reports to the effect that the Philippine police force is falsifying evidence to justify extrajudicial killings, and that overwhelmingly the urban poor are those being targeted; calls on the authorities of the Philippines to immediately carry out impartial and meaningful investigations into these extrajudicial killings and to prosecute and bring all perpetrators to justice; calls on the EU to support such investigations; calls on the authorities of the Philippines to adopt all necessary measures to prevent further killings;

- Calls for the EU to closely monitor the case against Senator De Lima;

RUSSIA

Alexei Navalny and other protestors

Following the protests across Russia 26 March 2017, opposition politician Alexei Navalny was detained and fined USD 350 for organising banned protests and sentenced to 15 days in jail;

The verdict of the Leninsky Court in Kirov (8 February 2017) against Russian opposition politician Alexei Navalny on charges of embezzlement attempts served to silence yet another independent political voice in the Russian Federation; whereas the European Court of Human Rights has ruled that Navalny was denied the right to a fair trial in his prosecution in 2013 on the same charges;

whereas the Russian Government has opened a criminal investigation against unidentified people who called on internet for a demonstration in Moscow on 2 April 2017 demanding the resignation of Prime Minister Dmitry Medvedev, an end to Russian military operations in Ukraine and Syria, the release of Navalny and payment of compensation to activists detained during a Moscow protest on 26 March; whereas on 2 April at least 31 people were arrested during opposition protests in Moscow and thereafter detained for ‘breaches of public order’;

In its resolution of 6 April 2017, the European Parliament:

- Condemns the police operations in the Russian Federation attempting to prevent and disperse peaceful anti-corruption demonstrations, and detaining hundreds of citizens, including Alexei Navalny, whose organisation initiated the demonstrations;

- Expresses strong concern that the detaining of Alexei Navalny demonstrates a case of the Russian authorities using the law on public assemblies to fast-track peaceful protesters to prison and commit subsequent systemic abuse;

- Condemns the constant efforts to silence Alexey Navalny, and expresses support for his organisation’s efforts to raise awareness of, and combat, corruption in public institutions and among political representatives and public office holders; regards with deep concern the Court decision of February 2017, which effectively excludes Alexey Navalny from the political arena, further constrains political pluralism in Russia and raises serious questions as to the fairness of democratic processes in Russia;

UKRAINE

The cases of Crimean Tatars

Ilmi Umerov, Crimean Tatar Leader and Deputy Chair of the Mejlis, was sentenced to a period of two years in prison for voicing dissent against the illegal annexation of the Crimean peninsula under Article 280.1 of the Russian criminal code on ‘public calls to action aimed at violating Russia’s territorial integrity’;

Akhtem Chiygoz, Deputy Chair of the Mejlis, was sentenced to eight years of imprisonment for ‘organising mass disturbances’ on 26 February 2014;

Journalist Mykola Semena received a suspended prison sentence for a period of two-and-a-half years and a three-year ban on conducting journalistic work on the basis of Article 280.1 of the Russian criminal code on ‘public calls to action aimed at violating Russia’s territorial integrity’;

In its resolution of 5 October 2017, the European Parliament:

- Condemns the sentencing of Ilmi Umerov, Crimean Tatar Leader and Deputy Chair of the Mejlis, Akhtem Chiygoz, Deputy Chair of the Mejlis, and journalist Mykola Semena; demands that these convictions be reversed and that Mr Umerov and Mr Chiygoz are immediately and unconditionally released and all charges against Mr Semena are immediately and unconditionally dropped;

- Condemns the discriminatory policies imposed by the so-called authorities against, in particular, the indigenous Crimean Tatar community, the infringement of their property rights, the increasing intimidation in political, social and economic life of this community and of all those who oppose the Russian annexation;

SUDAN

Mohamed Zine al-Abidine

The Sudanese National Intelligence and Security Service (NISS) filed charges against Mohamed Zine al-Abidine and his editor-in-chief, Osman Mirgani;

23 October 2017 a Sudanese court sentenced Mohamed Zine al-Abidine to a suspended jail term with a five-year probation period on charges of having violated the journalism code of ethics;

The editor-in-chief of Al-Tayar, Osman Mirgani, was sentenced to pay a fine of 10 000 Sudanese pounds or serve a six-month prison sentence on the same charges, and was released after the fine was paid by the Sudanese Journalists Union;

The lawyer representing both Mohamed Zine al-Abidine and Osman Mirgani has stated his intention to appeal the verdict against them;

It has been reported that the NISS questions and detains journalists and has filed multiple lawsuits against Sudanese journalists and arbitrarily confiscated entire issues of newspapers.

In 2016 there were at least 44 cases of confiscated publications affecting 12 newspapers, including five issues of Al-Jareeda in a single week;

In its resolution of 16 November 2017, the European Parliament:

- Expresses its deep concern at the sentencing of Mohamed Zine al-Abidine by the Press Court in Khartoum on 23 October 2017 to a suspended jail term with a five-year probation period, and calls on the Sudanese authorities to immediately review all charges against him;

- Urges the Sudanese authorities to put an immediate end to all forms of harassment, intimidation and attacks against journalists and defenders of freedom of online and offline expression, and to undertake democratic reforms as a means to ensure the protection and promotion of human rights in the country, including freedom of expression, in accordance with its obligations under the Interim National Constitution of Sudan and its international commitments, including the Cotonou Agreement;

Calls for the EU and its Member States to provide support to civil society organisations by means of technical assistance and capacity-building programmes, so as to improve their human rights advocacy and rule-of-law capabilities and enable them to contribute more effectively to the improvement of human rights in Sudan;

VIETNAM

Nguyen Van Hoa

22-year-old videographer and blogger Nguyen Van Hoa was initially arrested under Article 258 of the Vietnamese Penal Code and charged with ‘abusing democratic freedoms to infringe upon the interests of the state’;

April 2017, these charges were upgraded to a violation of Article 88; whereas Article 88 of the Penal Code has been widely used against human rights defenders (HRDs) who have highlighted abuses in Vietnam.

On 27 November 2017, Nguyen Van Hoa was sentenced to seven years’ imprisonment for having disseminated online information, including videos, on the environmental disaster in Ha Tinh Province that took place in April 2016, when Formosa Ha Tinh, a Taiwanese steel company, caused an illegal discharge of toxic industrial waste into the ocean, which had devastating environmental effects along 200 km of coastline, killing marine life and making people ill;

In its resolution of 14 December 2017, the European Parliament:

- Condemns the sentencing of Nguyen Van Hoa to seven years in prison; underlines that Nguyen Van Hoa has exercised his right to freedom of expression; urges the Vietnamese authorities to release Nguyen Van Hoa immediately and unconditionally;

- Calls on the Vietnamese authorities to release all citizens detained for peacefully exercising their freedom of expression;

- Calls on the Vietnamese authorities to address the environmental disaster in the Ha Tinh Province, which caused mass fish deaths in the region and affected the lives of thousands of people, through legislative measures aimed at restoring and rehabilitating the local economy;

 

ZAMBIA

Hakainde Hichilema

11 May 2017 marked one month since the incarceration of the UPND leader Hakainde Hichilema, who was arrested together with five of his employees by heavily armed police officers in a raid on his house on 11 April;

Hichilema was accused of endangering the President’s life by allegedly obstructing the presidential motorcade in Mongu on 9 April 2017, and was immediately charged with treason, a non-bailable offence in Zambia, as well as with disobeying statutory duty, disobeying lawful orders and using insulting language; whereas he rejected all these allegations;

Hichilema’s lawyers called the case baseless and requested that the Lusaka Magistrate Court drop the charges; whereas the Court upheld the charges on the ground that only the High Court was competent for treason cases;

Hichilema is currently held at the Lusaka Central Correctional Facility, where access to private media, lawyers, supporters and friends is limited; whereas acts of degrading treatment under detention have been reported by Hichilema and his lawyers;

In its resolution of 18 May 2017, the European Parliament:

- Expresses its concern at the arrest and incarceration of Hakainde Hichilema and insists on the need to ensure fairness, diligence and transparency at all times in the application of the law and all along the justice process; notes with concern reports of political motivation in relation to the charges, and therefore reminds the Zambian Government of its obligation to guarantee fundamental rights and the rule of law, including access to justice and the right to a fair trial, as provided for in the African Charter and in other international and regional human rights instruments;

- Calls on the Zambian authorities to conduct a prompt, impartial and thorough investigation into the alleged ill-treatment suffered by Hichilema during his detention and to hold those responsible to account;

ZIMBABWE

Pastor Evan Mawarire and other cases of restriction of freedom of expression

On 1 February 2017 Pastor Evan Mawarire was arrested at Harare airport on his return to Zimbabwe; whereas he was initially charged with ‘subverting a constitutional government’ under Section 22 of the Criminal Procedure Act, an offence which is punishable with imprisonment for up to 20 years; whereas on 2 February 2017 another charge was added, that of insulting the flag under Section 6 of the Flag of Zimbabwe Act; whereas Pastor Mawarire was only released on bail after having spent nine days in custody;

In a public statement, the Zimbabwean Human Rights Commission expressed deep concern about the brutality and violent conduct of the police, stating that the fundamental rights of demonstrators were violated, and called on the Zimbabwean authorities to investigate and bring the perpetrators to justice;

Itai Dzamara, a journalist and political activist, was abducted on 9 March 2015 by five unidentified men at a barbershop in Harare; whereas the High Court ordered the government to search for Dzamara and report on progress to the Court every fortnight until his whereabouts had been determined; whereas the fate of Mr Dzamara remains unknown;

In its resolution of 18 March 2017, the European Parliament:

- Deplores the arrest of Pastor Evan Mawarire; stresses that his release on bail is not sufficient and that the politically motivated charges against him must be completely withdrawn;

- Calls on the Zimbabwean authorities to ensure that the criminal justice system is not misused to target, harass or intimidate human rights defenders such as Pastor Evan Mawarire;

- Calls on the Zimbabwean authorities to ascertain Mr Dzamara’s whereabouts and to ensure that those who are responsible for his abduction face justice; notes that expressing opinion in a non-violent way is a constitutional right for all Zimbabwean citizens and it is the obligation of the authorities to protect the rights of all citizens;


ANNEX II: LIST OF RESOLUTIONS

List of resolutions adopted by the European Parliament during the year 2017 and relating directly or indirectly to human rights violations in the world

Country

Date of adoption in plenary

Title

Africa

Central African Republic +

19.01.2017

Central African Republic

Burundi +

19.01.2017

Situation in Burundi

DCR and Gabon *

02.02.2017

Rule of law crisis in the Democratic Republic of the Congo and in Gabon

Zimbabwe +

16.03.2017

Zimbabwe, the case of Pastor Evan Mawarire

South Sudan +

18.05.2017

South Sudan

Zambia +

18.05.2017

Zambia, particularly the case of Hakainde Hichilema

Ethiopia +

18.05.2017

Ethiopia, notably the case of Dr Merera Gudina

Kenya *

18.05 2017

Dadaab refugee camp

DRC *

14.06.2017

Situation in the Democratic Republic of the Congo

Eritrea +

06.07.2017

Eritrea, notably the cases of Abune Antonios and Dawit Isaak

Burundi +

06.07.2017

Burundi

Gabon +

14.09.2017

Gabon, repression of the opposition

Malawi +

5.10.2017

Situation of people with albinism in Malawi and other African countries

Madagascar +

16.11.2017

Madagascar

Sudan +

16.11.2017

Freedom of expression in Sudan, notably the case of Mohamed Zine al -Abidine

Somalia +

16.11.2017

Terrorist attacks in Somalia

Americas

Nicaragua +

16.02.2017

Situation of human rights and democracy in Nicaragua, the case of Francisca Ramirez

Guatemala +

16.02.2017

Guatemala, notably the situation of human rights defenders

Venezuela *

27.04.2017

Situation in Venezuela

El Salvador +

14.12.2017

The cases of women prosecuted for miscarriage

Asia

Indonesia +

19.01.2017

Indonesia, notably the cases of Hosea Yeimo, Ismael Alua and the Governor of Jakarta

Philippines +

16.03.2017

Philippines – the case of Senator Leila M. De Lima

Bangladesh +

06.04.2017

Bangladesh, including child marriages

South and South East Asia *

13.06.2017

Statelessness in South and South East Asia

Azerbaijan +

15.06.2017

The case of Afgan Mukhtarli and situation of media in Azerbaijan

Pakistan +

15.06.2017

Pakistan, notably the situation of human rights defenders and the death penalty

Indonesia +

15.06.2017

Human rights situation in Indonesia

China / Taiwan +

06.07.2017

The cases of Nobel laureate Liu Xiaobo and Lee Ming-che

Cambodia +

14.09.2017

Cambodia, notably the case of Kem Sokha

Laos +

14.09.2017

Laos, notably the cases of Somphone Phimmasone, Lod Thammavong and Soukane Chaithad

Myanmar +

14.09.2017

Myanmar, in particular the situation of Rohingyas

Maldives +

5.10.2017

Situation in Maldives

Vietnam +

14.12.2017

Freedom of expression in Vietnam, notably the case of Nguyen Van Hoa

Cambodia +

14.12.2017

Cambodia: notably the dissolution of CNRP Party

Afghanistan *

14.12.2017

Situation in Afghanistan

Myanmar *

14.12.2017

Situation of the Rohingya people

Europe

Ukraine +

16.03.2017

Ukrainian prisoners in Russia and the situation in Crimea

Russia +

06.04.2017

Russia, the arrest of Alexei Navalny and other protestors

Belarus +

06.04.2017

Belarus

Ukraine +

5.10.2017

The cases of Crimean Tatar leaders Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov and the journalist Mykola Semena

Middle East

Kuwait and Bahrain +

16.02.2017

Executions in Kuwait and Bahrain

Middle East *

18.05.2017

Achieving the two-state solution in the Middle East

Syria *

18.05.2017

EU Strategy on Syria

Yemen *

15.06.2017

Humanitarian situation in Yemen

Yemen *

30.11.2017

Situation in Yemen

Cross-cutting issues

UNHRC sessions *

16.03.2017

EU priorities for the UN Human Rights Council sessions in 2017

Gender equality *

14.03.2017

Equality between women and men in the EU in 2014-2015

Gender equality *

14.03.2017

Equal treatment between men and women in the access to and supply of goods and services

Gender equality *

14.03.2017

EU funds for gender equality

Women *

04.04.2017

Women and their roles in rural areas

Migration *

05.04.2017

Addressing refugee and migrant movements: the role of EU external action

Business and human rights *

27.04.2017

EU flagship initiative on the garment sector

Vulnerable adults *

01.06.2017

Protection of vulnerable adults

Anti-Semitism *

01.06.2017

Combating anti-semitism

War crimes *

04.07.2017

Addressing human rights violations in the context of war crimes, and crimes against humanity, including genocide

Women *

12.09.2017

EU accession to the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence

Corruption and human rights *

13.09.2017

Corruption and human rights in third countries

Women *

3.10.2017

Women’s economic empowerment in the private and public sectors in the EU

Civil society *

3.10.2017

Addressing shrinking civil society space in developing countries

Child marriage

4.10.2017

Ending child marriage

Prison systems and conditions *

5.10.2017

Prison systems and conditions

Roma *

25.10.2017

Fundamental rights aspects in Roma integration in the EU: fighting anti-Gypsyism

Women

26.10.2017

Combating sexual harassment and abuse in the EU

Children *

14.12.2017

Implementation of the directive on combating the sexual abuse and sexual exploitation of children and child pornography

___________________________

+ - urgency resolution according to rule 135, EP RoP

* - resolutions with human rights-related issues


AVIZ al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (5.11.2018)

destinat Comisiei pentru afaceri externe

referitor la Raportul anual pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință

(2018/2098(INI))

Raportor pentru aviz: José Inácio Faria

SUGESTII

Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru afaceri externe, care este comisie competentă, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:

A.  întrucât, în temeiul articolului 8 din TFUE, UE și-a asumat angajamentul de a promova egalitatea de gen și de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile și politicile sale; întrucât Strategia UE pentru egalitatea între bărbați și femei prevede integrarea egalității de gen în politica comercială și în politica de relații externe a UE;

B.  întrucât violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume, afectând toate nivelurile societății, indiferent de vârstă, educație, venit, poziție socială și țară de origine sau reședință, și reprezintă un obstacol major în calea egalității de gen; întrucât, în conflictele armate, femeile și copiii, inclusiv femeile și copiii refugiați, se numără printre grupurile cele mai vulnerabile ale societății;

C.  întrucât sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente se bazează pe drepturile fundamentale ale omului și reprezintă elemente esențiale ale demnității umane; întrucât, în plus, acestea nu sunt încă asigurate în toate regiunile lumii, inclusiv în unele părți ale UE;

1.  subliniază că, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Agendei 2030, Consensul european privind dezvoltarea și Planul de acțiune pentru egalitatea de gen 2016-2020 (PAG II), UE trebuie să își continue angajamentul de a crea societăți lipsite de orice formă de discriminare sau violență și de a contribui la crearea unei lumi egale din perspectiva genului, sigure, prospere și sustenabile;

2.  reamintește că egalitatea dintre bărbați și femei este un principiu de bază al UE și al statelor membre, conform articolului 3 alineatul (3) din TUE, iar promovarea acesteia, prin integrarea perspectivei de gen și în alte țări din întreaga lume prin politicile externe ale Uniunii, reprezintă unul dintre obiectivele sale principale;

3.  reamintește că PAG II este unul dintre instrumentele fundamentale ale UE pentru îmbunătățirea egalității de gen în țările terțe; invită Comisia să ia în considerare Rezoluția Parlamentului din 8 octombrie 2015 referitoare la reînnoirea Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor în contextul dezvoltării(1), precum și Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a documentului de lucru comun al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0182) - Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020(2);

4.  subliniază că UE trebuie să își mențină angajamentul față de respectarea deplină a obligațiilor și a angajamentelor față de drepturile femeilor asumate în Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW), Platforma de acțiune de la Beijing și Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare, precum și în privința rezultatelor conferințelor de revizuire;

5.  subliniază necesitatea de a garanta libertatea de gândire, de convingeri și de religie, în special pentru femeile credincioase, care sunt deosebit de vulnerabile;

6.  constată că acest cadru neoliberal este, de fapt, dăunător dezvoltării durabile și respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor, care constituie, în sine, o componentă a drepturilor omului;

7.  subliniază că egalitatea de gen este un drept fundamental al omului și evidențiază declarația Secretarul General al ONU, António Guterres, că „există dovezi covârșitoare că investițiile în femei sunt cel mai eficient mod de a face comunitățile, întreprinderile și țările să progreseze. Participarea femeilor face acordurile de pace mai puternice, societățile mai rezistente și economiile mai solide”;

8.  își exprimă, în același timp, îngrijorarea pentru regresul drepturilor femeilor, al sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente (SRHR), precum și pentru faptul că legislația fundamentală din multe părți ale lumii limitează aceste drepturi;

9.  subliniază necesitatea de a garanta accesul universal la întreaga gamă de servicii de sănătate sexuală și a reproducerii de calitate și la prețuri accesibile, inclusiv la informații complete privind sănătatea sexuală și reproductivă și la educație privind sexualitatea și relațiile, planificare familială și metode contraceptive moderne, avorturi legale și sigure, precum și la servicii de îngrijire prenatală și postnatală recomandată pentru a preveni mortalitatea infantilă și maternă; subliniază că toate ODD acordă în mod explicit atenție egalității de gen și capacitării femeilor și că ar trebui depuse mai multe eforturi în vederea respectării pe deplin a drepturilor femeilor și implementării efective a politicilor de promovare a capacitării și a participării femeilor în procesul de luare a deciziilor;

10.  subliniază că este important ca accesul la sănătate să fie considerat un drept al omului; subliniază necesitatea de a garanta accesul la sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, inclusiv măsuri prin care să se asigure că femeile își controlează liber corpul și viața, au acces la planificarea familială, la produse adecvate de igienă feminină și beneficiază de îngrijirile natale recomandate și pentru a se preveni mortalitatea infantilă și maternă; subliniază faptul că serviciile de avort în condiții de siguranță sunt elemente importante pentru salvarea vieții femeilor și contribuie la evitarea nașterilor cu risc ridicat și la reducerea mortalității infantile și a copiilor; subliniază importanța accesului la servicii de sănătate mintală adecvate, care să ia în considerare dimensiunea de gen, în special în situații de conflict și post-conflict;

11.  condamnă cu fermitate reinstituirea și extinderea Global Gag Rule și impactul său global asupra îngrijirii sănătății și a drepturilor generale ale femeilor și fetelor; invită din nou UE și statele sale membre să acopere deficitul de finanțare creat de SUA în acest domeniu, prin utilizarea finanțării pentru dezvoltare de la nivel național și de la nivelul UE;

12.  consideră inacceptabil faptul că corpul femeilor și fetelor, mai exact în ceea ce privește sănătatea lor sexuală și reproductivă și drepturile aferente, rămâne în continuare subiect de luptă ideologică; solicită ca UE și statele sale membre să recunoască dreptul inalienabil al femeilor și al fetelor la integritate corporală și la decizie autonomă și condamnă frecventele încălcări ale SRHR, inclusiv refuzul accesului la servicii de planificare familială, la mijloace de contracepție și la servicii sigure și legale de avort;

13.  solicită statelor membre să consolideze aplicarea politicilor care capacitează fetele și femeile și combat sărăcia și excluziunea socială; le solicită, de asemenea, în cadrul ODD 5 și al inițiativei OIM 2018 „Femeile la locul de muncă”, să se axeze pe asigurarea accesului egal al femeilor și al fetelor la învățământul de bază, la învățământul superior și la formare profesională, învățare pe tot parcursul vieții, munca decentă și egalitatea de remunerare, pe acces egal la servicii financiare și la reprezentarea în procesele decizionale economice și politice;

14.  ia act de faptul că organizațiile și apărătorii drepturilor femeilor sunt vizați în mod specific și suferă în mod special de diminuarea spațiului civic; subliniază că este necesar ca UE să susțină politic, să crească protecția și să mărească alocările financiare pentru organizațiile independente ale societății civile care promovează drepturile femeilor și fetelor în toate domeniile; subliniază necesitatea protecție femeilor care apără drepturile omului, care se confruntă cu o intensificare a amenințărilor și a violenței și care au fost chiar asasinate, ca o consecință directă a activismului lor; solicită insistent UE să ia în considerare nevoile specifice de protecție pe care le au apărătorii drepturilor omului în cazul femeilor și solicită tuturor statelor membre să respecte Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului;

15.  invită SEAE să se asigure că rezultatele celei de-a 62-a sesiuni a Comisiei pentru statutul femeii (CSW) vor fi incluse în politicile sale și vor oferi un nou impuls în atingerea egalității de gen și autonomizarea femeilor și fetelor din mediul rural;

16.  subliniază că este important ca educația și formarea în domeniile STIM, dar și în științele umane, să fie accesibile femeilor și fetelor, cu un accent special pe creșterea competențelor lor digitale și a participării lor la sectoarele STIM;

17.  reamintește că ar trebui luate măsuri adecvate în cadrul educației pentru a susține crearea unor programe de învățământ fără stereotipuri, care să includă noțiuni precum participarea civică, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea conștiinței și a înțelegerii interculturale, pentru a pregăti mai bine cursanții pentru rolul civic;

18.  condamnă toate formele de violență, cum ar fi violența domestică, hărțuirea, exploatarea sexuală, traficul de persoane, căsătoriile copiilor și cele forțate, la care sunt supuse femeile și fetele în Europa și în restul lumii, acestea reprezentând încălcări grave ale drepturilor omului;

19.  salută eforturile comune și investițiile UE, alături de ONU, pentru lansarea „Inițiativei Spotlight”, care vizează eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și a fetelor, reiterând faptul că violențele împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume sunt una dintre cele mai răspândite, persistente și devastatoare încălcări ale drepturilor omului; întrucât femeile și fetele din întreaga lume sunt în continuare cele mai vulnerabile la violența de gen și la violența sexuală, la hărțuirea, abuzurile și exploatarea sexuală, abuzuri care includ și discriminarea politică și economică, violența domestică, hărțuirea morală, exploatarea sexuală, crimele de onoare, traficul de ființe umane, căsătoriile copiilor și cele forțate, mutilarea genitală a femeilor (MGF) și violul ca armă de război; condamnă, prin urmare, toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor; solicită, de asemenea, să se țină seama de faptul că Institutul European pentru Egalitatea de Gen (IEEG) a estimat în 2017 că cel puțin 500 000 de femei din UE erau supuse MGF și că alte 180 000 de fete și femei sunt încă în pericol, astfel încât UE și statele membre să își intensifice lupta împotriva mutilării genitale a femeilor în întreaga lume și în interiorul UE;

20.  regretă profund faptul că, potrivit studiului realizat de Parlamentul European cu privire la realizarea GAP II, actuala programare pare să marginalizeze dimensiunea de gen în situații de criză sau în conflicte dificile; regretă că, printre alte consecințe, din cauza acestei situații, fetele și femeile victime ale violului ca armă de război nu au acces la îngrijire nediscriminatorie, în special la servicii medicale complete, inclusiv la avort, în pofida scopului GAP II de a autonomiza femeile, astfel încât să dețină controlul asupra vieții lor sexuale și reproductive;

21.  solicită insistent Comisiei și statelor membre să combată eficace și eficient traficul de ființe umane; după cum s-a demonstrat în diferite studii, cele mai multe dintre victimele traficului sunt femei și fete care, odată ajunse pe coastele europene, sunt forțate să se prostitueze în statele membre;

22.  invită Comisia și SEAE să acorde o atenție deosebită respectării drepturilor omului în cazul femeilor și fetelor în toate acordurile comerciale și de parteneriat cu statele terțe;

23.  subliniază că hărțuirea morală și sexuală la locul de muncă constituie, de asemenea, o încălcare a drepturilor omului;

24.  invită insistent statele sale membre care nu au făcut încă acest lucru, precum și UE, să accelereze negocierile pentru ratificarea și aplicarea Convenției de la Istanbul, primul instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu care urmărește să prevină și să combată violența împotriva femeilor, în toate componentele sale, pentru a asigura coerența dintre acțiunile interne și externe ale UE în acest domeniu; solicită respectarea integrală a Convenției de la Istanbul; subliniază că nici diferențele religioase, culturale sau de tradiție, nici alte circumstanțe nu pot justifica discriminarea sau orice formă de violență;

25.  recunoaște că este necesar să se abordeze situația specială a femeilor care se confruntă cu discriminări multiple, cum ar fi identitatea de gen, rasa, clasa, (diz)abilitatea sau statutul de migrant; invită SEAE și statele membre să elaboreze și să evalueze politici externe atât dintr-o perspectivă de gen, cât și dintr-o perspectivă intersecțională;

26.  invită Comisia și statele membre să își dubleze eforturile pentru eliminarea tuturor formelor de violență bazată pe gen, inclusiv a căsătoriilor copiilor, căsătoriilor timpurii și a celor forțate, a genicidului, a sterilizării forțate și a violului conjugal;

27.  subliniază faptul că UE s-a angajat să promoveze egalitatea de gen și să asigure integrarea perspectivei de gen în toate acțiunile sale, ceea ce reprezintă o obligație prevăzută în tratate, astfel încât egalitatea de gen să devină o prioritate esențială în toate orientările, relațiile de lucru, politicile și acțiunile UE, inclusiv acțiunile externe; susține, în consecință, eforturile coordonate ale delegațiilor UE în cadrul dialogurilor multilaterale și al activităților delegațiilor UE, cum ar fi misiunile de observare a alegerilor; subliniază că trebuie consolidat rolul consilierei principale pe probleme de gen a SEAE în țările terțe, al cărei obiectiv este promovarea păcii, a securității și s drepturilor fundamentale, asigurând un buget special dedicat domeniului său de competențe;

28.  solicită Comisiei să includă un capitol referitor la gen în acordurile de liber schimb cu țări terțe și clauze care fac apel la țările respective să ratifice și să pună în aplicare cele 27 de convenții internaționale — privind drepturile omului și drepturile lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță — enumerate în sistemul generalizat de preferințe (SGP) și SGP +; subliniază că este esențial să se monitorizeze implementarea lor, să se acționeze atunci când este necesar și să se acorde o atenție specială egalității de gen; subliniază că CEDAW este una dintre convențiile aplicabile în cadrul SGP+;

29.  regretă că, potrivit statisticilor din 2016, doar 21,9 % din șefii delegațiilor UE sunt femei(3); regretă, de asemenea, faptul că printre cei șapte reprezentanți speciali ai UE se numără doar o singură femeie; regretă că femeile reprezintă doar aproximativ 25 % din personalul misiunilor civile ale PSAC; regretă faptul că nu sunt disponibile statistici cuprinzătoare privind participarea femeilor la misiunile și operațiunile militare ale PSAC;

30.  ia act de faptul că va fi necesară o finanțare adecvată pentru sprijinirea egalității de gen în relațiile externe în vederea susținerii angajamentului politic în acest scop; subliniază faptul că finanțarea actuală a acțiunilor pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor rămâne necorespunzătoare și solicită remedierea acestei situații în următorul CFM;

31.  salută integrarea perspectivei de gen în activitățile politicii de securitate și apărare comune a UE și subliniază importanța asigurării unei formări adecvate pe problemele de gen pentru personalul medical și umanitar, inclusiv în cadrul asistenței de urgență;

32.  subliniază importanța includerii femeilor, a tinerilor și a persoanelor LGBTIQ în procesele de pace și de reconciliere, precum și importanța rolului pe care îl poate juca dialogul cultural și intercultural în acest sens, astfel cum se menționează în Comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru politica externă și de securitate, intitulată „Strategia UE pentru relațiile culturale internaționale” (JOIN(2016)0029);

33.  subliniază că este important să fie luate în considerare nevoile specifice ale văduvelor de toate vârstele în zonele de conflict și post-conflict, în special nevoia acestora de sprijin financiar și psihologic; recunoaște rolul important pe care ar trebui să îl joace în procesele de pace și de reconciliere;

34.  subliniază că diferențele religioase, culturale și de tradiție nu pot justifica în niciun caz discriminarea sau orice formă de violență; susține inițiativa UE pentru „Prevenirea extremismului violent: o abordare care ține seama de gen” și solicită promovarea proiectelor care țin seama de egalitatea de gen și care consolidează rolul femeilor și al fetelor în consolidarea păcii, în prevenirea conflictelor și a terorismului și în reacția umanitară;

35.  invită insistent SEAE să promoveze rolul femeilor în prevenirea terorismului: remarcă faptul că, după cum s-a demonstrat prin diferite studii, femeile, ca mame, au posibilitatea, prin dialogul constant și legătura emoțională fundamentală cu copii lor, de a-i ține departe de fenomenele de radicalizare la care pot fi expuși și de riscul de a fi subjugați mental de diferite grupuri extremiste. subliniază că femeile, tocmai pentru că sunt un punct de legătură între comunitate și familie, femeile pot juca rolul de „gardieni”, furnizând informații esențiale care pot promova intervenții nonviolente de prevenire a unor eventuale acte de terorism;

36.  solicită insistent Uniunii Europene să combată violența de gen în activitățile sale cu țările terțe și în statele sale membre, la un nivelul maxim și utilizând toate instrumentele disponibile;

37.  condamnă atrocitățile comise asupra persoanelor strămutate, cum ar fi refugiații, migranții și solicitanții de azil, mai ales asupra femeilor și fetelor; condamnă faptul că, în unele țări terțe, homosexualitatea încă este considerată infracțiune; condamnă toate formele de discriminare și violență față de persoanele LGBTQI; condamnă situația actuală, în care, pentru a solicita azil în UE, femeile și persoanele LGBTQI se expun unor riscuri majore de violență sexuală și bazată pe gen, atât de-a lungul rutelor, cât și în centrele de primire; subliniază că femeile, fetele și persoanele LGBTQI care exprimă temeri întemeiate de persecuție bazată pe gen trebuie să poată solicita vize din motive umanitare în condiții de siguranță; invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția migrantelor, a refugiatelor și a solicitantelor de azil, cum ar fi consiliere juridică, acces la asistență medicală, spații sigure pentru femei și copii și acces la servicii de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile conexe, inclusiv la avort în condiții de siguranță;

38.  subliniază faptul că formele de violență și de discriminare bazate pe gen, printre care violul și violența sexuală, MGF, căsătoriile forțate, violența domestică, așa-numitele „crime de onoare” și discriminările de gen tolerate de stat, reprezintă acte de persecuție și ar trebui să constituie motive valide pentru a solicita azil sau protecție umanitară și, prin urmare, ar trebui să se reflecte în noul instrument; invită, prin urmare, Comisia să recunoască persecuția din motive de gen ca un motiv valabil pentru solicitarea de protecție internațională și să asigure integrarea perspectivei de gen în toate etapele procedurii de azil, prin respectarea Orientărilor UNHCR din 2002 privind protecția internațională: persecuția pe motive de gen;

39.  invită Comisia și statele membre să extindă utilizarea abordărilor care iau în considerare dimensiunea de gen, pentru a răspunde nevoilor speciale ale femeilor și fetelor care au nevoie de protecție internațională, cu un accent deosebit pe asistarea fetelor și femeilor care sunt victime ale violenței de gen în țara de origine și de-a lungul rutelor de migrație;

40.  condamnă toate formele de discriminare și violență față de persoanele LGBTQI; invită SEAE să desfășoare și să promoveze, prin acțiunile externe ale UE, campanii globale de conștientizare a drepturilor persoanelor LGBTQI, pentru a pune capăt discriminării cotidiene cu care se confruntă aceste persoane, în conformitate cu Orientările sale pentru promovarea și protecția exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele LGBTI;

41.  condamnă faptul că femeile din unele țări au încă un acces limitat la procesele decizionale, fiind astfel lipsite de drepturile de bază ale cetățenilor.

INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

Data adoptării

22.10.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

18

5

1

Membri titulari prezenți la votul final

Daniela Aiuto, Maria Arena, Beatriz Becerra Basterrechea, Heinz K. Becker, Vilija Blinkevičiūtė, Arne Gericke, Anna Hedh, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Florent Marcellesi, Barbara Matera, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Liliana Rodrigues, Ernest Urtasun, Ángela Vallina, Anna Záborská, Jana Žitňanská

Membri supleanți prezenți la votul final

José Inácio Faria, Eleonora Forenza, Jordi Solé, Julie Ward

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ

18

+

ALDE

Beatriz Becerra Basterrechea, Angelika Mlinar

EFDD

Daniela Aiuto

GUE/NGL

Eleonora Forenza, Ángela Vallina

PPE

José Inácio Faria, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Barbara Matera

S&D

Maria Arena, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Hedh, Maria Noichl, Pina Picierno, Liliana Rodrigues, Julie Ward

VERTS/ALE

Florent Marcellesi, Jordi Solé, Ernest Urtasun

5

-

ECR

Arne Gericke, Jana Žitňanská

PPE

Heinz K. Becker, Marijana Petir, Anna Záborská

1

0

GUE/NGL

João Pimenta Lopes

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

(1)

JO C 349, 17.10.2017, p. 50.

(2)

Texte adoptate, P8_TA(2018)0239.

(3)

„Raportul 2017 privind resursele umane ale SEAE”, publicat la 16 mai 2018.


INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ

Data adoptării

12.11.2018

 

 

 

Rezultatul votului final

+:

–:

0:

41

6

8

Membri titulari prezenți la votul final

Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Bas Belder, James Carver, Lorenzo Cesa, Aymeric Chauprade, Javier Couso Permuy, Arnaud Danjean, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Tunne Kelam, Wajid Khan, Eduard Kukan, Arne Lietz, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Michel Reimon, Jean-Luc Schaffhauser, Anders Sellström, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Miguel Urbán Crespo, Ivo Vajgl

Membri supleanți prezenți la votul final

Andrea Bocskor, Neena Gill, Rebecca Harms, Marek Jurek, Juan Fernando López Aguilar, Antonio López-Istúriz White, Urmas Paet, Bodil Valero, Mirja Vehkaperä, Marie-Christine Vergiat

Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final

Eleonora Evi, Rupert Matthews, Miroslav Mikolášik, Liliana Rodrigues, Flavio Zanonato


VOT FINAL PRIN APEL NOMINALÎN COMISIA COMPETENTĂ

41

+

ALDE

Petras Auštrevičius, Urmas Paet, Jozo Radoš, Ivo Vajgl, Mirja Vehkaperä

EFDD

Aymeric Chauprade, Eleonora Evi

PPE

Michèle Alliot-Marie, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Michael Gahler, Tunne Kelam, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Ramona Nicole Mănescu, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Anders Sellström, Jaromír Štětina

S&D

Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Wajid Khan, Arne Lietz, Juan Fernando López Aguilar, Andrejs Mamikins, Clare Moody, Pier Antonio Panzeri, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Liliana Rodrigues, Flavio Zanonato

VERTS/ALE

Rebecca Harms, Barbara Lochbihler, Michel Reimon, Alyn Smith, Jordi Solé, Bodil Valero

6

-

ECR

Bas Belder, Marek Jurek

ENF

Jean-Luc Schaffhauser

NI

James Carver, Georgios Epitideios, Dobromir Sośnierz

8

0

ECR

Rupert Matthews, Charles Tannock

GUE/NGL

Javier Couso Permuy, Sabine Lösing, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine Vergiat

PPE

Andrea Bocskor, Miroslav Mikolášik

Legenda simbolurilor utilizate:

+  :  pentru

-  :  împotrivă

0  :  abțineri

Ultima actualizare: 6 decembrie 2018Notă juridică - Politica de confidențialitate