RAPORT conținând o propunere de rezoluție fără caracter legislativ referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea în numele Uniunii Europene a Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte
23.11.2018 - (08462/2018 – C8-0417/2018 – 2018/0122M(NLE))
Comisia pentru afaceri externe
Raportor: Alojz Peterle
PROPUNERE DE REZOLUȚIE FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte
(08462/2018 – C8-0417/2018 – 2018/0122M(NLE))
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08462/2018),
– având în vedere proiectul de Acord de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte[1] (08463/2018),
– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și cu articolul 212 alineatul (1), cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 218 alineatul (8) al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0417/2018),
– având în vedere acordul de parteneriat strategic (APS) UE-Japonia, semnat la Tokyo la 17 iulie 2018,
– având în vedere acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia, semnat la Tokyo la 17 iulie 2018,
– având în vedere cel de-al 25-lea summit bilateral desfășurat la Tokyo la 17 iulie 2018 și declarația sa comună,
– având în vedere primul summit bilateral desfășurat la Haga, în 1991 și adoptarea unei declarații comune privind relațiile CE-Japonia,
– având în vedere cel de-al 20-lea summit UE-Japonia din 2010,
– având în vedere comunicarea comună din 19 septembrie 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții, intitulată „Conectarea Europei și a Asiei — elemente constitutive pentru o strategie UE”,
– având în vedere strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, publicată de VP/ÎR în iunie 2016,
– având în vedere Orientările privind politica externă și de securitate a UE în Asia de Est, aprobate de Consiliu la 15 iunie 2012,
– având în vedere acordul dintre Comunitatea Europeană și Japonia privind cooperarea în domeniul științei și tehnologiei, semnat în 2009[2],
– având în vedere Planul de acțiune UE-Japonia din 2001,
– având în vedere vizita unei delegații ad hoc a Comisiei pentru afaceri externe la Tokyo, Japonia și în Coreea de Sud în perioada 3-6 aprilie 2018,
– având în vedere cea de-a 38-a reuniune interparlamentară UE-Japonia, care a avut loc la Tokyo în perioada 9-10 mai 2018,
– având în vedere vizita delegației Subcomisiei pentru securitate și apărare la Tokyo în perioada 22-25 mai 2017,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2014 cuprinzând recomandările sale adresate Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă privind negocierile pentru un acord de parteneriat strategic UE-Japonia[3],
– având în vedere rezoluția sa legislativă din ... referitoare la proiectul de decizie[4],
– având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0385/2018),
A. întrucât UE și Japonia sunt parteneri strategici din 2003 și continuă să coopereze strâns în numeroase foruri multilaterale;
B. întrucât UE și Japonia, ca parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, au o responsabilitate specială în promovarea păcii, stabilității, multilateralismului, respectului pentru drepturile omului, prosperității și în susținerea unei ordini bazate pe norme, într-o lume aflată în schimbare rapidă;
C. întrucât aproximativ o treime din producția economică mondială va fi acoperită de APS/ALS UE-Japonia;
D. întrucât guvernul japonez a lansat reforme în materie de politici de securitate care includ consolidarea capacităților de apărare, restructurarea alianței cu SUA și cooperarea cu alte democrații din regiune și din afara acesteia;
E. întrucât contribuția Japoniei la securitatea și stabilitatea internațională a crescut; întrucât strategia națională de securitate a Japoniei din 2013 se referă la politica de „contribuție activă la pace”, bazată pe principiul cooperării internaționale;
F. întrucât Japonia este partenerul cel mai vechi al NATO și a semnat acorduri de cooperare privind informațiile clasificate, securitatea cibernetică, combaterea pirateriei, ajutorul în caz de dezastre și asistența umanitară;
G. întrucât Japonia a câștigat în ultimele decenii apreciere la nivel internațional pentru politica sa de moderație militară, care nu a stânjenit în niciun mod ascensiunea sa în urma căreia a devenit unul dintre cei mai importanți actori economici și politici din lume;
H. întrucât Japonia a condus eforturile de revizuire a Acordului de parteneriat transpacific (TPP) după retragerea SUA și a ratificat acordul revizuit, Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP sau TPP-11) în luna iulie 2018; întrucât Japonia și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP), care include China;
I. întrucât Japonia este un membru activ al Băncii Asiatice de Dezvoltare (BAD), al Băncii Africane de Dezvoltare (BAD), al Băncii Interamericane de Dezvoltare (BID), al Comisiei Economice și Sociale a ONU pentru Asia și Pacific (UNESCAP ), precum și al altor agenții specializate ale ONU, dar și al Reuniunii Asia-Europa (ASEM) și al Dialogului pentru cooperare în Asia (ACD); întrucât Japonia este, de asemenea, membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), a Fondului Monetar Internațional (FMI), a Grupului celor șapte (G7) și a Grupului celor 20 (G20);
J. întrucât guvernul japonez a aprobat o nouă Cartă privind cooperarea pentru dezvoltare în februarie 2015;
Acordul și relațiile UE-Japonia
1. salută încheierea proiectului de acord de parteneriat strategic (APS), care instituie un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, consolidează relațiile bilaterale dintre UE și Japonia și intensifică cooperarea în peste 40 de domenii, cum ar fi politica externă și chestiunile de securitate, inclusiv promovarea păcii și stabilității, operațiunile de ajutor de urgență, dezvoltarea globală și ajutorul umanitar, aspectele economice, cercetarea, inovarea, educația, siguranța alimentară, politica agricolă, politica în domeniul TIC, tehnologia spațială, cultura și sportul, precum și în legătură cu provocări globale care necesită o coordonare globală cum ar fi schimbările climatice, migrația, amenințările cibernetice, sănătatea publică, criminalitatea transfrontalieră, operațiunile de consolidare a păcii, gestionarea crizelor și dezastrelor și combaterea terorismului;
2. evidențiază legăturile dintre APS și APE, cel mai amplu acord bilateral de liber schimb din lume; consideră că încheierea celor două acorduri reprezintă aducerea la un nivel superior a parteneriatului, cu obiectivul de a oferi beneficii concrete cetățenilor UE și ai Japoniei și sprijină continuarea cooperării în forurile multilaterale; salută creșterea respectului reciproc și a încrederii în cursul procesului de negociere;
3. salută menționarea la articolul 1 alineatul (3) din APS a dimensiunii parlamentare care vizează consolidarea parteneriatului prin dialog și cooperare în domeniul chestiunilor politice, al politicilor externe și de securitate și al altor forme de cooperare sectorială; sugerează, în acest sens, ca Dieta Japoniei și Parlamentul European să continue să dezvolte controlul parlamentar și dialogul, cu scopul de a garanta că este transpusă în realitate cooperarea convenită prin contract; solicită Parlamentului European să supravegheze reuniunile comitetului mixt și documentația acestora; recomandă o mai mare implicare a societății civile și promovare a asumării de către aceasta a punerii în aplicare a APS; își reiterează convingerea că forma concretă a cooperării generale și sectoriale ar trebui, în principiu, să se bazeze pe obiectivele și țintele de sustenabilitate care urmează să fie puse în practică până în 2030, adoptate în comun de ONU și aprobate, de asemenea, de părțile contractante;
4. subliniază necesitatea de a coopera la nivel multilateral pentru a promova aderarea la Tratatul privind comerțul cu arme și punerea în aplicare a Tratatului de neproliferare, prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, combaterea terorismului și combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni împotriva dreptului internațional și încălcările drepturilor omului;
5. reamintește că este nevoie de o abordare diplomatică, economică, culturală și de securitate cuprinzătoare și coerentă în țările în curs de dezvoltare, acolo unde securitatea și dezvoltarea sunt strâns asociate, o viziune împărtășită de UE și Japonia;
Drepturile omului și libertățile fundamentale
6. reafirmă angajamentul comun în favoarea respectării drepturilor omului, democrației, libertăților fundamentale, bunei guvernări, statului de drept și a valorilor comune consacrate în Declarația universală a drepturilor omului și a colaborării în vederea promovării și protejării acestor valori și a ordinii internaționale bazate pe norme;
7. ia act de faptul că Japonia nu a ratificat încă două convenții de bază ale OIM (privind discriminarea și privind abolirea muncii forțate) și salută decizia Japoniei de a înființa un cadru interministerial de gestionare a punerii în aplicare a angajamentelor de dezvoltare durabilă în temeiul APE, inclusiv ratificarea unor astfel de convenții;
8. subliniază necesitatea continuării cooperării privind drepturile femeilor pentru a garanta că realizarea egalității de gen este unul dintre obiectivele-cheie ale parteneriatului; încurajează Dieta Japoniei să continue elaborarea unei legislații care să ia măsuri în privința discriminării bazate pe orientarea sexuală și pe identitatea de gen;
9. sprijină eforturile ONU privind eliminarea treptată a pedepsei capitale; face apel la UE să se angajeze într-un dialog cu guvernul japonez asupra moratoriului privind pedeapsa capitală, în vederea unei eventuale aboliri a acesteia;
Relațiile regionale și internaționale
10. reamintește că Strategia globală a UE din 2016 a identificat o legătură directă între prosperitatea europeană și securitatea în Asia și a solicitat UE să aibă o contribuție practică și să colaboreze cu parteneri precum Japonia pentru a promova pacea în Peninsula Coreeană și extrem de importanta soluționare pașnică a litigiilor maritime și teritoriale în Marea Chinei de Est și de Sud, în temeiul dreptului internațional și al convențiilor internaționale; subliniază importanța consolidării încrederii și a diplomației preventive; subliniază că trebuie respectată libertatea navigației internaționale; salută reuniunea din 26 octombrie 2018, de la Beijing, a prim-ministrului Abe și a președintelui Xi și anunțarea unui angajament de a deschide un nou capitol al relațiilor, ca un pas în direcția îmbunătățirii legăturilor bilaterale și a reducerii tensiunilor regionale;
11. recunoaște că influența Chinei și a Rusiei în regiunea Asia-Pacific reprezintă o provocare majoră de securitate pentru Japonia, precum și pentru interesele Uniunii Europene și, prin urmare, salută angajamentele APS de a aprofunda cooperarea dintre UE și Japonia în materie de securitate ca un bastion împotriva acestor amenințări;
12. salută instituirea misiunii Japoniei la NATO la 1 iulie 2018;
13. salută noua strategie a UE pentru îmbunătățirea conectivității cu Asia prin promovarea dialogului, stabilității, a cooperării regionale și internaționale, a rețelelor de transport, energetice și digitale interoperabile și a legăturilor interpersonale; subliniază oportunitățile oferite de conectivitate pentru intensificarea schimburilor în domeniile educației, științei, cercetării și culturii;
14. face apel la extinderea cooperării bilaterale UE-Japonia și a cooperării multilaterale cu Coreea de Sud, RPDC, SUA și China în sprijinul eforturilor de asigurare a păcii și de menținere a stabilității în regiune, a coexistenței pașnice în Peninsula Coreeană și a denuclearizării complete, ireversibile și verificabile a RPDC; subliniază importanța continuării cooperării dintre Japonia și Coreea de Sud și a relațiilor de bună vecinătate dintre aceste țări, care ar putea contribui la stabilitatea regională și ar putea soluționa riscuri la adresa securității, cum ar fi RPDC; se angajează să sprijine presiunea internațională continuă asupra RPDC pentru a se asigura că se iau măsuri concrete în vederea denuclearizării; sprijină cooperarea internațională pentru găsirea modalității de soluționare a problemei cetățenilor japonezi dispăruți, în legătură cu care există temeri că ar fi fost răpiți de regimul nord-coreean; subliniază că stabilitatea în Asia de Nord-Est corespunde intereselor fundamentale ale Europei;
15. sugerează ca UE și Japonia să colaboreze pentru a crește capacitatea ASEAN în ceea ce privește agenda referitoare la integrarea regională și cooperarea și capacitatea de a soluționa în mod colectiv conflictele din regiune și să consolideze rolul central actual al ASEAN în ordinea multilaterală din Asia de Sud-Est; sprijină decizia luată la cel de-al 33-lea Forum ASEAN UE-Japonia de la Tokyo de a consolida și mai mult legăturile și de a aborda chestiunile regionale și internaționale de interes comun și de a conlucra pentru promovarea păcii și stabilității; consideră că promovarea și protecția drepturilor omului contribuie în mod eficient la atingerea acestor două obiective; solicită crearea de sinergii între strategia indo-pacifică liberă și deschisă a Japoniei și inițiativele UE, inclusiv planul de investiții al UE și rețelele transeuropene de transport extinse ale UE în vederea promovării cooperării la nivel mondial în materie de conectivitate;
16. ia act de ambiția Japoniei de a deveni membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2023-2024 și salută contribuția sa în cadrul ONU în domenii precum dezarmarea și neproliferarea, menținerea și consolidarea păcii și securitatea;
Cooperarea sectorială
17. evidențiază perspectivele și impulsul pe care APS îl oferă dezvoltării relațiilor culturale și cooperării în domeniul tineretului, educației și sportului; ia act de nivelurile actuale scăzute ale schimburilor interpersonale și de barierele lingvistice; propune investiții suplimentare pentru a spori interacțiunea dintre cetățeni, dialogul educațional și cultural, programele de mobilitate academică în cadrul Erasmus + și diplomația publică în vederea promovării înțelegerii reciproce și a diversității culturale;
18. atrage atenția asupra impulsului pe care APS îl oferă continuării cooperării sectoriale în ceea ce privește protecția consumatorilor și schimburile de informații despre regimurile de reglementare și de supraveghere pentru sectorul financiar;
19. consideră că UE și Japonia, în calitate de donatori de bază la nivel mondial, având o lungă istorie de acordare de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD) țărilor mai puțin dezvoltate din Asia de Est și, mai recent, din Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, sunt parteneri firești, împreună cu guvernele beneficiare, pentru coordonarea ajutoarelor și asigurarea coerenței; subliniază că obiectivul principal al ajutorului pentru dezvoltare este reducerea sărăciei prin atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și așteaptă cu interes cooperarea reciprocă în vederea realizării acestor obiective;
20. salută ratificarea de către Japonia în 2016 a Acordului de la Paris privind schimbările climatice și îndeamnă la punerea efectivă în aplicare a acestuia, Japonia luând inițiativa în ceea ce privește combaterea proactivă a schimbărilor climatice și intensificarea eforturilor de atenuare a acestora; solicită UE și Japoniei să își intensifice cooperarea în domeniul energiei sustenabile, de exemplu în ceea ce privește dezvoltarea formelor de transport cu emisii reduse; subliniază faptul că grupul consultativ privind schimbările climatice al ministrului de externe și-a publicat raportul în februarie 2018, punând în centrul strategiei diplomației Japoniei în domeniul energiei necesitatea tranziției energetice către sursele regenerabile de energie;
21. salută includerea gestionării sustenabile a pădurilor în acord și așteaptă cu interes continuarea schimbului de bune practici privind exploatarea forestieră ilegală, pe baza experienței acumulate în temeiul Regulamentului UE privind lemnul, în vederea introducerii obligației de diligență în legislația japoneză;
22. regretă încercarea Japoniei de a asigura încetarea moratoriului privind vânătoarea de balene în scopuri comerciale la reuniunile Comisiei internaționale pentru vânătoarea de balene (IWC) din septembrie 2018 și solicită suspendarea vânătorii de balene în scopuri științifice;
23. subliniază că Japonia este a doua mare piață de cosmetice din lume; reamintește că testarea produselor cosmetice pe animale și vânzarea produselor cosmetice importate testate pe animale sunt interzise în UE; în acest context, încurajează părțile să facă schimb de informații și să coopereze în vederea eliminării testării produselor cosmetice pe animale în Japonia;
24. subliniază importanța conservării diversității biologice și încurajează Japonia să renunțe la rezervele sale față de Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES);
25. solicită ratificarea rapidă a acordului provizoriu de către parlamentele statelor membre ale UE și punerea în aplicare temeinică a acestuia în toate sectoarele;
26. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și Dietei Naționale a Japoniei.
PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE
Titlu |
Acordul de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Japonia, pe de altă parte |
||||
Referințe |
|||||
Data sesizării |
8.11.2018 |
|
|
|
|
Comisie competentă Data anunțului în plen |
AFET 15.11.2018 |
|
|
|
|
Raportori Data numirii |
Alojz Peterle 9.10.2018 |
|
|
|
|
Data adoptării |
21.11.2018 |
|
|
|
|
Rezultatul votului final |
+: –: 0: |
43 2 9 |
|||
Membri titulari prezenți la votul final |
Michèle Alliot-Marie, Nikos Androulakis, Petras Auštrevičius, Bas Belder, Victor Boștinaru, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Lorenzo Cesa, Georgios Epitideios, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule-Pēterse, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Arne Lietz, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Alojz Peterle, Tonino Picula, Kati Piri, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, Michel Reimon, Sofia Sakorafa, Jean-Luc Schaffhauser, Anders Sellström, Alyn Smith, Jordi Solé, Dobromir Sośnierz, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Miguel Urbán Crespo |
||||
Membri supleanți prezenți la votul final |
Doru-Claudian Frunzulică, Takis Hadjigeorgiou, Marek Jurek, Antonio López-Istúriz White, David Martin, Gilles Pargneaux, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Marietje Schaake, Helmut Scholz, Eleni Theocharous, Mirja Vehkaperä, Željana Zovko |
||||
Data depunerii |
23.11.2018 |
||||
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA COMPETENTĂ
43 |
+ |
|
ALDE |
Petras Auštrevičius, Iveta Grigule-Pēterse, Javier Nart, Marietje Schaake, Mirja Vehkaperä |
|
ECR |
Bas Belder, Marek Jurek, Eleni Theocharous |
|
PPE |
Michèle Alliot-Marie, Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Michael Gahler, Sandra Kalniete, Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Eduard Kukan, Antonio López-Istúriz White, David McAllister, Francisco José Millán Mon, Alojz Peterle, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Anders Sellström, Jaromír Štětina, Dubravka Šuica, László Tőkés, Željana Zovko |
|
S&D |
Nikos Androulakis, Victor Boștinaru, Eugen Freund, Doru-Claudian Frunzulică, Arne Lietz, Andrejs Mamikins, David Martin, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Gilles Pargneaux, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri |
|
VERTS/ALE |
Michel Reimon, Alyn Smith |
|
2 |
- |
|
ENF |
Jean-Luc Schaffhauser |
|
NI |
Georgios Epitideios |
|
9 |
0 |
|
GUE/NGL |
Takis Hadjigeorgiou, Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Helmut Scholz, Miguel Urbán Crespo |
|
NI |
James Carver, Dobromir Sośnierz |
|
VERTS/ALE |
Klaus Buchner, Jordi Solé |
|
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri